Cum sa nu mai suferi niciodata din iubire

de Andreea Papp
 Cuprins:

1. Asert ivit at ea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

2. Responsabilit at ea…. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

3. Independent a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

4. Incredere si iubire de sine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

5. Respect de sine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

6. Int eligent a emot ionala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

7. Reciprocit at ea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

8. Adapt abilit at ea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

9. Opt imismul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

10. Umorul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38

2
 10 pasi uriasi catre vindecare

De ce numai unii suf era?

Exist a vreo logica in aceast a select ie?

Unii sunt mai speciali, alesi si alt ii mai f raieri?

Dost oevski spune ca dragost ea ii f ace pe oameni sa se simt a egali. Tu ce zici? Ast a simt i?
Sau est i de alt a parere?

N-am sa uit niciodat a vorba unui mare int elept care zicea asa: “ Int r-o relat ie
int ot deauna unul o suge! ”

Adevarat ? Fals?
 1. Asertivitatea - Comunicare asertiva

Cum il f aci sa f aca ce vrei t u?

Cred ca ast a int ereseaza pe t oat a lumea cu care vorbesc. Si pe t ine t e int ereseaza? Ce
ciudat . . . : -))

Vreau sa ma ascult e cand vorbesc!

Vreau sa-mi acorde at ent ia pe care o merit !
Vreau sa-mi raspunda la mesaj ele de iubire!
Vreau sa . . . . .

Eu am invat at ca ceilalt i react ioneaza cand le vorbest i despre ei, despre benef iciile ce
le-o aduce acea act ivit at e propusa de t ine.

Manipulare?

Comunicarea inseamna manipulare, adu-i argument e in f at a pe care nu le poat e ref uza.

Cum f aci ast a?

Punandu-t e int ot deauna in pielea celui ce-t i st a in f at a: st ii ce-i place, st ii ce vrea,

inseamna ca bat alia e ca si cast igat a.

Ce doresc de la mine?

Ce doresc de la celalalt ?

Int r-o relat ie de cuplu ai obligat ia sa-i comunici celuilalt ceea ce vrei si simt i direct si
t ransparent , f ara f undit e si mai st iu eu ce ambalaj e delicat e.

4
Act iv, direct : Vreau, doresc, simt ast a. Fiindca eu gandesc, vorbesc, decid, st iu cel mai
bine e ce bine pent ru mine. Iar pent ru linist ea si armonia mea int erioara e nevoie sa-t i
comunic urmat oarele aspect e:

1. Sunt o persoana care iubest e libert at ea.

2. Vreau sa f iu iubit a, mangaiat a, admirat a, rasf at at a de t ine.
3. Imi place marea si int ent ionez sa-mi cumpar o insula.
4. Cariera mea e import ant a pent ru mine, ma ast ept sa int elegi ce inseamna ast a .
5. Imi place sa comunic, sa socializez, sa ies, sa ma dist rez, sa calat oresc.

4 conditii pentru a face o cerere:

1. In primul rand stabileste momentul in care vei discut a cu el: la amiaza dupa ce
luat i pranzul impreuna, seara dupa ce f acet i dragost e. Tu alegi, import ant est e sa f ie
sat isf acut in moment ul cererii, propunerii, negocierii: mancarea si sexul sunt
element are pent ru barbat i.

2. Concreta si realizabila: barbat ii nu cunosc limbaj ul f emeii voalat , mascat ,

complex. Scurt si la obiect . Da-i ocazia sa-t i raspunda cum t e ast ept i, cu int elegere si
t andret e.

3. Lasa-l sa aleaga: Est e ok pent ru t ine? Ar f i bine pent ru t ine asa? Fa-l sa se simt a
liber sa aleaga, in nici un caz sa nu simt a ca e pus la zid.

4. Inca o data: Est i de acord cu propunerea mea? Sa cinam impreuna in f iecare

seara, o perioada, de exemplu? Sa nu simt a ca semneaza un cont ract pe viat a. Sa nu
f olosest i NICIODATA sau TOTDEAUNA.

Vii? Ramai? Daca pleci acum t i-as ramane recunoascat oare. . : -))

St iu cat valorez f ara sa exagerez. Sunt at ent a cu nevoile mele si am grij a si de nevoile
t ale. Sunt cu un ochi la mine si cu unul la t i ne. Ast ept sa-mi raspunzi si t u la f el, ca sa
put em avea o relat ie t rainica si rodit oare.

Int rebarile nu sunt romant ice, spune Adrian Nut a si sunt perf ect de acord cu el, insa
int rebarile sunt esent iale, vit ale. Fara o comunicare ef icient a si asert iva nu f aci o
calat orie lunga alat uri de alesul t au.

Nu alege variant a: “ Lasa ca t impul va scoat e la supraf at a adevarat a lui f at a. ”

Timpul nu f ace decat sa t reaca si t u nu f aci decat sa evit i si sa alungi f ericirea.

Si la f el de import ant est e sa iei ad lit eram ce zice celalalt , nu int erpret a, nu select a ce-
t i place sa auzi si sa vezi la el, f iindca mai t arziu it i va f i greu sa digeri part ea lui
int unecat a.

Ascult a, primest e, accept a ce are celalalt de dat . Negociaza acum , la inceput , nu pe

parcurs, f iindca conf lict ele vor incepe sa curga.

A cere e o art a dif icila, st iu, t e-ai int alnit de prea mult e ori cu ref uzuri, cu Nu-uri incat
t i-ai pierdut elanul sa-t i mai spui si sa-t i manif est i cerint ele, dorint ele.
Ok. Nu ceri, nu comunici. Ce f aci?

Ast ept i? Ast a e solut ia? Cat ? o luna? Un an? O viat a?

Te vei t ransf orma in obiect ul placerii celuilal t si at at . Unde est i t u? Ce f aci cu nevoile
t ale?

Le inchizi in sert ar? Poat e int r-o zi va int ui ce-t i dorest i?! E riscant . . .

“ Mai devreme sau mai tarziu, in relatia de cuplu, ceea ce nu vrei sa stii TE VA RANI. ”
Adrian Nuta

Asa ca t e sf at uiesc sa comunici t ot ce st ii si ce nu st ii despre t ine, t ot ce vrei si nu vrei,

t ot ce-t i dorest i si nu-t i dorest i.

Prin aut odezvaluire il provoci si pe celalalt sa se deschida cat re int imit at e.

Af la acum daca el e cel cu care vrei sa pleci la drum.

Vorbest e! ! !

Succesul inseamna sa obt ii ce t i-ai propus. Daca est i asert iva it i at ingi t oat e obiect ivele,
dorint ele, f iindca spun ce simt si ce cred, direct si t ransparent .

Asert ivii sunt cei care st iu ce vor si care act ioneaza si at rag succesul.

Pasivii sunt cei care se razgandesc, care bat in ret ragere, care se aut osabot eaza si care
at rag esecul in viat a lor.

Succesul depinde de t ine, nu de imprej urari.

6
 2. Responsabilitatea

Monopolul suferintei: Luna ast a am plans de 5 ori din cauza ca n-ai venit cu mine la
pranz la parint ii mei, m-ai lasat balt a la pet recerea Mariei, n-am aj uns la lacul
lebedelor, nu mi-ai raspuns la scrisoarea ce t i-am expediat -o la birou, ai anulat vacant a
in Argent ina in ult imul moment .

In schimb, t u ai f ost la munt e cu baiet ii, ai f ost la vanat oare o sapt amana, it i respect i
rit ualul sport iv in f iecare zi, mergi la bere cu baiet ii o dat a pe sapt amana, in concluzie,
f aci ce vrei si simt i.

Eu sunt mai fraiera?

Eu renunt la placerile si pasiunile mele ca sa pet rec t imp cu t ine! Si t u? It i vezi in

cont inuare de viat a t a ca si cum ai f i singur, neinsot it .

Ce-i ast a?

Echit abilit at e?
Reciprocit at e?

Nu mai vreau! Te parasesc! Te urasc! Nu te mai iubesc! Imi vreau viata inapoi!
Adio! Ramai cu bine! Sau mai bine zic: du-te dracu! Te detest!!! Mi-ai rapit anii,
tineretea.

Nu mai vreau sa t e zaresc! Est i un egoist , un nenorocit ! Am sacrif icat t ot ul pent ru

aceast a relat ie. Si?! ! ! ! Ce-am primit in schimb? NIMIC! ! !

Ast a inseamna relat ie de cuplu? Fericire?

Am primit inapoi doar SUFERINTA.

De ce?

De ce t raiesc experient ele ast ea alat uri de t ine?

Cu ce t i-am gresit sa-mi raspunzi ast f el?
Tie chiar nu-t i pasa de ce simt ?
Ai incet at sa ma iubest i?
Sunt disperat a, nu st iu ce sa mai cred! ! ! !
Divort ez!
Te parasesc! !
Ai o amant a?
De ce t aci?
De ce nu vorbest i?
Spune ceva!
Ma doare. Tu chiar nu sesizezi?!

It i pasa mai mult t ie de el decat lui de t ine?

Da?Nu?



Tu est i cea care-l suni?


Tu est i cea care organizezi serat e in doi?


Tu est i cea care ii int inzi mana cand il doare?


Tu est i cea care ii aduce aspirina si caf eaua la pat ?


Tu est i cea care renunt a la t ango in Argent ina pent ru saf ari in Amazon?


Tu init iezi relat ia sexuala cu lumanari si sampanie?
Tu ii f aci cadouri si surprize?

Tu, t u, t u! ! !

Tu est i o proast a si-t i merit i prof und si-n t ot alit at e suf erint a.

Si t i-o spun cu aut orit at ea ce mi-o of era experient a. Crezi ca eu am f ost mai dest eapt a?!
: -)))
Asert ivit at ea nu se gasea la inceput de drum in vocabularul meu personal. . . asa se
int ampla cu acest i rau iubit i ai copilariei, ai impresia ca TREBUIE sa dai mult ca sa
primest i si t u o f aramit ura in schimb.

Nu vei aj unge la liman, t e vei ineca pe drumul ast a, n-ai cum sa simt i ceva bun t raind
pent ru a-l servi pe el int runa. E imposibil, f iindca put erea e la el si t u t e vei simt i mereu
cont rolat a, inselat a si nef ericit a.

