CEEA CE NU V-AU SPUS

Conferinta de la Auditoriul Santa Chiara din Roma.

Iata-ne aici !!
Ca intotdeauna
Partea cea mai dificila a acestor lucruri este: SA INCEPI.
Pentru ca....sa zicem ca astazi se vorbeste de programare neurolingvistica si trebuie sa facem niste
precizari
Am sa incerc sa... spun putine lucruri in acesta prima parte pentru ca introducerile sant intotdeauna foarte
plictisitoare.
Aaaa
Inainte de toate sa vedem cum naiba am ajuns eu sa vorbesc despre PNL. Sant eu un pienelist??
Intrebare.? Noo. Problema acesta s-a nascut cu mult timp in urma, cand eu a trebuit sa ma interesez de
fenomene, multi din voi stiu deja, de fenomene legate de problema interferentelor extraterestre.
Ca sa fac acest lucru, aveam nevoie de instrumente,instrumente cu care sa vad in capul persoanelor
Eeee
Ce se intampla? Se intampla ca nu stiam care ar putea sa fie aceste instrumente. Nu le cunosteam.
Atunci a trebuit sa ma interesez. Intr-o buna zi am descoperit ca atunci cand te interesezi de aceste
lucrui, probabil, 1:45
aaa,
1:48
poate ar trebui sa reactivez
1:49
probabil,
1:53
trebuie foarte simplu,
1:57
inca nimic...
1:59
Ammm
2:01
trebuie sa inteleg ce anume au facut americanii.
2:03
Americanii au studiat aceste fenomene de abductions, le numeau asa,
2:09
cu hipnoza.
2:12
Atunci mi-am zis: "Eee, atunci cu hipnoza se poate face!."
2:14
Interesant!
2:15
Atunci ce facem?

2:17
Studiem hipnoza.
2:19
Am studiat acest fenomen,
2:25
incredintez acest lucru profesionistilor, pentru ca eu eram un chimist.. sunt si astazi.
2:34
..numai ca dupa putin timp a trebuit sa fac totul singur.
2:37
Sunt eu cumva un hipnolog? Noo.
2:41
..de doua ori.
2:42
O incurcatura, nu?
2:44
Ce facem? incepem sa discutam despre astronautica?
2:48
Sant eu un astronaut? Nu.
2:50
Ah, atunci nu pot sa vorbesc despre aceste lucruri.
2:54
Cu toate acestea, astazi sant aici ca sa va vorbesc despre o stiinta care se numeste programare
neurolingvistica (PNL)
3:00
De ce?
3:02
Pentru ca am inteles intr-un fel, ca studierea fenomenului extraterestru...a acestor aspecte..
3:12
poate sa mearga inainte
3:18
numai daca noi stiam cine santem.
3:21
Adica,
3:22
pare o banalitate,
3:23
nu pot studia extraterestrii daca
3:26
nu am habar cine sant eu.
3:29
Nu pot sa o fac.

3:32
Aaa...
3:35
ce sa zic...
3:37
.................
3:40
Daaa, eu de abia am inceput
3:44
..trebuie sa scot din priza...
3:46
ok. Scoate din priza.
3:50
Inainte functiona..deci..va functiona
3:54
Aaaa
3:57
Problema este in acest fel:
4:02
In ultimele 2 zile, in ultimele 2 zile
4:06
eu mi-am dat seama de un lucru fundamental.
4:10
Mi-au telefonat multe persoane si toate ma intrebau...vorbeam despre diferite lucruri...
4:16
apoi fiecare dintre ele imi punea aceasta intrebare,
4:20
reflectau in acest fel:
4:22
Cum este posibil ca astazi, toata lumea sa fie proasta
4:25
Scuzati-ma...cum adica?
4:27
Da
4:28
Eu am inteles perfect care era problema.
4:36
Problema era legata, foarte simplu, de ....sa vedem daca functioneaza....
4:42
dee....
4:44

Aaa
4:46
da, exact,
4:49
de capacitatea persoanelor de a intelege lumea in care traiesc.
4:56
A intelege lumea in care tu traiesti,
5:00
nu este simplu, pentru ca eu ca sa vorbesc cu o persoana, utilizez un limbaj.
5:05
Santem italieni, vorbesc italiana.
5:07
Daca eu as vorbi cu un italian guatemalteza antica, cu siguranta nu m-ar intelege.
5:13
Este posibil ca noi sa nu ne intelegem pentru ca vorbim limbi diverse,
5:19
dar cand vorbim toti italiana, ee?
5:23
In acest moment intra in joc discutia despre programare neurolingvistica.
5:28
Eu am sa va arat cateva slide, cateva diapozitive,
5:34
iata-le! Asaa...
5:39
pentru a va introduce in acesta tema.
5:42
Eu m-am gasit in mijlocul acestui probleme, si am cautat sa o rezolv cu umilele mele mijloace,
5:47
pentru ca nimeni nu dorea sa o rezolve...
5:49
este vorba despre problema extraterestrilor.
5:51
Incercand sa rezolv problema extraterestrilor
5:54
despre care astazi nu vom discuta,
5:57
a trebuit sa rezolv problema de a vorbi cu persoanele.
6:01
Tineti cont ca eu sant un fiu unic si fii unici nu prea au chef sa vorbeasca cu nimeni.
6:07
Au dificultati ingrozitoare de comunicare cu altii.

6:12
Deci ori bine, bine ori rau, rau.
6:14
Daca inveti, bine, daca nu inveti te-a luat dracu, esti pe dinafara.
6:20
Dar eu aveam persoane carora le faceam hipnoza.
6:22
Daca eu pun in hipnoza o persoana, trebuie sa stabilesc un anumit raport cu acesta persoana.
6:28
Acesta persoana trebuie sa aiba incredere in mine. Eu si acesta persoana trebuie sa devenim aproape un
intreg.
6:35
Deci, eu trebuie intr-un fel, nu sa vorbesc, ci sa comunic
6:39
cu acesta persoana, pentru ca altfel nimic nu va functiona.
6:42
Deci eu a trebuit sa daram toate aceste ziduri pe care fii unici le au,
6:48
si sa incerc sa deschid un spatiu catre celalalt...
6:52
..pentru a intelege.
6:54
Cum naiba santem facuti noi??
6:56
De ce..
6:57
de ce o femeie gandeste diferit de un barbat?
7:04
O banalitate.
7:05
Se vede ca sant un pic diferiti, dar santem toti fiinte umane,
7:09
vorbim aceeasi limba
7:11
dar nu, aici este un punct de vedere complect diferit.
7:15
De la PNL la psihanaliza si fizica cuantica, eu am incercat sa fac un lucru
7:19
de fiecare data am schimbat ceva,
7:21
de fiecare data cand incep sa fac ceva, chiar si la chimie,

7:26
de fiecare data, tot ceea ce a fost scris inainte
7:32
nu imi place, il intorc pe dos, il reconstruiesc.
7:35
Acest lucru, m-a condus, in tipul de cercetare pe care o fac, sa am o gramada de dusmani,
7:40
Ma interesez...pai sant obligat sa ma interesez....
7:43
de OZN-uri, toti ufologii sant impotriva mea pentru ca acest lucruri nu le convin
7:49
Ma interesez de hipnoza, hipnologii se dezlantuie: " Tu nu esti un hipnolog nu poti sa faci hipnoza.
7:57
Iar acum PNL.....care este destul de modificata
8:07
De ce? Va arat, va explic. Care este standardul meu? Standardul meu este acesta:
8:13
Eu doresc ca in acesta seara voi sa mergeti acasa
8:17
stiind ce este PNL si la ce va ajuta,
8:20
dar vreau sa intelegeti si mecanismul cu care functioneaza,
8:26
iar daca va trebui sa il aplicati sa stiti sa o faceti.
8:31
Desigur!
8:33
Aveti nevoie de antrenamente, exercitii, multe cunostinte, dar veti sti ce inseamna.
8:40
Si aici.....si aici...
8:43
programarea neurolingvistica care este o stiinta noua
8:46
si care, dupa mine, va fi stiinta viitorului
8:50
trebuie sa tina pasul cu evolutia acestor vremuri. Deci PNL trebuie sa fie
8:56
legata de noile teorii ale fizicii,
9:00
pentru ca fizica este stiinta care iti descrie universul care te inconjoara....
9:04

cu regului
9:06
Cum si PNL ne descrie universul care ne inconjoara,
9:09
fizica cuntica trebuie sa fie legata de PNL.
9:14
Programarea neurolingvistica este prima tentativa de a scrie cu formule gandirea umana.
9:22
Inainte nu existau formule, deci sosea Jung
9:27
care vorbea cu Einstein, iar Einstein ii spunea:
9:29
Tu isi faci ferastraie mentale pentru ca 2+2=4
9:34
in timp ce tu iti faci complexul lui Oedip.
9:36
Azi m-am sculat, era frig si m-am simtit rau...ce vrea sa insemne?'
9:41
Acum exista PNL.
9:44
si veti vedea ca exista formule.
9:47
Acesta este primul aspect al problemei.
9:50
Iata-i !!
9:52
Acestia sant cateva dintre persoanele care au cosntruit stiinta despre care vom vorbi astazi.
9:57
Cine naiba sant domii acestia?
10:00
Deci, David Bohm, saracul, este un fizician
10:04
Este un pic mai tanar decat Einstein
10:06
dar au trait in aceeasi perioada si au schimbat diferite opinii intre ei.
10:11
Einstein a avut o parere buna despre fizica lui Bohm chiar daca
10:18
el era asul, a creat relativitatea. Bohm era foarte tanar si a construit
10:23
o fizica complet diferita de ceea a relativitatii. Deci Einstein

10:26
ii putea spune ca este un tanar cu perspective si putea sa-si continue studiile.
10:31
Alen Aspect, este un fizician francez
10:34
care a demonstrat un lucru fundamental
10:38
despre care vom vorbi astazi.
10:40
In prima parte, care este partea cea mai dificila pentru ca este partea
10:43
in care voi utiliza definitii,
10:45
voi vorbi foarte putin despre aspectul fizicii, care este un aspect complicat..acesta fizica cuantica,
10:51
nu numai pentru ca sant lucruri dificile,
10:53
doar dificile
10:55
ci pentru ca in cap nu le vezi.
10:58
Tu trebuie sa le vezi in cap. PNL este facuta in acest fel.
11:01
Trebuie sa vezi lucrurile in cap.
11:05
Karl Pribram. Cine naiba mai este si acest domn?
11:07
Pribram este un neurofiziolog.
11:10
Un neurofiziolog, deci nu este un fizician.
11:12
Este cineva care studiaza cum functioneaca creierul
11:16
In continuarie, sant alte cateva personaje principale care au construit PNL.
11:23
Grinder, Bandler, Dilts,
11:26
Milton Erikson, da insasi Erikson si multi altii.
11:32
Cine naiba sant domnii acestia? Bee
11:35

Grinder si Bandler
11:37
sunt
11:38
un matematician
11:40
si un lingvist.
11:41
Ce legatura au??
11:44
Atunci pot sa ma aflu si eu printre ei, doar sant un chimist.
11:47
Cand am ajuns la acest punct mi-am zis: desigur, pot sa fac si eu parte.
11:51
Dar
11:53
puteti sa va ganditi ca sant exact ca un peste in afara apei,
11:56
dar
11:57
in PNL toti santem pesti in afara apei pentru ca nici unul nu vine
12:02
din acea lume academica a psihoanalizei
12:05
a psihologiei,
12:07
a psihiatria, a medicinei.
12:09
Acestea nu au nici o legatura.
12:11
Fiecare vine dintr-o ramura care este o ramura a stiintei,
12:14
aceea cu formule.
12:16
Hmmm
12:20
Sa vedem!
12:25
Eh. Ati vazut vreodata o care de PNL? Aceasta este o pagina dintr-o carte de PNL.
12:32
Intelegeti ca nu este atat de simpla acesta stiinta. Ce o fi scris acolo, aa??

12:38
Iata!
12:39
Va citesc cateva din cele scrise aici.
12:42
Frazele va spune nimic si credeti-ma ca de multe ori nici pentru mine nu inseamna nimic.
12:47
Marirea structurii superficiale originala a clientului pana la versiunea sa completa
12:53
cu restaurarea stergerii, utilizand echivalenta....
12:57
este prima formula !
13:00
Introduceti a doua parte a structurii superficiale restaurate in partea a doua
13:05
si reconstructia de tip se face in ordine inversa...
13:09
..a doua formula.
13:10
Si asa merge inainte..
13:12
Incepeti sa intelegeti un lucru fundamental:
13:16
PNL, este matematica.
13:20
Probabil, nimeni nu v-a spus.
13:22
V-o spun eu.
13:24
Aici trebuie sa introduc un alt discurs fundamental.
13:30
Nu stiu daca vreunul dintre voi a frecventat cursuri de programare neurolingvistica.
13:36
Unele sant serioase altele nu, cum sunt toate lucrurile.
13:40
Uitati-va pe internet !
13:43
Internetul este lumea tuturor.
13:45
Ce este scris pe internet?
13:48

Cursuri de PNL pentru a cuceri o fata.

13:52
Cursuri de PNL pentru a deveni manager ca sa sugi banii tuturor angajatilor tai.
13:58
Cursuri de PNL ca sa te realizezi si sa ii fentezi pe toti ceilalti.
14:05
Nuu.
14:07
Aceasta nu este PNL. Aceasta este o pacaleala.
14:11
Veti putea sa va dati seama ca este o pacaleala pentru ca dedesubt este pretul.
14:15
O zi 5 000 de euro.
14:18
Cu cat pacaleala este mai mare cu atat pretul este mai mare,
14:21
pentru ca din punct de vedere matematic sant proportionale in mod liniar.
14:26
Deci, nu au nici o legatura si ca in toate lucrurile,
14:31
este o eroare de interpretare, o proasta interpretare.
14:36
PNL este ceva care te ajuta sa iti reachizitionezi constiinta
14:40
de sine si pe a altora
14:43
Dar achizitionarea costiintei nu este legata de a face bani,
14:47
de a avea un loc privilegiat,
14:49
ci este legata de modul de a trai mai bine.
14:52
Sunt un sarac dar sunt multumit.
14:55
Iata !
14:55
Traiesc sub un pod, dar nu imi pasa.
14:58
Aceasta este programarea neurolingvistica
15:01
In timp ce te lamantezi: " Aoleu, sant un sarac, ce sa ma mai fac, cum sa fac

15:05
o sa mor de tanar, saracul de mine, nu voi manca maine de dimnineata....
15:07
..adica totul in negativ.
15:09
Esti un sarac dar ai demnitate.
15:12
Traiesti aceasta viata in interiorul lumii care te inconjoara,
15:17
modifica realitate care te inconjoara atat cat este posibil, dar, ramai un sarac si nu este nimic rau in asta.
15:25
Asa.
15:26
PNL este utilizata
15:30
pentru aceste scopuri gresite,
15:32
in lumea publicitatii,
15:34
in lumea politicii.
15:36
Sant tratate despre aceste lucruri.
15:38
Ce face consultantul pienelist,
15:44
langa politicianul care trebuie sa castige alegerile??
15:50
Ii scrie discursul, utilizand cuvintele corecte, si vom vedea cum se face.
15:55
Ii spune cum sa se imbrace
15:58
Ii spune cum sa se miste si ce ton de voce trebuie sa foloseasca.
16:02
Cu alte cuvinte il invata cum sa isi pacaleasca proprii alegatori.
16:06
Aceasta nu este PNL.
16:09
Stiti ce se intampla? Daca eu va spun care sant trucurile,
16:12
voi veti recunoaste aceste trucuri, iar cand veti merge sa votati
16:15

data viitoare, pentru acela nu veti mai vota niciodata,

16:18
pentru ca ati inteles cum functioneaza. Doar atat.
16:22
1 la 1 si mingea in centru.
16:24
Aceasta este adevarata PNL la care ma refer eu.
16:28
As putea sa gresesc.
16:30
Ia priviti acest desen atat de simplu !
16:33
Stiu ca nu v-ati gandit niciodata.
16:35
Cand noi vorbim,
16:37
comunicam,
16:39
iar comunicarea noastra este o comunicare la nivel
16:43
constient.
16:44
7% din vorbirea verbala,
16:48
restul,
16:50
tot restul care nu se vede
16:54
care nu se aude,
16:56
este comunicare.
16:58
Noi vediam... este ca la lumina,
17:00
noi vedem
17:01
din radiatii
17:05
doar partea luminoasa care este de la
17:07
400 la 4000 de nanometri, adica

17:10
de la rosu la albastru.
17:13
De la razele X la undele radio sau altele, nu vedem nimic.
17:17
Adica, ar fi 5..dar nici 5 % din toata probabilitatea
17:22
de a vedea lucrurile.
17:24
In comunicare este la fel. Eu vorbesc
17:27
iar cand vorbesc, voi nu va dati seama la nivel constient,
17:31
dar eu va dau 90%, 93% din informatii, vorbind.
17:39
Si cum vi le dau?
17:42
Miscandu-ma. Schimband tonul vocii,
17:43
ridicand spranceana stanga in loc sa o ridic pe cea dreapta.
17:47
In mod inconstient, voi,
17:49
nu percepeti acest lucru,
17:52
dar aceasta comunicare este de 1000 de ori mai rapida decat vorbirea.
17:56
Cand eu incep sa vorbesc,
18:00
voi ati inteles deja ceea ce eu vreau sa spun.
18:03
Cei mai buni, sau cei mai putin buni pot sa o faca mai bine sau nu, dar aceasta este situatia.
18:09
Prima definitie dificila
18:13
este aceasta:
18:16
Aceasta prima parte este cea mai dificila pentru ca este partea cu definitiile, apoi ne vom amuza foarte
mult.
18:22
Am citit prima carte de programare neurolingvistica

18:26
si la un moment dat era scris:
18:28
"Harta nu este teritoriul."
18:30
Da, in italiana am inteles ce inseamna
18:32
harta, teritoriul, nu este nu verb, o negatie.
18:36
Dar ce inseamna " Harta nu este teritoriul"?
18:39
Am avut nevoie de 10 ani ca sa inteleg.
18:41
Eu credeam ca am inteles in italiana,
18:44
dar acest lucru nu a inseamnat ca am inteles cu adevarat.
18:48
Am pus un desen facut cu un aparat de fotografiat.
18:52
Harta nu este teritoriul
18:54
inseamna aceasta:
18:56
Programarea neurolingvistica veche...veche...a fost inventata in anii '50,
19:01
atunci nu este veche, dar, ma rog, cea de pana acum, de pana astazi,
19:06
a considerat un lucru important
19:09
Eeee
19:11
Bendler si Grinder, care sunt cei 2 fondatori ai programarii neurolingvistice,
19:16
au inteles ca harta este imaginea, fotografia,
19:23
realitatii care te inconjoara.
19:26
Teritoriul este realitatea.
19:30
O spun din nou: realitatea nu este modificabila, este aceea de acolo,
19:35

dar harta teritoriului, adica fotografia pe care o faci teritoriului

19:41
aceea este modificabila. De ce? Pentru ca in functie de aparataul fotografic
19:44
pe care il utilizezi,
19:46
cel mai frumos sau cel mai bun, fotografia iti va iesi cu mai multi sau mai putini pixel.
19:49
Va iesi mai frumoasa, mai clara,
19:52
sau daca ai o capacitate de fotografiere
19:58
a teritoriului intr-un mod mai slab, mai urat,
20:03
vei avea o viziune a realitatii complect diferita.
20:07
Stiti ce inseamna acesta?
20:09
Ca daca acest lucru ar fi fost adevarat
20:11
...teritoriul nu s-ar putea modifica
20:12
pentru PNL deoarece este realitatea care ne inconjoara.
20:15
Harta, da.
20:16
Daca eu iti arat ca aceasta viata care pentru tine este scarboasa,
20:19
in realitate este o viata minunata,
20:21
iti schimb harta,
20:23
iar tu din acel moment, spune Bendler si Grinder
20:27
vei putea trai mult mai linistit,
20:29
pentru ca esti convins ca teritoriul
20:31
este mult mai frumos de cum il vedeai inainte.
20:35
Nu este vorba de a pacali persoana, ci de a o face sa inteleaga, sa stie,

20:42
care sant aspectele pozitive
20:43
in timp ce inainte le vedea doar pe cele negative.
20:47
Nu este vorba de a pacali.
20:49
Este vorba de al face sa isi mareasca
20:52
constiinta.
20:57
Aceasta este....sa vedem si sa intelegem mai intai
20:59
ce este harta si ce este teritoriul.
21:01
Aceasta este harta.
21:03
Vedeti toti ca este o harta.
21:05
Bine.
21:07
Vedeti ca eu ma misc intr-un anumit fel?
21:10
Vom analiza pe urma toate miscarile
21:13
pentru ca eu cu aceste miscari va comunic
21:15
anumite lucruri.
21:19
Harta. Este cu siguranta o harta.
21:22
..pe care eu am constuit-o, este construita, este falsa.
21:25
nu este realitatea. .
21:28
O fi aceasta realitatea?
21:31
Aceasta este realitatea?
21:33
Este o fotografie a teritoriului.
21:36

E nu.
21:37
Daca este o fotografie a teritoriului,
21:39
nu poate fi teritoriul.
21:41
E doar o fotografie a sa.
21:43
Deci si aceasta este o harta. De ce? Priviti-o pe acesta!
21:47
Si aceasta este o fotografie a teritoriului.
21:50
Atunci care o fi cea adevarata?
21:52
Vedeti ca fotografiile teritoriului sant diferite?
21:55
Toate aceste 3 fotografii
21:57
aceasta,
21:58
aceasta
21:59
aceasta
22:00
sant toate harti.
22:02
Aceasta este o harta,
22:03
intelegi imediat
22:04
dar si aceasta este o harta.
22:06
Pentru ca acolo
22:07
desi nu are nici o legatura cu realitatea....
22:09
aceasta este
22:11
foarte apropiata de realitate
22:13
Aceasta este mai departata

22:14
pentru ca a fost modificata
22:16
cu computerul
22:17
Dar sant toate
22:19
diferite fotografii
22:20
ale aceluiasi lucru.
22:21
Nu poate fi obiectul,ci fotografia acelui obiect.
22:25
E
22:28
Vedeti ! Teritoriul nu este modificabil,
22:30
in timp ce harta este modificabila.
22:33
Acesta este un lucru important.
22:35
Aaam daca eu reusesc
22:37
cu vreun truc,
22:39
cunoscand formulele matematice
22:41
cu care creierul gandeste,
22:44
sa modific harta mea,
22:46
voi fi in garadul de a trai mai bine.
22:48
Acesta este clasic !
22:51
Ne-a ramas doar 1/2 de sticla de ulei.
22:53
Mai este inca 1/2 de sticla de ulei.
22:56
Sant cele 2 fotografii
22:59

ale unei unice realitati.

23:01
Dar vedeti??
23:02
Unul o fotografiaza intr-un fel
23:04
iar celalalt in felul opus.
23:06
In acest caz, cu siguranta unul vede
23:09
lucrurile in mod pozitiv,
23:12
iar altul, vai de el, le vede in mod negativ.
23:17
Acestea sant 2 fotografii
23:19
sant harta.
23:21
Atunci teritoriul ce dracu este?
23:25
Sticla este teritoriul.
23:29
Sticla. Daca este 1/2 plina sau 1/2 goala
23:31
nu are importanta.
23:33
Aceea este , si gata.
23:35
Interpretarea pe care eu am dat-o
23:38
era o interpretare a mea subiectiva, personala.
23:42
Era harta teritoriului.
23:46
Pana aici, aceasta este PNL cunoscuta.
23:52
Ce inseamna programare neurolingvistica?
23:55
Simplu!
23:56
Inseamna..programare:

23:58
adica ceva care are de a face cu un PC
24:00
PC=creier
24:02
Creierul este un PC?
24:03
Cine o spune?
24:04
E, acum o spun foarte multi, dar inainte nu.
24:07
Acum sant tot mai multi.
24:09
Scolile de psihologie
24:12
sustin ca, creierul,
24:15
care nu este mintea,
24:17
deci creierul gandeste ca un PC
24:19
Deci are programe.
24:21
Daca are programe, un programator, poate sa il reprogrameze.
24:27
Aceasta este programare.
24:29
Neuro. Neuro pentru ca sant neuronii creierului care functioneaza.
24:35
Rezonanta magnetica nucleara functionala,
24:38
este acea masina care iti scaneaza creierul
24:41
si priveste culorile pe care anumite parti ale creierului
24:44
le au, atunci cand te gandesti la mama ta.
24:49
Puf, se aprinde o parte de creier.
24:51
Rezonanata magnetica nucleara functionala
24:55

ii face pe neurofiziologi sa gandeasca

24:57
ca acea zona care se lumineaza in creier
24:59
datorita faptului ca este invadata de mai mult sange
25:01
este aceea in care exista amintirea mamei tale.
25:06
Aceasta este o explicatie falsa.
25:08
Sau mai bine zis, este doar o explicatie.
25:10
Dar mai este inca una.
25:12
...o explicatie legata de fizica cuantica.
25:17
Vom incepe sa legam PNL de fizica.
25:22
..poate ne iese.
25:25
Sa citim ce este scris aici.
25:28
Deci, pentru PNL.
25:31
teritoriul este spatiul, timpul si energia.
25:36
Pentru ca, daca voi va imaginati o fotografie
25:42
unde este axa spatiului, axa timpului si axa energiei,
25:46
vom avea campul electric, campul magnetic si gravitational.
25:52
Acestea sant unicele 3 lucruri care exista in univers.
25:54
Nu este nimic mai mult.
25:57
Deci harta reprezinta aceste 3 lucruri.
26:01
Bine.
26:05
Unde Constiinta despre spatiu, timp si energie

26:09
sant interpretate ca harta.
26:13
Costiinta despre spatiu, timp si energie,
26:15
este constiinta pe care o am eu
26:17
despre aceste lucruri si aceasta este harta teritoriului.
26:19
Daca eu am constiinta despre faptul ca sticla
26:21
este pe jumatate plina, eu sant constient ca sticla este plina jumatate.
26:24
Deci
26:27
Harta teritoriului imi este data de Costiinta.
26:30
Daca eu vad un cui, dar in timp ce il privesc
26:34
il vad ca pe un fluture,
26:37
eu voi avea Constiinta ca acel cui arata ca un fluture.
26:41
Nu sant constient ca este un cui ci cred ca este un fluture
26:44
dar am o Constiinta gresita.
26:46
Deci pentru PNL cea veche, Constiinta este harta teritoriului.
26:51
Fizicii ar spune: daca eu cred ca un foton..scuzati,
26:55
un electron, este o particula,
26:58
il vad ca pe o particula in experimentele fizice.
27:01
Daca eu cred ca electronul este o unda, atunci il voi vedea ca pe o unda,
27:05
in experimentele fizice.
27:06
Dar daca eu vad, cred, ca electronul este un fluture
27:12

voi gasi pana la urma un experiment in care

27:14
il voi vedea ca pe un fluture,
27:17
pentru ca achizitionarea informatiei ,
27:20
nu depide de instrumente
27:22
ci de constiinta pe care tu le ai
27:24
despre fenomenul pe care il ai in fata.
27:26
Cu alte cuvinte, daca tu te uiti la telejurnal,
27:29
si il auzi pe politicianul X ca iti spune ceva
27:31
despre care tu esti cosntient ca este o minciuna,
27:34
tu stii ca minte, dar daca nu ai constiinta ca minte, poti sa il si votezi.
27:38
Iata, ce inseamna Constiinta.
27:41
Constiinta, din punctul de vedere al PNL, este strans legata..
27:45
sau mai bine spus, acelasi lucru cu harta teritoriului.
27:49
Teritoriul este spatiul, timpul si energia.
27:52
Constiinta pe care eu o am despre spatiu, timp si energie este harta teritoriului.
27:55
Valabil pentru pentru vechea PNL.
27:58
Pentru noua PNL, nu, nu, nu este asa.
28:03
Si aici incepem sa vedem cum pienelistii nostri
28:07
vor putea sa fie de acord cu mine.
28:08
Deci,
28:09
Tinand cont de teoria universului holografic

