Din pat la altar?

Dependenta vs Autonomie.
Obiectivul acestei calatorii interioare este:
Obtinerea autonomiei emotionale.
Sa-ti traduc? :-)))
Il astepti sa te entuziasmeze, sa-ti anime ziua, seara, viata?
El e responsabil de buna ta dispozitie?
Il astepti sa-ti aduca un pahar de energie pozitiva si speranta?
Ai inteles unde bat?…
La usa ta, ca de obicei. Te provoc sa te analizezi din nou, pe tine, pe el, relatia.
Incredere in tine.
Incredere in el.
Incredere relationala.
Incredere profesionala.
Wow! Stii ce ai de facut, da? Bifeaza-le acum pe toate! Se pare ca nu e de ajuns sa crezi in tine…
insa, de la tine pleaca toate.
Relatii bazate pe incredere. Relatii de calitate. Relatii sanatoase.
Vreau! Vreau! Vreau!
Declaratia mea: Vreau un barbat liber, frumos, inteligent, spontan, cu simt al umorului, stapan si
autonom, viril, pasional, curajos, pasionat de ce face, pe care sa-l doresc, sa-l indragesc, sa-l
stimez, sa-l iubesc!
Vreau. Vreau. Vreau.
Viata mea e un spectacol continuu. Actor si observator. Achizitii dupa achizitii. La fel procedez
si cu pantofii si posetele.
Shopping compulsiv?
Fara sa gandesc prea mult…imi place, il seduc, il consum. Raman sau plec mai departe?
Fara prea multe calcule si analize a datelor, aleg ca el e cel mai potrivit in acel moment. Asa s-a
intamplat si acum. A raspuns dorintei mele aici si acum. Pana cand? Pe cine mai intereseaza? Pe
el? Pe mine? Pe Dumnezeu?
Pasiune. Amor etern.
Tot ce este vrea sa persiste, zicea cineva. Sa fie Noica?
Cine nu vrea?
Eu nu vreau!!
Nu ma lua in seama. Eu sunt bolnava. Eu n-am calculat si cantarit barbatii dupa anumite criterii
de evaluare si nici n-am premeditat sa-l cuceresc pe el, potentialul candidat la altar, cum bine fac
altele. Unele femei stiu ce vor: cumpara o revista gen, cei mai bogati barbati din tara, il
decupeaza pe Mr. Perfect, il lipesc pe oglinda fermecata si intr-un timp ales tot de ele, se imbarca
spre calatoria vietii alaturi de el. Va felicit dragelor si ma inchin in fata voastra fiindca stiti ce
vreti.
Eu sunt sclava pasiunilor de moment care asteapta candidatul perfect.
Ce fac in timp ce-l astept?
Hai ca-ti spun:
Imi zambeste si vocea interioara imi sopteste: El. Zis si facut, trec la experimentat. Pana cand?
Pana cand calculele si analiza contabila imi pun in fata bilantul vietii: Faliment - ai pierdut inca o
data. Ia pozele si amintirile prafuite de timp si aseaza-le in biblioteca experientelor vietii. Punct
si de la capat.
Du-te la un specialist sa-ti tratezi depresia si n-ar strica sa te ocupi si de managementul timpului
si al resurselor. Fara timp si energie nu ajungi prea departe, mai ales la inima lui, a sufletului
pereche.
Exista leac pentru boala mea sau sunt condamnata sa traiesc aceeasi poveste de dragoste si amor
nebun pana cand frumusetea si tineretea imi vor fi parteneri de drum?
Am sa meditez, nu e timp acum.
Bun. Toate bune si frumoase pana aici.
Mai departe…
De ce femeile nu iubesc barbatii buni si iubitori?
Ce-nseamna bun pentru tine nu-nseamna bun pentru mine, ai sa-mi spui.
Asa-i. Ai perfecta dreptate. Si asta pentru ca, mie nu-mi plac barbatii buni si generosi cu iubirea,
mie-mi plac barbatii complicati, putin disponibili, ca sa nu spun insurati.