Ast a vrei?

Daca ast a vrei am sa t e int reb de ce t e simt i f urioasa? Paradox?!

De ce t ipi si plangi, de ce-l acuzi de insensibilit at e, de ce-l ot ravest i si pe el cu

f rust rarea si nef ericirea t a?

8
El n-are cum sa t e int eleaga, f iindca el nu simt e ca t ine, el e sat isf acut de ce primest e si
t raiest e.

El e un smecher ce benef iciaza de lipsa t a de iubire.

Asta nu e relatie, asta e sclavie, tu-l servesti si el se bucura de viata. Sclavo!!!

Cont inua sa t e anulezi si sa-l servest i pe el, Zeul. Sa vedem unde aj ungi. . .

Cine st ie, poat e it i ridica o st at uie sau poat e nu. In schimb, pot i sa t e alegi cu o viat a
nef ericit a si irosit a. Ast a it i garant ez.

Nu ast a e drumul spre f ericire. Te rog oprest e-t e, mai e t imp, nimic nu e pierdut daca t e
indrept i cu f at a spre t ine, daca incepi sa pui pret pe t ine, daca invet i sa t e iubest i. Azi
un pic, maine mai mult , si t ot asa.



Est i responsabila pent ru t ot ceea ce t raiest i!


Est i responsabila pent ru t ot ceea ce gandest i!


Est i responsabila pent ru t ot ceea ce-t i imaginezi!


Est i responsabila pent ru esec la f el cum est i responsabila pent ru succes!
Est i responsabila pent ru sat isf acerea propriilor nevoi!

Est i responsabila?

Inca dai vine pe el, pe parint i, pe sist em, pe dest in???

Nu vreau sa t e aud! ! !

Aici sunt em la un nivel avansat al dezvolt arii de sine. Si t ot ce f acem est e sa mai t recem
o dat a prin inf ormat ie, ca sa f im sigure ca imbrat isam f ericirea. Asuma-t i
responsabilit at ea pent ru t ot ce int reprinzi, alegi, gandest i, experiment ezi.

Daca barbat ii din viat a t a t e f ac sa suf eri, t e f olosesc si t e inlocuiesc, int reaba-t e:

Ce-i face pe acesti barbati sa se plece?

Eu sau alt a?

Caut a la t ine, in t ine raspunsul, nu la ele, ele nu sunt decat urmat oarele, si e doar
responsabilit at ea t a daca l-ai f acut sa plece la alt a.

Alta intrebare inteligenta:

Cum reusesc sa-i f ac eu pe barbat i sa ma paraseasca?

Responsabilit at ea inseamna act iune, anal iza personala, munca, dorint a, voint a.

Adu-ti aminte ce zicea Buddha: Nimen nu-t i poat e f ace rau daca t u nu-i permit i. Si-
at unci? Inseamna ca nu t i-ai asumat responsabilit at ea gandurilor, senzat iilor, f apt elor
t ale.
Daca t u suf eri nu e vina celuilalt , e doar vina t a.

Iti dau un exemplu care iti inchide gura definitiv: “ Din cauza t a sunt geloasa f iindca t u
privest i f emei f rumoase! “

Stii ce traduce acest mesaj : Ele sunt mai f rumoase ca mine, mi-e t eama ca t e pierd!

“ Cand pierzi nu uit a si lect ia. ” Dalai Lama

Cheia succesului, a f ericirii e inca o dat a la t ine, draga mea.

Daca nu obt ii ceea ce dorest i de la part enerul t au, schimba-t i comport ament ul, acum!

Mai depart e.

10
 3. Independenta afectiva, financiara, sociala, sexuala, politica, etc.

Te simt i perf ect in pielea t a, ai o viat a int erioara si sociala bogat a, ai relat ii sexuale
sat isf acat oare, ai o cariera in cont inua ascensiune, calat orest i si t e bucuri de t ot ce-t i
of era viat a. Ai visuri si salut i dimineat a cu zambet ul pe buze. Ast a da viat a. . .

Sunt independent a si n-am de gand sa renunt la put erea personala in f avoarea alt cuiva.

E drept ul meu prin nast ere sa ma ingrij esc de viat a mea asa cum cred si vreau. Am o
viat a de t rait , nu de irosit .

Bineint eles ca accept si alt e persoane in viat a mea si chiar ii invit sa ia part e la
imbogat irea ei. De abia ii ast ept . . . : -)))

Am nevoie de alt ii dar nu depind de ei. NICIODATA!!

Am depins de alt ii af ect iv si f inanciar si am t rait iadul pe pamant . Ast ept am, ast ept am
sa-mi dea ceva ca sa simt si eu ceva, sa simt ca exist .



Te sf at uiesc sa t e angaj ezi 100% in sat isf acerea propriilor nevoi.


Sa ai o viat a sociala act iva independent a de el.


Sa ai o cariera care-t i hranest e suf let ul, ego-ul, ce vrei t u.
Sa ai banii t ai, sa f aci ce vrei cu ei, sa nu dai socot eala pent ru nimic, sa-t i permit i


orice, oricand.


Sa ai relat ii sexuale cu cine alegi, f ara sa-i numeri lui escapadele, amant ele.
Sa calat orest i, sa-t i t raiest i pasiunile, sa-t i f aci t oat e mof t urile, f iindca viat a e
numai una.

Ma rog pent ru t ine sa nu aj ungi vreodat a sa depinzi de cineva f iindca dependent a t e

ot ravest e, t e omoara.

Te rog, ia amint e la ce-t i spun.

E t ragic sa ast ept i de la celalalt drept ul de a exist a. Tu st ai cu mana int insa si ast ept i. si
el cand nu mai gasest e int eres, pleaca.
Si t u? Unde est i in aceast a ecuat ie? Pe nicaieri.

Bun. Mai depart e.

Auto-evaluare:

Pe parcursul urmat oarei sapt amani, inregist reaza si not eaza orice ocazie in care ai
solicit at sprij inul cuiva pent ru a lua o decizie.

Pe baza raspunsurilor, unde crezi ca t e incadrezi pe scala dependent a- independent a?

Pe parcursul aceleiasi perioade f ii at ent a la cat de f recvent o priet ena, cunost int a, un
parint e t i-a dat de int eles ca-l cont act ezi prea des si ca ar t rebui sa-t i iei zborul, sa mai
st ai si pe picioarele t ale?

In f unct ie de f recvent a acest ei react ii, consideri ca est i mai aproape de independent a
sau de dependent a?

Daca const at i ca ai un comport ament dependent , ce inseamna acest lucru pent ru t ine?
Cum t e privest i si cum crezi ca t e privesc cei din j ur?
Daca nu t e simt i in largul t au, f a o list a cu cost urile comport ament ului dependent .

Nevoia de a t e adresa mereu celorlalt i, sau mai rau, sa-i lasi pe ceilalt i sa decida in locul
t au, vine din copilarie, adu-t i amint e cum procedau parint ii t ai at unci cand era vorba sa
se ia o decizie: ” Lasa ca st iu eu cum se f ace, n-am t oat a ziua la dispozit ie sau Tat a st ie
mai bine! ”

Parint ii t e-au crit icat ?

Parint ii t e-au incuraj at ?
At it udinea lor sugera ca doar ei iau deciziile corect e?

Draga mea, t recut ul nu-l pot i schimba, viit orul nu-l cunost i, asa ca it i ramane prezent ul.
Concent reaza-t e asupra prezent ului pent ru ca el it i asigura viit orul.

Fa pace cu ce a f ost , claseaza t recut ul la t recut si ancoreaza-t e in prezent , aici si acum.

Prof et iile care se implinesc nu iau nast ere pest e noapt e, ci provin din experient a de
viat a, din f amilia de origine.

Ce ai vazut ?
Ce ai t rait ?
Ce ai auzit ?

Viat a e grea si nedreapt a!

In viat a nu reusesc decat cei avut i, ban la ban t rage.
Angaj eaza-t e ca sa ai pensie, o sigurant a la bat ranet e.
N-o sa aj ungi prea depart e cu bagaj ul ast a genet ic!

De t anara t e-ai obisnuit cu put in, f ara pret ent ii, f ara sa ceri, f ara sa indraznest i.
Ai o ment alit at e saraca, mediocra, care nici macar nu indraznest e sa viseze.
12
Si eu it i spun sa bori, ca est i libera si independent a. Te int rebi daca nu cumva sunt
nebuna?

Mesaj ele ce t i-au f ost t ransmise in copilarie le pot i lua si arunca la gunoi.

Ce inf ormat ii mai sunt act ive in regulile t ale de viat a?

Caut a in sit uat iile de viat a care se repet a, acolo descoperi mecanismul, t iparul repet it iv
si dist ruct iv.

N-ai ce f ace, e necesar sa t e int orci in t recut , acolo, unde t i-a f ost scris pe t abla
devenirii si st erge cu buret ele ceea ce nu t e reprezint a, ceea ce nu t e f ace sa inaint ezi,
sa evoluezi.

Sit uat ia prezent a poat e f i schimbat a!

Te doare?

O schimbi.

Nu t e doare?

O mai prelungest i pana t e doare si abia pe urma o schimbi, insa at unci o schimbi f ara
voia t a, f ort at a de imprej urarile ext erioare, care nu se gandesc niciodat a sa nu t e
doara, din cont ra, it i zdruncina realit at ea, care o consideri perf ect a.

Spune-ti tu:

Sunt buna! !
Pot realiza orice imi propun!
Decid sa obt in t ot ce-mi doresc!
Sunt f rumoasa si int eligent a!
Sunt o lupt at oare si am de gand sa mor cu sabia in mana!
Eu imi creez viat a, cum imi ast ern asa dorm!

Daca ei n-au st iut , n-au f ost acolo, n-au considerat necesar sa-t i spuna acest e cuvint e, ai
obligat ia si responsabilit at ea sa t i le spui de 100 de ori pe zi, pana incepi sa crezi cu
adevarat ca est i minunat a si st apana pe viat a t a.

Daca exist a int rebari, exist a si solut ii; cum t i-am mai spus-o de at at ea ori si t u est i in
st are sa gasest i solut ii, sa incalci normele si regulile si sa pasest i pe drumul aut onomiei
si af irmarii de sine.