28:13
a lui Bohm si Pribram, intr-adevar
28:15
spatiu, timpul si energia sant virtuali si schimbatori,
28:21
Bohm, este unul dintre domnii pe care
28:23
vi i-am aratat in al 2 slite,
28:25
impreuna cu Pribram, care era neurofiziolog.
28:28
Ce spune Bohm? Bohm, spune, iata draga Einstein,
28:32
pentru ca i se adresa in acest fel:
28:36
nu exista spatiul, nu exista timpul si nu exista energia
28:42
si demonstreaza aceste lucrui
28:45
cu cateva regului riguroase de fizica cuantica.
28:49
Universul nu este mare, mare. Universul este mic.
28:54
de maxim 10 la minus 44 secunde care este timpul
28:58
si de 10 la minus 33 cm, daca nu gresesc, care sant masurile
29:03
timpului si spatiul lui Plank.
29:06
Adica,cele mai mici masuri existente pentru timp si spatiu
29:09
care pot fi masurabile.
29:11
Sub ele nu exista nimic.
29:16
Intelegeti care este problema?
29:18
Ca PNL nu este corecta. De ce?
29:22
Pentru ca daca nu exista spatiul, timpul si energia,
29:25

nu exista teritoriul.
29:28
Intelegeti ca trebuie sa facem ceva.
29:30
Suntem obligati, nu?
29:32
Pribram, ticalosul, ce zice?
29:35
Stiti e?
29:36
Pribram este un neurofiziolog care incearca
29:40
sa vada unde sta memoria.
29:42
unde sant amintirile in creier.
29:46
Pentru aceasta, se ia o persoana si i se face rezonanta magnetica nucleara functionala.
29:50
I se spune sa se gandeasca la mama sa
29:52
si i se aprinde, i se coloreaza o parte de creier.
29:55
Ai vazut? Este acolo amintirea. Este acolo in interior.
30:01
Dar Pribram,
30:03
Ia soriceii de laborator,
30:07
........si le taie o parte din creier.
30:10
Daa.Le taie o parte din creier.
30:14
Multor politicieni li se face astazi aceasta, fara sa fie nevoie de incizie.
30:17
Deci, nu va preocupati din cauza soriceilor.
30:24
Chestiunea comunicarii, apoi am sa va spun cum se face
30:28
deci...aaa..
30:31
Pribram taie zona din creierul soriceilor pentru a gasi locul unde sta memoria,

30:35
spunandu-si:daca eu tai si izolez aceasta zona,
30:38
soricelui nu isi va mai aminti niciodata
30:40
ce drum trebuie sa faca ca sa ajunga la branza.
30:43
Taie astazi, taie maine, soricelul era zapacit, dar
30:46
isi amintea mereu unde este branzica.
30:50
Care este rezultatul fizic fundamental
30:53
al acestei experiente?
30:54
Pribram, spune: memoria nu este in careier.
30:59
Pai si atunci unde sta memoria?
31:01
Pribram nu stie. Spune: in tot corpul.
31:05
in toate celulele, in campul energetic, nu stiu.
31:11
Imi vine in minte o idee fundamentala care spune:
31:15
ce-ar fi daca memoria nu exista?
31:20
In realitate Bohm, spune ca timpul nu exista.
31:24
Daca timpul nu exista, cum fac
31:26
sa imi amintesc despre ceva de acum 20 de ani?
31:29
Timpul nu exista !
31:31
Atunci nu poate exista definitia memoriei.
31:34
Corect.
31:35
Atunci stii ce spune Pribram?
31:37

Pribram spune: dar stii ca Bohm are dreptate!

31:40
Pentru ca Bohm spune: creierul este un cititor de holograme.
31:43
Un cititor de holograme? Da.
31:46
El a descris universul cu fizica hologramelor,
31:50
in 3 dimensiuni: spatiul, timpul si energia.
31:52
x, y si z, adica lungimea, latimea si inaltimea.
31:57
Creierul este un cititor de holograme,
32:00
care merge sa citeasca undeva, pe vreun disc gigantic,
32:04
datele memoriei sale. Acest disc,
32:07
daca doresc sa privesc acolo, discul exista deja
32:10
si are imprimat si trecutul si prezentul si viitorul.
32:13
Eu il citesc,
32:15
creierul meu citeste aceasta realitate,
32:17
si incet, incet mergand inainte
32:19
va arata si alte diapozitive.
32:21
Deci exista un parcurs spatio-temporal.
32:24
Ininte v-a aratat primul diapozitiv,
32:26
apoi il vedeti pe al treilea.
32:28
Al treilea vine dupa primul, deci,
32:30
exista obligatoriu o crestere temporala.
32:33
Nooo.

32:34
Diapozitivele sant toate acolo, inauntru.
32:36
Sant deja toate.
32:37
Eu le vad unul cate unul.
32:40
Este ca si cand eu citesc pe un hard disc,
32:42
primul cantec, apoi al 2, al 3, al 4, in mod succesiv.
32:47
Acest lucru imi creaza ideea falsa, spune Bohm si Pribram,
32:54
ca al 2, al 3, al 4 eveniment se creaza
32:59
in timp ce lucrurile merg incet, incet, inainte,
33:01
dar aceasta nu este adevarat. Toate sant acolo.
33:04
Din aceasta cauza, PNL trebuie sa fie modificata.
33:07
Deci,
33:08
constiinta, care inainte,
33:12
era reprentarea hartii teritoriului,
33:15
este realitatea reala.
33:18
Ce inseamna reala?
33:20
In timp ce spatiul timpul si energia sant virtuale,
33:24
asa cum spune, Bohm. Sant imaginea unei fizici virtuale.
33:28
Virtual, nu inseamna inexistent, nu inseamna ca nu exista.
33:31
Virtual inseamna modificabil.
33:35
Realitatea reala, nu virtuala,
33:37

este realitatea nemodificabila.

33:40
Ce inseamna?
33:42
Inseamna ca, din acest punct de vedere,
33:44
redefinim tot universul,
33:45
iar apoi ne vom alatura de PNL.
33:47
Deci,
33:48
spatiul, timpul si energia sant modificabile.
33:51
Vedeti ca PNL ne vorbeste de lucruri modificabile
33:54
si nemodificabile?
33:56
Reusim sa intelegem. Foarte bine.
33:58
Deci spatiul timpul si energia sant virtuale, adica modificabile.
34:02
Ce inseamna?
34:03
Inseamna ca pot sa fie definite cu formule matematice. fx=y.5
34:08
Functia x este egala cu y pe 5.
34:11
Cand tu ii dai valoare lui y, x se schimba.
34:14
Spatiul si timpul sant legate intre ele.
34:16
Cand se schimba spatiul se schimba si timpul.
34:19
Astazi sant aici si maine sant acolo.
34:22
Daca nu ar fi variatii,
34:23
pentru ca astazi sant aici, iar maine tot aici,
34:26
nu ma mai intereseaza nimic de maine.

34:28
Nu ma mai intereseaza nimic
34:29
pentru ca eu sant mereu aici.
34:30
Adica, timpul exista doar datorita faptului ca
34:33
exista o variatie a spatiului.
34:35
Daca eu nu misc nimic, timpul nu imi trebuie.
34:38
Campul magnetic?
34:40
Este o variatie a campului electric.
34:42
Daca eu nu misc magnetul, voi avea doar campul magnetic.
34:45
Daca misc, voi avea si campul electric.
34:48
Campul electric exista doar pentru ca celalalt s-a miscat.
34:51
Atunci care este definitia virtualitatii?
34:54
Virtualitatea este cea care se schimba,
34:56
cea care poate fi descrisa cu formule matematice.
34:58
Cea care nu se schimba niciodata este realitatea reala,
35:02
adica Costiinta.
35:04
Constiinta nu are formule matematice cu care sa poata fi descrisa,
35:08
pentru ca nu exista variatii.
35:10
Aici, stiinta oficiala, ar trebui sa se dea batuta,
35:13
pentru ca stiinta oficiala spune ca lucrurile exista
35:15
doar daca se pot masura.
35:16

Atunci Constiinta nu exista.

35:18
Lucrurile exista doar daca sant repetabile.
35:20
Atunci, universul care a fost creat o singura data,
35:23
si care este un eveniment unic, nu exista.
35:26
E banal. Dar trebuie sa ganditi, Aceste banailatati,
35:29
sant importante cand stii, dar inainte nu le-ai gandit.
35:33
Deci, Constiinta este realitatea reala,
35:37
nu cea virtuala, adica modificabila,
35:39
si acum ati inteles ce inseamna aceasta, Asa.
35:43
Cea care se schimba, nu este Constiinta,
35:49
asa cum spune PNL cea veche.
35:51
Am cunostinta de aceste eveniment. Cand imi maresc Constiinta
35:55
se mareste si viziunea pe care o am despre aceste fenomene.
35:57
Electronul devine un fluture,
35:59
sau fluturele devine un electron,
36:01
pentru ca imi schimb Constiinta despre aceste fenomen.
36:03
Aceasta o spune PNL veche.
36:05
PNL noua, spune: cea care se schimba
36:07
nu este Constiinta ci cunoasterea despre existenta ei.
36:10
Atentie !
36:12
Intr-o frumoasa zi, printul Siddharta, se aseaza sub un copac

36:17
si ii vine, pum, momentul de iluminare.
36:22
Siddharta isi da seama ca este Budha.
36:26
Asa este scris aici.
36:28
Cea care se schimba, este constientizarea ca tu ESTI.
36:33
Constientizare inseamna sa fii constient.
36:36
Va spun in alt fel.
36:38
Eu am un miliard in banca.
36:40
Stiu.
36:41
Sunt constient ca sant bogat.
36:43
Eu am un miliard in banca, dar nu mi-a spus nimeni.
36:46
Sunt la fel de bogat, dar nu sunt constient ca sant.
36:49
Ce inseamna aceasta?
36:51
Ca este constientizarea care se schimba,
36:55
nu Cosntiinta.
36:57
Constiinta este oprita, sta pe loc, este teritoriul.
37:01
Constiinta este Dumnezeu,
37:03
este acea pe care o aveti in interiorul vostru.
37:05
Fiecare are o Constiinta proprie.
37:07
Fiecare are o bucatica de Dumnezeu in el,
37:10
in termeni religiosi.
37:13

Dar ceea ce se intelege si din hipnozele regresive

37:17
pe care le-am facut in ultimii 20 de ani,
37:19
este faptul ca trebuie sa constientizezi, ca sa fii constient,
37:23
pentru ca daca nu constientizezi, nu vei fi constient.
37:27
................
37:29
Aceasta este noua PNL care stabileste
37:34
cum Constiinta este teritoriul,
37:38
iar virtualitatea, adica spatiul, timpul si energia
37:41
sant harta.
37:44
Am intors pe dos ....totul.
37:50
Aaa
37:51
Acum coboram.
37:54
Aceasta este o parte foarte dificila.Intelegeti. Foarte dificila.
37:58
Aaa, eu
38:02
Aaaa
38:06
Am pus in hipnoza o persoana,
38:08
iar acesta persoana, are un suflet
38:11
care iese, iti vorbeste si iti spune anumite lucruri
38:16
Aceasta persoana, nu stie despre sufletul sau nimic,
38:19
persoana este un domn,
38:22
nu este o persoana,

38:24
il numim asa dar este urat,
38:26
pentru convenienta,
38:28
aaaa
38:29
Nu stie ca este suflet,
38:31
se trezeste din acesta lume, din hipnoza,
38:36
din aceasta stare de perceptie marita,
38:39
nu alterata, ci marita,
38:42
si, la naiba, este altul.
38:44
Cand a inceput sa mearga pe strada a spus:
38:46
eu vad lumea intr-un mod diferit fata de ceea ce vedeam inainte.
38:50
Nu mai am dimensiunea timpului cum o aveam inainte.
38:54
Trebuie sa merg in oficiu, trebuie sa fac asta,
38:56
trabuie sa spal hainele copilului,
38:58
trebuie sa merg la magazin. Nu ma intereseaza nimic.
39:00
Aceasta se intampla cand faci acest salt
39:05
Ce s-a intamplat? Simplu.
39:08
A achizitionat o harta a teritoriului
39:10
diferita de cea pe care o avea inainte.
39:12
Si de ce are alta?
39:14
Pentru ca acum constientizeaza cine este el in realitate.
39:19

Deci, stie ca lumea inconjuratoare, teritoriul,

39:23
este diferit, iar el, ca harta, il fotografiaza
39:27
intr-un mod diferit.
39:29
Harta si teritoriul.
39:32
Acum sa facem un pic de geometrie.
39:37
Aaa
39:41
Ce este scris aici?
39:42
Comunicarea, care este tema de astazi.
39:47
Comunicarea este archetipica, sau sa vedem
39:51
cum vorbeste misticul cu animalele.
39:55
Sfantul vorbeste cu lupul,
39:59
si noi nu ne dam seama
40:01
cum comunicam in realitate.
40:04
Am vazut deja ca 7% din comunicare este verbala,
40:08
iar restul este o comunicare inconstienta.
40:12
Cand persoana constientizeaza cine este,
40:15
rapitul, sau persoana care a fost supusa hipnozei,
40:21
care a iesit din acest fenomen si a inceput
40:22
sa isi urmeze cursul propriei vieti.
40:24
spune: Eu vorbesc cu animalul meu, il aud in cap,
40:27
iar el imi vorbeste, iar eu il aud in cap.

40:31
Ce s-a intamplat, a devenit Budha? Eh.
40:34
A capatat contientizarea ca acest lucru este posibil.
40:38
Hi
40:39
Aaaa...
40:42
si se poate face.
40:44
Dar ca sa poti sa o faci
40:46
este nevoie sa va explic ce este arhetipul,
40:48
pentru ca altfel cuvintele sant lucruri complicate.
40:52
Noi vorbim in foneme. Vedeti!
40:54
Eu acum palavragesc cu voi,
40:56
dar ti-am spus ca intotdeauna cuvantul
40:58
este ultima parte dintr-un discurs,
41:00
este evident dar este si cel mai sarac in continut.
41:07
Eee
41:08
in realitate fonemul se naste datorita faptului
41:11
ca in creierul tau s-a nascut prima data sunetul.
41:13
Vedeti !
41:14
Este acela de acolo. Sa facem calea intoarsa.
41:17
Cu siguranta fonemul nu se poate naste
41:20
daca sunetul nu a fost inventat.
41:23

Creierul meu a construit sunetul si mi-l spune.

41:28
Dar sunetul se naste doar daca exista o imagine.
41:34
In creierul meu imaginea se naste
41:36
inaintea fonemului.
41:39
Eu spun O si fac gura rotunda, O,
41:43
dupa care scriu O rotund.
41:47
Exista deci o relatie stransa intre fonem si imagine.
41:52
Dar imaginea nu se poate naste,
41:54
decat daca creierul construieste culoarea inainte.
41:57
Daca nu, vezi maxim, doar alb-negru,
41:59
sau poate nici alb-negru pentru ca nu ai alb
42:02
si atunci vezi doar negru.
42:04
Culoarea se naste deoarece mai sus a fost creat simbolul.
42:10
Exita un domn, care se numeste Max Luscher,
42:13
care este un psihoanalist elvetian,
42:15
care a facut un test
42:17
numit "Testul Culorilor lui Max Luscher".
42:20
Ce a facut?
42:22
El ia niste hartii colorate, ti le arunca in fata si iti spune:
42:25
Alege-le pe cele care iti plac cel mai mult
42:27
si pune-le in ordinea in care iti plac.

42:30
Sunt 6 in testul mic, dar apoi sant multe altele.
42:35
Negru, verde, galben, rosu, maro.
42:42
bleu-verde, bleu...mah
42:45
Atat. Acestea sant hartiile.
42:50
Simbolul,
42:56
este acela care in interiorul meu,
42:59
a fortei care este in interiorul meu,
43:01
ma face sa pun hartia cea mai interesanta la dreapta,
43:04
sau la stanga, pe saptiul mesei.
43:10
De ce? Pentru ca orice culoare are
43:13
o semnificatie simbolica
43:16
care este mereu identica pentru toti,
43:18
chiar si pentru omul din epoca de piatra.
43:21
Poate sa se schimbe dupa cultura persoanelor, dar...
43:27
Ma duc in laborator si iau tubul cu oxigen.
43:30
Pe tubul de oxigen este culoarea rosie.
43:34
Daca vreau sa vad ce inseamna culoarea rosie,
43:39
constat ca este culoarea sangelui.
43:43
Rosu.....este culoarea... iti da idea...... de cutitas
43:52
Bleau.....bleau este culoarea meditatiei. De ce?
43:56

pentru toate poporele.

43:59
De ce? Pentru ca cerul este azuriu, iar cand ma uit in sus.....
44:02
o sa vedem de ce.
44:03
Pentru ca pana la urma, acum va spun doar regula,
44:06
cum sa faceti si voi ca sa intelegeti totul
44:08
intr-o secunda.
44:09
Cum sa interpretati testele voastre,
44:12
ca sa intelegeti ceea ce fac altii.
44:15
Maro inseamna pamantul.
44:18
Stiti ca taranul.....
44:20
...aaaa....doamnele care vin de la tara,
44:24
cand isi cumpara mobila noua de bucatarie,
44:26
o cumpara de culoare maro
44:29
pentru ca sant legate de realitate,
44:32
de trecutul lor.
44:34
Maro, culoarea pamantului.
44:37
Aaaa....Asa cum galbenul....sau verdele..verde
44:41
este culoarea, asa cum spune Max Luscher
44:44
in toate culturile, este culoarea....
44:49
inceputului lucrurilor, a renasterii, a actiunii.
44:54
De ce? ...a lucrurilor care se nasc.

44:57
De ce? Pentru ca noi ne nastem de milioane
45:00
de ani intr-un loc unde iarba este verde.
45:03
Iarba are semnificatia simbolica in interior, iti da ideea
45:08
de ceva care creste, care se naste.
45:12
Trebuie sa intelegeti bine ca in spatele culorii
45:14
este simbolul, dar in spatele simbolului,
45:16
in spatele simbolului...
45:18
ce este... ce ma ajuta sa...... inteleg ce este un simbol?
45:24
O cruce, un.... un desen,
45:28
simbolul, un desen.
45:31
Este emotia.
45:33
Daca emotia nu exista nu exista simbolul.
45:38
Eu intru la scoala elementara.
45:40
Eram un copil de 6 ani, in scoala elementara.
45:43
Imi aduc aminte ca nu prea imi placea
45:45
sa merg la scoala elementara.
45:48
Din ce cauza? Pentru ca mi se parea ca invatatorul meu
45:51
cand ma scotea la lectie, eu nu stiam sa ii raspund...
45:54
iar parintii mei credeau apoi ca sant prost.
45:56
Da-ti seama ce harta a teritoriului aveam eu,...
45:59

care apoi te influenteaza pentru toata viata

46:01
fiindca este un program.
46:04
Trebuia sa ma confrunt cu altii, altii ma bateau,
46:08
eu nu eram in stare sa ma bati cu ei..
46:10
Asa se naste ceva care trebuie sa te faca
46:12
sa iti schimbi harta teritoriului pana la urma
46:14
sau vei ramane frustrat pentru toata viata. Ok.
46:18
Cand am intrat la scoala elemntara,
46:19
pe peretele clasei mele erau atarnate
46:22
pe perete toate literele alfabetului.
46:25
F..si langa el frunza, desenul.
46:29
Ce sant aceste 2 lucruri.
46:31
Frunza, desenul, este imaginiea frunzei.
46:36
F...ce dracu e? Este simbolul frunzei.
46:40
F, este un simbol.
46:42
Copilul, inainte, de toate,
46:46
invata, mai ales daca este viziv,
46:50
desenul.
46:51
Este primul lucru. Simbolul,
46:53
il invatam dupa.
46:55
De ce matematica este dificila?

46:57
Este dificila pentru ca este o materie simbolica.
46:59
Cuprinde toate simbolurile.
47:01
Cum este posibil sa facem chimia, care este
47:04
o materie simbolica, mai usoara.
47:07
Cand soseste un electron care intra intr-un anumit loc,
47:11
ca sa se declanseze reactia chimica,
47:12
tu incearca sa vezi electronul ca pe un copil
47:15
care incepe sa alege cu pantofiorii sai mititei,
47:17
iar atunci ai sa vezi ca ai transformat simbolul intr-o imagine.
47:20
Daca tu esti viziv, inveti, intelegi si mai mult
47:23
despre cum functioneaza acest lucru.
47:25
In spatele emotiei este arhetipul.
47:28
Arhetipul este prima idee.
47:30
Acum am sa va spun ce naiba este acest arhetip,
47:33
pentru ca pana acum v-am spus doar vorbe.
47:35
Acum le vom vedea cu imagini.
47:37
Deci, cand eu vorbesc,
47:39
creierul meu face tot acest drum.
47:41
Se naste dorinta de a-ti spune ceva.
47:44
In arhetip este un act de vointa,
47:46

care a creat emotia.

47:48
Emotia a creat simbolul, simbolul a creat
47:50
culoarea, culoarea a creat imaginea,
47:52
imaginea a creat sunetul,
47:53
si sunetul a creat fonemul.
47:55
Eu sant un psiholog, sant un psihiatru
47:57
si vreau sa inteleg ce ai in cap.
47:59
Te fac sa vorbesti
48:00
in foneme.
48:01
Dar nu ar fi mai usor sa faci testul culorilor lui Max Luscher?
48:04
Culorile, sant mult mai aproape de arhetip.
48:06
In acest fel pierd o gramada de informatii
48:08
pe parcursul drumului.
48:10
Mai bine iti fac testul petelor de cerneala.
48:13
Testul Rorschach,
48:15
pentru ca este mult mai aproape de simbol
48:18
iar in acest fel voi intelege ce ai in cap,
48:21
adica care sunt arhetipii tai.
48:22
Iata de ce fac aceste teste.
48:25
Daca mergi la psihiatrul si il intrebi de ce face asa, nu stie sa iti spuna.
48:28
Are testul, stie sa il intelege, il uzeaza,

48:31
dar nu stie de ce este facut asa.
48:33
Ooo. Dar noi stim.
48:36
Ce naiba sant arhetipii?
48:38
Va spun eu.
48:39
Arhetipii sant operatori liniari.
48:45
Ti-am facut o comunicare, ti-am comunicat.
48:48
Dar tu ce ai inteles?
48:50
Nimic.
48:51
Aproape ca nici eu...
48:52
Atunci iti spun intr-o forma diferita.
48:55
Stiti, daca archetipii sant in interiorul nostru,
48:59
sant inauntrul nostru,
49:01
noi santem construiti cu arhetipuri,
49:03
universul are arhetipuri,
49:06
sant caramizile cu care a fost construit universul,
49:09
atunci putem sa mergem sa cautam in vechile culturi,
49:11
daca aceste arhetipuri existau?
49:14
In vechile culturi sigur ca exista,
49:16
si exista sub forma de numere.
49:19
Numerele sant acestea: 7, 13, 22, 64.
49:24

Acestea sant numerele fundamentale.

49:26
Bine?
49:27
Sunt numerele culturilor.
49:28
7 culori ale curcubeului, 7 note muzicale,
49:31
7 chiakra. Numarul 13
49:35
Primele 13 simboluri din spatele alfabetului evreu, portile cetatii sfinte..
49:39
22. 22 sant literele afabetului evreu,
49:43
aminoacizii plus ceva despre care va spun imediat.
49:48
21+1=22
49:50
64 ce sa zic? Genele.
49:52
Alineatul 64, ha ha, care functiona asa.
49:56
22 sant acordurile pe care Korg le recunoaste
49:59
atunci cand voi apasati tastiera. .
50:01
Recunoaste 22, nici mai mult, nici mai putin.
50:05
22 sant modalitatile cu care un segment
50:09
se poate misca in spatiu-timp.
50:12
Energia.
50:13
22 sant operatiile fundamentale ale matematicii.
50:17
Un premiu Nobel pentru matematica a fost decernat pentru acest lucru.
50:21
A descoperit ca sant doar 22 de operatii,
50:23
nici mai mult nici mai putin.

50:25
22 sant gusturile pe care voi le cunoasteti.
50:28
etc. etc. etc....
50:30
Acestea deci, sunt numere despre care stim
50:35
ca sant in interiorul nostru, sant in noi.
50:38
Sant caramizile cu care a fost construit universul.
50:40
Trebuie sa ne intrebam de ce?
50:41
Ce naiba inseamna.
50:43
Sa vedem in modelul geometric.
50:45
A=3n+1
50:47
Aceasta este formula arhetipilor.
50:49
Vezi ca iti dau formule? Vezi ca PNL in prima parte
50:52
este o parte matematico-geometrica?
50:55
3n+1 este un numar.
50:57
Acum in functie de numarul pe care tu il pui,
51:00
vei avea 7, care este 6+1; 12+1; 21+1; 63+1;
51:04
in functie de 1 care este 1,2,3,4,5...etc,etc,etc.
51:07
Exemplu:
51:08
Au descoperit...aaa saptamana trecuta....
51:11
fotografia unui crop circle,
51:13
sant faimoasele cercuri din lanurile de grau,
51:16

care apar de obicei in Anglia, acesta era format din diferite formatii
51:20
cu 76 de cercuri.
51:21
Si imi spun, dar de ce sant 76 de cercuri?
51:23
Pentru ca sant 75+1,
51:26
Tu il iei pe 3, pui langa el numarul corect
51:31
care este 25,
51:32
3.25+1= 76
51:34
Si 25 ce este?
51:36
Pai ce sa fie. 3.8= 24; 24+1=25
51:41
Sunt constructii arhetipiche,
51:43
iar, in interiorul unui crop circle este
51:45
formula arhetipilor.
51:46
Iti spun: fii atent, caramizile vietii sant acestea.!
51:49
Nici mai mult nici mai putin. Nu au o alta semnificatie.
51:53
Am...
51:55
Sa vedem din punct de vedere viziv. Pentru vizivi.
51:58
Sa facem o constatare pentru vizivi.
52:00
Putem sa punem m=1 si n=0, ca sa vedem ce se intampla?
52:04
..minimul indispensabil.
52:06
..pentru ca arhetipii sant 22, 64, 7, nu toate aceste numere.
52:12
Bine. Am descoperit ca diferitele culturi,

52:14
aveau o harta a teritoriului, adica
52:17
o viziune a acesteia, diferita.
52:19
Culturi diferite, harti diferite.
52:20
Eu cred ca exista spatiul, timpul si energia
52:23
sau cred ca exista doar spatiul si timpul.
52:25
Eu cred ca spatiul meu este X, Y, Z.
52:28
Daca voi luati aceste numere
52:31
in functie de senzatia pe care o aveti
52:33
in interiorul vostru, vor deveni acele numere.
52:35
Deci,
52:36
Eu ce tip de univers vad? Un univers facut din 3 lucruri.
52:41
Spatiul, timpul si energia.
52:44
Aaaa
52:45
cu n =1, A=4.
52:48
cu n=0. A= 1, adica numarul arhetipurilor.
52:51
Cine sant arhetipurile? Arhetipurile sant operatii
52:54
matematice, geometrice,
52:57
Usoare.
52:58
Vedeti acest sul de hartie igenica?
53:01
Cine stie din ce cauza mi-a venit in minte
53:03

un sul de hartie igenica?