Am o colectie de arta, rara si impresionanta. Am investit mult timp si energie ca s-o pastrez
departe de ochii criticilor.
Imi vine in minte alta intrebare relevanta:
Cum am evaluat lucrarile de arta inainte de a le achizitiona?
Te rog, nu ma intreba, nu ma umili.
Marea Preoteasa stie sa faca curatenie de vara, generala in mintea prietenelor, stie sa negocieze
cu viata altora fugind cat mai departe de ea.
Cum am ales acest stil de viata?
M-am gandit eu ca, stiind si facand multe pentru ceilalti fac multe si pentru mine.
O forma de terapie? De vindecare? Se prea poate.
Ma gandesc sa scriu o noua carte: Din pat la altar, bestseller international.
Pana atunci ma gandesc sa-ti mai scriu cate ceva.
Cand alegi un rol in aceasta viata, asigura-te ca e cel care te reprezinta in totalitate: iubita,
amanta, sotie, mama, fii sigura ca asta este rolul pe care vrei sa-l interpretezi de acum pana la
capat, altfel pe parcurs se va transforma intr-o drama.
Trecut vs Prezent
Compari ce a fost cu ce ai acum?
Lasa trecutul in urma, renunta la sentimentele de culpabilitate, autocompatimire, regret. Ce a fost
s-a dus..timpul nu-l mai intorci inapoi, evenimentele se repara doar traind aici si acum.
Daca pana acum “fiinta ta a fost ca o pravalie condusa ineficient, cu preturi puse la intamplare”,
e timpul sa te apuci de treaba. Si nu-ncepi cu organizarea , ci cu iertarea, cu incheierea
socotelilor din trecut, fa pace o data pentru totdeauna cu ce a fost.
Cum faci asta?
Prin autoobservare care duce la autocorectare, la vindecare.
Iti spun din proprie experienta ca golurile si ranile adanci nu dispar peste noapte, ci isi fac cuib si
mai adanc in sufletul tau si cand mai putin te astepti, cand iti pare ca te bucuri mai tare de viata,
atunci incep sa apese, sa doara, sa sangereze pana te lasa fara viata.
Am aproape 2 ani de cand sunt in terapie si inca ma mai doare. Procesul terapeutic seamana cu o
operatie pe cord, ori te salveaza inima noua ori te ineci in propriul sange.
“Viitorul ca si trecutul, este chiar in fata ta, insa nu poti pasi in viitor pana nu faci pace cu
trecutul.”
Alegerile pe care le faci azi sunt rezultatul experientelor trecute.
Asa merg lucrurile aici, pe pamant.
Am ales, am trait, am mers inainte, am plans, m-am zbatut, am chinuit, am mers mai departe, am
cazut, m-am ridicat, am urlat de durere si am continuat sa merg mai departe.
Acum, ma intorc din drum si o iau de la capat. Altfel. Ce a fost a murit. Imi fac timp sa
plang si sa ingrop fantasmele trecutului, imi fac timp sa-mi pansez ranile si sa-mi umplu
golul din mine cu iubire, iertare, compasiune, acceptare.
Ti-e greu sa accepti iubirea si fericirea in viata ta?
Intrebarea iti pare tampita, deplasata?
Si mie mi-a parut la fel cand am auzit-o prima data. Dar e cruda, transparenta, invaziva,
nesimtita, deplasata dar atat de adevarata.
Da! Mi-e greu sa accept iubirea si fericirea in viata mea!
Altfel nu se explica alegerile “intelepte” din viata mea.
Merit eu mai mult? Nu cred! Imi este indeajuns sa fiu iubita o data la doua saptamani. Imi este
de ajuns sa fiu privita si admirata de la distanta. Cata pasiune, cat adevar, cat mister, cata
minciuna si autosabotare zac in aceste povesti de dragoste si amor nebun?!