Tu det ii cont rolul propriei viet i. Ce mai ast ept i?

Ia sabia si t aie din radacina mesaj ele ce t i-au f ost t ransmise si care t e t in legat a de el,
de mama , de o relat ie nesanat oasa, de un j ob f rust rant .

Cere mult de la t ine, de la ceilalt i, de la viat a!

Pune pret pe t ine, ridica pret ent iile!

Merit i t ot ul!

Cei care cred ca pot , reusesc in t oat e domeniile viet ii!

Atentia si energia ta sa fie indreptate spre scopuri, obiective : Ce f ac acum ca sa

t raiesc ce-mi doresc si t reci la act iune, acum.

Ce f ac sa scap de t eama de a ramane singura?

Ce f ac ca sa-mi cast ig independent a f inanciara?

Si FA TOT CE E NECESAR ACUM!

Maine e t arziu, si e cel mai periculos cuvant : Maine poat e nu mai vine.
It i permit i sa rist i???

St iam eu. TRECI LA ACTIUNE: Ce nu f aci azi, nu mai f aci.

Si acum, in urmat oarea sapt amana, incearca sa t e abt ii sa apelezi la mama, iubit ul,
priet ena cea mai buna cand ai de luat o decizie import ant a.

14
 4. Respect si pretuire de sine.

St iu ca st ii, doar ma asigur ca nu pot i t rai f ara sa t e respect i prof und si-n t ot alit at e.
“ Print esa mea, draga mea” , asa-i ca ast a-i dialogul t au cu oglinda?

Ma ast ept sa t e indragest i si sa t e pret ui est i la f el cum t e respect si t e iubesc eu.

El nu poat e f i decat hipnot izat , vraj it de t ine si de t rat ament ul special pe care t i-l of eri.
Barbat ii iubesc f rumosul, increderea si respect ul de sine al unei f emei.

Ei se indragost esc de f emei care st iu ce vor si st iu cat merit a. Si daca consideri ca merit i
mult , ca merit i t ot ul, e al t au, pe veci.

Barbatii fug de: vaicareli, reprosuri, acuze, gelozii, inf ant ilism, iresponsabilit at e,
at asament excesiv, lipsa increderii.

Alat uri de t ine se va simt i privilegiat , mai viu, mai int eligent , mai f rumos, mai plin de
viat a.

Of era-i o experient a pe care n-o poat e uit a o viat a.

Trat eaza-t e cu respect !
Pret uiest e-t e!

Fii generoasa cu t ine, cu el, cu viat a.

Arat a-i cum se t raiest e langa o f emeie unica, speciala, minunat a.

Va simt i nevoia sa t e respire in f iecare secunda, sa t e aiba in preaj ma, sa se mandreasca

cu t ine, sa t e cucereasca ca sa nu t e rapeasca un alt ul de langa el.

Ai o dat orie f at a de t ine. Sa invest est i t imp si energie in imaginea t a de sine.

De la aspectul fizic, cosmet ica, manichiura, pedichiura, coaf ura, vest iment at ie,
aliment at ie, sport pana la hrana int elect uala si spirit uala.

Cit est e cart i bune, dezvolt a-t e permanent , rasf at a-t e!

Cand alt ii sunt in vacant a si n-au nici o alt a act ivit at e int elect uala decat dist ract ia, t u
muncest e la cea care ai sa devii. Sacrif ica dist ract ia de acum pent ru succesul
permanent .

Spune NU superf icialit at ii, f ii cea mai buna in domeniul f eminit at ii.

Imbogat est e-t i mint ea si suf let ul. Evolut ia t a it i asigura evolut ia dragost ei voast re.
Fii perf ect a din punct de vedere f izic, ast a it i asigura viit orul st ralucit .

Dragost ea are rat iuni pe care rat iunea nu le cunoast e zicea cineva. Asa-i. Dar expert ul
din mine it i spune rat ional ce-l f ace pe el sa t e urmeasca ca un magnet :

Trup perf ect .

Zambet larg.
Personalit at e put ernica si magnet ica.
Sigurant a de sine
Seninat at e
Opt imism. Voie buna. Umor.
Sex except ional
Bunat at e. Generozit at e.

Socrate zicea: daca nimerest i o sot ie buna, vei f i f ericit , daca nimerest i una rea, vei
deveni f ilozof .

Ce crezi ca vrea el? : -))

Te las sa-t i raspunzi.

Hai sa t recem mai depart e, mai avem t reaba:

Auto-evaluare:



Cat de mult umit a est i de t ine?


Care sunt cele mai semnif icat ive punct e f ort e pe care le ai?


Care sunt cele mai semnif icat ive punct e vulnerabile?


Care punct f ort e al t au il consideri cel mai solid?


Cum t e-a aj ut at ast a in viat a?


Ce ai put ea perf ect iona in cont inuare la acest punct f ort e?
Cum pot i ut iliza acest punct f ort e pent ru a realiza cat mai mult e la serviciu,


acasa, sau in cont ac cu ceilalt i?


Care crezi ca e cea mai serioasa slabiciune pe care o ai?


Cum t e-a af ect at aceast a in viat a?
Ai incercat sa f aci ceva in legat ura cu aceast a slabiciune? Daca da, cu ce
rezult at e?
16
  Cum t e-ar aj ut a la serviziu, acasa sau in relat ia cu ceilalt i, daca ai f ace ceva in


legat ura cu acest a slabiciune?


Care est e lucrul pe care il dorest i cel mai mult sa-l schimbi la persoana t a?
Cum pot i incepe sa produci schimbari in acest sens?

Raspunde la acest e int rebari int r -un caiet special, hai sa-i zicem Caietul visurilor , si
st abilest e-t i obiect ive cu privire la modul in care t i-ar placea sa t e simt i, sa devii.
In f iecare seara inaint e de culcare si-n f iecare dimineat a inaint e de a pleca din casa
scrie in acest caiet al visurilor, obiect ivele si dorint ele t ale cele mai ext raordinare.

Respect ul de sine t ine cel mai mult de const ient izarea realit at ii, asa ca incepe cu cea
care est i acum si cont inua cu cea care vrei sa devii.

Ai int eles smecheria?

 5. Incredere si iubire de sine.

“ Iubirea de sine est e cea mai buna modalit at e de a f i iubit a t oat a viat a. ” Oscar Wilde

Cine-i cea mai f rumoasa?

Tu est i cea mai f rumoasa!

Cine-i cea mai pret ioasa?

Tu est i cea mai pret ioasa!

Cine-i cea mai iubit a?

Tu est i cea mai iubit a!

It i dau o f ormula magica cu care sa t e t rezest i in f iecare dimineat a:

“ Sunt f rumoasa, unica si pret ioasa.

Ma iubesc prof und si in t ot alit at e.
Iubesc si sunt iubit a. ”

Inca una:

“ Decid sa obt in t ot ce mi-am propus si t ot ce-mi doresc. ”

Alt a:

“ Ma respect , ma iubesc, merit t ot ce-i mai bun de la el, de la ceilalt i, de la viat a! ”

Si inca una:

“ Am incredere t ot ala in mine si in calit at ile mele innascut e si dobandit e.

Realizez cu succes t ot ce-mi propun. Visurile mele devin realit at e, f iindca cred prof und
in ele. Si-n f iecare zi medit ez la ele. Nu t rece zi f ara ca eu sa lucrez la visurile mele. ”

18
Vizualizeaza-ti succesul in fiecare zi: Fa-t i un caiet al visurilor, in care sa scrii, sa
lipest i poze, sa ast erni sent iment e, emot ii despre t ine, despre el, despre t ot ce-t i
dorest i, ca e masina, sot , cariera, insula, pian si asa mai depart e.

Proiect eaza-t i visurile, viit orul in el si int r-o zi n-o sa-t i vina sa crezi ca t raiest i
realit at ea ce ai visat -o cu ochii deschisi.

Mie ast a mi s-a int amplat , si e incredibil ce sent iment it i da acea poza ce t u ai lipit -o
acum nu st iu cat i ani in caiet ul visurilor. Acum e prezent , s-a t ransf ormat in realit at e
f ara ca t u sa-t i dai seama, f ara ca t u sa cl ipest i. Si acest sent iment it i da si mai mult a
incredere in t ine, si t e f ace sa-t i dorest i si mai mult sa mut i munt ii din loc, sa provoci
viat a la act iune, sa invest est i in ment alul si-n suf let ul t au, f iindca e singura invest it ie
care it i aduce prof it garant at .

Tu est i securit at ea t a spirit uala si f inanciara.

Numai t u it i pot i f ace viat a f rumoasa!

Numai t u st ii ce-i mai bine pent ru t ine.
Invest est e in t ine si n-ai sa ai regret e.

Increderea in sine se const ruiest e in f iecare zi, prin gandurile si act iunile cot idiene.
De at at ea ori t i-am spus: ia seama la gandurile t ale, la ce-t i iese pe gura.

Gandul e cea mai mare f ort a! !

Pot i f ace un mare bine cu gandurile t ale, la f el cum pot i f ace un mare rau cu ele.
Imbraca-t e cu ganduri pozit ive, creat ive, abundent e.

Nu f a compromisuri cu t ine si cu viat a t a, NICIODATA

Cere mult de la t ine, de la el, de la viat a.

Nu e prea grozav sa n-ai o st ima de sine crescut a si sa nu t e iubest i. E cel mai mare
pacat si at rage cele mai sumbre scenarii de viat a.

Ident if ici imediat in mult ime persoanele care n-au st ima de sine, care nu se iubesc.

Cum?



Umbla cu t ava dupa un El/ Ea


Mananca in f ast -f ood-uri.


Consuma alcool si droguri.


Au o sluj ba de care se plang int runa.
Sunt aut oironice, st ii, mascot ele pet recerilor, care se ocupa cu buna dispozit ie a


alt ora.


Raman blocat e int r-o relat ie ot ravit a doar ca sa nu f ie singure.


Sunt apat ice, f ara chef , depresive.


Sunt aut ocrit ice, in def init iv crit ice.
Blameaza sist emul, parint ii cu a lor proast a educat ie.