53:04
As fi putut sa pun o biluta.
53:06
Probabil pentru ca m-am gandit la situatia
53:09
in care se gaseste Italia azi.
53:13
Va rog sa va notati acest lucru...
53:15
cum ati facut cu prima, comunicarea.
53:19
Deci, acest sul de hartie igenica,
53:21
poate sa aiba in spatiu, in timp si energie,
53:24
doar 3 miscari.
53:26
Incepeti sa descoperiti ca intregul univers,
53:29
este bazat doar pe 3 operatii.
53:31
3, aceleasi pe care le face PC vostru.
53:34
Nu are mai multe.
53:35
Acestea sant: translatia, pe lungimea axei bleau a spatiului.
53:40
Rotatia,
53:43
cum se vede... de-a lungul axei verzi,
53:45
tu, tu, tu, pe axa verde, se roteste de-a lungul axei timpului.
53:50
Translatie,
53:51
Rotatie,
53:53
Schimbarea dimensiunii, de-a lungul axei energiei.
53:57
De ce schimbul de dimensiune trebuie sa fie

53:59
o operatie, un operator, .....
54:01
linear, geometric?
54:02
Pentru ca, vedeti acele litere scrise sus?
54:06
Sa va spun pe scurt.
54:07
In formula 3 se vede ca energia este proportionala cu volumul.
54:10
Cand eu micsorez acest lucru, oricare lucru ar fi,
54:13
de-a lungul axei energiei care creste,
54:17
volumul se mareste.
54:19
Ok? Iata de ce.
54:21
3 operatori.
54:23
n=1; 3.1=3: +1.
54:26
Si 1 ce este? De ce este mereu acest +1?
54:29
Ce semnificatie are?
54:31
Simplu.
54:33
In mitologie, care este cel mai frumos lucru care exista,
54:37
pentru ca istoria iti spune minciuni,
54:39
istoria este istorica, istoria se schimba.
54:41
In timpul fascismului, sant fascistii cei care au dreptate,
54:45
in timpul comunismului sant comunistii cei care au dreptate,
54:48
si fiecare isi scrie cartile sale, se numeste rezolutionism istoric.
54:51

Acum ne intoarcem la....bine...

54:53
la cicluri si recicluri istorice.
54:56
Bine, in timp ce mitul,
54:59
in mit este ideea de ceea ce s-a intamplat.
55:04
Ti-o povestesc ca pe un mit.
55:06
Jung spune: aveti grija ca in mit este realitatea
55:09
lucrurilor care s-au intamplat.
55:10
Intotdeauna.
55:11
Putem sa vorbim, daca vreti.
55:14
Aaaa
55:15
+1
55:18
+1 este arhetipul arhetipurilor
55:21
De exemplu cartile de taroc. Te uiti la taroc.
55:24
a 22 a carte de taroc este joly, nebunul.
55:29
Nebunul contine toate instructiunile pentru
55:32
toate celelalte 21 de carti, arhetipi.
55:35
ADN-ul
55:36
Sunt 21 aminoacizi, iar apoi este
55:39
ADN-ul, care este acea structura, a 22 a
55:43
care contine toate instructiunile celor 21 aminoaczi.
55:45
etc, etc, etc,

55:47
Miscarile unui segment in spatiu-timp,
55:50
sant 22.
55:53
Care este al 22 lea?
55:55
Este suma tuturor miscarilor, adica cand stam nemiscati.
55:58
Aaa, deci, este un arhetip al arhetipurilor.
56:03
Bine.
56:04
Daca eu fac contemporan,
56:06
o rotatie, o translatie si un schimb de dimensiune,
56:10
obtin al 4 element,
56:14
care este imaginea lor speculara.
56:18
Tot ce se intampla in spatiu-timp,
56:20
este ca la final, eu am apropiat acest segment,
56:23
in spatiu si timp
56:24
iar de partea cealalta a oglinzii
56:27
am imaginea, cea de deasupra,
56:30
unde patratelul negru,
56:33
s-a dus in sus pe partea opusa.
56:35
Se numeste centru de inversiune.
56:38
E.
56:39
Acesta este arhetipul arhetipurilor.
56:41

In interior este totul.

56:42
Cand eu in formula 3n+1 il fac pe n sa devina 0,
56:46
3.0=0, 0+1=1,
56:49
ramane unicul arhetip fundamental,
56:52
care este axa de inversare,
56:54
planul de simetrie,
56:55
oglinda.
56:57
Este scris peste tot: omul, geneza 1/27,
57:01
a fost creat dupa chipul si asemanarea sa.
57:04
In Sefer Ezra,
57:05
care este un tratat antic al evreilor,
57:09
in care se crede ca este tatal lui Avram, acel care le-a construit,
57:13
sant autiut. Autiut, sant tipare.
57:17
Exista tiparitura si tipograful.
57:19
Tiparitorul a creat omul cu tipare.
57:21
Tiparele sant 22.
57:25
Tiparitura, este imaginea speculara (in oglinda) a tiparitorului.
57:30
Omul a fost creat ca imagine speculara a lui insusi.
57:33
Stiti ce inseamna aceasta?
57:35
Constiinta este imaginea speculara a virtualitatii,
57:39
a spatiului, a timpului si a energiei.

57:41
Dumnezeu, a creat, din acest punct de vedere,
57:44
universul cu imaginea sa speculara.
57:47
Aceasta este noua PNL. Pleaca de aici.
57:52
Deci sa incepem un alt discurs,
57:55
despre pozitia obiectelor in spatiu, care este mai draguta,
57:58
Aceasta este partea dificila.
57:59
Sfarsit. Ati inteles.
58:00
Sfarsit !
58:03
Samanii. Cum fac samanii ca sa ghiceasca viitorul?
58:08
Vezi samanul, incepe sa miste..sau
58:11
ce stiu eu, arunca pietrele pe pamant
58:13
si le priveste.
58:15
Sau batranele noastre bunici,
58:20
care puneau ulei in apa, faceu o farfuriuta, sau...
58:27
.. ca sa vada daca esti deochiat.
58:29
Sau citeau in fundul cestii de cafea,
58:31
sau iti dadeau in cartile de taroc.
58:34
Luau cartile si le puneau intr-o anumita pozitie,
58:38
pe spatiul mesei de ghicit.
58:41
Ce inseamna toate acestea?
58:45

Inseamna ca spatiul este citit de catre om,

58:51
intr-un anumit fel.
58:52
Inconstient, tu nu iti dai seama de acesta, e?
58:59
Stanga, dreapta, sus, jos, inainte si inapoi,
59:04
au o semnificatie inconstienta arhietipica.
59:08
In interior, vor sa ne spuna anumite lucruri.
59:12
Primul care a descoperit acest lucru,
59:14
o face in 1921.
59:16
Este un domn care se numeste Max Pulfer
59:20
si este un grafolog......
59:22
care studiaza .....aaaaa, cum scriu copii mici.
59:29
In acest fel reuseste sa rezolve acele cazuri,
59:32
in care copii sant stranii, preocupati.
59:36
El a incercat sa descopere caracterul lor
59:39
cu ajutorul scrisului.
59:41
O sa vedem ca acest lucru este posibil,
59:45
este foarte usor,
59:48
si doresc
59:50
ca lucrurile pe care vi le spun,
59:51
atunci cand va duceti acasa sa stiti sa le facesti.
59:54
Cum? Pai nu trebuie sa studiez un curs

59:56
de grafologie care dureaza 14 ani??
59:59
Sigur, ca sa devii un bun grafolog, ca sa stii totul,
60:03
ca sa cunosti totul, dar eu va dau pricipiul cheie.
60:06
Acest principiu cheie, atunci cand il vei privi acasa,
60:09
te vei uita cum scrii si vei zice: al naibi, dar cum scriu !!
60:12
Sau sotul tau: ma inseala sau nu?
60:15
E, da da, stiu, acum radeti dar cand descoperiti, ehehee...
60:21
Eee, ascultati ce descopera Pulfer.
60:27
Eu am gasit primul desen pe care
60:28
el l-a facut este cel de aici.
60:30
In realitate, l-am gasit in spaniola, dar
60:33
oricum se intelege la fel de bine.
60:35
Ca sa nu il fac eu l-am copiat de pe internet.
60:38
pentru ca era deja facut.
60:40
Cand voi scrieti si miscati bratul intr-un anumit fel,
60:45
ocupati cu scrisul vostru ori partea de sus,
60:49
ori poate preferati pe cea de jos,
60:51
ori stati un pic pe mijloc, ori un pic la stanga,
60:54
ori un pic la dreapta.
60:56
Acestea au diferite semnificatii.
60:58

Creierul,
61:00
aaa
61:02
Pulfer nu spune acest lucru, dar il spun eu,
61:05
un pic mai tarziu decat el, desigur,
61:10
din 1921 au trecut destui ani..
61:14
Creierul citeste inconstient harta teritoriului,
61:21
privind si observand pozitia obiectelor
61:25
din jurul sau, si miscarea, traiectoria pe care ele o au.
61:30
Cum?
61:32
Da.
61:34
Eu sant in fata voastra si va vad cum va miscati.
61:39
Daca imi apareti de la dreapta sau
61:41
de la stanga, inconstientul meu are reactii diferite.
61:46
Adevarat.
61:47
Acum va spun cum sa faceti ca sa intelegeti aceste reactii.
61:51
Ati incercat vreodata sa va suiti pe cal pe partea gresita?
61:57
Pe cal trebuie sa te sui avand capul de acesta parte.
62:00
Asaa
62:02
Daca tu te sui pe partea opusa calul de enerveaza.
62:07
De ce?
62:08
Iti spune taticu.

62:10
Calul are o pupila verticala,
62:14
patrata, dreptunghiulara.
62:16
Bine? Tineti cont de faptul ar fi un ecran TV
62:19
in care scanerul face asa.
62:22
Aceasta inseamna ca, intotdeauna calul vede,
62:25
cu o anumita viteza lucrurile care se misca in orizontala,
62:29
iar cu o mare incetineala lucrurile care
62:31
se misca in verticala.
62:33
Calul este o prada nu este un pradator.
62:37
Pradatorii ataca toti din partea dreapta,
62:40
niciodata din partea stanga.
62:42
Leul, vine din partea acesta.
62:45
Impotriva vantului se spune. Nuuu.
62:47
El vine de aici, nu din cauza vantului, ci pentru ca asa ii convine.
62:50
Pentru ca stie, ca toti caii vad mai putin pe aceasta parte
62:55
daca tu sari din partea pradatorului,
62:59
calul se enerveaza pentru ca se gandeste
63:01
in mod inconstient, ca este ceva care este legat de ceva ce nu ii place.
63:06
Ia incearca sa stai in fata unui cal, sa te
63:08
ingenunchiezi si sa te ridici cu viteza.
63:10

Iti va da o copita direct in capatana.

63:13
Pentru ca ii este frica. Calul...vedeti cum are pupila,
63:16
si face asa, are o miscare lenta.
63:18
Toate lucrurile care vin din jos, ii provoaca
63:20
frica ca nu le vedea, ar putea fi un sarpe.
63:23
El gandeste asa.
63:25
Inainte iti da cu copita si apoi priveste.
63:27
Deci trebuie sa intelegeti ca pozitia din care
63:29
se misca obiectele este importanta.
63:32
Desigur, noi stim aceste lucruri
63:34
pentru ca sant scrise in mituri.
63:36
Daaa.
63:38
Anticii romani,
63:39
cand vedeau pasarile zburand
63:42
de la dreapta la stanga era bine,
63:44
iar cand zburau de la stanga la dreapta era rau.
63:47
De ce?
63:49
Nu stiti, dar inconstient, tot ceea ce vine
63:52
din stanga, este de rau.
63:55
Taranul.
63:57
Taranul zice, aceasta este mana pentru a lua......banii.

64:03
Aceasta este mana cu care dai banii.
64:06
In scoala elementara cine scria cu stanga,
64:08
avea mana diavolului.
64:12
In cultura, avem aceste lucruri.
64:14
Cand se incepe ceva, nu se incepe niciodata cu piciorul stang.
64:19
Iti poarta nenoroc.
64:20
In spatele acestei serii de vechi credinte,
64:25
inconstiente in noi, este PNL.
64:29
Primii de care eu am legat PNL sant egiptenii.
64:35
O sa vedem imediat.
64:36
Ganditi-va, statuile egiptenilor cum sant puse.
64:40
Deci Pulfer, isi da seama de aceste lucruri.
64:43
Nu a inteles inca ca persoana,
64:48
se misca in spatiu si schimba,
64:52
relatiile cu altii in functie de miscarile celorlalti.
65:00
Dar a inteles un lucru. Ca anumite tipuri
65:02
de caractere, ale copilasilor
65:05
pot fi identificate dupa scris.
65:07
Si el spune, uite: daca copilasul
65:09
scrie ceva care sta tot in centrul foii
65:13

si scrie mare, gros,

65:15
inseamna ca are un "eu" puternic.
65:17
Daca scrie mic inseamna ca este unul
65:19
care se simte un rahat.
65:21
Daca se duce in sus, ...in sus,
65:24
il arunca pe F, idealism, pozitivitate, reflexie, mintea
65:31
In jos sant instinctele, sensurile,
65:35
banii, partea sexuala, aceste lucruri...
65:40
Cand ma duc in partea dreapta, eu merg
65:43
catre celalalt, catre comunicatie,
65:46
vreu sa comunic cu tine
65:48
si voi scrie totul catre dreapta.
65:49
Cand nu veau sa comunic cu tine
65:51
scriu in partea stanga.
65:53
Dar el descopera si altceva. Daca esti
65:56
stangaci faci exact invers.
65:58
Pentru ca stangaciul are emisfera dreapta
66:01
in locul emisferei stangi
66:03
si tot ce spun, pentru stangaci este invers.
66:07
Sa fiu al naibi, dar cum este povestea aceasta?
66:10
Acest lucru, va fi descoperit de PNL

66:13
cu ceea care este numita: linia timpului,
66:16
pe care...nu mai bine va spun imediat..
66:20
Linia timpului...
66:22
nu, va spun peste 3 secunde
66:24
pentru ca vreau sa termin discutia.
66:27
Sa stiti ca acesta nu este exasperant
66:33
doar in felul in care scrie,
66:35
ci este exasperant in gesturile
66:37
pe care le face.
66:38
priviti !
66:40
Ce zi frumoasa e astazi !
66:41
Ce zi scarboasa.
66:44
Te uiti in sus pentru ca este frumos,
66:46
privesti in jos pentru ca este scarbos.
66:47
Unde sta Dumnezeu? Sus !
66:48
Unde sta Diavolul? Jos.!
66:50
Vedeti ! Negativul in jos,
66:53
pozitivul, idealismul in sus.
66:57
Aaa, linia timpului,
67:01
pentru cei care nu sant stangaci, desigur.
67:03

Daca voi inchideti ochii si va imaginati

67:06
o linie a timpului, in fata voastra,
67:09
imaginati-va acesta linie,
67:11
....si aveti 3 stegulete.
67:13
Linia este in fata voastra si 3 stegulete,
67:15
cu 3 boldulete. Unde le veti pune?
67:18
Una in trecut, alta in prezent si alta in viitor.
67:24
Trecutul il puneti aci,
67:25
prezentul aici, iar viitorul aici.
67:28
Daca santeti stangaci, faceti invers.
67:31
De ce?
67:33
Cine v-a spus ca se face asa?
67:36
Nu v-a spus nimeni. Aveti aceasta inauntrul vostru.
67:40
In interiorul vostru aveti archetipul,
67:42
limbajul masina al PC care va indica sa
67:45
faceti exact acest tip de operatie.
67:48
Acesta este la fel cu......aceste
67:54
cum sa zic...acesta pulsatie,
67:57
este identica cu cea care va face
67:59
sa scrieti potizionati, toti la stanga,
68:02
in acesta parte pentru voi,

68:04
daca santeti introversi si nu aveti chef sa
68:06
mergeti in partea cealalta.
68:09
E la fel. Ati vazut? Spatiul grafic,
68:15
in general, spatiul, este gestionat
68:18
de pozitiile obiecteleor care ne inconjoara.
68:22
Aceasta este teoria fundamentala
68:24
pe care Pulfer o enunta pentru prima data.
68:27
In acest fel contureaza structura celei
68:28
care va fi grafologia lui Moretti,
68:30
pentru ca Moretti a spus o gramada de lucruri.
68:33
Pulfer, insa a spus: sa stii ca asa este.
68:37
Iata sagetile care sant importante.
68:40
Trecutul si prezentul.
68:42
Trecutul este aici, viitorul este mereu aici.
68:46
Pentru stangaci este invers.
68:48
Eu cunosteam un doctor,
68:50
complet stangaci, caruia daca
68:52
ii faceai testul, iti spunea contrariul.
68:56
Aceasta este linia timpului.
68:58
Aceasta inseamna ca trecutul este acolo
69:00

iar viitorul de partea opusa.

69:02
Fiti atenti !
69:04
Nu este in fata si in spate.
69:08
Nu, nu...
69:09
In fata si in spate este altceva.
69:13
Iata-le! Sagetile relatiilor.
69:16
Incantat. Giovanni !
69:18
Ah, uite-l si pe asta care astazi
69:20
imi rupe bilele.
69:22
Nu?
69:23
Te duci imediat inapoi.
69:25
..si faci asa..te duci in spate cu corpul.
69:27
Corpul il tii in fata pentru ca trebuie
69:30
sa saluti, dar iti face scarba.
69:32
Capul tau, parte de sus,
69:34
gandirea, se duce in spate.
69:38
Eu am exageret un pic, dar voi vedeti imediat.
69:45
Va amintiti de cei care vin langa voi,
69:48
si va cauta scama de pe haina?
69:54
Nu?
69:55
Tu te duci mereu in spate, iar el

69:57
vine mereu in fata,
69:59
pana te lipeste de zid,
70:01
nu mai poti sa scapi.
70:04
O sa vedem care este semnificatia
70:05
acestui lucru, care este
70:06
ceva comportamental.
70:09
Deci actul relatiei.
70:11
Atunci, priviti, ca este fundamental !
70:13
Intelegeti aceasta.
70:15
Aici este timpul.
70:16
Aceasta este exa timpului.
70:18
Aceasta este axa spatiului,
70:21
iar aici ar fi axa energiei.
70:24
Sus si jos.
70:27
Frumos, minunat, mare, cald.
70:30
Frig, umed, scarbos.
70:34
Pentru noi sus,este energia,
70:36
marea energie pozitiva.
70:38
Jos este insa
70:40
energia negativa.
70:43

Aaa,
70:44
acesta este motivul pentru care
70:46
noi spunem,
70:47
aaa
70:50
Traiasca domnul!
70:52
In jos este diavolul.
70:54
Iata, in acest fel,
70:55
in acest fel
70:57
si din acesta cauza facem asa.
71:00
Se nasc in acest fel
71:02
interpretari gresite fundamentale.
71:03
Extraterestrii sant buni.
71:05
Nu.
71:06
Pentru ca vin de sus.
71:07
Atentie !
71:08
Extraterestrii au fost identificati
71:10
de multe culturi
71:12
ca noii zei,
71:14
pentru simplul fapt
71:15
ca vin de sus....
71:17
este mitul celui bun,

71:18
care este si frumos.
71:20
Sa stiti ca cine este frumos,
71:21
poate sa fie si idiot.
71:23
Nu inseamna ca este si bun.
71:25
Deci creierul, care este obisnuit
71:27
sa foloseasca aceste arhetipuri,
71:28
aceste mecanisme celebrale
71:30
care pleaca automat,
71:31
daca nu iti dai seama,
71:33
vei sfarsit luand suturi in fund.
71:36
Analiza. Acum facem....acum facem,
71:39
dedesubturile grafologiei.
71:42
O sa va arat cum santeti.. cum veti fi
71:44
in gradul de a identifica
71:46
aspectele grafo-mecanice,
71:49
ale unei...
71:52
ale unei analize,
71:54
grafice
71:55
a oricui,
71:57
cu 4-5 lucruri.
71:59

Cheia lecturii este: sus-jos,

72:03
stanga-drepata, inainte-inapoi.
72:05
etc, etc..
72:06
Ok?
72:07
Analiza marginilor.
72:08
Deci...voi aveti o foaie,
72:11
alba, si persoana scrie
72:14
piri, piri, piri, piri...
72:16
Priviti contestul!
72:19
Va puteti imagina ca el
72:21
utilizeaza spatiul grafic
72:24
in moduri diferite.
72:25
Oricare din voi, utilzeaza
72:27
spatiul grafic in moduri diferite.
72:28
Spatiul grafic reprezinta spatiul
72:31
unde voi santeti si va maifestati
72:34
cu scrisul vostru.
72:35
Scrisul este un mod de comunicare,
72:38
care este legat de legile
72:41
pe care abia le-am enumerat.
72:43
Deci, daca voi tineti marginea stanga,

72:47
aici, strans lipit de hartie,
72:52
sa nu aveti nici un pic de spatiu aici,
72:56
inseamna ca toti santeti legati de trecut,
72:59
mergeti catre regulile societatii,
73:01
catre familie,
73:03
catre traditii.
73:07
Daca insa exista persoane
73:09
care utilizeaza un spatiu mare
73:11
in acest fel,
73:12
inseamna ca voi cu familia
73:14
nu aveti nici un chef sa stati.
73:16
Uitati cum fac?
73:17
Asa, a?
73:18
Asa, a?
73:19
A
73:21
Probabil regulile il scarbesc.
73:24
Cu o serie de variatii.
73:26
Uitati! Tu poti sa scrii
73:30
pot sa scrii asaa.
73:33
Daca scrii asa,
73:34

si marginea este asa,

73:36
se incepe a se spune: da bine
73:38
dar dupa un pic,
73:40
inconstientul tau se schimba si zice
73:42
ce dracu ma intereseaza pe mine
73:45
Sau sunt acele momente de autocorectare
73:48
Asa, asa, asa, asa.
73:51
Madona, ce am facut.
73:52
Isi vor da seama toti.
73:54
Tum.
73:55
Asa, asa, asa, e usor, a?
73:58
Hai sa vedem marginea cealalta.
74:00
Marginea cealalta,
74:02
Bordul de aici, este celalalt.
74:04
Sinele, viitorul, relatiile.
74:08
Daca voi scrieti foarte lipit de aici,
74:11
santeti peroane care atunci
74:13
cand intra in casa altuia,
74:14
va uitati prin sertare,
74:15
ca sa vedeti ce are.
74:17
Atat de mare este nevoia de comunicare.

74:19
Sant foarte spatio-dependenti
74:22
dar utilizeaza si spatiul tau, si il vezi.
74:26
Cei care scriu cu marginea asa,
74:28
o linie aici, o linie aici, o linie aici, o linie aici,
74:31
acestia merg
74:33
spre antipatii si simpatii.
74:36
Vedeti, cheia lecturii este
74:38
mereu aceeasi.
74:39
Trebuie sa intelegeti
74:40
ca aceasta cheie va permite
74:41
sa interpretati tot ce doriti.
74:44
In mod analog, bordul facut asa,
74:48
ce inseamna? Ca ..da, tin liniile
74:52
dar apoi cand incep sa scriu
74:54
ma duc peste celalalt.
74:56
Adica in prima faza imi place
74:57
sa am un raport cu cineva,
74:59
apoi ma indepartez.
75:01
Incet, incet, raportul continua
75:03
iar eu voi gasi modalitatea sa ii sar de gat.
75:05

Deci trebuie sa intelegeti ca trebuie

75:07
o armonie in identificarea spatiului
75:11
de scris care este o reprezentare
75:13
a spatiului tau in diferite modalitati.
75:15
Doar acestea te fac sa intelegi aceste lucruri.
75:17
Marginile. De necrezut! Exact.
75:20
Directia profunditatii.
75:22
Aici avem cateva exemple.
75:24
Atat cat sa va faceti o idee.
75:27
Eu le-am luat, bineinteles,
75:29
nu am stat sa ...
75:30
le-am luat de pe internet
75:32
ca merge mai repede.
75:34
De grafologie.
75:36
Dimensiunea profunditatii.
75:39
Profunzimea
75:40
este acesta!
75:42
Inainte-inapoi.
75:43
Relatia.
75:45
Spatiul
75:46
Vin catre tine

75:47
sau ma indepartez de tine.
75:49
Este spatiul,
75:50
nu este timpul.
75:52
Este spatiul, nu este
75:55
trecutul si viitorul.
75:57
Nu vreau sa am nici o legatura
75:59
cu tine, ci doar cu familia mea.
76:01
Vreau sa am o legatura cu tine,
76:02
iar de familia mea nu ma sinchisesc.
76:04
Acesta este timpul.
76:07
Aceasta este dimensiunea spatiului.
76:11
Vin inaintea ta.
76:13
Ma indepartez de tine.
76:15
Cand voi scrieti,
76:16
apasati pe foaia de hartie
76:18
sau nu?
76:19
Aceasta este dimeniunea
76:21
profunditatii pe care voi o vedeti
76:23
pe hartie.
76:25
Daca voi apasati pe foaie,
76:27

santeti persoane care,

76:30
nu veti putea sa fiti politicieni,
76:32
pentru ca spuneti adevarul,
76:34
Cu cat apasati mai mult
76:36
pe hartie, cu atat mai mult
76:37
spuneti adevarul.
76:39
Chiar si atunci cand nu este cazul.
76:41
Il spuneti si atunci cand nimeni
76:42
nu va intreaba.
76:44
Nu va faceti de rusine.
76:46
Scrieti mai lejer.
76:48
Bine?
76:49
Aceia care scriu fliu, fliu, fliu, fliu..
76:53
si aleg, atunci cand le dai
76:55
metoda grafica,
76:56
creionul,
76:57
pixul.
76:58
Pentru ca atunci cand faci proba grafica
77:00
iti dau
77:01
grafologul iti da o gramada de creioane,
77:03
si tu trebuie sa alegi, pe cel pe care il vrei.

77:05
In mod inconstient, il alegi pe acela
77:06
cu varful ascutit sau pe acela cu varful gros,
77:09
pentru ca altfel nu poti sa scrii.
77:11
Ehe, he, pentru ca alegerea ta exprima caracterul tau,
77:15
....care este reprezentat mai bine
77:19
cu un varf gros sau cu unul subtire.
77:21
Deci, aici noi avem
77:22
cateva exemple.
77:24
Scrisul gros, este scrisul greoi.
77:28
Pe masura ce scrisul devine gros
77:30
de obicei, se ingreuneaza.
77:32
Sant aceste pete de cerneala,
77:35
care apoi se improsca in toate partile.
77:37
Sant aceea care sunt un pic tarani.
77:39
Cei care spun cam ce le trece
77:41
prin cap. Nu dau importanta la nimic,
77:45
nu sant politicieni.
77:46
Politicianul scrie mereu fin.
77:48
Berlusconi nu este un politician.
77:51
Se vede. Cand iti citeste ceea ce
77:53

i-au scris, spune ceva si de la el....