El pretinde sa-l iubesc neconditionat, sa fiu libera, disponibila, coafata si parfumata cand
aterizeaza in viata mea si la plecare sa-i jur ca am sa-l iubesc doar pe el. Asta da! Aplauze
pentru el!!!
Stii ce-i mai trist in aceste randuri pe care le citesti? Ca totul e dureros de adevarat.
Nu te-ntrista, nu astepta, nu te intreba, ci doar fugi cat mai ai timp, energie, viata in tine.
Nu merita analizata mai mult acesta situatie, a fost, s-a intamplat, s-a terminat.
Ti-am edificat-o ca sa nu spui ca nu stiai…exista un precedent, nu-ti mai permiti sa
experimentezi pe pielea ta. Ia notite de la experta in iubiri la distanta.
Sa ne mutam atentia pe un aspect ce merita discutat si analizat indeaproape si in profunzime.
Ce fac acum? Merg inainte sau ma intorc din acest drum iluzoriu?
Ma intorc, mai e timp..
M-am ascuns in spatele scrierilor si in spatele mecanismelor de aparare:
” Nu am timp pentru o relatie cu norma intreaga.”
“Am o cariera de construit, un imperiu de ridicat, o armata de educat, o lume de schimbat.”
“Psihologia e viata mea.”
“Visul e realitatea mea.”
De ce te-am adus pana aici?
Fiindca e necesar si vital sa inviti schimbarea in viata ta daca te doare.
Cu cat stii mai multe despre tine, cu atat traiesti mai bine.
“Cu cat existi mai mult, cu atat cunosti mai mult.”
Esti aici ca sa devii mai buna, ca sa devii unica si stralucitoare, ca sa ai parte de o experienta cu
adevarat minunata.
Desavarseste-te!
Ia-o oricand de la capat!
Renasterea mea, renasterea ta incepe cu:
Reorganizarea sistemului de convingeri si valori
Rasturnarea vechilor tipare de gandire.
Curatenie mentala.
Alungarea durerii, a fricii si a indoielii.
Igienizarea totala a vietii.
In faza asta sunt acum…ma indrept cu fata spre mine si zic: “asta e bun, pastrez, asta nu e bun,
arunc..”
Pana acum totul s-a repetat, acelasi tipar, m-am saturat.
Nu stiu ce am sa aleg sa fac dar sigur pe el n-am sa-l mai las sa paseasca in inima mea.
Vechiul tipar s-a anulat din memoria constiintei mele. L-am eliminat. Insa munca nu s-a terminat,
urc in mansarda si vad ce mai e de anulat. De data asta ma asigur ca drumul ales e cel care ma
duce la destinatia finala.
Acum , deschide caietul destinului si scrie:
Cine esti?
Incotro te indrepti?
Pe cine iubesti?
De cine esti iubita?
Ce gandesti despre tine, despre viata?
Visurile ti s-au transformat in realitate?
Ganduri pozitive sau ganduri negative?
Rutina sau viata adevarata?
Minte abundenta sau minte limitativa?
Curaj sau teama?
Increzatoare, stapana sau sclava?
Dezamagita sau rasplatita de viata?
Rigida sau flexibila la schimbare?
Autonoma sau dependenta?
Cum te proiectezi in viitor?
Unde si cum te vezi in 5 ani?
Continua tu lista de intrebari revelatoare……………e viata ta in joc, ia-te in serios!
Viata este atat de frumoasa incat e pacat sa o lasi la mila sansei.
Transforma imposibilul in posibil!
Priveste-te! Descopera cine esti cu adevarat si verifica daca drumul pe care mergi e destinul tau.
“Lumea este asa cum o visezi…o oglinda.”
Traiesti ceea ce visezi?
Esti fericita de cea care esti?
Priveste-te in oglinda si vezi ce gasesti.
Te astept aici, drumul e lung.
Spune-mi despre situatia ta intr-un coment mai jos. Cu iubire sau fara? In relatie sau singura? Te
astept sa discutam.
Succes!