It i aj unge sa st ii langa cine sa t e asezi la urmat oarea sindrof ie.

Cine se aseamana se aduna. O vorba populara at at de adevarat a. .
Te sf at uiesc sa nu incerci sa f aci pe salvat orul, ca o sa murit i amandoi, in aceast a
ecuat ie.

Si am o povest e dragut a pent ru t ine care subliniaza int ocmai aceast a “ pozit ie inalt a” :

SALVATORUL

Cand pleci in misiuni de salvare, crede-ma, e mai bine sa nu reusest i. Hagar Oribilul, un
personaj de benzi desenat e, nu a f ost prea convins de acest adevar. El int alnest e, la un
moment dat , o f rumoasa domnit a legat a de un st alp: “ Scuzat i-ma daca va int rerup
suf erint a, dar nu sunt et i o domnit a la ananghie? ” Ba da, raspunse ea cam in doi peri. ”
Si nu at i dori sa f it i salvat a?” cont inua impet uos eroul nost ru. “ Ba da” , cat adicsi ea sa-i
raspunda, “ dar numai de cat re un cavaler t anar si f rumos, dint r-o f amilie buna. Hagar
pleca uluit si oripilat .

“ Domnit ele la ananghie devin t ot mai pret ent ioase pe zi ce t rece. ”

Inca gandest i ca-l pot i schimba, lumina, salva?!

Nu st ii niciodat a ce caut a, ce vrea.
Nu int erpret a!

Daca alegi sa t e iubest i, ai doar de cast igat !

Est i recunoscut a si iubit a la prima vedere de cel pe care-l vrei.

Tu vei f i cea remarcat a in mult ime, dint r-o mie de f emei.
Crede-ma, vorbesc din experient a, nu din f ilme si romane, care si ele exprima o
realit at e.

Ca sa pot i darui iubire t rebuie sa ai de unde, si daca t u nu t e iubest i, ma indoiesc ca o

sa-l convingi pe el ca t u il iubest i.

Scrie-t i pe oglinda urmat orul mesaj magic: TE IUBESC! !

Si ai sa aj ungi sa t e iubest i necondit ionat .

Acum t e invit sa iei o hart ie si un pix si scrie despre t ine, 3 aspect e esent iale care nu it i
plac la t ine si 3 aspect e care it i plac. Pent ru rest ul part ilor care nu it i plac la t ine
rezervat i alt moment , acum hai sa ne concent ram pe cele 3 aspect e esent iale.

Urmeaza acest model:

Ma deranj eaza la mine ca, nu am suf icient a incredere in mine, creez t ot f elul de
scenarii negat ive, parca ast ept sa se int ample vreo nenorocire.

Imi place la mine ca sunt deschisa spre schimbare, dezvolt are, evolut ie.

Ma deranj eaza la mine ca sunt inhibat a, complexat a, pesimist a.

Imi place la mine ca sunt o lupt at oare care caut a sa depaseasca limit ele.
20
Ma deranj eaza la mine ca am nasul st ramb si 5 kg in plus.
Imi place la mine ca sunt buna, generoasa, iubesc oamenii.

Te int rebi ce urmaresc cu acest exercit iu de const ient izare?

Acest e imagini sunt reprezent area t a despre t ine. Asa t e vezi. Ast a crezi despre t ine.

Int ot deauna ai f ost asa?

Asa t e-a lasat Dumnezeu?
Ast a e bagaj ul t au genet ic?

Pe naiba! ! !

Tu est i responsabila de acest e const ruct e ment ale, de acest model cu care def ilezi
acum pe scena viet ii. Si t e-au mai aj ut at si parint ii, educat orii cu cat eva def init ii despre
t ine pe care t u t i le-ai insusit repede, ca doar ei st iu mai bine decat t ine ce e bine
pent ru t ine.

Te rog, t e implor: dezbraca-t e de t ot ce ai auzit despre t ine. Acum e moment ul t au de

t ransf ormare. Imaginea de sine, impresia t a despre t ine e t ot ul, ea t e duce cat re succes
sau esec. Daca t u crezi despre t ine ca est i grasa, urat a, proast a si mai st iu eu cum, t e
indrept i cat re o prapast ie de unde n-ai sanse sa iesi. St iu, nu suna prea bine, nu e usor,
dar merit a sa incerci. Si alt ii au reusit , pot i si t u. Tot ce ai de f acut est e sa ma ascult i si-
t i promit ca increderea de sine va urca spre culmi.

Acum, adu-t i amint e de un moment in care t e-ai simt it cea mai f rumoasa, admirat a,
iubit a, aplaudat a, dorit a, put ernica, int eligent a, cea mai cea!

Cand t i-a placut cel mai t are de t ine?

Da! ! ! Ast a e imaginea cu care mergem mai depart e, imort alizeaz-o si n-o mai lasa sa-t i
scape niciodat a.

De f iecare dat a cand un gand negat iv t e vizit eaza, acceseaz-o urgent .

Memoria st ocheaza t oat e inf ormat iile despre t ine, t ot ce ai de f acut est e sa accesezi
moment ele t ale de glorie, de succes, in care ai f acut lucruri except ionale, in care t i s-au
int amplat lucruri except ionale.

Inlocuiest e imaginile negat ive despre t ine cu imaginile pozit ive.

Ai put erea ast a, alt f el nu t i-as vorbi, mi-as past ra energia pent ru mancat hamburgeri si
cola. Despre ast a vorbim alt a dat a, int r-un alt mat erial, f iindca mi-e t eama ca nu ma
mai opresc. . : -))

Deci, recapitulam:

Imaginea pozitiva: cea mai f rumoasa, put ernica, bogat a, iubit a, et c. Ce vrei t u: nu
exist a limit e, pot i sa f ii t ot ul in viat a ast a. Const ruiest e-t i imaginea perf ect a, f olosest e-
t e de darul ast a special, numit imaginat ie.
Repetitie: in f iecare zi, in f iecare ora, in f iecare secunda repet a-t i cat est i de ist eat a,
f rumoasa, increzat oare, put ernica, bogat a, seducat oare.

Aut ohipnoza se numest e si repet it ia acest ei imagini omoara t iparul vechi care il ai
despre t ine.

De cand t e t rezest i si pana t e culci vorbest e f rumos cu t ine, f ii generoasa cu acest e

aut osugest ii pozit ive. Cand mergi pe st rada, cand mananci, cand alergi, cand f aci
dragost e, cand t e machiezi, cand inot i, cand int inzi mana dupa ceva, dupa el, spune-t i
cat est i de speciala si de minunat a.

Ne-am int eles?!

Tu est i cea mai f rumoasa.

Tu est i cea mai int eligent a.
Tu est i cea mai iubit a.

Tu! Tu! Tu!

De abia ast ept sa-mi povest est i despre noile persoane si eveniment e ce le at ragi in viat a
t a, f iindca o st iu din proprie experient a. Viat a t i se va schimba radical in bine.

At ragi ceea ce gandest i!

Succes!

22
 6. Inteligenta Emotionala

“ Cel ce cunoast e universul si nu se cunoast e pe sine nu cunoast e nimic. ” Jean De La

Font aine

Il int elegi pe iubit ul t au?

O int elegi pe priet ena t a?
O int elegi pe mama t a?

Daca raspunsul est e nu, cum bine int uiesc inseamna ca avem ceva probleme la nivelul
ast a, asa-i?

Ti-e greu sa-i int elegi pe ceilalt i?

Inseamna ca t i-e greu sa t e int elegi si pe t ine.

Ti se int ampla sa t e lasi purt at a de emot ii, de eveniment e f ara sa-t i dai seama cum ai
aj uns sa f aci anumit e alegeri?

Da. Da. Da. St iu ca raspunsul e da.

Ce-nseamna ast a?

Iti spun eu: Est i praf la capit olul int eligent a emot ionala, adica la, recunoast erea si
cont rolul propriilor emot ii.

Nu st ii cum sa-t i accesezi si sa-t i gest ionezi, emot iile, t rairile. Ce?

Crezi alt ceva despre t ine? M-as bucura dar nu prea cred.

Una e sa zici nu ma simt bine si alt a e sa st ii exact de ce nu t e simt i bine. Si acum t e

opresc, f iindca urmeaza sa-mi spui ca din cauza lui Gigel sau a vremii, si ast a imi
conf irma ipot eza enunt at a mai sus, si anume: incapacit at ea de a da un nume real
sent iment ului de “ nu ma simt bine” .
Poat e t e simt i neaj ut orat a, poat e t e simt i abandonat a, poat e t e simt i f olosit a, umilit a.

Si ast a nu e responsabilit at ea lui Gigel, crede-ma pe cuvant .

Nu-nt elegi cum s-au sf arsit relat iile t ale de iubire, nu-t i explici nici in zi de azi de ce a
plecat si inca t raiest i cu convingerea ca, barbat ii sunt nist e porci. Te-ai scos!

Inca mai crezi ca est i int eligent a din punct de vedere emot ional?

Ma bucur ca est i opt imist a f iindca numai sperant a ca a mai ramas o urma de pozit ivism
in t ine ne f ace sa evoluam spre relat ii int erpersonale sanat oase, st ralucit e.

Hai sa pict am in cont inuare:

Est i geloasa.
Te enervezi din orice.
Est i f urioasa.
Crit ici. Barf est i.
Iesi ca sa nu st ai singura.
Est i depresiva.
Sari de la o st are la alt a.
Ai at acuri de panica.
Mananci compulsiv.
Bei ca sa uit i.
Vrei sa cont rolezi oamenii.

Eu sunt oglinda t a, st iu ca nu-t i place ce auzi, ce vezi, dar n-am ce f ace, TREBUIE sa f iu
rea, sa daram mecanismele de aparare, sa alung scuzele si mast ile la o part e, ca sa pot i
si t u t rai cu adevarat .

Fii sincera cu t ine, f a o pauza, oprest e-t e din cursa ast a nebuna in care nu f aci decat sa
const ruiest i pe un t eren f ara f undat ie, se dest rama. . oprest e-t e!