77:56
Se vede de acolo.
77:58
Aprop de Berlusconi.
78:00
Acum cativa ani....aaa
78:01
prima data cand a fost ales,
78:04
au aparut afise gigantice care subliniau
78:08
presedinte calaret,
78:11
presedinte vanator,
78:12
presedinte muncitor,
78:14
presedinte de clasa
78:15
si erau litere italiene.
78:17
Literele italiene erau scrise de mana
78:19
pe acest afis mare, mare.
78:20
Probabil ca va mai amintiti aceste lucruri.
78:23
E, nu era scrisul sau, ci era
78:25
o scriere feminina.
78:27
De ce?
78:29
Pentru ca femeia cand scrie, are
78:31
un continut de agresivitate mic.
78:36
Deci,
78:36
in mod inconstient, cineva

78:38
care cunostea aceste regului,
78:40
a camuflat scrisoarea presedintelui
78:42
consiliului, facand o femeie sa scrie
78:46
in locul sau.
78:47
Femeia are un caracter mai rotunjit,
78:50
fara alunecari, fara continuturi de agresivitate,
78:54
pentru ca femeia nu este agresiva.
78:56
Cum se vede, de exemplu, daca
78:58
o persoana are o incertitudine sexuala?
79:01
Dupa numarul de ascutisuri.
79:03
Este un criteriu.
79:04
Sunt o persoana masculina la starea civila,
79:06
dar in intarior cum sant?
79:08
Sant stangaci sau dreptaci?
79:09
Sant mai mult lobul stang,
79:11
masculin, spiritual,
79:12
sau sant mai mult lobul drept,
79:14
feminin, suflet?
79:16
E, se vede din aceste lucruri.
79:19
Scrisul
79:21

gros sau filiform,

79:24
prevede,
79:25
ca eu doresc, intr-o oarecare masura,
79:27
sa intru in lumea ta,
79:30
calcand apasat sau in varful picioarelor.
79:35
Acest lucru depinde de modul
79:37
in care tu te comporti cu ceilalti.
79:39
Intelegeti? Acesta este parametrul.
79:42
Apoi sant
79:43
aceste 2 lucruri, care sant
79:45
scrisurile cu pete.
79:46
Ce inseamna scrisul cu pete?
79:49
A, vedeti, nu se vede foarte bine, iata!
79:52
Dar va arat, aici, unde este aceasta sageata,
79:57
unde este acesta sageata,
80:00
creionul, alunecand in jos,
80:04
s-a oprit pentru o secunda.
80:06
Acolo a cazut un pic mai multa cerneala.
80:08
Acolo este o pata.
80:10
Aceasta este pata
80:12
vedeti, aici!

80:15
Sau
80:17
aici, aici se vede groaznic.
80:19
Cand voi il faceti pe 0,
80:22
lantisorul A, O, L,
80:26
in momentul in care va intoraceti inapoi,
80:30
va opriti pentru o microsecunda
80:32
si lasati acolo mai multa cerneala.
80:36
Ce inseamna?
80:37
Simplu!
80:38
Daca va duceti sa cititi cartile de grafologie
80:40
gasiti explicatiile cele mai stranii.
80:41
Inseamna, asta, asta sau asta.
80:43
Toate cat de cat asemanatoare.
80:47
Dar nu la fel.
80:49
Dar voi stiti ce inseamna. Iata!
80:53
Intorsatura de tip major este aceea
80:55
...de a se intoarce inapoi.
80:56
In timp ce eu il scriu pe L
80:58
intr-un anumit punct,
81:00
nu vreau sa intru in trecut.
81:03

Nu vreau sa intru in trecut.

81:04
Trecutul este acolo.
81:05
Ma opresc pentru o secunda,
81:07
mama dracu, trebuie sa il termin pe L..
81:08
Fum.
81:10
Asa.
81:11
Aceasta este
81:13
modul
81:15
de a interpreta acest lucru.
81:17
Incepeti sa deveniti grafologi.
81:19
Cu o singura regula.
81:21
Regula spatiilor.
81:23
Ce inseamna? Of, sfanta fecioara,
81:26
imi vin in minte toate lucrurile
81:28
pe care nu am fost in stare sa le fac.
81:30
Exemplu:
81:32
Este tendinta catre nevroza.
81:34
Acestea sant incurcaturile clasice
81:36
ale rapitilor. Aceia care spun ca
81:38
au fost rapiti de extraterestri,
81:40
pentru ca atunci cand se uita in trecutul lor,

81:42
inconstient, vad o gramada de rapiri extraterestre
81:44
si nu vor sa se gandesca la
81:45
trecutul lor.
81:47
Rapitul face intorsatura de tipul 2.
81:50
Intorsatura de primul tip.
81:52
Il scriu pe T. Tup. Ma opresc aici.
81:55
Il scriu pe 0, tup, ma opresc aici.
81:57
Nu ma mai duc incolo.
81:58
In acest punct ma opresc.
82:03
De ce?
82:05
Ma opresc pentru ca
82:06
este ca si cand as zice: gata.
82:10
Sant o persoana care are un anumit
82:11
tip de caracter.
82:12
O persoana care nu vrea sa isi faca
82:14
nici o problema.
82:16
Aceasta, ar putea sa fie,
82:17
oricum.. in contestul unei...
82:19
analize profunde a diferitelor semne,
82:22
care pot fi interpretate diferit
82:24

in functie de toate celelalte.

82:26
Nu am nici un chef sa ma aglomerez cu
82:29
partea de jos,
82:30
care este sexul. Ce porcarie!
82:33
Ma opresc. Ca si cand mi-ar fi frica
82:35
sa merg pana la capat.
82:36
In functie de contestul in care te gasesti,
82:38
acest semn grafic, trebuie
82:40
sa il interpretezi in acest mod.
82:42
Este usor.
82:43
Poti sa il faci ca sa inveti.
82:45
Acestea sant faimoasele intorsaturi.
82:47
Daca apoi, vreunul din voi, doreste
82:50
diferentele grafice, sant bineinteles si acelea.
82:53
Curbe si unghiuri.
82:55
Sa stiti ca acestea sant simple.
82:56
Scrisul este curbat
82:59
sau scrisul este ascutit, cu unghiuri.
83:02
Acesta este....Scrisul rotunjit este mai mult feminin.
83:05
Scrisul cu unghiuri este mai mult masculin.
83:07
Aaa, este adevarat. Ce inseamna asta?

83:13
Cand tu scrii, bratul tau, miscarea sa,
83:17
miscarea sa este legata
83:19
de functionarea creierului.
83:21
Tron, tron, tron, tron.
83:23
Stiti acele PC pe care le puneti sa faca
83:25
o gramada de lucruri odata.
83:27
Cand copiatorul se blocheaza,
83:29
computerul isi termina programul
83:31
apoi copiatorul incepe sa mearga, apoi incetineste.
83:33
Cand computerul face
83:34
multe lucruri deoadata
83:35
totul se incurca.
83:36
Un creier care face backgrounds
83:38
pe furis, o gramada de operatii,
83:40
si nu are acei bit necesari,
83:44
potenta necesara ca sa faca
83:46
toate aceste operatii,
83:48
tinde sa se opreasca.
83:50
Atunci, noi putem sa avem,
83:53
o parte mare, linistita, in care
83:55

tot ce se intampla in cap

83:57
sa poata fi adus in brat in mod normal.
84:00
Cand
84:01
exista
84:03
o pauza
84:04
un colt, ceva, acela este momentul
84:07
in care backgrounds din creierul tau face altceva.
84:11
Acesta este un simbol de anxietate,
84:13
dar poate sa fie extins la maxim,
84:15
Este simbolul scrierii miscate.
84:18
Este toata o vibratie.
84:21
Luati pe cineva care are un ictus cerebral
84:24
si puneti-l sa scrie.
84:25
Va scrie in acest fel.
84:27
Vibrat .De ce?
84:28
Pentru ca in acea clipa creierul sau face z, z z,
84:31
are descarcari electrice
84:33
si nu vei intelege nimic.
84:35
Cum sa fac z, ca sa comunic
84:38
acest lucru care este
84:40
un lucru viziv, celui care este

84:42
cenestezic sau auditiv care sant.....
84:44
care au alte canale.....o sa vedem.
84:48
Au alte canale de comunicare
84:52
Aaaa, sa mentinem linia drepata,
84:54
ascendenta sau descendenta.
84:55
Aceasta este simpla.
84:57
Este aceeasi cheie de citire.
85:00
Mereu aceeasi, este doar una,
85:02
nu exista regului e?
85:03
Deci.
85:04
Incep sa scriu pe linie,
85:06
cum am invatat ca o ratusca, la scoala.
85:09
Totul pe linieee,
85:10
sau scriu descendent.
85:12
Ce spune testul Pulfer?
85:14
Te duci catre pesimism.
85:16
Ce inseamna cand mergi in sus?
85:18
Mergi catre optimism.
85:20
Exista o parte a grafologiei
85:22
care se numeste grafometrie,
85:24

care studiata unghiurile in care

85:25
acestea sant indoite.
85:27
In functie de unghiuri iti spune
85:28
daca esti mai mult sau mai putin
85:30
frustrat sau esti normal.
85:33
Mai presus de acestea,
85:35
pe noi ne intereseaza partea calitativa
85:37
sa intelegem
85:39
atat cat iti este necesar
85:41
pentru grafologia de acasa,
85:42
care este importanta.
85:44
Deci, asa cum probabil ati inteles
85:46
si aici sunt o serie de variatii.
85:48
Eu pot sa scriu asa, pe linie,
85:51
apoi pot scrie asa,
85:53
dupa care ma corectez, ma recorectez,
85:57
oo dar i-am facut prea mult
85:58
sa creada ca sant optimist.
86:00
Ar fi bine sa fiu eu insami.
86:02
Dar apoi inconstientul te duce iar inapoi
86:04
iar te duci inapoi..acestea sant autocorectari.

86:08
Asa merg inainte
86:11
Ce inseamna scrierea care urmareste
86:12
acest fel de linie?
86:14
Simplu.
86:15
Esti ciclotimic.
86:17
Oscilezi intre momente de exaltare
86:19
si momente de disperare.
86:21
O ce minunat, nu o sa reusesc niciodata.
86:23
O ce minunatie, nu termin facultatea niciodata.
86:25
Si aici...
86:26
imi amintesc de un laureat
86:28
din anii '90 care era asa.
86:30
Ce zici unchiule, am inteles totul
86:32
universul este al nostru
86:33
am facut noi reactii
86:34
Nu voi lua niciodata diploma.
86:36
Nu stie lectia. Este ciclotimic.
86:39
Ciclotimic. Vedeti !
86:42
Scrierea pe linie.
86:44
Scrierea pe linie ar trebui sa fie
86:46

corecta, dar atentie!

86:49
Ce inseamna?
86:49
Inseamna ca nu te compromiti
86:51
prea mult.
86:52
Nu ii arati celuilalt cine esti.
86:54
deci, incep fenomene
86:55
de a te masca, de a te ascunde.
86:58
Fiecare este ori pozitiv ori negativ.
87:00
Nu pot sa fie persoane aseptice.
87:03
Deci persoanele care scriu prea frumos,
87:06
sunt persoane care nu au chef
87:08
sa arate cine sant.
87:11
Printre ele exista o categorie.
87:13
Daca hirtia este liniata,
87:17
exista persoane care, notati,
87:19
scriu deasupra liniei.
87:20
Drept.
87:21
Deasupra liniei.
87:22
Nu ating linia.
87:24
El sta dedesubt, eu sant un milimetru deasupra.
87:28
Ce inseamna aceasta?

87:30
Daca atingi linia, traiesti cu picioarele pe pamant.
87:33
Daca stai un pic desupra, inseamna
87:35
ca nu ai contact cu realitatea.
87:38
Simplu, nu?
87:40
Impreunat sau despartit.
87:42
Deci, mai mult decat orice,
87:44
literele lipite intre ele sau
87:45
cuvintele intre ele
87:47
reprezinta raportul pe care eu
87:48
il am cu altii,
87:50
intr-un fel sau altul, sau
87:51
raportul pe care il am cu mine insami.
87:53
In linii mari as spune asa:
87:55
raportul pe care il am cu altii
87:57
reprezinta distanta dintre
87:58
un cuvant si celalalt cuvant.
87:59
Raportul pe care il am cu mine,
88:01
se vede un pic cam greu,
88:03
dupa alaturarea literelor unui cuvant
88:05
in interiorul cuvantului Eu sant cuvantul, iar
88:07

celalalt cuvat este un altul.

88:10
Stiti cum scriu adolescentele
88:13
de 14-15 ani?
88:15
Cu groase zale asa, A, O, U, O
88:18
iar aceste litere sant stranse intre ele.
88:22
E.
88:23
Aceasta este scrisul fetei tinere.
88:26
De ce?
88:27
Pentru ca eu am un Eu puternic,
88:29
eu sant, ma prezint cu frumuseatea mea
88:31
cu tineretea mea.
88:33
O, A, O, mari, asa.
88:35
Omul scrie tehnic, mult mai mic
88:37
pentru ca stie ca din punct de vedere fizic
88:39
este un mamalau.
88:41
Deci,
88:42
nu se prezinta in relatie cu
88:45
aspectul fizic.
88:47
Eu sunt.
88:48
Te nauceste in cuvinte,
88:49
cu discursurile.

88:51
Creaza o serie de lucruri
88:53
iar femeia ramane incantata de discursuri.
88:55
In timp ce barbatul ramane
88:56
incantat de aspectul fizic.
88:57
Deci femeia tinde sa scrie mare,
88:59
iar omul tinde sa scrie mic.
89:02
Domnisoarele de 14-15 ani,
89:04
are o mare problema,
89:06
pentru ca nu este in gradul
89:08
de a avea o relatie stabila
89:10
cu altii.
89:12
Nu stie cum se face.
89:14
Acest lucru ii creaza un stress,
89:16
o puternica tendinta catre.....
89:20
pe de o parte ea este,
89:22
A. O. I. U. dar,
89:24
ramane inchisa intre
89:26
o litera si alta litera.
89:28
Distanta,
89:30
care exita intre o litera si alta litera,
89:32

este reprezentarea
89:33
a cea ce inseamna
89:34
daca stiu sau nu stiu cine sant.
89:37
Daca eu scriu despartit,
89:39
uitati-va la amaratul asta
89:40
care scrie in acest fel.
89:42
E?
89:43
Asta saracul, nu stiu, dar
89:46
asta este o pacoste.
89:48
Utati-va
89:49
Scrie toate literele despartite.
89:51
Nu le scrie de tipar,
89:52
sant toate despartite
89:53
si nu sunt nici macar terminate.
89:55
Sant doar incepute.
89:58
Ca sa mergi inainte, dupa
90:00
aceeasi regula a spatiilor,
90:04
eu sant cel care scrie acum,
90:06
eu sant cel care scrie acum,
90:08
eu sant cel care scrie acum.
90:10
Cand scriu aceasta, eu nu stiu

90:12
peste o secunda cine voi fi.
90:14
Atunci am o secunda de incertitudine,
90:16
inainte de a pune creionul
90:18
pe hartie.
90:19
Atunci, cine scrie literele
90:21
despartite, nu stie cine este.
90:23
E un schizofrenic?
90:26
Este unul cu probleme de
90:28
personalitati multiple?
90:30
Poate fi un rapit
90:31
Cel care are in cap
90:33
un milion de idei.
90:35
Eu am trait in timpul egiptenilor.
90:38
Eu sant extraterestrul care
90:39
exista in mine.
90:40
Eu sant
90:43
alte o mie de lucruri
90:45
Nu stii cine esti
90:47
si tinzi sa scrii litere despartite.
90:49
Vezi cum functioneaza de bine
90:50

aceeasi cheie de lectura?

90:52
Una singura si poti fi grafolog
90:55
Calibrul. Despre acesta am vorbit.
90:58
Calibrul inalt, mare, gros, scris
91:00
pe jumatate, asa,
91:01
gros asa.
91:03
Eu sant. Sant un smecher.
91:05
Cu cat esti mai smecher,
91:08
cu atat scrii mai putine litere pe rand.
91:11
Ai un raport gresit cu spatiul.
91:16
Eu sant regele soare, eu inauntru
91:18
si fac asa.
91:20
Ocupa tot spatiul.
91:22
Sant persoane care ....
91:25
femeia o face prin natura sa.
91:28
Cand o face barbatul,
91:29
scrie in mod exagerat
91:31
si este un barbat care
91:33
are tendinta sa fie femeie.
91:35
Este acel barbat care
91:37
utilizeaza mult parfum.

91:40
La femei nu se simte, dar
91:42
sant putini barbati care
91:46
isi dau cu o tona de parfum.
91:48
Cand ies, ii simti
91:50
de la 100km distanta.
91:51
De ce?
91:53
Ce este, ce reprezinta parfumul?
91:54
Parfumul reprezinta pana
91:56
unde ajung eu.
91:58
Pana unde se simte mirosul meu
92:00
cand intru intr-o camera,
92:02
pentru ca spatiul este tot al meu.
92:04
Iata!
92:05
Pentru baieti are o semnificatie
92:07
pentru femei are alta semnificatie,
92:08
dar archetipul care construieste
92:10
acesta semnificatie
92:11
este mereu acelasi.
92:12
Bine.
92:14
Este clar ca un calibru mediu
92:16

are o semnificatie corecta,

92:17
un calibrul mic...
92:18
calibrul mic
92:21
este cel al fiilor unici. Eu.
92:24
Eu scriu mic.
92:26
De ce?
92:30
Pentru calibru trebuie sa vezi
92:32
si linile ..totul impreuna
92:34
trebuie vazut.
92:36
Nu doar o parte. Totul impreuna.
92:39
Partea centrala, care
92:41
este cea la care se face
92:43
cea mai mare referinta cand
92:45
este vorba despre calibru,
92:46
este scrisa subtil, mic.
92:49
De ce? In zona de sus
92:50
care este zona gandurilor,
92:54
si partea de jos
92:57
care este zona sensurilor,
93:00
ai fost turtit.
93:04
Parintii tai ti-au rupt bilutele.

93:07
Exemplu.
93:10
Nu trebuie sa te gandesti
93:11
nu trebuie sa intervii
93:12
pentru ca nu esti in stare.
93:14
Poate fi periculos.
93:16
Turtit,
93:18
pana ajungi la scrierea
93:20
filiforma.
93:22
Ati vazut pe cei care scriu
93:24
E ceva care nu se intelege,
93:26
intelege doar cine a scris.
93:27
Este un fir.
93:28
Ce inseamna asta?
93:30
Ca ai fost complet destructurat.
93:34
Esti destructurat.
93:36
Nu mai esti deloc,
93:37
nu mai ai caracter, esti terminat.
93:40
Sant persoane care scriu asa,
93:42
dar cei mai multi sant popii.
93:45
De ce? Pentru ca regulile
93:47

i-au ranit probabil, foarte mult in vreun fel.

93:53
si acestea, parte...sa faci de multe ori,
93:57
anumite munci, izolarea,
93:59
etc, etc,etc, te-a distrus.
94:01
Scria si se semna asa
94:03
parintele Ren Rolanten
94:05
care este un savant care se ocupa
94:09
de aparitiile fecioarei
94:11
pe care eu l-am cunoscut la Paris.
94:14
A studiat cazurile de la Medjugorje
94:16
aparitille fecioarei desupra.....
94:18
Destructurat.
94:20
Ce inseamna destructurat?
94:22
Destructurat este cel care ti se pare
94:24
ca are un caracter puternic
94:25
care vine si spune:
94:26
eu am vazut ca lucrurile
94:27
sant asa sau asa.
94:28
Daca tu le spui trei notiuni
94:30
el ramane mut.
94:32
Adica nu poate sa comande

94:34
pentru ca oricine il turteste.
94:36
Vedeti? Aceasta este
94:38
dimensiunea calibrului.
94:40
Nu este greu.
94:42
Aceasta este usoara.
94:43
Trasul la dreapta.
94:45
Sant
94:47
extrovertiti. Se duc catre celalalt.
94:50
Trasul catre stanga.
94:52
Se numeste imprastiata.
94:54
Aceasta.
94:55
Vedeti?
94:57
Se duce incolo.
94:58
Totul incolo.
94:59
Sant catre trecut.
95:01
Eu am partea de sus,
95:03
a scrierii, care este mintea,
95:08
litera este ca o fiinta umana.
95:12
Mintea este incoace,
95:14
iar corpul este incolo.
95:15

Trebuie sa plec.
95:16
Maine de dimineata ma duc la servici.
95:17
Dar eu nu vreu sa merg. Mintea este aici.
95:21
Iata de ce scriu in acest fel.
95:23
Cei care scriu asa,
95:25
sus catre dreapta,
95:27
pentru mine este deja
95:28
maine dar sant inca acasa.
95:30
Iata de ce fac asa.
95:32
Bine?
95:34
Aaa.....dreapta.
95:36
Si aici, dreapta, dreapta, dreapta
95:39
..adica eu nu vreau sa stii
95:40
cine sunt.
95:41
Eu stau drept.
95:43
Modelul grafic invatat in scoala.
95:45
Stai pe loc, acolo.
95:46
Iti este bine sau nu iti este bine?
95:48
Mah..dar....iata!
95:51
Scrierea dreapta
95:54
Urmatoarea

95:55
de exemplu sa o luam pe aceasta
95:56
sa vedem daca avem vreo
95:58
alta indicatie.
95:59
Cele mai importante, insa.
96:01
Vedeti cum scrie acesta? Tum, tum, tum
96:03
Pe U, il scrie mereu asa.
96:05
Aceasta este o femeie.
96:06
Ooo, obligatoriu. Nu poate fi un barbat.
96:08
Uitati, aceasta inseamna, U asa
96:11
M, N, sant toate scrise ca U,
96:15
pe care eu nu le inteleg niciodata,
96:16
absolut
96:18
deloc ce inseamna....
96:19
imi trebuie un pic de fantezie,
96:20
evident.
96:21
Se poate scrie si in alt fel.
96:23
M, se poate scrie rotunjit sus.
96:27
Ce inseamna?
96:28
Ca sant inchis sus.
96:29
Imi plac foarte putin ideile noi.
96:32

Sant deschis sus.

96:35
Festonate, se numesc.
96:38
Sant disponibil la idei noi.
96:41
Eu sus sunt deschis, in inaltime
96:51
De la o singura litera, lumea..
96:54
Sa luam o litera. Sa facem un exercitiu.
96:59
Se poate face cu O, cu I, cu U, cu A, cu ce vreti .
97:04
Absolut,
97:06
ceea ce rezulta,
97:09
este realitatea
97:11
archietipica
97:13
pentru ca nu trebuie
97:14
sa studiati o carte de grafologie
97:14
daca nu vreti sa deveniti
97:15
buni grafologi.
97:17
Pentru a intelege lumea
97:18
care te inconjoara
97:19
va ajunge aceasta regula.
97:21
Regula spatiilor.
97:22
L-am ales pe T, pentru ca
97:24
este o litera care are

97:26
o parte in sus, alta in jos,
97:28
dar ma face sa evit sa merg
97:30
in profunzime, si sa
97:31
vorbesc de partea sexuala.
97:33
Stiu ca poate va intereseaza
97:37
Deci , sa vedem ce este scris.
97:40
Litera T
97:41
cu liniuta care taie
97:43
litera foarte sus.
97:46
Litera in sus.
97:47
Defineste o minte aglila,
97:49
unita cu o puternica imaginatie,
97:51
spune grafologul.
97:53
Care poate sa influenteze
97:55
asupra unei imaginatii
97:56
care deformeaza realitatea.
97:57
Acum ca stii, nu mai este
97:59
nevoie sa mergi sa vezi
98:00
ce zice grafologul.
98:02
Liniuta de la T este
98:03

pusa sus.
98:04
Adica scriera ta,
98:07
mana ta sta de placere sus.
98:10
Adica esti un ganditor.
98:11
Esti cineva care poate fi
98:13
chiar un pic prea
98:16
indepartat de realitatea
98:17
care te inconjoara
98:18
daca stai doar sa gandesti.
98:20
Sunt si alte semne grafice care
98:21
pot confirma acest lucru.
98:22
...dar iti da acesta indicatie.
98:26
Litera T.
98:27
Extraordinara abilitate, in concluzie
98:28
inseamna ca esti un ganditor capabil sa faca
98:31
procese de manager mental,
98:32
de simulare mentala.
98:33
Iti imaginezi ce se intampla,
98:35
si stii ca asa se va intampla.
98:37
Deci,
98:38
ajungand la concluzii,

98:39
chiar daca nu ai miscat un deget,
98:41
stii pentru ca le ai in cap..
98:43
Litera T taiata de liniuta
98:45
la jumatate.
98:46
Esti mai in jos.
98:48
Deci esti mult mai echilibrat.
98:50
Fiind mai echilibrat, mergi
98:52
catre ambitie si oportunitate
98:53
pentru ca este sfera sensurilor
98:55
cea care da oportunismul
98:57
si cea de sus care este a ambitiilor.
98:59
Grafologii nu iti spun.
99:01
Iti dau doar semnificatia.
99:02
Tu acum, nu ai nevoie de
99:04
semnificatie.
99:04
Noi facem altceva.
99:05
Noi vedem acum,
99:06
daca cheia noastra de citire
99:08
este compatibila cu
99:10
ceea ce spune grafologul.
99:11

Vei intelege, ca grafologul

99:12
a spus lucruri
99:13
pe care le-a memorat,
99:14
dar pe care tu acum le stii
99:16
cu acesta cheie de lectura.
99:20
De exemplu litera T
99:21
care are liniuta foarte jos.
99:24
Bine.
99:25
democratic....spune grafologul.
99:29
Democratici si cordiali.
99:31
Cu cat liniuta este mai jos,
99:32
cu atat se ajunge la servilism.
99:36
Litera T cu liniuta foarte sus,
99:38
care nu atinge litera.
99:40
Aaa, esti nebun de legat.
99:41
Esti un ganditor ingrozitor
99:42
dar in realitate
99:44
esti...
99:45
toate lucrurile la care te
99:46
gandesti nu vei fi in stare
99:48
sa le realizezi.

99:50
Ce spune.. cu liniuta foarte sus,
99:53
care nu atinge litera.
99:54
Dificultati in a-ti controla emotiile.
99:56
Intr-adevar ceea ce simtiti
99:57
vi se vede pe fata.
99:59
Daca liniuta este aplecata
100:00
la stanga
100:02
sau la dreapta,
100:04
normal, esti exagerat de timid,
100:05
daca este spre dreapta
100:07
vointa feroce.
100:08
Ce inseamna?
100:10
Liniuta de la T
100:11
Se incepe invers, retroversa.
100:12
Stiti ca sant cei care scriu
100:14
litera T cu liniuta nu din fata
100:15
din spate.
100:17
Cine scrie cu liniuta catre spate
100:19
este o persoana care a pierdut
100:20
capacitatea, sparanta de a
100:22

se face inteles de catre altii.