Aseaza-t e conf ort abil si ascult a la t ine, invat a sa comunici cu t rupul, mint ea si suf let ul
t au. Pasest e cat mai adanc in int eriorul t au si permit e-t i sa simt i senzat ii, ganduri,
vibrat ii, imagini, t emeri, et c.

Emot ii put ernice pozit ive si negat ive, lasa-l e sa iasa af ara, nu le mai reprima, t e
ot ravesc si ies la supraf at a cand t e ast ept i mai put in si-t i dist rug orice urma de reusit a,
de sperant a.

Nu pot i sa ascunzi gunoiul sub covor si sa spui ca ai f acut curat .

Invat a sa t e exprimi exact asa cum simt i: Sunt f urioasa in acest moment pe t ine si nu
vreau sa discut am in acest e condit ii.

Spune lucrurilor pe nume, elibereaza-t e de cenzuri. Fiecare e responsabil pent ru cum

primest e o inf ormat ie si ce f ace apoi cu ea. Nu e t reaba t a sa menaj ezi si sa gandest i in
locul alt ora.

24
Fii asert iva, exprima-t e direct , f ara cenzuri.

Ocupa-t e de energia t a ca sa pot i mai apoi sa i raspunzi lui asa cum ast eapt a, cum
dorest e, cum viseaza.

Daca nu t e cunost i indeaj uns de bine, n-ai cum sa-l cunost i pe cel de langa t ine. N-ai
cum sa zici TU pana nu st ii dest ule despre EU. Ai prins ideea?

Folosest e-l pe EU pana il cunost i indeaj uns de bine: “ Eu imi asum responsabilit at ea
pent ru gandurile, emot iile, dezamagirile mele. ”
“ Spun ce am de zis, deschis, nat ural. ”
“ Imi impart asesc nevoile si dorint ele. ”

Prin aceast a abordare aj ungi sa t e “ vinzi” f oart e bine, ceilalt i vor int elege cine est i, nu
rist i sa f ii int erpret at a, si it i vor raspunde exact a sa cum t e ast ept i.

N-ai sa mai f ii conf uza, nesigura, t emat oare, dezamagit a de oameni si de viat a.

Azi suf eri f iindca ieri t e-ai ascuns dupa mast i si mecanisme de aparare, t i-a f ost t eama
sa it i arat i adeavarat a f at a.

Ce-ai cast igat ?

Suf erint a.
Act ioneaza nu react iona.

Asta e secretul vindecarii, al armoniei: in f unct ie de react iile t ale emot ionale vei t rai o
drama sau o viat a f rumoasa.

Alegeri f ericit e sau nef ericit e?

Emot iile sunt import ant e in luarea deciziilor, int r-un rat ionament .

Cand emot iile scapa de sub cont rol t ot ul o ia razna in j urul t au si f aci cele mai proast e
alegeri posibile si imposibile.

Emot iile pot f i int eligent e, cum zice Goleman.

Educa-t i emot iile ast f el incat sa nu mai repet i t iparul react iv din t recut .

Cunoast erea emot iilor proprii e f undat ia pe care se cladest e rest ul cladirii; daca
recunost i t rairea, st ii si cum sa-i f aci f at a, cum sa act ionezi, in schimb daca nu it i explici
ce se int ampla, nu def inest i exact sent iment ul ce t e incearca, n-ai cum sa act ionezi
int eligent emot ional, doar vei react iona si t e vei aut osabot a. At at .

Gestionarea emoriilor: Ce f aci cu emot iile - munca cu ele.

St res. Inf idelit at e. Furie. Dezamagire si t radare. Ce f aci? Cum ii f aci f at a?

Daca reusest i sa t e st apanest i n-o sa t raiest i sub umbrela anxiet at ii si depresiei cronice.
Obst acole si necazuri sunt la t ot pasul, import ant est e cum depasest i acest e moment e
de grea incercare. In ast a const a Int eligent a Emot ionala ( si it i recomand cart ea lui
Daniel Goleman, sub acelasi t it lu).
Poat e chiar ai cit it -o, n-ar f i rau s-o mai cit est i o dat a si mai mult decat at at sa aplici
t eoria in viat a reala, alt f el degeaba o cit est i.

Teoria f ara pract ica e 0, cum t i-am mai zis de at at ea ori.

Acum putem trece la recunoasterea emotiilor celorlalti, adica empatia - un capitol la

care TREBUIE sa fii experta!

Daca nu est i empat ica n-ai cum sa-i cit est i pe cei din f at a t a si in consecint a n-ai viat a.
Fara ei langa t ine cum it i dai seama de t ine, ca sa zic asa. Ceilalt i sunt o oglinda pent ru
noi, in care ne vedem pe noi, si daca nu-i avem, ce f acem, cum t raim?

Prost , zic eu. Tu ce zici?

“ Problemele emot ionale nu sunt rezult at ul depresiei, al diminuarii energiei vit ale, ci
sunt rezult at ul incapacit at ii de a vedea viat a f rumoasa, plina de sens. ” Iolanda Mit rof an

Vrei sa f ii populara? At unci specializeaza-t e in art a de a st abili relat ii. Fii o vedet a in
viat a sociala. Cum?

Daca exist a int rebari, exist a si raspunsuri. Incepe prin a descrie pe scurt sau pe lung,
cum simt i nevoia, modul in care ai t rait pana azi, raspunzand la urmat oarele int rebari:



In ce masura ai t rait conf orm deciziilor t ale personale?


In ce masura ai t rait sub inf luent a alt or persoane?


Ce alegeri ai f acut si cum t e-au inf luent at acest ea?


Care sunt alt ernat ivele cu care t e conf runt i acum?


Cum inf luent eaza anxiet at ea alegerile pe care le f aci?


Cum pot i schimba lucrurile care t e t ulbura emot ional?
Care sunt schimbarile pe care vrei sa le realizezi si ce obst acole int ampini in


calea lor?
Ce pot i sa f aci, incepand de acum, pent ru a avea viat a pe care ai visat -o
dint ot deauna?

Nu est e indeaj uns sa st ii, sa f ii un geniu. Act ioneaza, alege, indraznest e! ! !

Vest ea buna pent ru t ine est e ca, emot iile pot f i educat e, st area emot ionala poat e f i
schimbat a, pot i schimba absolut orice comport ament , pat t ern care t e t ulbura
emot ional.

Tot ce ai nevoie pent ru schimbare est e un minim de ef ort , mult curaj , voint a,
perseverent a, dorint a de mai mult .

Lupt a pent ru viat a t a!

26
 7. Reciprocitate

Et imologic vorbind, schimb la schimb, de pref erat cast ig - cast ig. Cam asa as def ini eu
reciprocit at ea.



Cant arest i in cont inuare, nu?


Daca ma of er din prima seara va crede ca sunt t arf a?


Daca ii raspund la t elef on din prima va crede ca sunt proast a?


Daca accept invit at ia lui imediat cand ma suna ce va mai zice, ca-s o rat at a?


Daca ii spun ce simt imi va calca inima in picioare?


Daca ii ref uz invit at ia la meciul de f ot bal va crede ca nu-l iubesc?
Daca il abordez eu va crede ca sunt usurat ica?

Daca? Daca? Daca?

De ast a nu t raiest i, omori viat a cu int rebari.

STOP!

Arunca la gunoi Regulile Seduct iei si cumpara Din Pat la Alt ar.



Care sunt nevoile t ale?


Cum vrei sa f ii iubit a?


Ce inseamna o relat ie de cuplu pent ru t ine?


Ce inseamna f amilia pent ru t ine?


Cum it i vezi viit orul alat uri de el?


Ce ast ept i sa se int ample in relat ia de cuplu?


Ce ast ept ari ai de la barbat ?


Ce est i dispusa sa of eri, sa dai in schimb?


Cum iubest i?


Cum t e daruiest i?
Cat of eri?

Dupa ce ai af lat raspunsul la acest e int rebari esent iale ai t ot ce-t i t rebuie pent ru a pasi
alat uri de el int r-o calat orie pe mare.
Daruiest e-i celuilalt exact ce vrei sa primest i inapoi.

Nu est e indeaj uns sa-l iubest i pe celalalt ca sa ramai alat uri de el, sa t e casat orest i.
Trebuie sa iubest i si relat ia ce t i-o propune el, la f el cum celalalt sa aprecieze relat ia pe
care i-o propui t u.

Relat ia de cuplu e un schimb cont inuu int re t ine si el, e un proces viu care t rebuie
hranit , indragit , ingrij it permanent .

Sunt responsabila de ceea ce ii of er celuilalt .

Sunt responsabila de ceea ce primesc de la celalalt .

Care sunt condit iile pent ru a reusi int r-o relat ie amoroasa?

Sa fii generoasa dupa ce l-ai cucerit, sa fii tu insati, sa fii spontana, sa fii mereu cu
un pas inaintea lui, sa fii frumoasa, sa fii zambitoare, sa fii tu fericita de cea care
esti si de viata ce-o traiesti independenta de el.

O sa urmeze un mat erial pe t ema ast a, si discut am mai mult e at unci.

Acum, ma int ereseaza sa int elegi de ce e import ant sa-t i cunost i exact nevoile si
dorint ele, sa ai o imagine clara a relat iei de cuplu.

Si pent ru ast a, t e invit sa-t i cumperi un caiet mare si gros in care sa incepi, din acest
moment , munca imaginat iva la relat ia t a de cuplu act uala sau viit oare.

Acest caiet e biblia t a, ea it i asigura armonia caminului.

Te-nt rebi cum?

Not and, scriind, lipind poze, incarcandu-l cu energie pozit iva si iubire t ransf ormi visul in
realit at e. Nu est e indeaj uns sa spui, vreau o relat ie mist o, f ericit a, implinit a.
Ast a nu-nseamna NIMIC.

Det alii, descrieri f izice, caract eriale, comport ament ale, et c.

Hai ca incep eu, dupa care e randul t au.

Barbatul: In primul rand vreau un barbat pe care sa-l vreau mult , sa-l admir, sa-l iubesc.

Aspect fizic: Frumos, inalt , dint i f rumosi, ochi expresivi, t rup at let ic, armonios.

Aspect intelectual: int eligent , creat iv.

Aspect caracterial: spont an, int eligent emot ional, deschis, comunicat iv, generos din
t oat e punct ele de vedere.

Aspect spiritual: liber, prof und, int elept .

28
Relatia de cuplu: Vreau sa ne respect am, sa ne daruim reciproc iubire, at ent ie,
mangaieri, orgasme mult iple, cadouri, surprize, emot ii, viat a.

Sa calat orim impreuna, sa ne dist ram impreuna, sa bem impreuna, sa experiment am.
Sa t raim in aceeasi casa, cast el. . : -))

Sa f acem schimb de experient e, sa ne ascult am , sa ne sust inem, sa ne incuraj am, sa ne

mot ivam reciproc.

Eu am de gand sa-i of er exact ce ast ept sa-mi of ere el: reciprocitate.

Vreau sa-i daruiesc t ot ce simt , l-am ales, inseamna ca merit a la f el de mult ca si mine.

Eu sunt generoasa, imi place sa of er mult . De la iubire, sex, mancare, cadouri, surprize,
emot ii, experient e unice si speciale.

Avem visuri si obiect ive comune, sunt em part eneri, colaborat ori, t ragem in aceeasi
direct ie, privim in aceeasi direct ie.

Nu st iu inca daca vreau sa of icializez relat ia, inca analizez aspect ul ast a, dar sigur m-as
imbraca int r-o rochie alba, semnat a Ellie Saab sau Valent ino si as chef ui alat uri de cei
dragi mie pana dimineat a, pe malul marii, oceanului, pe insula mea.

De abia st ept sa gat im impreuna, sa cinam la clar de luna, sa radem mult , sa f acem
dragost e si copii…cred. : -))

Sa-mi scrie scrisori, sa-mi t rimit a f lori dupa ce f acem dragost e, sa-mi cant e la pian.

Sa f ie mandru de mine, sa f ie sigur pe mine si-n acelasi t imp sa t raiasca cu sent iment ul
ca oricand ma poat e pierde.

Sa t raim impreuna daca se poat e pana la moart e. . cunost i f inalul, nu?

Al t au poat e f i alt f el, sa vedem, cont inua t u, incepe relat ia acum, in plan imaginat iv,
care t e aj ut a sa-l aduci in plan real, aici si acum.

Daca nu st ii ce vrei, nu vei avea niciodat a ce-t i dorest i. Det alii, det alii, det alii.

Not eaza t ot , eu t i-am dat un model, si m-am oprit ca alt f el n-as mai f i t erminat de scris
niciodat a, si t e sf at uiesc sa nu t e oprest i din scris niciodat a, si ast a daca vrei ca relat ia
sa f ie t rainica si bogat a. Mai ales ca gust urile ni se schimba de la un sezon la alt ul,
caiet ul t e ast eapt a sa-l improspat ezi, sa-l imbogat est i.

Ca sa primest i mult , t rebuie sa dai mult !

Toat a viat a am visat f orme, t inut uri, suf let e perf ect e si crede-ma ca le-am int alnit si
acum le t raiesc!

Sa vii la mine sa ma imbogat est i cu darurile minunat e primit e de la el, de la viat a.

Te ast ept . . .
 8. Adaptabilitate. Flexibilitate.

“ Variet at ea da f armec viet ii. ” William Cowper

Sunt moment e de rascruce in viat a, in care t e t rezest i privindu-l cum pleaca.

Ce f aci at unci?



Te arunci de la et aj ?


Iei un pumn de past ile cu vot ka?


Il implori sa ramana?


Il seduci cu port j art iere si sut ienul galben?


Mergi la preot sa-t i f aca o sluj ba?


Tii post negru ca sa-l aduci inapoi?


Mergi la ghicit oare sa-t i dea in t arot ?


Ii f aci o vraj a de zile mari?


suni pe maica-sa si ii descrii pericolul ce o past e alat uri de urmat oarea?


bat i pe cea care s-a aseazat langa el?
Blest emi cerul si pamant ul?!

Ce f aci?

Acum, hai sa bif am ce am t rait , vazut si auzit , in viat a reala si la t elevizor. Nu f ii

ipocrit a!

Te rog, doar t e aut osabot ezi.

Si eu le-am bif at , ast a e, ce sa f aci: arta de a trai.

30
Daca nu treceam prin etapele astea crezi ca acum puteam vorbi atat de natural
despre ele? Pe naiba! Ma ascundeam sub 10 masti sociale, nu una. . si pozam in
fecioara Andreea.

Dar, am ales sa vorbesc despre ce a f ost , ce a venit , cum am mers mai depart e. . . cui pe
cui se scoat e. . : -)))

Glumesc…sau nu. : -))

Depinde de cat de rezist ent a est i. Eu am f ost dest ul, in sensul ca am t recut repede de la
unul la alt ul, de la plans la ext az.

Tot ul t ine de alegerile pe care le f aci.

Rezoneaza cu t ipul t au de personalit at e?

Rezist a inima la socuri int ense?

La mine a rezist at , de ast a am cont inuat sa t rag t ot mai t are de mine si sa nu privesc
niciodat a inapoi.

Dictonul e urmatorul: Tot inaint e, t ot inaint e! !

Nu-mi place sa f ac compromisuri cu cele mai import ant e lucruri din viat a mea.

Fug de regret e ca de raie, de ast a aleg sa nu privesc inapoi, ce s-a dus, dus sa f ie. .

Si ma consolez cu gandul ca n-a f ost sa f ie, alt f el ar f i f ost inca langa mine.

Polit ically Correct !

Eu aleg ce-mi f ace bine, de la gand, la sent iment e, barbat , vacant a, cart e, muzica, vin. .
Aleg f ilozof ia care mi se pot rivest e, care ma implinest e, care ma f ace sa zambesc t oat a
viat a, f iindca se poat e, eu zambesc si t raiesc cu adevarat in f iecare zi, f iindca st iu cum
sa-mi f ac ziua f rumoasa.

De ast a ai imaginat ie: f olosest e-t e de ea si creeaza scenarii deosebit e. Tu est i

regizoarea propriei t ale viet i!

Nu t e las asa, nu t e speria. . . : -))

Cum iesi din ecuatia: despart ire, inf idelit at e?

Iesi din casa, arunca aliment ele cu nivel ridi cat de grasimi sat urat e, st erge-t i lacrimile,
sari in cea mai mist o rohie, machiaza-t e, coaf eaza-t e, suna-t i priet enele da o pet recere,
pleaca int r-o vacant a, dist reaza-t e!

Sau, pleaca singura int r-o calat orie pe mare, pe munt e, int r-un t inut de yoghini, depart e
de t ot ce se numest e t recut .
In acest e moment e ai nevoie sa pet reci t imp cu t ine, sa analizezi ce a f ost bun, ce a f ost
rau, sa f aci pace cu t recut ul, sa-t i not ezi inf ormat iile pret ioase in caiet ul viiit oarei
relat ii si in rest , voie buna si dist ract ie.

Inventarul relatiilor trecute: de ce e at at de import ant sa cont abilizezi inf ormat iile?

CA SA NU LE MAI REPETI! !

Simplu, nu?

Si cum se f ace ca t u de f iecare dat a at ragi aceeasi t ipologie de barbat , aceeasi drama?
NU TI-AI INVATAT LECTIA!

De ast a viat a t a arat a cum arat a, it i arat a! ! ca nu-t i f aci t reaba, ca nu-t i pasa suf icient
de t are, ca nu-t i dorest i schimbarea, ca est i lenesa, ca t i-e t eama, si asa mai depart e.
NU EXISTA SCUZA PENTRU O VIATA TRAITA PROST!

Esti o persoana flexibila? Daca nu esti, poti deveni, acum.

In caiet ul t au de t ransf ormare si dezvolt are personala raspunde la urmat oarele int rebari:

Not eaza un numar de act ivit at i f ixe pe care le desf asori cu regularit at e pe parcursul
unei zile.

Variaza vreodat a acest e act ivit at i? Daca da, de ce?

Not eaza 3 lucruri pe care vrei sa le modif ici in cadrul acest or act ivit at i.

In ce mod crezi ca si-ar dori iubit ul, priet enii, parint ii, colegii sa t e vada schimbat a? Ti-a
sugerat cineva sa f aci un ast f el de gen de schimbare?

Int reaba pe cineva apropiat unde considera ca t e af li pe scala rigid - f lexibil.

Daca ai put ea schimba un singur lucru la propria persoana, care ar f i acest a?

Concent reaza-t e asupra acest ei schimbari, cum ai act iona? Cine t e-ar put ea aj ut a s-o
realizezi? Ce ar f ace aceast a persoana?

Cum crezi ca t i-ar af ect a acest a schimbare viat a?

Raspunde la urmat oarele int rebari cu int ot deauna, de obicei, uneori, ocazional, rar sau
niciodat a:

Cand iei masa, comanzi acelasi f el de mancare?

Faci sau nu f aci anumit e lucruri minore numai pent ru ca t i-ar put ea aduce ghinion?

Ai t endint a sa t e superi din cauza unor lucruri marunt e, precum f apt ul ca nu ai reusit sa
vezi un f ilm pe care doreai sa-l vezi?

32
Au ceilalt i t endint a sa t e considere “ omul din umbra” ?

Est i genul de persoana caruia ii place sa st ie f iecare lucru la locul lui, f ie acasa, f ie la
locul de munca?

Evit i sa incerci lucruri noi?

Acorda-t i (-4) pent ru int ot deauna, (-2) pent ru de obicei, (0) pent ru uneori, (+2) pent ru
ocazional, (+4) pent ru rar si (+6) pent ru niciodat a.

Daca punct aj ul est e negat iv, est i o persoana f oart e rigida; iar daca est e pozit iv, t e pot i
considera o persoana f lexibila.

Eu mai st iu un lucru: Int ot deauna est e loc de mai bine. . : -)

O sa f ii pregat it a pent ru orice sit uat ie de acum incolo, nimic nu t e va mai lua prin
surprindere, nimic nu t e va mai dest abiliza, f iindca est i o t ipa int eligent a care st ie ce
vrea, care se iubest e si care t raiest e ca sa cucereasca inima lui, viat a adevarat a.

Est i adapt at iva, f lexibila, ai cart ile in mana, ai int eligent a emot ionala, ai t ot ce-t i
t rebuie ca sa t raiest i asa cum it i dorest i.