100:24
E inutil ca vorbesc cu el,
100:26
oricum nu va intelege.
100:27
Aceasta este catre spate
100:29
T inainte.
100:31
Este T.
100:33
Liniuta de la T.
100:35
Uitati-va cum este facut.
100:37
Este tot la fel, sau
100:39
partea groasa se subtiaza,
100:41
sau partea subtire devine groasa?
100:43
Pentru ca incet, incet,
100:44
mergand inainte catre
100:45
celalalt il impung.
100:46
Daca incepe groasa si
100:47
devine filimorma, este unul care
100:49
atunci cand vorbeste cu tine
100:51
este de acord cu ideile tale, dar apoi
100:53
incet, incet, in timp ce tu ii vorbesti,
100:55
revine la ale sale, pentru ca
100:57
vointa sa se micsoreaza.

100:59
In mod contrar este cel care
101:01
este cel care le face
101:03
in mod feroce.
101:05
Apasat.
101:07
Greu.
101:08
Purernic.
101:09
In sus, ca si cand ai spune:
101:11
Eu am dreptate.
101:12
Eu m-am gandit ca am
101:14
dreptate si nu ma sinchisesc
101:15
de tine.
101:16
Fum,
101:17
in sus, asa.
101:19
Ati inteles?
101:20
Este simplu.
101:22
Sa va mai spun ceva.
101:24
Lininiuta de la T, urmatorul
101:27
are un sprijin.
101:30
Vedeti, aceasta este litera,
101:31
aici este liniuta de la T,
101:33

aici este legatura lui T,

101:34
iar aici este sprijinul.
101:35
Sau A, asa,
101:38
un sprijin,
101:39
0, un sprijin.
101:41
Pare ca este un bat
101:42
care il tine.
101:43
Bine?
101:44
Acest sprijin
101:46
este un sprijin pe care
101:47
l-ati invatat la scoala
101:49
elementara
101:50
cand se scria inca corect
101:52
si are o semnificatie precisa.
101:57
Aveti nevoie de sustinere.
102:00
Sant cei care atunci cand
102:02
vorbesc, se intorc si spun:
102:04
adevarat Giovanni?
102:05
aa...adevarat Giuseppe?
102:07
Au nevoie de o confirmare.
102:09
Iata liniuta de la T

102:11
asa, sau de la A sau de la O.
102:13
Apoi, va mai spun ceva.
102:14
Cu cat felul in care scrieti
102:16
este asemanator cu cel
102:18
invatat la scoala,
102:21
cu atat santeti mai putin inteligenti
102:24
Aaaahhhh
102:27
Trebuie sa spunem ce
102:28
este inteligenta.
102:31
Va explic de ce.
102:33
Simplu. Este ceva simplu.
102:35
Vazand ca stam sa descriem
102:37
lumea scrisului acum,
102:39
dupa care vom trece la
102:41
miscarile corpului
102:43
va voi spune asa:
102:45
ti-au spus ca se scrie asa.
102:47
Tu toata viata vei scrie asa.
102:49
Ti-au spus ca se scrie asa:
102:51
si ma doare in cot. Eu scriu
102:52

cum ma taie capul.

102:54
Aceasta insemna ca in schimbarea
102:57
modalitatii grafice pe care
102:59
ai invatat-o
103:01
aaa
103:03
in scoala
103:05
a intervenit vointa ta,
103:07
de crestere, de schimbare.
103:09
Tu propui un nou model
103:12
grafic de scriere.
103:13
Eu nu mai sant copilul de
103:14
la elementara care a fost
103:16
invatat sa scrie asa.
103:17
Eu sant un altul si
103:18
scriu in alt mod,
103:19
mai bun sau mai rau
103:21
Scrierile confuze si intesate,
103:24
sant
103:25
simbolul unei vointe puternice,
103:29
care se opune regulii
103:32
daca nu exista patologii

103:34
mintale particulare.
103:36
Pentru ca schizofrenicul
103:37
trebuie sa vezi cum scrie.
103:40
Daca liniuta se duce in jos.
103:42
Daca liniuta se duce in jos,
103:44
stiti
103:45
nu veti putea mentine
103:47
intr-un raport
103:49
capacitatea voastra
103:50
de a va exprima.
103:53
Daca tinde in sus, inseamna
103:55
ca totul este invers.
103:56
Daca nu se pune liniuta de loc.
103:59
Nu vreti sa va pierdeti vremea
104:00
cu lucruri minore.
104:02
Va intelege ca este o liniuta.
104:04
Deci santeti o persoana
104:05
foarte practica.
104:06
Liniutele foarte joase
104:08
foarte lipite,
104:09

simbolizeaza practicitatea
104:11
pentru unii grafologi.
104:12
Este inutil sa te intorci
104:14
in sus ca sa scrii
104:15
acesta liniuta.
104:16
Il scriu mai bine aici,
104:17
in partea de jos. Totul legat.
104:19
Este un simbol de practicitate.
104:24
Corpul literei T.
104:26
Sa vedeti cate se pot spune
104:27
despre aceasta linie.
104:29
Puteti sa o faceti
104:30
cu toate litelere. Este amuzant.
104:32
Linia lui T. Linia lui T
104:34
Voi saneti T.
104:35
Este bine?
104:36
Deci, cand intalniti pe altcineva,
104:39
Voi ce faceti? Puteti sa faceti asa
104:42
sau puteti sa faceti asa.
104:43
Deci pe T il veti scrie
104:45
curbat, catre celalalt, va arat aici,

104:49
cu liniuta asa, sau asa,
104:52
nu vreau sa am de a face cu asta.
104:55
Asa.
104:57
Din acest punct de vedere
104:59
este o intreaga scara de valori
105:01
care poate fi stramba
105:03
sau stramba si curba.
105:06
Prima parte de sus merge catre stanga,
105:09
iar partea de jos merge catre drepata.
105:11
De exemplu sau viceversa.
105:12
Dar voi deja stiti.
105:13
Nu aveti nevoie de manuale.
105:17
Partea de sus
105:18
este
105:19
toata catre stanga.
105:21
Este atat de mult la stanga
105:22
incat liniuta de la T pleaca de aici.
105:27
Cei care scriu liniuta de la T asa.
105:29
Incorporata in litera T.
105:32
Ca si cand voi ati fi in camera
105:34

iar vantul va flutura parul in spate.

105:37
Asa.
105:38
Aici sant probleme.
105:40
In capul tau, tu nu vrei sa mergi inainte.
105:42
Aici sant diferite patologii.
105:43
Nu cresti. Nu vrei acolo.
105:46
Vrei sa fii cum erai inainte.
105:49
Probabil in jos, lucrurile stau altfel.
105:53
Pentru cea care poate fi sfera sensurilor tale
105:56
ai putea avea idei complet diferite.
105:59
Puritanul.
106:00
Nu vreau sa fac pentru ca este pacat,
106:02
dar daca sare pe voi este bine.
106:06
Aceasta este liniuta de la T facuta asa.
106:10
Vai de mine.
106:12
Aici vom face un discurs diferit.
106:21
Ia uitati-va cum am facut cu mainile.!
106:23
Vedeti?
106:24
Nu ar trebui sa o fac. Este un semn urat.
106:28
O sa va spun ce inseamna.
106:30
Joc rolul lui Dumnezeu.

106:34
O fac si cu mine, nu?
106:38
Pana aici am inteles ceva fundamental.
106:42
Este o ecuatie biologica
106:43
care trebuie sa stea in tine.
106:47
Aaaa
106:51
spatiile sant lucruri importante.
106:54
Cum scriu ati inteles.
106:58
Axa timpului, axa spatiului si axa energiei.
107:03
Orice s-ar intampla,
107:06
se intampla si in miscari.
107:08
Orice se intampla,
107:09
se intampla si in somn.
107:11
Am visat pe bunicul meu mort,
107:13
ca venea din partea stanga.
107:15
Este important.
107:16
De ce nu venea din partea drepata?
107:18
Putea veni din dreapta. Este important.
107:22
Noi ne miscam.
107:26
Cand ne miscam ii comunicam celuilalt
107:28
anumite lucruri.
107:30

Facem miscari care sant atat de mici,

107:33
incat nici nu ne dam seama de ele.
107:36
Dar celalalt intelege,
107:38
fara sa isi dea seama,
107:40
ca voi i-ati transmis
107:41
o jumatate de comunicare.
107:43
Adica o comunicare ascunsa.
107:45
Va voi da 2 exemple banale.
107:48
Astazi sant la moda rotundele.
107:53
Voi sunteti in masina langa rotunda.
107:55
vreti sa intrati in rotunda,
107:58
dar mai este o alta masina,
108:00
care a intrat in rotunda.
108:03
Voi nu stiti daca coteste
108:05
sau daca va merge drept
108:06
pentru ca idiotul nu a semnalizat.
108:10
In 80% din cazuri,
108:12
idiotul nu semnalizeaza.
108:15
De ce nu semnalizeaza cu manuta sa, tric?
108:19
I-ar trebui putin timp. Nuu.
108:23
Accidentele ar trebui sa fie un miliard.

108:26
Pentru ca tu nu stii
108:30
si de care ori nu te-ai gandit:
108:32
Eu trebuie sa ii ghicesc gandurile
108:34
ca sa stiu daca coteste sau nu.
108:36
Cateodata gresiti. Puf.
108:39
Ce se intampla?
108:42
Ochii si inconstientul vostru
108:44
care nu greseste,
108:46
urmareste usoara inclinare a capului soferului,
108:52
care va comunica inconstient
108:54
ca va coti la dreapta sau la stanga.
108:58
80% din voi veti sti.
109:03
Daca nu santeti in stare,
109:07
sau daca ala este stangaci.
109:13
Va dau un alt exemplu.
109:19
Ee, sant lucruri care se intampla, nu?
109:21
Un alt exemplu.
109:23
Santeti in strada si mergeti pe jos.
109:26
Din fata vine unul
109:28
care merge si el pe trotuar.
109:31

Unul lipit de altul.

109:32
Nemiscati. Asa.
109:33
Te misti la dreapta si el vine la dreapta.
109:35
Pe dracu.
109:36
Tu faci pasul stanga si el la stanga.
109:38
Opreste-te! Treceti dumneavoastra.
109:40
Asa se intampla. De ce?
109:43
Stiti de ce? Ia sa incercati data viitoare.
109:46
Il opriti si ii spuneti:
109:47
Scuzati-ma dv santeti stangaci?
109:49
El a interpretat micromiscarile
109:51
corpului tau invers.
109:53
Cand tu ii spui: vezi ca merg la drepata
109:56
el intelege ca mergeti la stanga.
109:58
Si nu puneti capat asa.
110:00
Aceasta se intampla
110:03
Unul din voi trebuie sa stea pe loc.
110:06
Nu exista alta posibilitate.
110:08
Ce inseamna? Inseamna ca
110:10
sistemul comunicativ al miscarii
110:13
este un sistem fundamental

110:15
si este facut din micromiscari.
110:18
Micromiscari.
110:20
Micromiscari.
110:21
Sant miscarile pe care
110:23
le vom analiza astazi,
110:25
care sant miscari extraordinare.
110:30
Acelea pe care toti le vad.
110:32
Va voi spune care este
110:34
semnificatia acestor miscari
110:36
si va voi spune cum se face
110:38
ca sa le interpretati,
110:39
cu o cheie de citire care este
110:41
cea pe care am utilizat-i inainte.
110:43
Unica care exista.
110:44
Miscarea obiectelor in spatiu.
110:46
Uitati cum fac: trum, trum, trum.
110:50
Miscarea obiectelor in trecut,
110:52
in prezent si in viitor.
110:53
In spatiu.
110:54
Facand:
110:55

aici in spate,
110:56
in fata
110:57
si aici, asa.
110:58
Nu intamplator l-am facut.
111:01
Am facut o jumatate de comunicare
111:03
pe care voi ati inteles-o.
111:04
Eu v-am spus-o doar oral.
111:06
Dar nu era necesar.
111:07
Am pierdut o gramada de timp.
111:09
Ati inteles deja ca este asa, inconstient.
111:11
Nu erati constienti de acest mesaj.
111:14
Totul se naste datorita faptului
111:17
ca anticul om din epoca de piatra,
111:20
saracul,
111:21
emitea sunete guturale.
111:23
La nivelul sunetelor guturale,
111:25
care este si aceea
111:26
o forma de comunicare importanta,
111:29
fonemica,
111:30
deja se intelegea,
111:32
dar era miscarea corpului

111:34
cel care iti dadea indicatii.
111:36
Aaa, multi dintre voi au animale acasa.
111:43
Animalul, face bau, sau miau, sau arf
111:50
dar, in afara de acesta, animalul se misca.
111:55
Animalele intre ele, in functie
111:57
de capacitatea lor de a fi:
112:00
auditivi, vizivi sau cenestezici,
112:03
vom vedea ce inseamna aceasta, in partea a 2a,
112:08
comunica cu canale diferite, care pot fi:
112:11
vizive, auditive sau cenestezice.
112:14
Pisica nu se intelege cu cainele,
112:17
iar aici sant teoriile cele mai stranii.
112:19
Stiti de ce pisica nu se intelege cu cainele?
112:21
Pentru acelasi motiv pentru care
112:23
Berlusconi nu poate fi de acord cu D'Alema.
112:27
Cel putin la prima vedere.
112:31
Este un motiv. Este un motiv.
112:34
De exemplu unul este viziv iar celalalt cenestezic.
112:36
Altul este viziv si altul auditiv.
112:38
Nu isi vorbesc, sau vorbesc cu 2 limbaje diferite.
112:41

Pisica este total cenestezica.

112:44
Cainele este total auditiv
112:47
Cainele latra iar pisica miauna cam putin.
112:52
Pisica se linguseste mult.
112:56
Trebuie sa atinga, sa palpeze sa se lungeasca.
113:00
Cainele cu 4 lovituri a terminat.
113:02
El trebuie sa latre si sa se miste mult.
113:06
Trebuie sa se miste.
113:08
Pisica zice: ce face idiotul ala?
113:11
Cu alte cuvinte vedeti comunicarea?
113:14
Cand pisica misca coada este suparata.
113:16
Cand cainele misca coada este fericit.
113:17
Din acesta cauza nu se inteleg.
113:19
Din cauza ca nu il asculta pe celalalt.
113:22
Ei se asculta doar pe ei in comunicare.
113:24
Nu au capacitatea de a fi in gradul de a spune:
113:27
cum sa fac sa inteleg ce spune asta, pe care il am in fata mea?
113:31
ce are in cap?
113:32
Imi da capul lui sa inteleg?
113:34
Sant persoane precum cainele si pisica,
113:36
care vorbesc intre ele, dar in realitate vorbesc cu ele insele.

113:40
Pe celalalt nu il aud.
113:44
Vom face exemple:
113:46
Aceasta este o fotografie.
113:48
Am luat-o de pe internet. Una oarecare.
113:51
Vedeti ce scrie? Analiza comportamentala.
113:54
Spune-mi cum te misti si iti voi spune cine esti.
113:56
Noi avem in fata aceasta fotografie.
113:58
Aceasta fotografie ne sugereaza ceva?
114:00
Ce face doamna aceasta aici?
114:03
Nu stiu!
114:04
Cum nu stii?
114:06
A fost fotografiata intr-o
114:09
pozitie particulara.
114:11
Noteaza ca probabil in interior, tu stii
114:14
ce face si ce gandeste.
114:17
Este o modalitate de a citiri gandurile,
114:19
dar nu esti capabil sa o aduci la nivelul constient.
114:23
Simti ca aproape, aproape stii,
114:25
dar nu esti in stare sa o explici.
114:27
Iti voi da regula. Iti spun eu ce se intampla.
114:29

Iata:
114:33
Priveste-i ochii! Se uita in sus.
114:36
Se uita in sus, se uita in sus.
114:39
In sus este pozitivismul, ha?
114:43
Aaaa
114:45
Are mainile in fata gurii.
114:49
deschisa, pentru ca rade.
114:53
Se protejeaza sa nu vorbeasca.
114:56
Ca si cand ar spune: nu ma lasa sa zic, te rog.
115:02
Uitati-va la spate.
115:04
O parte este in sus, iar alta in jos.
115:08
Asta ii permite sa se puna cat de cat,
115:12
in pozitia lui Lili Gruber, care este de aparare.
115:15
Eu sant mai frumos, eu sant mai bun ca tine.
115:17
o zic la telejurnal si in germana daca vreau.
115:21
Asa, asa, cum face pisica cand traverseaza strada.
115:25
Pisica, atunci cand traverseaza strada
115:27
si vede masinile cu farurile aprinse
115:29
crede ca este o pisica mai mare ca el
115:30
si se pune transversal ca sa ii arate ca si el este mare.
115:33
E o pacaleala.

115:35
Face asa!
115:36
Acum uitati-va la gat. Inclinat, asa.
115:42
Spune: daca vrei poti sa ma musti de aici.
115:45
Spune, asa cum se intampla in haita de caini:
115:48
tu esti cainele sef. Eu iti ofer gatul iar tu poti sa ma musti
115:53
Acest gest de aplecare a capului,
115:55
este un gest de supunere.
115:59
Acesta este tabloul.
116:00
Dar mai este si urechea descoperita.
116:03
Urechea descoperita este o atractie sexuala.
116:06
O atractie sexuala.
116:08
Deci este ca....ce s-a intamplat?
116:11
Cineva, ceva, probabil un om,
116:14
i-a spus ceva prea direct, ceva neplacut.
116:18
Ea este fericita, dar ii spune, fii atent
116:20
ca nu pot sa iti raspund.
116:22
Daca vrei pot sa ma musti.
116:26
Aceasta este explicatia fotografiei.
116:29
Ganditi-va un pic le ce va gandeati inainte!
116:32
In voi era acest lucru ca o senzatie.
116:37

Un act de timiditate dar...

116:40
una peste alta sa vedem...
116:43
Dintr-o fotografie putem sa intelegem
116:47
ceea ce....fiinta umana spune:
116:54
am citit gandurie..am citit gandurile
116:59
acestei femei.
117:02
In fotografie am citit gandurile femeii.
117:05
Cred ca acum va dati seama ca, PNL este foarte puternica.
117:10
Noi doar am atins-o un pic
117:13
Doar regulile spatio-temporale
117:15
si regula pe care.....vom reveni apoi,
117:21
aaa, aspectul postural, al scrierii
117:25
dar acum o vom vedea si pe cea a gesturilor.
117:28
Deci...
117:29
in ceea ce privesc gesturile
117:32
o sa va dau imediat exemple,
117:35
pentru ca cel mai important este sa va dau exemple
117:39
pentru ca asa voi va veti aminti.
117:41
Deci eu iau un indice al unei carti
117:47
de analiza comportamentala
117:48
unde mi-am insemnat cateva lucruri

117:51
Sa incepem sa le citim.
117:53
Nu toate ci pe acelea pe care le putem extrapola.
117:58
Sa va amintiti ceva. Va spun acum ca sa nu uit.
118:02
Cand nu stiti sa interpretati un simbol grafic,
118:06
cand aveti perplexitati,
118:10
semnul grafic al cuiva care a scris,
118:13
luati creionelul si incercati sa il scrieti voi.
118:15
incercati sa imitati exact cum a scris el.
118:19
Incercati sa simtiti ce senzatie aveti in voi
118:22
cand scrieti in acel mod straniu.
118:26
Deci, un gest, o gestualitate,
118:30
despre care nu stiti ce inseamna,
118:32
incercati sa faceti voi acel gest,
118:33
apoi examinati ceea ce simtiti.
118:37
Veti fi foarte avantajati de acest lucru
118:39
pentru ca archetipii sunt aceasi.
118:42
Voi puteti sa vorbiti si cu o furnica pentru ca,
118:46
pentru ca furnica se misca in spatiu,
118:49
sau miscarea albinelor,
118:52
care zboara intr-un anumit fel
118:54

urmaresc archetipurile si au fost facute in aceste fel.

118:57
Cine a studiat zborul albinelor nu isi da seama
119:01
ca a utilizat tehnici archetipice,
119:03
pentru ca este totul inconstient.
119:04
Apoi scrie un articol bazat pe cine stie ce
119:09
algoritm, dar in realitate sant archetipuri.
119:13
Miscara furnicii sau a omului se bazeaza pe aceleasi legi.
119:18
Tu te misti la fel ca furnica.
119:20
Furnica are exigente diverse.
119:22
Are labute, deci se misca un pic diferit
119:24
Dar sprintul, training force, cum spun americanii,
119:28
este identic.
119:30
Cand spun training force, fac asa, vedeti?
119:36
Ooo, de exemplu
119:39
Aaaa, da. sa vorbim despre strangerea mainii.
119:43
Daaa, strangerea mainii imi place.
119:49
Cate moduri de strangere a mainii exista?
119:53
Vedeti, am facut asa.
119:54
Va voi spune ce inseamna.
119:56
Strangi mana asa: incantat.
119:59
V-ati gandit vreodata la cei care

120:01
va strang mana si o introc asa?
120:05
In asa fel incat mana lor este deasupra?
120:08
Asa.. si apoi...
120:10
Papa strange mana si apoi o intoarce.
120:14
Nu pentru ca trebuie sa ii pupati inelul,
120:16
ci pentru ca vrea sa ii fiti supusi.
120:19
Adica sa va puna dedesubt. Asta inseamna.
120:25
Cand voi strangeti mana cuiva
120:27
si el trebuie sa va stranga mana.
120:29
Daca cineva va intoarce mana
120:32
inseamna ca vrea sa supuna vointa voastra,
120:36
vointei lui.
120:38
Stiti ce trebuie sa faceti?
120:41
Trebuie sa ii printeti mana cu mana cealalta
120:43
si sa i-o indreptati.
120:44
Multumesc, na.
120:45
El se va simti foarte prost
120:51
Incercati.
120:53
Se va simti foarte prost.
120:55
Acesta este doar un exemplu.
120:58

Mana.
120:59
La ce inaltime dai mana?
121:01
Incantat Malanga.
121:03
Incantat Malanga.
121:04
Inacantat Malanga.
121:06
Aici inseamna ideile. Se prezinta ideile.
121:10
Se prezinta cine esti: doctor, avocat, ce esti...
121:15
Aici se prezinta partea mea sexuala.
121:21
Aceasta este linia. Partea de jos
121:24
este reprezentarea simturilor.
121:26
Sau multi bani, avocatul cutare.
121:28
Contabilul cutarescu.
121:30
Iti dau mana asa in jos.
121:33
Nu gandim acelasi lucru.
121:36
Ok?
121:37
Este linia spatiului.
121:39
Aceeasi, nu se schimba nimic.
121:43
Aaaa
121:45
Mana...
121:49
aaaa...
121:51
Ahh, soseste unul, va da mana

121:55
iar cu mana cealalta va prinde de incheietura.
122:00
Va ia de incheietura, apoi de cot si apoi de umar.
122:06
Nu il lasati sa o faca.
122:08
Inseamna eu comand iar tu faci ce zic eu.
122:12
Are 3 nivele de putere.
122:15
Cu mana pe umar este cutremurator, e?
122:19
Imi amintessc de un ex... nu
122:23
acela care trebuie sa fie patronul sectiei
122:26
de chimie organica a Universitatii din Pisa.
122:28
Draga Corrado, si iti pune mana pe spate.
122:33
Iar eu cu mainile mele fac asa.
122:38
Eee, nu, mainile pe spate
122:40
sant un gest de posesie.
122:42
Cand 2 tineri merg impreuna.
122:46
Ea il tine de mijloc, iar el o tine de spate.
122:50
Se imbratiseaza.
122:51
Nu pentru ca este un gest de afectiune,
122:53
asa cum ar putea sa vi se para,
122:55
ci pentru a demonstra celorlalti ca el este al meu.
122:58
Aceasta este realitatea.
123:01

El este al meu. Nu il atingeti. Este al meu.

123:04
Iti arat ca este al meu.
123:07
Aaaa
123:09
Sant strangeri de mana care sant scarboase.
123:13
Strangerea plictisita
123:18
La strangerea plictisita exista problema
123:20
ca eu nu vreau sa am nici un contact cu tine.
123:23
Deci.....nu vreau nici macar sa iti arat
123:29
cat sant de puternic.
123:31
Cu cat timpul de contact este mai scurt,
123:34
cu atat sant mai bucuros.
123:36
Si uite cum ma retrag.
123:38
Ca si cand iti spun: M-ai contaminat.
123:40
Acest aspect al lipsei capacitatii contactului corporal,
123:47
este legat de persoanele care nu sant cenestezice.
123:51
Nu au nevoie de contactul corporal. Sant vizive.
123:54
Sigur au probleme pentru ca trebuie sa fii
123:56
un pic viziv, un pic auditiv si un pic cenestezic.
123:59
Trebuie sa fii echilibrat.
124:01
Nu poti fi doar lobul stang sau lobul drept.
124:03
Nu poti fi dar calculator sau numai idealist.

124:06
Nu poti sa fii doar baiat sau doar fata.
124:10
In fiecare din noi exista
124:11
o parte masculina si una feminina a sinelui
124:13
Nu trebuie sa o distrugi, ci trebuie sa
124:15
intelegi, sa stii. Daca nu,
124:16
vei deveni schizofrenic, cum spune Hillman.
124:19
Schizofrenia la oameni se naste in interior.
124:21
Atunci cand lobul stang nu vrea sa vorbeasca cu lobul drept.
124:24
Atunci cand partea feminina a sinelui
124:26
nu vrea sa vorbessca cu partea sa masculina.
124:28
Iti dau mana si fug.
124:31
Se intampla ca atunci cand iti dau mana,
124:34
sa fie o mana umeda.
124:36
Aspectul mainii umede se datoreaza faptului
124:39
ca tu in mod inconstient, produci un val de apa,
124:43
care iti permite sa nu ai contact cu celalalt.
124:46
Acesta este aspectul acestei chestiuni.
124:48
Numai in cazul in care nu ai patologii de natura
124:52
endocrinologica, care pot exista.
124:55
Cand voi va faceti analizele miscarii,
124:57

sa luati in considerare faptul

124:59
ca trebuie sa analizati miscarile
125:00
in contestul in care suntem.
125:02
Este clar ca atunci cand cineva merge cu picirul stang
125:04
intr-un mod aparte, poate sa aiba scolioza lombara.
125:06
Te cred ca merge asa.
125:07
Sa tineti cont va rog. Eu nu va spun pentru ca pare ceva banal,
125:11
dar tineti cont de aceste lucruri.
125:13
Aaaa
125:17
Sa mai vedem inca
125:20
Sa vad..doar un pic.
125:26
Aceasta imi place...
125:29
Santem inca la mana. Mai ramanem la mana.
125:34
Cu mana se poate face un gest de salut, de prezentare.
125:40
L-ati vazut pe Hitler sau pe Mussolini?
125:44
Daca voi cautati vechile lor fotografii
125:47
ale lui Mussolini, veti vedea ca face acest gest.
125:51
Asa.
125:52
Apoi asa.
125:54
Bine.
125:55
Asta nu, o face un pic moale.

125:57
Are incheietura moale.
125:59
De multe ori o trage in spate, asa.
126:02
Pozitia palmei are o semnificatie precisa.
126:06
In functie de cum este pusa in spatiu
126:09
Are o semnificatie precisa.
126:10
Tai. Iti arat eu.
126:14
Ei la, priveste!
126:16
Am mainile curate, nu am arme.
126:19
Aceasta este semnificatia fundamentala
126:21
Regula:
126:22
Cand mana are palma in jos nu vrei sa te recomanzi.
126:26
Cand ai palma in sus, el nu iti spune ca se supune,
126:30
ci ca iti spune: eu sant acesta.
126:33
Vedeti! Ca si cand ti-ar prezenta o foaie de hartie.
126:37
Deci.
126:38
Hitler este un dominator, vrea sa domine
126:42
si atunci ori se aseaza asa,
126:44
in pozitia lui Mussolini.
126:47
Celalalt este foarte mic si nu se vede.
126:49
Se vede doar atat.
126:51

Pozitia lui Mussolini.