Uit a-t e la t ine acum, f a-t i o poza ext erioara si int erioara si una dupa ce cit est i si aplici
t ot ce t i-am zis pana acum. Schimbarea va vorbi de la sine, sunt absolut sigura de ast a.
Sa nu uit i sa-mi t rimit i si mie o poza cu t ine si un scurt mesaj .

De abia t e ast ept !

 9. Optimism. Realism. Gandire pozitiva.

Ent uziasmul e cont agios, precum cascat ul.

Lumea e creat a de gandurile t ale.

“ Alege un f ragment din viat a t a, un milimet ru de exist ent a. Vei gasi hart a gandurilor
t ale negre, st arile emot ionale poluat e. Pana acum indoiala si t eama au at ras
eveniment ele din viat a t a. ”

Lumea nu est e creat a, lumea est e gandit a.

Est i t ot al raspunzat oare pent ru ceea ce t raiest i azi.

Gandurile se mat erializeaza si devin lumea in care t raiest i.

Fapt ele sunt ganduri.

Ai o gandire pozit iva?

“ Decid sa obt in t ot ce imi propun si imi doresc! ”

Ai o gandire negat iva?

“ Nu pot sa obt in ce-mi propun si-mi doresc. ”

Scuzele, j ust if icarea, aut ocompat imirea nu f ac decat sa t e ment ina in zona neagra,
negat iva, dist ruct iva.

34
Est i cont rolat de t eama si t raiest i o exist ent a mediocra, t e ascunzi in spat ele nesansei, a
unei sluj be marunt e, a unei relat ii ot ravit e.

At ragi lucrurile la care t e gandest i.

Cu ce ganduri t e imbraci zilnic?

Pozit ive? Gandurile pozit ive creeaza “ f ruct e dulci” .

Negat ive? Gandurile negat ive creeaza “ f ruct e st ricat e” .

Atitudinea mentala cu care iesi pe usa dimineata

Am venit sa t e t rezesc, sa t e eliberez de sub sclavia gandurilor negat ive, a t emerilor si a

j ust if icarilor: Te eliberez! Zboara! Est i libera sa t raiest i o viat a cu adevarat bogat a!

De unde incepem?

De la DECID SA OBTIN TOT CE-MI PROPUN SI-MI DORESC!

Ca sa schimbi ceva in viat a t a, in primul rand e necesar si vit al sa-t i schimbi modul de a
gandi.

Cum?

Urmand acest exercit iu care a deschis port ile pent ru o generat ie de invingat ori:

Pasul 1: Inst aleaza-t e conf ort abil int r-un loc linist it , unde nu vei f i int rerupt a in
urmat oarele 10, 15 minut e. Relaxeaza-t e cat eva moment e, pent ru a int ra int r-o st are de
recept ivit at e.

Pasul 2: Indreapt a-t i at ent ia cat re gandurile care it i t rec prin mint e. Observa ca nu est e
nevoie sa f ort ezi curgerea gandurilor- ele apar singure, f ara nici o int ervent ie const ient a
din part ea t a.

Acum, gandest e-t e la urmat orul lucru: cu un ef ort minim it i pot i schimba gandirea. Prin
cat eva mici modif icari in modul de f unct ionare a mint ii, vei incepe sa f aci schimbari
pozit ive in viat a t a.

Pasul 3: Incepe sa observi doua t ipuri de ganduri: cel spont an, care apare brusc in mint e
si cel pe care il init iezi in mod const ient .

Pent ru acest exercit iu, concent reaza-t e in a gandi in cuvint e, nu in imagini sau amint iri.
E f oart e import ant . Folosest e increderea, curaj ul ca mesaj de medit at ie. Alege unul din
cele 3 si gandest e asa: Am incredere in mine!

Repet a gandul de cat eva ori: Am incredere in mine!

Cont inua sa repet i gandul din ce in ce mai st ins, pana cand nu vei mai auzi, ef ect iv,
cuvint ele in mint e, ci vei st i doar ca le gandest i. Rost est i propozit ia ca pe un gand
f oart e slab.
Pasul 4: Acum vei invat a cum sa t ransf ormi gandurile negat ive in unele pozit ive, in
acelasi mod f acil. Folosest e ca exemplu un gand, pe care l-am avut mult i dint re noi:
Trebuie sa ma duc la dent ist . Gandul Trebuie sa ma duc la dent ist apare aut omat in
mint e.

Gandeste-te de mai multe ori calm: Trebuie sa ma duc la dent ist . Lingvist ii spun ca
TREBUIE est e un cuvant care, in acest cont ext , implica o senzat ie de povara, ceva ce ai
pref era sa nu f aci.

Psiholingvist ii ne spun ca, at unci cand f olosim TREBUIE in acest cont ext , cedam din
put erea noast ra, sugerand ca sunt em nist e simple vict ime al e lucrului pe care t rebuie
sa-l f acem. Indif erent daca est i de acord, sau nu, cu acest i expert i, cont inua si
experiment eaza, schimband acest gand, dupa cum urmeaza:

Gandest e “ Trebuie sa ma duc la dent ist ” si dupa ce repet i de cat eva ori - schimba
propozit ia in “ Am de gand sa ma duc la dent ist . ”

Repet a noua propozit ie de cat eva ori si observa daca simt i o dif erent a in mint e si in
corp. Dupa ce ai f acut ast a vei int roduce o noua schimbare in propozit ie. Incepe prin a
repet a gandul “ Trebuie sa ma duc la dent ist . ” De dat a aceast a spune “ Est e bine sa ma
duc la dent ist ” Spune-t i ast a de mai mult e ori.

Observa dif erent ele din mint e si din corpul t au, pe masura ce repet i acest gand care t e
f ace sa t e simt i din ce in ce mai put ernica. Acum t reci la un gand f oart e pozit iv ref erit or
la acelasi subiect . Incearca sa-t i spui urmat oarea propozit ie: Apreciez benef iciile
st omat ologiei.

Repet a ast a de cat eva ori in mint e. Vezi daca exist a o dif erent a subt ila in mint ea si
corpul t au, at unci cand compari Trebuie sa ma duc la dent ist cu Apreciez benef iciile
st omat ologiei.

Pasul 5: Aplica ce ai invat at , cu un gand ales de t ine. Gandest e-t e pent ru o clipa la un
gand negat iv sau rest rict iv, care apare mai des in viat a t a.
Iat a cat eva exemple ment ionat e de alt ii:



Imi est e t eama sa vorbesc in public.


Nu am t imp niciodat a pent ru exercit ii.


Am impresia ca nu pot sa slabesc.
Est e greu sa int alnest i barbat i int eresant i.

Alege un gand negat iv sau rest rict iv din viat a t a si exprima-l int r-o singura propozit ie.
Spune-o de cat eva ori in mint ea t a si observa senzat iile din corp si mint e.
Apoi, alege un gand pozit iv, care it i da put ere, despre aceeasi chest iune. De exemplu,
daca ai spus ” Mi-e t eama sa vorbesc in public” , compune o propozit ie de genul “ Imi
place sa vorbesc in public. ”

36
Daca salt ul t i se pare prea mare, pot i spune “ Mi-ar placea sa invat sa-mi placa sa
vorbesc in public. ” Import ant est e sa aiba o conot at ie pozit iva, t u alegi cat de repede sa
aj ungi in varf .

Acum, incet , repet a gandul negat iv, rest rict iv, de cat eva ori. Apoi, la f el de t acut ,
inlocuiest e-l cu cel pozit iv, care t e f ace mai put ernica. Repet a gandul nou de cat eva ori,
din ce in ce mai calm si f ara ef ort .

Pasul 6: Iat a o met oda pent ru a-t i schimba gandurile. In urmat oarele zile si sapt amani,
f a t ot posibilul pent ru a ident if ica cat mai mult e ganduri negat ive sau rest rict ive. Dupa
ce le-ai ident if icat , int rodu in f luxul gandirii o af irmat ie noua si pozit iva.

Pur si simplu lanseaza f ara ef ort acest mod de gandire care it i da put ere, ca si cand ai f i
f ost int ot deauna acolo.

Trept at , cu t recerea t impului si cu pract ica, gandurile t ale vor incepe, in mod nat ural,
sa gravit eze cat re o direct ie pozit iva, care t e f ac o persoana put ernica.

Pot i f i t ot ceea ce it i dorest i!

Pot i f i t ot ul!
Eu am reusit !
Tu ce mai ast ept i?
Treci la at ac, la pract ica de zi cu zi, la medit at ie si vei experiment a succesul!
 10. Umor. Fa haz de necaz. Razi mult!

“ Cine rade mult e f ericit , cine plange mult e nef ericit . “ St upid de adevarat , asa-i?

Unde t e af li pe axa f ericire - t rist et e?

Raspunde la urmat oarele int rebari cu: uneori, f recvent si aproape int ot deauna.



Te consideri o persoana vesela?


Cand t e scoli dimineat a, ast ept i cu nerabdare ziua care abia incepe?


Exist a act ivit at i care it i f ac placere?


Ceilalt i t e considera o persoana vesela?


Crezi ca ai simt ul umorului?


Est i in st are sa razi de propria persoana?


Cand cineva f ace o gluma pe seama t a, est i in st are s-o iei ca at are?
Cat de des t i-ai spus in ult ima luna ca est i f rumoasa?

Acorda-t i pent ru f iecare raspuns un punct aj de (-4) pent ru niciodat a, (-2) pent ru uneori,
(+2) pent ru aproape int ot deauna. Aduna puct el e. Cu cat scorul obt inut est e mai mare,
cu at at est e mai mare si capacit at ea t a de a f i f ericit a.

Daca scorul obt inut est e sub (-12) sau chiar mai mic, est e posibil sa f ii deprimat a si
at unci t e ast ept sa-mi scrii despre problema t a, ca sa t e pot aj ut a sa t reci mai repede la
un alt nivel de viat a.

Mai departe:

38
Enumera cat eva dint re act ivit at ile t ale pref erat e. Cand t e-ai ocupat ult ima oara de ele?
Cat de des t e ocupi acum de ele?

Cum t e dist rezi de regula la locul de munca, acasa, pe plan social si cum t e recreezi?

Care sunt sport urile t ale pref erat e? Le privest i sau le si pract ici?

Dint re t oat e cunost int ele t ale, cu cine t e simt i cel mai bine? Cat de des va dist rat i
impreuna?

Cand ai ras ult ima oara din inima? Ce lucruri t e amuza?

Cat de des t e duci la f ilm, la t eat ru sau la concert e? It i f ace placere?

It i place sa calat orest i? Ce anume it i pl ace sa f aci at unci cand calat orest i? Te
int ereseaza sa f aci vizit e, sa pract ici sport uri sau act ivit at i cu caract er cult ural?
Cand t i-ai luat ult ima dat a vacant a? In t impul in care ar t rebui sa t e dist rezi, it i iei cu
t ine si de lucru?

Cand a f ost ult ima dat a cand ai f acut ceva cu adevarat spont an si neobisnuit ? Gandest e-
t e bine la acest a act ivit at e si la cum t e-ai simt it .

Gandest e-t e la o serie de experient e de “ f lux” pe care le-ai avut in ult ima vreme, f ie
act ive, f ie pasive.

Daca acest f lux il simt i rar sau nu il simt i deloc, inchide ochii si gandest e-t e la un lucru
pe care chiar it i dorest i sa-l f aci. Nu-t i f a probleme daca act ivit at ea est e reala, adica nu
exclude posibilit at ea de a zbura cu o navet a spat iala sau de a alerga marat onul, cand de
f apt t ot ceea ce f aci est e sa t e plimbi de t rei ori pe sapt amana. Lasa imaginile sa t e
cuprinda, aseaza-t e in cent rul act iunii si j oaca rolul principal.

Apoi, concent reaza-t e pe o act ivit at e ce t rebuie f acut a, it i place in mare masura,
dorest i sa o perf ect ionezi sau sa o f aci mai des. De exemplu: t enisul; gandest e-t e la cum
ai put ea servi mingea. Pune in pract ica, vizualizeaza, const ient zeaza culorile din j urul
t au, simt e caldura soarelui, miroase aerul curat , const ient izeaza greut at ea rachet ei in
mana t a si ascult a cum mingea se lovest e de t eren si apoi de rachet a adversarului. Mai
t arziu, dupa ce ai parcurs meciul secolului, ia o banda video cu meciuri de t enis, aseaza-
t e, relaxeaza-t e si implica-t e in f luxul j ocului.

Procedeaza la f el cu t oat e pref erint ele si dorint ele t ale.

Miracolul t i-a int rat in viat a, deschide-i usa, invit a-l inaunt ru si bucurat i-va impreuna.
Fa o list a cu t oat e obiect ivele pe care dorest i sa le realizezi pe t ermen scurt , mediu si
lung. Examineaza-le in acelasi mod. Traiest e-le, pe f iecare in part e, pet rece chiar o zi
int reaga ocupandu-t e de un obiect iv, ast a daca sunt 10. : -))) Daca sunt 50 de obiect ive,
visuri, asa cum ma ast ept incadreaza-le int r-o sapt amana, scrie-le, vizualizeaza-le. Dupa
care, int oarce-t e la primul, la al doilea si t ot asa, in f iecare zi, pana se realizeaza.
Mai f a-t i o list a si cu obiect ive usoare, usor de realizat , alt f el crest e t ensiunea,
anxiet at ea si nu ast a ne int ereseaza.

Tot ul e limpede si clar?

Asa ma ast ept .

In schimb, daca ai nevoie de mai mult , st ii unde ma gasest i.

Si ce daca t e-a inselat ?

Si ce daca t e-a dezamagit ?
Si ce daca a plecat ?

Inseamna ca at at a avut de st at , bucura-t e de ce a f ost , mult umest e-i Universului pent ru

experient a of erit a si mergi mai depart e, la urmat oarea povest e de dragost e, care t e
ast eapt a s-o imbrat isezi.

Cand o sa int elegi ca viat a inseamna curgere? De ce t e agat i de suf erint a, de o relat ie
ot ravit a?

De ce nu lupt i pent ru mai mult ?

St iu. Te doare. Te-ai obisnuit , ai impresia ca-l si iubest i, mai est i si dependent a de f elul
t au, anxioasa, neincrezat oare, ai si t u o varst a si t i-e greu sa f aci aceast a schimbare.
Ce f aci? St ai? Asa? In condit iile ast ea? Ca t i -e t eama de singurat at e? Ti-e t eama ca nu
gasest i unul mai bun? Ascult a-ma pe mine: De f iecare dat a cand am mers mai depart e
am int alnit unul si mai bun, de ast a sa f ii sigura. It i garant ez ca asa va f i. In schimb,
daca alegi sa ramai int r-o relat ie compromisa, nef ericit a si f rust rat a, nu pot decat sa t e
compat imesc. Si cred, ca nu de ast a ai nevoie in acest moment .

Ridica-t e! Razi de ce a f ost . Fa haz de necaz! Razi mult ! ! !

Vorba lui Isus: “ Cine are va mai avea, cine nu, Dumnezeu cu mila. ”

Acum, t e las cu t ine, ai de medit at si de raspuns la urmat oarele int rebari prin:
niciodat a, rar, ocazional, f recvent sau t ot deauna:

 Oamenii spun ca ma plang deseori.

 Apropiat ii imi spun ca au o at it udine pozit iva.

 Cred ca am o at it udine pozit iva.

 Ma t rezesc int r-o zi obisnuit a de lucru si ast ept cu nerabdare eveniment ele.



Ma t rezesc la sf arsit de sapt amana, int r-o zi obisnuit a pe care abia o ast ept .
Am o at it udine pozit iva asupra viit orului at unci cand est e vorba de:

munca
cariera
f amilie
iubire
viat a sociala

40
  Cand apare ceva nedorit nu ma dau bat ut .

 Cand apare ceva nedorit , t ind sa ref ormulez, pent ru a t ransf orma t ot ul int r-o
provocare ce t rebuie abordat a.

Not eaza f iecare dint re raspunsurile dat e cu (-4) pent ru niciodat a, (-2) pent ru rar, (0)
pent ru ocazional, (+2) pent ru f recvent si (+4) pent ru t ot deauna.
Daca e negat iv t inzi spre pesimism. Daca est e pozit iv est i o persoana cu perspect ive
opt imist e.

Nu lasa lucrurile import ant e la mila lucrurilor neimport ant e, zice Goet he.

In urmat oarea sapt amana scrie in caiet ul magic ce ai put ea f ace ca viit orul t au sa f ie
mai luminos in domeniul prof esional, sent iment al, social, at at pe t ermen lung, cat si pe
t ermen scurt .

Care crezi ca ar f i un prim pas bun pent ru a-t i put ea at inge obiect ivele?

Cat de mult inseamna pent ru t ine acest e schi mbari? Daca, acest lucru ar f i posibil acum,
care ar f i 3 dorint e pe care ai vrea sa le implinest i? Gandest e-t e la o persoana opt imist a
din viat a t a, ce ai put ea invat a de la ea?

Inconj oara-t e de oameni pozit ivi, f iindca ceilalt i ref lect a ceea ce est i.

Cine se aseamana se aduna! Aseaza-t e langa cei de succes, zambit ori, care provoaca
viat a, care rad de incercari si dezamagiri. Ma despart de t ine pe randurile lui Andre
Moreau:

TE IUBESC

Cand put em t rai impreuna pe mai mult e planuri,

Cand ne place sa dansam, sa f acem dragost e sau sa cant am,
Cand indraznim sa exploram lumea ext erioara si int erioara,
Cand put em caut a impreuna cu cat iva priet eni
Cum sa depasim f ront ierele viet ii, Sa discut am si sa ascult am linist ea
Sau sa ne bucuram impreuna de parf umul f lorilor,
Sa radem sau sa ne privim f ara a rupe t acerea,
Cand put em vibra in gradinile noast re secret e,
Cand relat ia noast ra devine panoramica,
Cand pot sa-t i spun t ot ul f ara sa ma simt obligat ,
Cand, at unci cand ma iubesc, ma pot i iubi si t u
Cand, at unci cand t e iubesc, t e pot i iubi si t u,
Cand recunosc in t ine cealalt a j umat at e din mine
Cand t raiest i singur la f el de bine ca at unci cand est i cu mine,
Cand pot i sa ma consolezi at unci cand sunt t rist a,
Cand pot sa t e aj ut at unci cand int ri in panica,
Dar s-at unci cand est i suparat ca nu corespund ast ept arilor t ale si t e inf urii
Eu pot in cont inuare sa t e iubesc,

Chiar si atunci cand tu nu ma iubesti,

TE IUBESC inseamna intr-adevar TE IUBESC.

 Cartea tiparita Stilul tau o poti vedea si comanda aici :

Site-uri pe care ti le recomand:

Indif erent daca est i barbat sau f emeie, f undat ia necesara pent ru a invat a orice lucru si a
obt ine ceea ce vrei in viat a est e propria t a personalit at e. Daca est i serios in privint a
educat iei t ale t rebuie sa it i dezvolt i int regul pot ent ial apasa aici : Personalitate alfa

Avand in vedere ca int rebarile cele mai des int alnit e de noi in anii de lucru cu oamenii sunt
cele care se ref era la sexualit at e, iubire, relat ii, avem pregat it e 2 sit e-uri care se ocupa in
prof unzime de acest e probleme.

Unul din acest e sit uri est e pent ru barbat i si unul pent ru f emei. Pent ru barbat i, avem blogul
si f orumul " Arta seductiei – cum sa ai success cu femeile si cu tine insuti".

Pent ru f emei avem " Stilul tau - pentru femeia care merita" si est e un sit e care imbina
dezvolt area personalit at ii cu succesul in relat ii, sex, iubire.

Si la sfarsit, astept sa imi spui parerile tale, bune si rele despre acest pdf aici:

MESAJ PENTRU ANDREEA

sau poti comenta direct pe blog alaturi de celalalte cititoare aici:

LASA UN COMENTARIU PE BLOG

Ma poti urmari pe facebook aici: www.facebook.com/andreeapapp

Ma poti urmari pe twitter aici: www.twitter.com/pappandreea

42