126:55
Cateodata imi intra asa un alt program.
127:00
Este pozitia unui masaia
127:02
Masaia se aseaza asa, este cel care comanda.
127:06
De ce se aseaza asa?
127:08
Este pozitia care este absenta regulei celui multumit.
127:11
Vrea sa iti arate ca este mau mare.
127:14
Este cel care comanda cel mai mult.
127:15
Deci Mussolini cand facea asa
127:19
pentru ca voia sa fie si el inalt ca ceilalti.
127:23
E, este normal.
127:24
Deci pozitia masai, este masai cel care comanda acasa. Asa.
127:28
Femeile, foarte des, utilizeaza
127:31
acest tip de abordare.
127:33
Nu se aseaza asa. Nu se va pune asa.
127:35
Asa nu se vede nimic. Face asa!
127:38
Deci Mussolini sau Hitler te comanda.
127:41
Nu pot sa faca asa pentru ca jos este multimea.
127:44
Toti trebuie sa vada ca te comanda.
127:47
Chiar si cei care sant acolo jos
127:48
si asa inventeaza acest gest.

127:52
In fotografiile cele mai importante,
127:54
Hitler isi pune mana in fata organelor genitale.
127:57
Hitler avea probleme sexuale foarte grave.
128:00
Avea o confuzie sexuala cutremuratoare.
128:02
Este adevart ca unul dintre miscarile
128:04
pe care trebuia sa le faca era acesta
128:07
Adica....adica, iti arat pulsul.
128:09
Pentru femeie, a arata pulsul.
128:11
este un act de tractie sexuala.
128:14
Este un motiv fundamental, e?
128:16
De ce? pentru ca..
128:19
de exemplu, multe femei isi pun parfum aici.
128:23
Stiti de ce?
128:24
Pentru ca multe mamifere, multe animale,
128:26
pe labute au glande
128:28
care secreta feromoni in perioada sexuala.
128:30
Adica acel miros care pentru mascul
128:33
reprezinta o atractie sexuala.
128:35
In noi, in inconstientul nostru,
128:37
avem inca acest instinct.
128:39

Deci, a arata pulsul este un act ....

128:43
de atractie sexuala. De dorinta.
128:46
De dorinta sexuala.
128:48
Aceasta ne arata ca Hitler din punct de vedere
128:51
masculin, nu era cine stie ce...
128:53
Hitler avea probleme la organele genitale,
128:57
pentru ca avea ..o singura biluta.
129:01
Facea asa...mereu.
129:03
Se inchidea asa.
129:06
Din acest punct de vedere al atractiei sexuale,
129:09
va fac sa radeti, de acei baieti care
129:11
utilizeaza acele curele cu catarame foarte mari.
129:14
Ca si cand ar pune in evidenta diponibilitatea
129:19
catre dorinta sexuala.
129:23
Aaa, notati un lucru fundamental.
129:26
Am spus inainte,
129:29
despre egipteni.
129:32
PNL a fost un pic inventata de catre egipteni.
129:35
In realitate este nascuta o data cu omul.
129:37
Acum cateva luni am fost in Egipt.
129:41
Si am vazut statuile faraonilor.

129:46
Este plin de statuile faraonilor.
129:49
Ele urmaresc o regula precisa.
129:51
Regula precisa este si in pictutra.
129:54
Faraonul este mereu pozitionat
129:55
intr-un mod precis in spatiu.
129:57
Face mereu anumite lucruri.
129:59
Atunci..imi explicau si eu am inteles.
130:03
Este o explicatie de natura pienelistica.
130:07
Fraonul Ramses al III lea.
130:13
Asa.
130:17
Bine?
130:19
Sau faraonul Ramses al III lea.
130:23
Asa.
130:24
Sant doua statui.
130:26
Stiti ce inseamna?
130:28
Ah.
130:29
Inseamna, piciorul stang inainte,
130:32
faraonul este mort.
130:34
Piciorul drept inainte faraonul este viu.
130:37
Aceasta pentru ca atunci cand tu incepi ceva,
130:40

il incepi cu piciorul drept inainte

130:41
Aceasta te face sa zici:
130:43
acest faraon va face multe lucruri.
130:45
Cand este piciorul stang,
130:46
stangul este trecutul, faraonul este mort.
130:48
Cel care a facut.
130:51
Sa vedem piciorul.
130:53
Sa vedem aceste doua miscari.
130:55
Sau asa, sau asa.
130:57
Cu acesta mana
130:59
te comand.
131:00
Spune poporului. Eu comand.
131:02
Palma este pozitionata in jos.
131:04
Si te comand cu inima.
131:09
Sau nu imi pasa de tine,
131:10
te conmand si gata.
131:12
Comand cu pumnul.
131:13
De ce mana este pusa aici?
131:16
Pentru ca inima este reprezentarea..
131:19
...emotiei.
131:23
Jung spune, ca daca sufletul sta undeva,

131:27
sta in inima.
131:30
Pentru ca partea sufletesca
131:32
vorbeste cu mintea prin emotii.
131:36
Partea spirituala, lobul stang,
131:38
vorbeste cu mintea prin sentimente.
131:42
O spun in alt fel.
131:44
Aceasta poate fi importanta.
131:47
In voi este o parte masculina si una feminina.
131:50
Un lob drept si unul stang.
131:52
De ce voi cateodata aveti
131:54
sentimente si emotii confuze?
131:56
Va spune taticul.
131:58
Lobul stang, sa il numim spirit,
132:02
Jung l-ar fi numit Animus,
132:04
dar noi il numim Spiritus
132:06
pentru ca partea noastra masculina,
132:09
vorbeste cu un limbaj archetipic mintii.
132:14
Mintea traduce archetipii
132:16
in baza unui vocabular,
132:18
care este vocabularul experiential, al experientei sale.
132:22

Aceste archetipuri sant transformate in sentimente.

132:27
Le numim asa, in lob. Si sant trimise corpului.
132:33
Sufletul este partea feminina a sinelui.
132:36
Ea ii vorbeste mintii iar, arhetipii sant transformati,
132:41
vazuti, insemnati, simtiti sub forma de emotii.
132:45
Ce diferenta este intre sentimente si emotii?
132:47
Simplu.
132:48
Sentimentul nu are motiv sa existe.
132:49
Nu exista un principiu care sa ii dea motiv sa existe.
132:52
Privesc asfintitul si plang.
132:54
Nu exista un motiv.
132:56
Sentimetul. Mi-ai dat un sut in picior, iti dau un pumn in bot.
133:00
Este o reactie-antireactie.
133:02
Aceasta este diferenta.
133:05
Sentimentele si emotiile merg de la minte catre corp,
133:09
impreuna, iar voi nu sunteti in stare sa le deosebiti.
133:12
Nu stiti care este partea sentimentala
133:14
si care este partea emotionala si faceti incurcaturi.
133:17
Este ceva important si trebuie spus.
133:21
Aaaa, in inima, Jung vede emotiile
133:27
De ce? Platon la fel.

133:30
Cei care cred in prezenta sufletului.
133:32
Sufletul este ceva care are constiinta proprie.
133:35
Demonul lui Hillman.
133:37
Hillman este cel care spune ca in tine este un demon.
133:40
Cel care face ce vrea sa faca.
133:42
Daca tu vrei sa fii pictor, trebuie sa fii pictor.
133:44
Este inutil ca tatal tau
133:45
sa te trimita sa faci scoala de masuratori.
133:47
trebuie sa fii pictor.
133:48
Este demonul.
133:49
Este acel ceva pe care tu il ai in tine.
133:51
Este motivul pentru care ai venit sa faci
133:53
experiente in acest univers, in viata.
133:57
In inima. Pentru ca inima este reprezentarea simbolica,
134:00
archetipica a sufletului.
134:02
Pentru ca inima, cand tu te emotionezi,
134:05
bate mai repede.
134:07
Aceasta a fost descoperita de oamenii primitivi.
134:09
Ei s-au gandit ca emotia este
134:12
intensitatea inimii.
134:14

Emotia nu este intensitatea inimii.

134:16
Inima este acel organ fiziologic care bate mai tare
134:18
cand tie iti este frica si fugi.
134:21
Cand tu esti emotionat.
134:23
Sau cand esti indragostit. tu, tu, tu, inima face asa.
134:27
Faci infact.
134:29
De aceea Jung pune sufletul si emotia in inima.
134:34
In realitate sufletul si emotiile stau in lobul drept.
134:38
Dar faraonul nu stie, omul primitiv nu stie.
134:42
Noi gandim asa, pacaliti fiind.
134:45
Cand jura, imperatorul...pune mana la piept.
134:50
Eu cu sufletul meu voi urma
134:55
ceea ce este scris in juramant.
134:59
Asa.
134:59
Gladiatorul.
135:01
Asa.
135:03
Nu este un gest asa cum face gorila. Asa.
135:08
Este altceva.
135:10
Aceasta ca sa stiti.
135:11
Deci faraonul in pozitia sa,
135:14
utilizeaza PNL.

135:17
Si-a pus piciorul.
135:18
Toate statuile care au piciorul stang in fata,
135:21
sant faraoni morti. Erau morti cand statuia a fost facuta
135:24
Toate statuile care au piciorul drept in fata sant in viata.
135:28
Acesta este gestul prin care pe supun.
135:31
Iar aceasta iti spune cum te supun.
135:34
Cu inima, trec cu vederea, ...sau cu pumnul.
135:39
Voi priviti statuia faraonului
135:42
si veti sti exact cine era acel faraon,
135:44
doar cu ajutorul acestor lucruri.
135:50
Sa vedem un alt gest.
135:53
Aaaa.
135:55
Daaa.
135:58
Aici avem...gesturile de aparare.
136:02
Gesturile de aparare.
136:04
Da, gesturi de aparare.
136:06
Stiti..
136:14
Spatiul.
136:16
Noi avem o gestionare a spatiului,
136:21
care este bazata pe 3 distante fundamentale.
136:24

Una este bratul drept.

136:26
Sant persoane carora nu le permit
136:28
sa se apropie mai mult de atat.
136:30
Alta este bratul la jumatate, inchis.
136:33
Nu iti permit sa te apropii mai mult de atat.
136:36
Alta, ma ating.
136:38
Poti sa intri in intimitatea mea.
136:40
Reusesti imediat.
136:42
Deci in functie de persoana pe care o ai in fata
136:46
nu ii permiti sa se apropie.
136:49
Nu ii permiti.
136:50
Aaa
136:54
Inconstient
136:56
se naste un dans.
136:57
El se apropie, iar tu incepi sa ....
137:02
Asa. dansati.
137:04
Asa, de ce vine...
137:07
Stai acolo.
137:08
Ai inteles.
137:09
Vedei cum ma trag in spate, asa?
137:14
Uite!

137:15
Aaa
137:16
Este evident ca persoana care vrea sa iti ia scama de pe haina,
137:20
tu nu trebuie sa ii permiti.
137:22
De ce vrea sa iti ia scama de pe haina?
137:24
Pentru ca scama de pe haina reprezinta
137:27
puricele din par.
137:28
Cimpanzeii din acelasi clan se pot cauta de purici.
137:31
Un cimpazeu nu va merge niciodata sa caute de purici
137:34
un cimpazeu dintr-un alt grup.
137:36
Nu merge.
137:39
Deci persoana care iti ia scama de pe geaca,
137:44
este o persoana care vrea sa intre in clanul tau.
137:47
Iti cere acordul.
137:49
Vrea ca tu sa il iubesti.
137:53
Daca il accepti...acest lucru
137:57
iti face chiar placere
137:58
Daca iti rupe bilutele, incepi sa te dai inapoi
138:02
si asa se naste dansul ..
138:03
Celalalt nu intelege
138:04
si vine mereu mai aproape de tine.
138:07

Asa se creaza batai de cap interne.

138:10
Tu esti nemultumit si nu stii de ce.
138:12
Inconstient. Acum stii de ce.
138:15
Gesturi de inchidere
138:18
este clar ca gesturile de inchidere pot fi facute....
138:22
in multe feluri.
138:23
Aaa
138:26
Asa.
138:27
Acesta este un gest de inchidere.
138:30
Bine. Tu imi povestesti ceva....
138:34
Mh..uite!
138:38
Aici este ceva de spus.
138:43
Eu am pus mainile incrucisate, asa. Este o inchidere.
138:47
Dar le pot incrusica in 2 feluri: asa
138:51
Sau asa...nu stiu sa fac..
138:54
In celalalt fel. bine?
138:57
Sant 2 feluri de a incrucisa bratele.
139:00
Asa cum sant 2 feluri de a incrucisa mainile.
139:03
Un alt fel pentru....
139:06
a demonstra inchiderea catre celalalt.
139:10
este strangerea mainilor asa.

139:12
In timp ce vorbesti, strangi mainile.
139:14
Dar aceasta mana stransa, cum o strangi,
139:17
asa sau asa ?
139:19
Care dintre cele 2 degete mari este deasupra?
139:22
Dreptul desupra stangului
139:25
sau stangul deasupra dreptului?
139:27
Daca voi incercati sa faceti acest gest,
139:29
veti constata ca puteti sa il faceti doar intr-un singur fel.
139:32
Daca incercati sa schimbati
139:35
va fi foarte greu sa reusiti.
139:38
Incercati cu bratele!
139:40
Daca schimbati e o incurcatura mare.
139:43
De ce este incurcatura aceasta
139:45
de care nu v-ati dat seama pana acum?
139:46
Sant 2 moduri.
139:48
pentru a strange pumnul,
139:51
dar va dau o alta informatie.
139:54
Va dau o alta informatie..De ce?
139:57
Eu sant dreptaci .
139:59
Sant dreptaci total.
140:02

Deci nu sant ambidestru si nu sant stangaci.

140:07
Eu pun acest deget deasupra acestuia: asa.
140:12
Degetul mainii stangi
140:15
deasupra degetului mare al mainii drepte
140:19
Mana stanga este legata de miscarea lobului drept.
140:24
Deci gandirea lobului drept controleaza
140:30
gandirea lobului stang.
140:33
Eu ma bazez pe A FI nu pe A AVEA.
140:38
Sau
140:40
eu
140:42
sant fericit de ceea ce sant
140:44
iar de bani nu ma intereseaza nimic.
140:47
Celalalt este mult mai rational.
140:50
Este cel care spune, eu vreau ca 2+2=4
140:55
Dar
140:56
in realitate exista stafiile.
140:59
Nuuuu, 2+2=4
141:01
Este cel care iti pune mana asa.
141:04
Are un proces rational
141:06
pentru ca mana drepata
141:08
este legata de miscarea lobului stang.

141:11
Deci este mai mult rational decat emotiv.
141:15
Asa
141:16
Aceasta se intampla si in acest mod
141:19
unde este aceasta mana care guverneaza aici.
141:22
Cea care vorbeste este dedesubt, este ascunsa.
141:24
Asa, in acest mod.
141:28
Daca santeti in fata unei persoane care
141:30
strange mainile, veti sti daca este dreptaci sau stangaci
141:32
sau daca are un comportament contrar
141:38
veti sti care dintre cei 2 lobi...este important pentru el.
141:44
L-ati identificat.
141:45
L-ati identificat ca rational sau emotiv, mai presus de tot.
141:49
Sau cum spune Erich Fromm
141:51
sa fii sau sa ai.
141:52
Cum este bazat pe a fi sau este bazat in principal pe a avea.
141:55
Nu inseamna...sa fii bazat pe a avea
142:01
inseamna ca nu te simti realizat pe a avea.
142:07
Acest lucru te face nefericit, oricum.
142:11
Acest aspect...apoi le vom revedea pe picioare....
142:15
aceste aspect, este legat de inchidere
142:19

Tu imi povestesti, dar eu nu vreau, nu ma intereseaza...

142:25
Ma inchid asa.
142:27
Chiar...iau pozitia forbalistului.
142:29
Fotbalistul sta asa cand trebuie sa marcheze.
142:31
Diferiti politicieni,
142:33
in forografiile de grup, stau asa ca forbalistii.
142:37
Aceasta este o pozitie de inchidere
142:39
deasupra organelor genitale.
142:42
Ce semnificatie are?
142:44
Nu are o semnificatie sexuala.
142:46
Au semnificatia ca, anticii,
142:48
incet incet intorcandu-ne in timp,
142:50
ca santem animale, ca santem caini, ca santem pisici,
142:53
lucrul care ne intereseaza cel mai mult,
142:55
este protejarea speciei.
142:57
De aceea inchidem genitalele noastre,
142:59
pentru ca este un punct important.
143:01
Trebuie sa perpetuam specia
143:03
si blocam acest punct in acest fel.
143:06
Actul de inchidere deasupra genitalelor,
143:09
este clasicul act pe care il face politicianul,

143:13
pentru ca tehnic, ii este frica de orice
143:18
Ganditi-va cine este politicianul.
143:20
Este cel care guverneaza, care comanda,
143:22
care a fost ales de popor, care atunci cand iese pe strada,
143:24
toti il saluta, multumesc, incantat
143:27
Astazi insa politicianul are o excorta de 450 de persoane,
143:31
care il apara, pentru ca daca il intalnesti in strada
143:34
ii spui cat de magar este.
143:36
Aceasta este problema...iar el...
143:39
isi pune capac.
143:40
Ee...
143:41
Aceasta este problema. Vedeti cum s-au schimbat lucrurile?
143:44
Aceasta nimeni nu are curaj sa o spuna.
143:46
Este o jumatate de comunicare, este ascunsa.
143:48
Politicului insa, in mod inconstient, ii este frica de popor.
143:51
Ii este frica de poporul care l-a ales. Se inchide.
143:55
Acesta este un lucru important.
143:59
Te face sa intelegi cum PNL,
144:02
jumatatea de comunicare
144:04
te ajuta sa intelegi ce fel de om esti.
144:08

Iti schimba harta teritoriului.

144:10
Cu Constiinta
144:15
Aaa, dumnezeii sfinti
144:23
Da, vreau sa spun ceva despre picioare.
144:26
Iata , avem un scaun.
144:29
Aaa
144:30
Tu cum stai pe scaun?
144:32
Eu pot sa ma si asez.
144:34
Ce minunat.
144:36
Eu ma pot aseza
144:39
Asa
144:42
Dar.. pot sa ma asez
144:45
asa.
144:47
Dar pot sa stau
144:48
asa
144:51
sau pot sa inchid asa,
144:53
ca Piero Angela.
144:58
Vi-l amintiti pe Piero Angela
145:00
cand nu avea biroul?
145:01
Ii pusesera un trepied,
145:03
iar el era mereu asa.

145:05
Protejat in fata
145:07
Nu imi amintesc daca avea
145:09
bratul drept sau pe cel stang.
145:10
Era important.
145:11
Avea o semnificatie.
145:12
Atent cu ochii.
145:14
Inchiderea totala a genitalelor.
145:16
Foarte mica deschidere.
145:18
Voce joasa, cenestezic Piero Angela.
145:21
Inchis.
145:23
In acest fel.
145:24
Sau femeia...cand se intampla..daa
145:30
se intepeneste
145:32
cu picioarele asa.
145:34
Aceasta este o pozitie de stres cutremurator
145:36
Se intampla ceva.
145:37
Eu nu vreau sa ma de a face cu asta.
145:40
Genunchii sant stransi asa
145:42
Cand se ridica in picioare,
145:44
au niste dureri ingrozitoare.
145:46

Este o pozitie de inchidere

145:48
in spate. Nu isi pun picioarele inainte.
145:51
Cat mai in spate fata de tine.
145:53
Nu vreau sa am de a face
145:54
Sant suspendat de la sol
145:58
Partea feminina a sinelui sau,
146:00
are foarte putina dorinta de a atinge
146:04
solul pe care merge.
146:08
Aaa,
146:10
deci..de exemplu
146:12
sant anumite fete,
146:13
spun fete pentru ca intre femei si fete
146:15
exista o diferenta,
146:17
care isi traiesc viata in pat.
146:19
Nu se dau jos.
146:21
Sau cand se aseaza.....
146:23
se aseaza...nu stiu cum fac...
146:25
paicioarele le tin sus.
146:27
nu ating pamantul.
146:29
Este problema realitatii.
146:30
Este ca si la scris

146:33
lipit pe linie, iar apoi tras in sus.
146:35
Realitatea ma scarbeste.
146:36
Traiesc in lumea mea de basm.
146:38
Cred ca va veni printul meu? Poate.
146:42
Aici este o alta poveste...in concluzie
146:44
vreau sa scurtez,
146:45
pentru ca Max Weber a scris lucruri interesante
146:47
despre aceste lucruri.
146:49
Despre viziunea femeii si printul fermecat.
146:51
Nu exista printul fermecat.
146:52
Nu exista nici un print..
146:54
Aceasta este conceptia
146:56
pe care partea feminina trebuie sa o inteleaga,
146:59
in timp ce merege inainte.
147:01
Exista o lege, importante, draguta
147:03
ca exista cresterea feminitatii
147:07
al lui Neumann
147:09
care este
147:11
un psiholog important,
147:13
care defineste femeia lui Neumann
147:15

de primul, secundul si al treilea tip.

147:16
Cand spui asa, femeia se supara imediat
147:18
pentru ca ai facut categoriile.
147:20
Categorizarile ii fac greata femeii.
147:22
Nu pot sa pui lucrurile intr-un sertar.
147:24
De ce? Pentru ca femeia gandeste bine
147:26
cu lobul drept nu cu lobul stang.
147:28
Deci rationalitatea ii provoaca scarba.
147:30
Ii place mai mult libertatea gandirii
147:32
Partea feminina a sinelui sau, este lobul drept.
147:34
Deci, de fiecare data cand vorbesti cu o femeie,
147:37
nu incerca sa....
147:38
rationalizezi totul
147:39
Pentru ca ea nu vrea rationalizare,
147:41
ea nu vrea ca tu sa ii rezolvi problemele.
147:43
Ea vrea sa dicute cu tine despre problemele ei,
147:46
dar nu vrea sa i le rezolvi.
147:49
Aceasta, eu am citit-o intr-un test
147:53
scris de 2 psihologi australieni
147:58
Te fac sa intelegi multe lucruri.
148:01
Exact raportul masculin-feminin,

148:02
care este un limbaj diferit.
148:04
Haideti sa vedem pozitiile....
148:09
pozitiile sederii. Sederea in acest mod,
148:13
este o asezare cu precadere masculina.
148:15
In cazul femeilor,
148:17
doar in aceste timpuri a inceput sa fie adoptata aceasta pozitie,
148:19
pentru ca inainte femeia avea fuste. Le utilizau foarte mult.
148:21
Acum au pantaloni
148:22
Cu fustele nu puteau, era nepotrivit,
148:25
sa te asezi in acesta pozitie.
148:29
Acum,
148:30
cand te asezi in aceasta pozitie
148:32
este pozitia in care iti arati disponibilitatea sexuala.
148:37
Ca de obicei sant genitalele care sant inchise
148:41
sau disponibile.
148:43
Deci,
148:44
cand baiatul se aseaza in fata femeii
148:46
asezata asa,
148:47
poate sa vada cum femeia din fata sa
148:49
se va aseza in acest fel
148:52

pentru
148:53
ca refuza propunerea lui.
148:56
Si ce inseamna?
148:58
Inseamna ca aceasta este o pozitie de inchidere.
149:01
Unde piciorul este in acesta parte.
149:05
Eu nu am facut asa.
149:06
Daca faceam asa, m-as fi protejat
149:08
de cel care statea in partea aceasta.
149:10
Santem in oficiu si stam toti in forma de cerc....
149:15
cu scaunele.
149:18
Discutam. Unii propun ceva altii altceva, altii altceva.
149:23
Priviti cum stau persoanele in acel cerc.
149:26
Veti nota ca aceste persoane au diferite pozitii.
149:30
In acest fel puteti sa controlati
149:32
de departe cine cu cine este de acord.
149:37
Desigur. Daca eu fac asa, inseamna
149:40
ca sant de acord cu el dar in dezacord cu tine.
149:45
Apoi din cand in cand schimb pozitia.
149:48
Daca santem in picioare, ceea ce trebuie observat
149:53
in acest grup,
149:54
este pozitia picioarelor.

149:56
Varful picioarelor merge intr-o directie X.
149:59
Deci,
150:01
poate fi asa.
150:03
Sunt de acord cu el,
150:04
dar nu sunt de acord cu el.
150:07
Si va priviti in aceste fel.
150:09
Dupa varful picioarelor intelegi
150:11
cine cu cine este de acord.
150:14
A..
150:16
Aaa
150:17
alt aspect al problemei
150:19
pentru ca santem la picioare.
150:21
Vedeti! Analizati aceste miscari.
150:25
Veti sti exact ceea ce inseamna aceste miscari.
150:27
Nu aveti nevoie sa studiati nimic.
150:29
Este doar pozitionarea in spatiu.
150:31
Este crucea lui Pulver care merge inainte.
150:33
Aaa
150:36
Ati observat ca sant persoane care au
150:40
cand merg un pas foarte svelt si galagios?
150:43

Dar sant persoane care merg foarte incet.

150:47
Nu se simte zgomotul incaltamintei.
150:50
Persoanele care merg foarte repede si zgomotos,
150:56
au ales cand au cumparat pantofii,
150:59
un toc care face mult zgomot.
151:01
De ce?
151:04
Nu se incalta cu tenesi de gimnastica
151:06
pentru ca tenesii nu fac galagie.
151:09
De ce?
151:11
Sant diferite tipologii.
151:13
Dar motivul fundamental este ca atunci
151:15
cand intru in incapere toti sa intoarca capul.
151:18
Adica eu vreau sa fiu in centrul atentiei.
151:20
Toti trebuie sa fiti atenti la mine.
151:22
Cine face asa?
151:23
Persoanele scunde.
151:25
Persoanele mici de statura daca nu fac asa
151:28
nu le vede nimeni.
151:30
Nu iti dai seama ca sant.
151:36
In timp ce altele te pacalesc pe la spate
151:38
sefii tai, care cand te vad... draga Corrado

151:46
vin incetisor ca sa vada totul.
151:49
Acesta este aspectul situatiei.
151:52
Aaa
151:53
Mai sant si alte gesturi
151:56
pe care le putem vedea un pic,
151:59
apoi facem pauza.
152:02
Aaaa
152:03
aceasta este foarte draguta.
152:07
Miscarea capului.
152:09
Sa vorbim despre miscarea capuli.
152:11
Deci
152:13
v-am spus un lucru fundamental.
152:15
Cand tii capul asa este o pozitie de supunere.
152:18
Cand cineva va asculta si face asa,
152:21
L-ai dat gata.
152:23
Nu mai este nimic de facut.
152:28
Cand cineva face asa,
152:30
acesta inseamna nu, acesta inseamna da.
152:33
Tu vorbest si el face asa.
152:36
Inseamna ca este de acord. Nu sant probleme.
152:40

Ia uitati aici. Il luam pe D'Alema

152:45
Am zis D'Alema pentru ca mi-a venit in minte acum.
152:56
Intr-o zi, acum cativa ani,
152:58
am avut o surpriza, era sa cad pe pamant
153:01
era pe la amiaza, acum cativa ani,
153:05
si D'Alema care dadea un interviu
153:11
spune:
153:14
Noi nu am avut niciodata relatii compromitatoare.
153:25
Mai presus de ceea ce a spus
153:29
eu eram la parter, deci nu puteam
153:31
sa ma arunc pe ferestra
153:33
dar am notat acest lucru.
153:36
Sau Bush cand spune ..
153:39
cand spunea despre razboiul in Irak
153:43
Totul este bine, totul este bine.
153:46
Intelegeti ca este o problema de comunicare.
153:51
Miscarea corpului nu este mediata de subconstient.
153:57
Iese.
153:58
Tu vei spune altceva
154:00
Cuvantul este mediat de subconstient.
154:03
Ok?

154:04
Deci te gasesti in incurcatura.
154:06
Nu stii pe cine sa crezi.
154:08
Trebuie sa crezi mereu in corp.
154:10
Ce spune inventatorul masinii adevarului?
154:13
Este un american care a scris o carte, este la pensie
154:16
si a lucrat pentru CIA 40 de ani.
154:18
Poligraful
154:22
Spune sa nu ai increde in persoanele care stau nemiscate.
154:26
Politicianul sta mereu nemiscat.
154:28
Cand se misca...sta mereu nemiscat.
154:32
Il stiti pe Andreotti
154:35
El stie ca orice...
154:38
face cand se misca
154:40
va contrazice ceea ce spune.
154:43
De aceea nu se misca.
154:50
Miscarea corpului este un limbaj.
154:53
Persoanele stau nemiscate, spune acest domn
154:56
pentru ca nu vor sa arate cine sant.
154:59
Din punct de vedere grafologic, este un semn
155:03
care explica bine acest lucru.
155:05

Din punct de vedere grafologic, persoana care

155:10
nu vrea sa iti arate cine este
155:12
scrie cu litere de tipar.
155:15
De ce?
155:16
Pentru ca utilizeaza un model grafic
155:19
anomim, crede el.
155:23
Scrisul de tipar este cel care nu te lasa sa vezi
155:28
multe mazgaleli, multe parafe, multe legaturi, sau altceva.
155:32
Esti obligat sa faci o analiza grafologica foarte restransa.
155:36
Acestea sant aspectele problemei.
155:40
Pentru moment ne oprim aici.
155:43
Pauza pana...boo, nu .
155:46
Aaa...2,30?
155:49
Va trimit sa faceti pipi,
155:51
iar vom vorbi si mai mult despre aceste probleme ale PNL.
Aadar, raportul - o fat i un biat.
0:07
El poart cravat, ei vorbesc iar el i aranjeaz cravata.
0:14
Ea l privete i o aranjeaz din nou. Gata!
0:20
Gata!
0:22
Ai neles cum funcioneaz? Iat!
0:24
Funcioneaz n acest fel, asta ca s spunem...

0:31
Eh, pentru c cineva i amintete, nu-i aa?
0:39
A! Cscatul! tii ce este cscatul?
0:43
Cscatul, care este un...
0:47
un semn foarte interesant al ... ???, despre care v voi spune imediat ce este,
0:52
Cscatul este un act pierdut.
0:56
V aflai la o conferin, iar la un moment dat csca i.
1:02
Dac nu exist cauze particulare, de sntate, etc, csca i.
1:08
i nseamn c dac ai putea, n loc s cscai ai urla.
1:15
Att de tare v-a enervat cel care vorbete nct ai vrea s-l mnca i.
1:20
Au descoperit cu muli ani n urm acest lucru, chiar la Universitatea din Torino
1:26
fcnd o cercetare asupra cscatului leului.
1:28
Rgetul leului. Cnd leul rgea sau cnd csca, intra n ac iune o anumit molecul, un fel de endorfin.
1:38
(Chiar nu-mi amintesc care era aceasta.)
1:40
care avea un mic metil CH3 diferen. Un carbon i 3 hidrogeni.
1:47
i era aceeai molecul care...
1:50
care era secretat cnd leul rgea, ntr-un act de agresiune sau cnd csca.
1:56
i astfel s-a putut spune c cscatul, n realitate, n evolu ie a devenit un act reprimat care se nscuse din
rget.
2:07
Astzi doar nu pot s rag la profesor n timpul orei.
2:12
i atunci casc. Iat!
2:15
Asta i pentru c exist i o parte chimic. Cum face...? ine i cont de asta!

2:21
Corpul este legat de lobul drept i de lobul stng.
2:27
Tot ceea ce se ntmpl pe partea stng este legat de lobul drept i viceversa.
2:31
Deci, atunci cnd eu m scarpin pe undeva, pentru c m mnnc,
2:36
uitai-v dac m mnnc din dreapta sau din stnga,
2:39
pentru c exist nite substane, care se numesc ????,
2:43
care sunt secretate cnd exist anumite situaii i anumite comportamente.
2:48
care sunt vasoconstrictoare,
2:51
micoreaz lrgimea venelor,
2:54
faci un mic infarct al esutului, care te face s te mnnce i atunci tu te scarpini.
3:00
Dar dac te scarpii de dreapta este un lucru, iar dac te scarpini pe stnga e altceva. Acum ti i ce
nseamn.
3:04
Dac m scarpin aici, nseamn c e ceva legat de lobul din cealalt parte.
3:09
n acest caz de lobul drept.
3:13
Adic cu partea feminin din mine.
3:19
cu ceea ce este iraionalitatea.
3:23
libertatea, anarhia.
3:28
n mod analog, dac m scarpin aici, gestul, acum vom vedea ce nseamn, va depinde de lobul stng.
3:35
Adic de raionalitate, de realitatea care m nconjoar,
3:40
2+2=4, partea mea masculin,
3:44
Ce nseamn s-i scarpini gtul? Este o situaie de disconfort.
3:46
De fiecare dat cnd cineva i spune ceva, ncepi s faci a a...nseamn c ceva te deranjeaz.

3:52
O variant a acestui lucru este atunci cnd tragi de guler...
3:57
te deranjeaz att de tare nct nu ai vrea s stai n aceast situa ie.
4:01
Asta nseamn c nu te simi bine. Situaia care te nconjoar nu- i place.
4:06
Atunci fii atent! Ce anume te-a fcut s te sim i prost?
4:09
Discursul a lovit lobul drept sau lobul stng? l vezi!
4:13
i dai seama imediat.
4:18
Acum, cnd v ntoarcei acas suntei capabili s face i asta i s n elege i ce nseamn toate aceste
lucruri.
4:23
Trebuie doar s v mbuntii aspectul vostru observativ.
4:31
Ochii, nc o dat, te pot privi, dar cnd te privesc, de exemplu,
4:37
Te pot privi n timp ce discui, ns subiectul ridic i coboar sprncenele cu mare vitez i rapiditate.
4:46
Mastella!
4:48
Mastella, cnd vorbete, face aa...
4:51
Acela este un act de agresiune.
4:55
Adic Mastella agreseaz jurnalistul care i-a pus ntrebarea.
5:01
A deschide ochiul este la fel cum fac animalele.
5:05
n acest context, tu nu vrei s-i ari c-l agresezi i i nchizi la loc.
5:09
Dar vrei s-l agresezi, deci redeschizi gura, ns o nchizi i tot aa. Deci este un act de agresiune.
5:14
Tot la ochi! Ai vorbit vreodat cu o persoan care n timp ce vorbe te i v explic ceva nchide ochii,
5:20
privete n sus i puf! puf! puf! genele ncep s vibreze...
5:23
Iat! Este unul care spune "i dau un pic din tiina mea, ns idiotul de tine nu ai n eles nimic."

5:29
nchide ochii ca i cnd ar spune "Nici mcar nu te iau n consideraie."
5:34
Privete n sus pentru c spune "Am acces la minte i la lucrurile frumoase, minuntate, pe care eu tiu s
i le spun."
5:42
i cnd face asta muchiul ocular tinde s aib dificult i n a ine genele nchise, care ncep s vibreze.
5:50
Cu alte cuvinte, sunt persoane care i dau multe aere i tot ce ce i spun este ca o revela ie pentru un
prost.
6:05
Este un lucru important! Poziia minilor. Pe asta vi-o povestesc.
6:09
Poziia minilor! Minile vorbesc!
6:11
V-am spus mai devreme, nu-i aa? Dar cnd le inem la spate?
6:15
Cnd le inem la spate...le inem n acest fel, adic una o apuc pe cealalt. Aten ie!
6:23
Care dintre cele dou o apuc pe cealalt?
6:27
Este acelai discurs ca atunci cnd inem minile aa. Dar ce semnifica ie are acesta?
6:30
Acesta nseamn un fals servilism.
6:34
Am minile la spate, deci sunt un pic constrns s m aplec un pic.
6:39
Ca i cnd aproape a dori s fac o reveren n faa persoanei pe care o am n fa .
6:45
n realitate mi blochez mna, pentru c dac a putea i-a trage o palm.
6:51
Un ufolog cunoscut se aeaz mereu aa.
6:55
Bine?
6:56
Acum...nu pot s v spun cine este...
7:01
Exist 3 variante. Aceasta, aceasta i nc mai sus dac este posibil.
7:07
Cu ct vrei s-l pocneti pe acela, ns legile societ ii nu-i permit asta, cu att stai mai nemi cat.
7:17

Dreapta o apuc pe stnga sau invers?

7:21
Raiunea te oprete sau lobul stng este cel care opre te ra iunea?
7:30
Este dificil s vezi n spate, ns dac vrei poi vedea.
7:34
i mai era un lucru, un alt lucru...dar pe care acum nu mi-l mai amintesc.
7:41
S-au terminat gesturile.
7:43
A! Clasicul gest...acesta...Cum se numete?
7:50
Cel al ciufului...
7:53
Da! Sgarbi!
7:56
Am mai vorbit despre asta. Acesta este un simbol falic.
8:01
Deci, el spune "Ia uite ct de masculin sunt!"
8:05
Femeia are un alt tip de comportament, care se na te din sistemul mngierii.
8:11
Mngierea..."M iubesc foarte mult!"
8:13
M mbriez, m protejez i fac aa.
8:16
Fii unici i maimuelele abandonate fac aa.
8:20
Eu am fcut toat viaa aa.
8:23
Practic sunt o maimuic abandonat.
8:28
Femeia se mngie i atunci cnd face asta, se mngie n pozi ia n care vrea ca tu s o prive ti.
8:36
De exemplu, dup ureche. Aa. i descoper urechea.
8:40
Aceasta este o micare de atracie sexual, pe care o face femeia. Brbatul nu face asta.
8:44
O face doar dac brbatul este puin efeminat.
8:48
D prul dup urechea aceasta.

8:50
Femeia...Sunt dou semnificaii. Vedei voi, este foarte diferit.
8:57
Cnd eti aezat,
8:59
participi la o discuie i stai aa, sprijinit de perete.
9:05
Dac face asta un mascul nseamn "Da, am neles deja ce vrei s spui..."
9:10
"i chiar dac nu o spui, tiu deja. Nu-i face griji!"
9:14
ns femeia tinde s arat bustul, care este o parte care de obicei nu se prezint, dar dac i-l arat,
nseamn c vrea ca tu s-l priveti.
9:22
Iat! Deci are o semnificaie complet diferit la fiecare sex n parte.
9:27
Au fcut nite studii n legtur cu aceste lucruri de nici nu v pute i imagina. Universit ile au luat-o
razna
9:33
pentru a gsi motivaia gestualitii.
9:36
Dincolo de toate, nelegei c exist un singur criteriu.
9:42
Criteriul spaiilor.
9:44
Care este un criteriu arhetipic., pe care toi l avem n capul nostru.
9:51
Merg s predau o lecie i scriu o formul chimic.
9:58
Iau acidul clorhidric + NaOH H2O + NaCl - clorur de sodiu.
10:06
i pentru a face asta am pornit de aici i am ajuns aici. De ce?
10:10
Pentru c aici este trecutul. nainte era HCl+NaOH,
10:14
Dup, n viitor, va fi apa, clorur de sodiu.
10:18
Deci este corect c eu am nceput s scriu de aici i am terminat acolo.
10:21
Vorbeam i nainte de ce arabii scriu invers.
10:27

Arabii scriu invers, de la dreapta la stnga, pentru c ei sunt un popor conservator.

10:32
Deci, au nevoie s se ntoarc la spiritul din trecutul lor.
10:35
Deci, de la situaia actual, vor s se ntoarc napoi n timp.
10:40
Japonezii...de ce scriu de sus n jos? Pentru c japonezii nu se ating.
10:45
Le este scrb s se ating. Japonezii sunt cu toii cerebrali.
10:48
Deci, au nevoie s recupereze acea parte a sim urilor, pornind de sus i ajungnd jos.
10:56
Mici trucuri, dar...
10:59
S terminm cu asta.
11:00
Ar putea exista o ntreag lume, doar despre micarea corpului.
11:06
Observai cum tocii nclmintea cnd mergei.
11:12
Cum tocii nclmintea? Care parte este mai tocit? Partea exterioar sau cea interioar? e pa piciorul
drept sau de la piciorul stng?
11:22
Asta ne face s nelegem c atunci cnd mergei, merge i n mod asimetric.
11:27
De exemplu, exist persoane care in aa cu picioarele. n acest fel - deschis.
11:34
Asta nseamn c nu sunt cei care se aeaz aa...
11:39
Cu genunchii un pic nchii i cu prile interioare nchise. Acest lucru are o semnifica ie exact.
11:44
Adic...deschidere fa de exterior, ns eti o persoan prea u oar, te pot prosti cum vreau eu.
11:49
Sau nchidere...Nu pot intra n tine, pentru c tu nu-mi permi i asta.
11:57
Multe femei in genunchii aa n anumite zile din ciclul lor,
12:04
nchid genunchii i vrfurile sunt nchise. S fii aten i la asta.
12:07
Aceasta este o caracteristic feminin. Brbaii nu prea au aceast caracteristic.
12:12

O banalitate! Dar s vedem aici.

12:15
S schimbm subiectul!
12:18
De ce trebuie s schimbm subiectul? Din acest motiv.
12:22
Pentru c eu vreau s vorbesc cu tine.
12:24
Dac vreau s vorbesc cu tine, tu trebuie s m n elegi.
12:27
Eu trebuie s neleg imediat ce tip de limbaj folose ti.
12:30
Altfel nu ne nelegem.
12:32
Vreau s-i vnd o enciclopedie?
12:35
Trebuie s neleg imediat cine eti, pentru c altfel nu i-o vnd.
12:38
Problema nu const n a vinde o enciclopedie. Problema este aceea de a hipnotiza o persoan, pentru c
trebuie s o imii.
12:43
Adic...trebuie s vorbeti ca el.
12:48
El trebuie s simt n tine un raport, o persoan.
12:51
i atunci trebuie s tii c persoanele se mpart n 3 categorii fundamentale.
12:56
Vizual, auditiv, cenestezic.
12:58
VAK
13:00
Cine este vizualul? Vizualul este cel care are ca prim canal de intrare n discurs imaginea.
13:12
Privete la tv, filme...ns est vizual. i aminte te acea pagin, din acea carte, unde era acea figur
colorat n albastru.
13:22
Auditivul este cel care are ca i caracter de intrare din exterior canalul audio.
13:31
Sunetul...poate fi un muzician.
13:33
Sunetul cuvintelor, sunetul materialului care fonete cnd se mi c ceva.

13:45
Are dificulti n a-i aminti imaginile.
13:51
Cenestezicul este cel care are ca i canal de intrare senza iile.
13:57
Senzaii de cald, de rece, tactil, olfactiv...Cum se spune cnd sim i gustul n gur?
14:08
Aceasta este imitaie. Vezi? Cnd eu fac aa aproape c i vine s faci....ca atunci cnd casc, dup care
cati i tu.
14:15
Bine? Iat!
14:16
Acestea sunt cele 3 sisteme care au fost descoperite, lucrnd mai ales asupra hipnozelor lui Erickson.
14:27
Bandler i Grinder, acei domni de dinainte,
14:30
i-au pus n faa ochilor toate filmrile cu principalele hipnoze pe care Erickson le fcea pacien ilor si.
14:39
Erickson este cel care a structurat hipnoza dintr-un punct de vedere mai tiin ific
14:44
comparativ cu ce au fcut n Italia Granone i alte persoane.
14:51
Ce se observ din filmri?
14:53
C la anumite tipuri de solicitri, fiinele umane care se afl n fa a lui Erickson
14:59
micau mereu ochii n anumite direcii.
15:04
i mai ales
15:07
persoanele vizuale tind, atunci cnd i amintesc ceva, s ridice ochii n sus. V!
15:15
i s i ndrepte ochii n realitate
15:23
cnd i amintesc o imagine real, sus n stnga.
15:27
Dac sunt stngaci este invers, ca de obicei.
15:31
ns dac i imagineaz ceva ce nu a vzut niciodat, deci este vorba de imagina ie,
15:34
ochii se duc n sus, pentru c sunt vizuali, la dreapta,

15:42
Auditivul, cnd i imagineaz, cnd i amintete a V-a simfonie a lui Beethoven, pe care a ascultat-o ieri
sear,
15:49
aeaz ochii n centru, la stnga.
15:53
ns dac i imagineaz o muzic pe care o creeaz el, la dreapta.
15:58
La fel i cenestezicul.
16:00
Cenestezicul, K, care este domnul de aici, cnd simte n interiorul su senza ia de catifea, a eaz ochii n
jos, la dreapta.
16:10
ns n timp ce-i vorbete n interiorul su "tiam eu c mi se ntmpl asta!"Tum! Aeaz ochii n
cealalt parte.
16:16
Exist sistemul VAK -GOT.
16:18
GOT nseamn gustativ, olfactiv i tactil.
16:22
Sunt cele 3 pri componente fundamentale ale grupului K.
16:26
VAK este foarte bine aa.
16:28
Atunci de ce exist mai ales aceast micare ocular?
16:32
Asta nseamn c voi, atunci cnd privii o persoan i vorbii,
16:36
i citii gndurile dac observai micare bulbilor oculari.
16:41
Trebuie s devenii buni la asta, pentru c bulbii oculari se mi c foarte rapid.
16:45
ncercai i o s v ias.
16:47
De ce? Acestea sunt poziiile.
16:51
Poziiile spaiale. Foarte bine! Ce spune PNL-ul? PNL-ul spune
16:56
Ochii se mic n acest fel pentru c muchii vor a eza ochii n acea pozi ie pentru c se activeaz o
zon din creier care conine acel tip de informaie.
17:10

Deci, n sus vor fi muchii care sunt legai de creier, iar creierul activeaz partea vizual a sinelui.
17:17
n jos partea cenestezic i viceversa.
17:20
Stnga sau dreapta.
17:23
n realitate nu este aa. n realitate problema este arhetipic.
17:27
Ochiul merge n acea parte de fiecare dat cnd suntem n realitate.
17:31
n ceea ce am trit cu adevrat, adic n trecut.
17:35
care s-a ntmplat cu adevrat. mi amintesc sunteul acelui trombon.
17:40
mi amintesc chipul din acea fotografie.
17:47
Sau merg n aceast parte, n viitor, pentru c n viitor aceast imagine nu exist.
17:52
Poate c nu va exista niciodat, deci trebuie s mi-o creez.
17:55
Vedei c i n acest caz ochii urmeaz acest tip de problematic.
18:01
Atenie!
18:02
Cnd v aflai n faa unui domn care mic ochii n timp ce voi vorbi i,
18:06
vei avea dificulti s interpretai acest lucru, pentru c sunte i speculari n fa a sa.
18:10
Cnd el mic ochii n sus, n aceast parte,
18:13
este ca i cnd voi ai mica ochii n aceast parte, deci ve i tinde s face i confuzii, pentru c n mod
incontient nu v iese.
18:20
pentru c dreapta sa este stnga voastr.
18:23
Trebuie s fii ateni la asta i s v obinuii cu acest aspect al problemei.
18:28
La ce folosete asta?Este foarte simplu!
18:33
Iau studentul, n aduc n faa tablei, suntem n examene, i i vorbesc despre benzen.
18:38

El ia creta, privete n sus i mut ochii ori la dreapta, ori la stnga. Este un vizual.
18:43
Dac i-a mutat n partea greit este terminat.
18:46
Pentru c asta nseamn c nu a citit notiele
18:47
i i imagineaz un rspuns pe care nu-l cunoate, pe care nu-l tie.
18:52
ns dac i mut ochii n partea dreapt, adic aici, nseamn c i aminte te pagina din noti e unde
este acel lucru.
18:59
Activeaz acel lucru, extrage acel lucru.
19:05
Deci, examenul dureaz o secund.
19:09
Celelalte 40 de minute servesc la a convinge studentul c valoreaz nota pe care tu i-o dai.
19:18
n afar de asta, la ce folosete ....la ce folose te VAK-ul?
19:26
S priveti dezbaterile politice la tv.
19:31
Cnd fac acele prim-planuri i descoperi c cel care vorbe te te minte.
19:37
Pentru c privete ntr-o zon... "Am rezolvat toate problemele noastre!" i prive te n aceast parte. Cum
adic ai rezolvat?
19:44
Ai neles? Te prostete.
19:47
Dar, n realitate, mie la ce-mi folosea?
19:49
La ceva mult mai banal.
19:51
mi folosea la a nelege dac persoanele pe care le aveam n fa a mea
19:54
i pe care le interogam cnd fceam cercetri asupra extratere trilor,
19:58
mi spuneau sau nu adevrul.
20:01
n aceast noapte am visat c extrateretrii au intrat n camer.
20:05
Aceasta era problema.

20:06
Da? I-a povestete-mi un pic acest vis.
20:09
i n timp ce-mi povestete visul privete n partea unde se afl realitatea.
20:12
El nu-i d seama, dar nu este vorba de un vis, ci este ceva ce s-a ntmplat cu adevrat.
20:17
iar acest lucru era fundamental, pentru c el nu-i ddea seama de asta cnd mi povestea visul.
20:22
Sau se poate ntmpla i invers.
20:24
i nelegeam imediat c persoana credea c a vzut ceva, dar n realitate nu a vzut-o.
20:28
Este fundamental! Este important!
20:30
Trebuie s tii, pentru c altfel nu iei din acea situa ie.
20:35
Deci, cele 3 tipuri
20:37
n realitate sunt 6 tipuri.
20:43
Sunt diferite posibiliti de a avea ca i canal principal de acces pe cel vizual, auditiv sau cenestezic.
20:48
Pe cel vizual, cenestezic i auditiv, pe cel auditiv, cenestezic i vizual, etc.
20:52
Depinde cum sunt aranjate aceste lucruri.
20:55
n principiu ai 3 posibiliti.
20:57
Vezi imediat primul canal din micarea bulbilor oculari.
21:00
Solicii subiectul. Dac este un vizual i spui "Auzi, m poi privi n timp ce- i imaginezi un elefant roz cu
mingiue albastre?"
21:12
Elefant roz cu mingiue albastre nu exist.
21:14
Deci el trebuie s ridice ochii n sus i s priveasc n aceast parte. Pentru voi aici.
21:20
Dac privete n cealalt parte, ai neles c este stngaci. Imediat!
21:25
i ai fcut o calibrare.

21:27
Ai neles c este un vizual stngaci.
21:30
Este nevoie de 4 secunde.
21:35
ns...aceste tipuri.
21:38
Acum s vedem cum le putem recunoate, dac tu eti un vizual, un auditiv sau un cenestezic.
21:46
Exist multe moduri pentru a-i recunoate.
21:49
Dar nainte vreau s v spun asta:
21:52
Exist aceste aspecte.
21:56
Vi le-am scris n acest fel. Nu exist o varietate prea mare la fiin ele umane. n definitiv sunt 3.
22:03
Imperativul, perfecionistul, emoionalul, mpciuitorul, observatorul, eful.
22:09
Pe care l cunosc foarte bine.
22:12
Imperativul este un vizual, cenestezic, auditiv.
22:17
Vizualii sunt...Eu! Eu sunt vizual.
22:21
M mic i vorbesc foarte repede, cu voce ridicat i gesticulez cu minile n aceast pozi ie.
22:32
Auditivul vorbete mai ncet,
22:39
gesticuleaz n aceast poziie, mai jos,
22:43
iar tonul vocii este mai profund.
22:46
Cenestezicul vorbete foarte ncet, nu gesticuleaz i st nemicat.
22:54
Un pictor sau un fotograf are cu siguran o capacitate vizual mai extins.
23:03
O persoan care cnt la un instrument este de obicei un auditiv.
23:10
Cenestezicul este un sportiv.
23:13

Cenestezicul este cel moale.

23:16
Ai vzut elitele sportive cnd vorbesc?
23:20
Sau cellalt juctor cstorit cu ...
23:24
Cnd vorbete parc ar dormi.
23:27
Trezete-te! i-am dat un sac de bani.
23:31
La un interviu la televiziune, ca s zic ceva i ia jumtate de or.
23:36
ns pe teren este foarte activ.
23:39
Nu-i aa? De ce?
23:41
Deoarece cenestezicul este unul care are ca surs important de interes fa de lumea care l nconjoar
corpul.
23:51
Este cenestezic.
23:53
Trebuie s-l apuci, s-l atingi.
23:56
Trebuie s cad pe jos, trebuie s fac diferite lucruri cu corpul. Este cenestezic!
24:02
Deci, sportivii sunt cu toii cenestezici.
24:08
Privii-i cnd se concentreaz!
24:11
Stau n spate, se gndesc, ns sunt leni i apoi are loc ac iunea.
24:17
Dar n realitatea lor, n viaa lor cotidian, sunt len i.
24:22
Sunt nemicai.
24:24
Pe tia 3 i recunoti i la telefon.
24:28
deoarece la telefon sunt acolo...i au paharul n mn.
24:33
Rspund la telefon. n funcie dac sunt dreptaci sau stngaci, receptorul l vor ine aici sau aici.
24:39

ns acesta este un alt discurs i nu vreau s intru n problema st ngaci-dreptaci.

24:45
ns dac cineva vrea s stabileasc dac este cu adevrat stngaci sau cu adevrat dreptaci
24:51
Este un articol pe care l-am scris, care se numete "Simulri mentale"
24:54
care este lung de 50 de pagini, ns acolo este o serie de figurine
24:58
care v arat cum deschidei o cutie de suc,
25:04
cum adunai 100 de lire de pe jos,
25:07
Cum privii n profunzime...aa!
25:10
Cum auzii...aa sau aa? etc., etc.
25:13
O serie de posturi care v ajut s nelegei dac suntei stngaci sau sreptaci.
25:19
Pentru c ai putea fi dreptaci la mini i stngaci la picioare.
25:23
Cum te ntorci? Te sprijini de perete, cu braele aa, iar dac unul te cheam, tu te ntorci.
25:30
Aa sau aa?
25:31
Depinde dac eti stngaci la umeri.
25:35
De ce este important s tii dac eti stngaci?
25:38
Este important pentru c n hipnoz este clar c tu lucrezi cu lobul stng sau cu lobul drept. Deci,
25:44
Deci, cnd hipnotizezi o persoan
25:47
i tii c hipnoza este legat de lobul drept,
25:50
nu lobul stng, n timp ce lobul stng trebuie s doarm
25:55
tu trebuie s te aezi n spatele subiectului i trebuie s-i vorbe ti n urechea stng.
26:00
Pentru c urechea stng trimite 80% dintre date la lobul drept.
26:07
i funcioneaz mai bine dect dac te aezi n cealalt parte i s vorbe ti lobului stng,

26:13
vorbind prin urechea dreapt. Este diferit!
26:17
Iat! Ai neles? Asta este important!
26:20
V punei n faa unei persoane, trebuie s o hipnotiza i, deci trebuie s ti i acest lucru.
26:26
dac nu v creeaz multe probleme.
26:29
Ok? Iat!
26:30
Cnd vorbii la telefon...S admitem c inei telefonul aa
26:35
vorbii cu persoana respectiv i avei acest pahar n mn.
26:39
Cenestezicul face mereu aa.
26:45
Adic simte cldura materialului
26:51
l freac. De ce l freac?
26:55
ns auditivul face aa, pentru c trebuie s aud zgomot.
26:59
Vizualul, pe lng faptul c privete paharul, este cel care de obicei mzgle te pe o foaie cu pixul.
27:06
Mzglete pentru c trebuie s vad ceva.
27:08
n acel moment este obligat s utilizeze doar aparatul auditiv, pentru c este la telefon.
27:14
Doar dac nu cumva ai video-telefon. Deci i lipsete foarte mult componenta sa vizual.
27:18
Deci trebuie s vad ceva. Rsfoiete un ziar, face un desen cu pixul, dar trebuie s vad ceva.
27:24
Pentru c altfel nu este fericit. Iat!
27:26
Aceste 3 tipologii au valori diferite.
27:34
De exemplu, poi fi vizual 10, cenestezic 3, auditiv 4.
27:39
Sau vizual 8, cenestezic 6, auditiv ...adic trebuie s verifici.
27:45

Este i semnul bestiei. 6-6-6

27:47
Adic vizual, auditiv i cenestezic mpreun.
27:50
Eu am cunoscut astfel de personaje, iar acestea sunt cel mai dificil de hipnotizat. De ce?
27:56
Cnd...Vom vorbi dup aceea.
27:58
Cnd ncerci s hipnotizezi o persoan trebuie s-i lateralizezi creierul.
28:01
Trebuie s despari lobul drept de lobul stng.
28:03
Fiecare s fie ntr-o parte.
28:05
Atunci funcioneaz.
28:07
ns trebuie s fii...
28:11
Nu poi s faci astfel nct lobul drept i lobul stng s fac acelea i lucruri.
28:16
Dac nu suntem terminai.
28:18
Atunci ai 2 loburi stngi iar n hipnoz intri foarte greu dac nu folose ti ni te trucuri.
28:25
Privii! Imperativul este vizualul care
28:29
cine tie ci cunoatei,
28:32
au ca i canal secundar cenestezicul i auditivul. Adic nu-i intereseaz deloc muzica,
28:39
pentru c este al treilea canal.
28:40
Perfecionistul! Perfecionistul este un vizual auditiv cenestezic.
28:49
Prima dat privesc lucrurile, apoi aud lucrurile, iar la urm vine corpul, senza iile...cui i pas?
28:54
Pn una-alta am organizat congresul.
28:58
Emoionalul! Emoional nseamn cenestezic.
29:03
Este cel care simte senzaiile. nelegei c este emoional.

29:07
i pentru a simi senzaiile nu are nevoie s le vad. n cel mai bun caz poate s le asculte.
29:13
Deci, nchizi ochii, te afli n faa simfoniei lui Beethoven i simi emotia, i se face pielea de gin.
29:20
Iat! Acela este!
29:22
mpciuitorul! mpciuitorul este un pic...
29:29
Este cel care vrea s accepte puterea n locul su.
29:34
Aadar, cenestezicul este o persoan care, n funcie de cum este calculat gradul de cenestezie,
29:44
vorbete puin, un pic se ascunde n interiorul su,
29:49
i uneori crezi s lucreaz la nite strategii prin care s te pcleasc.
29:56
Acesta este auditiv, cenestezic, vizual.
30:01
Auditivul te ascult i ntre timp gndete "Pe acesta l fac s fac ce vreau eu."
30:07
Vizualul este aproape inexistent. Nu exist.
30:11
eful este mereu de acest tip, deci, este legat de funcia de control.
30:18
i apoi mai este observatorul, care fiind un observator, n realitate este unul care este legat de "a ti".
30:26
S tie i d siguran, adic nu vrea s rmn n urm.
30:30
Poate fi i un pic brfitor, ns trebuie s tie tot ce se ntmpl, este un auditiv, vizual, cenestezic.
30:36
Cnd cunoatei o persoan gndii-v dac este un observator, un controlor, un ...etc
30:44
Verificai i vei descoperi c acestea sunt canalele sale. Sunt 6. Pute i i s le nv a i, pentru c nu sunt
mai multe.
30:51
Deci este destul de uoar aceast chestie.
30:54
Cum mai putem recunoate un auditiv de un cenestezic i de un vizual? Dup cum vorbe te.
30:59
Dup cum vorbete? Pi nu vorbim toi la fel? Nu.

31:04
Aadar, cnd vorbii, n a vorbi utilizai nite foneme pentru a descrie harta teritoriului pe care o ave i n
interiorul vostru.
31:15
E ca i cnd v-a cere s descriei un tablou.
31:18
Sau s descriei o situaie sau s descriei un sunet...s descrie i ceea ce vre i voi..
31:24
Aadar, v aezai acolo, n capul vostru v imaginai ceea ce trebuie s spune i
31:30
s transportai informaia la cellalt i ncepei s vorbii.
31:34
i n timp ce vorbii utilizai nite cuvinte.
31:38
Vizualul folosete cuvinte foarte particulare.
31:41
A vedea, a vizualiza, perspectiv, a privi, desen, a observa, a focaliza...Asta spune vizualul cnd
vorbete, dar i cnd scrie.
31:50
Auditivul: a auzi, a asculta, zgomotos, a vorbi, armonie, a urla,
31:55
Vedei? Cenestezicul cald, moale, alunecos, aspru...Utilizeaz aceste moduri de a vorbi.
32:03
Se nate astfel...Uitai! S dm un exemplu!
32:07
Exemplul este semnificaia pe care eu vreau s vi-o povestesc.
32:13
Cum spune ceva un cenestezic, cum spune un vizual i cum o spune un auditiv.
32:17
Sunt lucruri diferite. De exemplu:
32:21
Cnd zicem "neleg ce vrei s spui."
32:26
Cenestezicul i spune "Am senzaia c neleg ceea ce mi spunei."
32:32
Am senzaia ! Vizualul: "Vd c mi explicai bine lucrurile."
32:39
Iar auditivul...
32:41
"V aud foarte bine."
32:43

Sau "Vreau s comunic ceva."

32:48
Cenestezicul va spune "Vreau s luai contact cu acest lucru."
32:53
Vizualul "Vreau s v art acest lucru."
32:56
i auditivul "Vreau s ascultai cu atenie ceea ce vreau s v spun."
33:01
i astfel...
33:04
Blender i Grinder
33:07
care v amintesc c unul era matematician iar cellalt un lingvist.
33:12
au neles c n spatele acestui lucru era...
33:19
era un algoritm legat de capacitatea noastr de a ne explica
33:26
i se nate n aceast clip ceva ce se numete gramatic transforma ional.
33:32
care este un model foarte puternic n PNL.
33:37
Pentru c PNL-istul vorbete cu tine i te vindec vorbind.
33:43
Prin sistemul gramaticii transformaionale.
33:47
Cum funcioneaz?
33:49
Gramatica transformaional funcioneaz n acest fel:
33:59
Subiectul X are o problem psihic de rezolvat.
34:06
i vine la tine, tu eti pienelist i
34:14
i tu ncerci s-l faci s vorbeasc.
34:17
Tu tii un lucru: c el va folosi o serie de limbaje i de moduri de a spune
34:24
care sunt legate de capacitatea sa de a fi auditiv, vizual sau cenestezic.
34:29
Bine! i mai tii un lucru!

34:31
C n timp ce el vorbete, descrie ochilor ti, urechilor tale...(eu spun ochi pentru c sunt vizual)
34:39
urechilor tale sau modului tu interior de a sim i
34:43
harta teritoriului pe care o are n faa sa.
34:46
Deci, prin modificri oportune ale limbajului
34:52
dac subiectul nu are o bun viziune a teritoriului
35:01
te face s nelegi asta pentru c se exprim ru.
35:05
Atunci tu ce faci?
35:07
l faci s spun acelai lucru pe care l-a spus, dar n mod corect.
35:12
Astfel, cu ct se schimb modul de a spune acest lucru,
35:18
devine capabil s descrie exact harta teritoriului pe care o are n cap.
35:23
i deci se vindec, pentru c este capabil s descrie bine realitatea care-l nconjoar.
35:31
lucru pe care nainte, cnd nu era vindecat, nu era capabil s-l fac.
35:35
S v dau cte un exemplu, astfel nct s v ofer aceast indica ie.
35:41
Acestea sunt micrile corpului, cele care ofer o ideea despre cum unul vizual, auditiv sau cenestezic.
35:50
De exemplu, v spuneam ce se ntmpl la telefon.
35:53
n modul de a vorbi, am vzut i asta.
35:57
Iat! Voi trebuie s inei cont un lucru fundamental.
36:02
Da.
36:07
Mi se pare c este vorba despre Dilts, un alt programator neurolingvistic
36:12
care a fcut o statistic despre lucrurile pe care le spunem cnd vorbim.
36:18

i exist nite regrupri de lucruri, de argumente, care sunt citate mai mult sau mai pu in de-a lungul unei
zile.
36:26
Deci, unele sunt citate puin, despre altele se vorbe te foarte mult.
36:32
Cu ct discursul devine mai intim, ai curaj s vorbe ti despre asta doar persoanelor care te imit.
36:42
Adic cei n care tu ai ncredere.
36:45
Din aceast statistic iat c rezult aceast piramid.
36:51
Discursul pe care-l in cu toii, chiar i cnd se ntlnesc pe strad, deci nu cnd le confesezi problemele
tale, vorbeti despre vreme.
37:02
"Ce zi frumoas este astzi! Nu-i aa?"
37:04
"Oare cum va fi mine?" Cui i pas?
37:06
"Da poate c va ploua, dar alaltieri nu a plouat..." i ce m intereseaz pe mine?
37:11
Adic este un discurs gol.
37:13
n el nu exist nicio informaie.
37:16
i folosete doar pentru a instaura un raport, care dup aceea folose te la a face cu totul altceva.
37:22
"A! D-mi banii pe care i i-am mprumutat!"
37:27
"Bun ziua! Astzi plou. Este frig."
37:31
Adic pornete de la nceput cu ideea principal. D-mi ceea ce cer. Asta este inutil.
37:37
i telefonez..."Bun ziua! Ce faci?"
37:40
"Bun ziua! Eti acas?"
37:41
Pi dac mi-ai telefonat sunt acas.
37:44
Eti acas? mediul nconjurtor. Unde sunt? Cine vorbe te, o voce britanic?
37:49
Un alterego, o copie, o clon?

37:52
Nu are niciun sens, ns folosesc pentru a lega discuia. Acestea sunt discursuri imbecile.
37:57
Iat! Cu ct ne ndeprtm de cele din profunzime i mergem n sus exist problema comportamentului.
38:05
"L-ai vzut ieri pe Tizio c a fcut acel lucru?"
38:08
"Dar nu putea s se comporte...A fcut bine c i-a spus a a!"
38:13
nc ne aflm n mediul mruniurilor.
38:18
Capacitatea! "El s-a comportat bine, nu-i aa?"
38:21
"A fcut bine! Eu pot s fac aa. "
38:24
Credinele! Credinele ncep s devin o problem.
38:27
"Tu eti de dreapta sau de stnga?"
38:30
"Dar tu..." - aa ncepi. "Eti credincios sau necredincios?" Iat c ncep ntrebrile i discursurile
38:39
care te pot conduce la nite conflicte.
38:42
Deci trebuie evitate, pentru c tu nu trebuie s te bagi n fa a celuilalt dac vrei s comunici cu el. Nu
trebuie s creezi un conflict.
38:51
Deci, aceste discursuri trebuie evitate dac vrei s legi un raport cu cellalt.
39:00
Mai bine spui "Ce zi frumoas este astzi."
39:03
Valorile vieii i identitatea.
39:06
Identitatea personal este ultimul lucru fundamental. Dar cine sunt eu?
39:11
Dar tu tii cine sunt eu? Dar tu tii c ieri m-am sim it de rahat?
39:14
Iat! Eu nu spun tuturor aceste lucruri.
39:19
O spun doar celui care poate nelege, care este n interiorul habitatului hr ii cunoscute a teritoriului meu.
39:27
n principiu...

39:30
inei cont de aceste lucruri, pentru c dac voi rela iona i cu o persoan
39:37
pentru a face un discurs bun, pentru a ajunge imediat la un anumit tip de rezultat, fr s pierzi timp,
39:42
trebuie s tii acest lucru, aceast scal.
39:45
Dac vrei s vorbii despre identitate unei persoane care vrea s vorbeasc despre vreme,
39:49
trebuie s ncercai rapid, cumva, s deviai discursul mai sus. Nu este u or.
39:56
Pentru c cel de deasupra nu va dori.
39:59
n principiu exist 3 tipuri de persoane.
40:03
Persoanele care vorbesc despre lucruri,
40:07
persoanele care vorbesc despre alte persoane i persoanele care vorbesc despre idei.
40:12
Persoanele care vorbesc despre lucruri sunt protii.
40:15
Persoanele care vorbesc despre alte persoane sunt persoanele normale, iar persoanele care vorbesc
despre idei sunt persoanele inteligente.
40:22
Iar aici n interior (un filozof spunea asta, care nu cuno tea PNL-ul) ideile sunt sus.
40:30
Ai neles? Iat!
40:33
A vorbi despre lucruri.
40:36
Mi-ar plcea s am acea hain sau acea nclminte pentru c sunt la mod.
40:43
Giusepe a fost promovat, ns Francesco no.
40:50
Ideea prezenei sufletului poate fi un lucru interesant.
40:55
nelegei c discursurile au o greutate total diferit.
41:01
Iat! Voi crui grup aparinei?
41:04
Crei tendin aparinei? Se poate spune i aici.

41:11
ntorcndu-ne!
41:13
Care dintre acetia suntei?
41:16
Suntei un imperativ, un perfecionist, un emoional, etc...?
41:20
Gndii-v, pentru c voi suntei n una dintre aceste categorii.
41:26
Deci, putem vorbi i n timp ce vorbim, s comunicm, dar s-l ajutm i pe cellalt s vad harta
teritoriului ntr-un mod mai corect?
41:36
i iat gramatica transformaional.
41:38
Gramatica transformaional este una dintre cele mai dificile lucruri din PNL.
41:44
Eu v dau 2 indicaii, astfel nct v putei antrena acas.
41:49
S facei asta cu partenerul vostru.
41:54
tii cum s facei ca s tii dac partenerul vostru spune o minciun?
41:58
Cu micarea corpului. Facei cu el acest joc.
42:03
"Deci, i fac un joc. Privete! Tu ii minile aa..." i i prinde i i voi de ncheieturi...a a.
42:12
i i spui "Cnd i pun nite ntrebri " iar voi l ntrebai i el rspunde
42:21
"eu ncep s-i stng minile iar tu trebuie s opui rezisten ."
42:27
Aa.
42:29
Eu i nchid minile iar tu vei opune rezisten pentru c nu vrei ca eu s i le unesc.
42:38
Ah! Interesant! Bine! Asta se ntmpl.
42:41
Atunci...Cum te numeti? Rossi Giovani.
42:43
Ci ani ai? 37.
42:46
M-ai trdat vreodat? Nu!

42:48
Aa funcioneaz.
42:52
De ce?
42:54
Deci...Ehehe!
42:57
ncercai n aceast sear! Aa funcioneaz.
43:02
Deci...exist o teorie complicat care se numete teoria cmpului morfo-genetic. Nu vreau s vi-o
povestesc pentru c este un lucru complicat.
43:12
ns v dau explicaia pienelist a acestui lucru, care este cea mai u oar.
43:17
Aadar, creierul mic lobul stng, lobul drept mna....mu chii.
43:23
Orict de perfeci ai fi, muchiul de la mna dreapta nu este la fel ca mu chiul de la mna stng.
43:32
Unul este mai dezvoltat, altul nu att de dezvoltat.
43:34
Pentru c unul e dreptaci i altul stngaci, poate pentru c sunte i tenismeni, duce i saco a cu
stnga...Nu tiu!
43:41
Indiferent care este motivul.
43:44
Atunci, cnd eu i pun o ntrebare,
43:50
Dac incontientul nu are probleme, lobul drept i lobul stng, rspund n acela i fel. Nu sunt probleme.
43:59
ns n momentul n care eu i pun o ntrebare i tu min i, o microdiferen iere
44:05
n rspunsul muscular a prii drepte i a prii stngi exist...Este sfr itul!
44:12
Se nchide mainria.
44:14
Cei care studiau cu muli ani n urm...
44:19
se studia faimoasa punte Wheatstone
44:21
Era un circuit electric n care curentul electric trebuia s fie pus ntr-o parte sau n alta i nu se ntmpla
nimic.

44:30
Dar cnd trecea un electron n plus ntr-o parte a punii fa de cealalt, suna alarma
44:35
Este la fel. Este ca o punte Wheatstone - pentru cei care tiu un pic de electronic.
44:42
La fel i micarea corpului a identificat acest lucru.
44:47
Bine?
44:49
Facei asta. Funcioneaz!
44:53
S ne ntoarcem dup aceast parantez, pentru c eu tot deschid paranteze...
44:59
S ne ntoarcem la Programarea Neurolingvistic!
45:03
La gramatica transformaional, care este foarte dificil, pentru c este nevoie de foarte mult
antrenament.
45:10
Tu schimbi harta teritoriului celuilalt, punndu-l s o descrie folosind cuvinte diferite.
45:23
Trucul este:
45:24
Privii aceste cuvinte!
45:26
Ce anume, care, cine, cnd, unde i de ce.
45:29
Nu sunt altele. Sunt cele care conteaz.
45:32
Ce anume, care, cine, cnd, unde i de ce. (n englez)
45:38
Astea sunt "w" -urile englezilor. Bine?
45:42
Deci, cnd voi aplicai aceast tehnic, le folosii pe toate, n afar de "de ce?".
45:50
Pentru c "De ce?" nu este bine.
45:53
Nu apare metamodelul. Aa se numete.
45:58
Cele patru care rmn sunt numite adesea sfidri. V spun de ce. V spun imediat de ce.
46:05
Acesta este metamodelul lingvistic.

46:08
Aadar, n vorbire, persoana care nu este capabil s descrie bine harta teritoriului,
46:18
spune nite lucruri n mod greit.
46:22
fcnd 3 tipuri fundamentale de erori, care sunt: care sunt: tergerile.
46:27
generalizrile i distorsiunile.
46:32
V dau imediat un exemplu.
46:36
V dau imediat un exemplu de tergere, care i acestea sunt de diferite tipuri. Vede i? Dunt scrise aici.
46:41
Vi le citesc, poate voi nu vedei s le citii.
46:46
tergerea simpl.
46:48
tergere nseamn c atunci cnd ai descris ceva, tu nu ai spus tot.
46:54
"Sunt slab." - Asta nu spune nimic.
46:57
Sau verbe nespecificate. "Sunt suprat!"
47:02
Suprat pe cine? Greit!
47:04
Asta este o tergere. Este ceva ce nu ai spus.
47:07
Sau tergere comparativ, de exemplu.
47:10
"Asta este alternativa cea mai proast."
47:12
Fa de care? Vezi c-i lipsete o bucat?
47:16
Aadar, sfidarea sunt acele cuvinte..."cum, cnd,etc." Nu folosi i niciodat "de ce".
47:22
De exemplu: "Sunt slab."
47:24
Iar tu trebuie s spui "Ce te face slab?"
47:29
i restrngi cmpul vizual. El dup aceea i va spune altceva. Dup aceea vom da un exemplu complet.
47:34

Sau generalizrile.
47:38
Generalizrile.
47:41
"Sunt mereu obosit."
47:42
Este o generalizare. "Sunt mereu obosit."
47:45
Sfidarea este...
47:50
Cum se face c eti mereu obosit?
47:53
Cum se face c eti mereu obosit? Cum? Nu spui "De ce e ti mereu obosit?"
47:56
"De ce?" nu! Nu trebuie s-i spui "de ce".
47:59
Poi s-i spui orice, numai "de ce?" nu.
48:01
"Cnd eti mereu obosit?" Aa este bine.
48:04
"Ce s-ar ntmpla dac te-ai odihni?"- "Ce" merge, dar "de ce" nu.
48:10
Sau cei care se numesc operatori modali. Dar nelegei c dincolo de semnifica ia lingvistic a cuvintelor,
pe noi ne intereseaz conceptul.
48:19
"Nu pot continua aa."
48:21
"Aa cum?"
48:24
Pentru c el prin "aa" descrie harta teritoriului. "A a."
48:28
Atunci nseamn c nu a neles bine cum este fcut aceast hart a teritoriului. Trebuie s-l faci s o
descrie mai bine.
48:35
i o restrngi.
48:37
Operatorul modal "necesitate". "Ar trebui s studiez mai mult."
48:44
"Cnd ar trebui s studiezi mai mult?"
48:47
Este banal. Nu "De ce ar trebui s studiezi mai mult?" Nu!

48:50
"Ce ar trebui s studiezi mai mult?" - Aa e bine.
48:53
"De ce?" nu.
48:55
Deci, acestea sunt generalizri.
48:58
Distorsiunile sunt al treilea punct fundamental.
49:04
De exemplu, "Tu m faci s m simt ru." Aceasta este o distorsiune.
49:09
"Cnd te fac s te simi ru?"
49:12
"Dac m priveti aa nseamn c m urti."
49:15
Acesta este un clasic al citirii gndurilor.
49:18
"i citesc gndurile? De unde tii acest lucru?"
49:22
Este practic la fel ca citirea minii: "Tu nu m supori."
49:27
"Cnd nu te suport?"
49:30
Acolo micorezi cmpul.
49:34
Etc, etc, etc. Acum s dm un exemplu.
49:37
S vedem un pic...
49:40
Psihologul...Psihoterapeutul sau cine vrei voi i persoana din fa a sa.
49:48
"Am nite probleme, am nite probleme...Da. Am nite probleme pentru c oamenii sunt to i la fel."
49:55
Ha! Ha! Ha!
49:57
Aceasta este o fraz pe care unii dintre voi ai spus-o uneori.
50:00
Femeile: "Brbaii sunt cu toii la fel." Aceasta este o generalizare, nu-i a a?
50:06
Atunci terapeutul are spune "La fel ca ce?"
50:09

"La fel ca tatl meu."

50:14
Ai restrns cmpul.
50:16
La fel ca tatl tu...
50:21
"Cum de tatl tu este la fel ca ceilali brbai?"
50:29
Pentru c nu m las s ies seara, cnd eu vreau s merg la discotec.
50:34
Cnd vrei s mergi la discotec?
50:38
"O dat pe sptmn." Ai identificat!
50:43
n acest discurs i spui: "Atunci brbaii sunt toi la fel pentru c nu te las s mergi la discotec?"
50:50
nelegi n acest moment c harta teritoriului pe care o aveai nainte nu mai este la fel cu aceasta.
50:55
Tu nainte gndeai c tatl tu era figura masculin, iar figura masculin era una..???...
51:05
Ce ai fcut?
51:06
Ai vorbit, iar doar vorbind l-ai ajutat pe subiect s redescrie harta cu un alt tip de verbalizare.
51:16
La final..."Da, este adevrat, brbaii nu sunt toi la fel. Doar tatl meu este a a."
51:22
i am gsit prin acest sistem cauza pentru care tu ai ceva cu brba ii.
51:28
Pentru c creierul tu leag n mod incontient figura brba ilor cu figura tatlui tu, care nu au legtur
una cu alta.
51:34
Dar dac nu faci aa el nu nelege, ea nu nelege.
51:39
Aadar, ce se ntmpl? Vorbeti i te vindeci.
51:44
ntr-o edin, dou, trei, dar la a treia nu se prea ajunge.
51:49
ntr-o edin, dou, trei, dar la a treia nu se prea ajunge.
51:52
i nu i-au dat medicamente psihotrope i ai neles imediat care era problema.
51:56

Era uor!
51:57
Poate c ai luat timp de 10 ani Prozac.
52:03
Ai neles? Nu! Nu funcioneaz aa.
52:06
Nu funcioneaz aa.
52:07
Tu trebuie s interacionezi cu persoanele pe care le ai n faa ta.
52:14
O poi face foarte uor. inei minte!
52:17
Cnd voi urmai aceast regul, ajungei n profunzime, ajungei la finalul metamodelului, acest mod
operaional,
52:30
i stabileti c tu ai ceva cu toi brbaii pentru c, n realitate, tatl tu nu te lsa s mergi la discotec.
52:36
Bine?
52:37
n acest punct, aici,
52:40
ai neles asta n 10 secunde.
52:42
n acest punct avei 2 posibiliti.
52:47
Cea de a rezolva problema sau cea de a enerva subiectul.
52:51
Enervai subiectul dac i spunei "Cum vine asta? Pi ai ajung la ceva total opus. Ai nceput spunndu-mi
c toi brbaii sunt la fel "
52:59
"pentru c nu vor s te las s mergi n discotec?"
53:03
Femeia din faa ta se afl n faa demonstraiei c se afl ntr-un context de contradic ie i se enerveaz.
53:13
Tu nu trebuie s-i spui aa ceva.
53:16
Trebuie s porneti de aici i trebuie s-i spui "Nu! Vezi? Situa ia este diferit."
53:20
"Atunci poate c dac situaia ar fi fost diferit...Poate!"
53:24
Las-l pe cellalt s decid dac vrea sau nu s accepte ideea ta.

53:29
Nu i-o impune. "Poate! Poate c atunci lucrurile ar putea fi diferite."
53:34
De exemplu: "Da! Poate c ai confundat parte masculin a tatlui tu cu partea masculin n general. Dar
poate c nu e aa."
53:45
n general, n acest punct subiectul admite "Da, nu e aa..." A schimbat situa ia.
53:52
Dup aceea intr partea final a discursului, care este o parte diferit, unde tu trebuie s reprogramezi
subiectul.
54:01
S-l faci s vad harta teritoriului ntr-un mod diferit.
54:04
Dar n aceast prim faz ai neles ce nu nelege.
54:08
Deci, nu acuza pe toi sau nici mcar pe tatl tu care nu te las la discotec nu ar trebui s-l acuzi, dar
s vorbim despre asta.
54:17
Aceasta este o problem secundar.
54:19
Dar prin acest sistem, totul, "unde, cum, cnd"...Nu "De ce?"
54:28
Punei aceste ntrebri i ncet, ncet ajungei s restrnge i tot mai mult cmpul, i cu ct restrnge i
cmpul,
54:36
l avei pe cellalt care rspunde i repicteaz harta teritoriului ntr-un mod total diferit.
54:45
Dac ajungei s nelegei problema, nu i-o aruncai iari n fa , pentru c se enerveaz.
54:51
Da, ar putea s nu se enerveze, dar asta ar nsemna s fie o persoan deosebit,
54:57
De obicei, cnd spui unei persoane "Ai greit!" este dificil ca persoana s accepte
55:02
Sunt persoane care accept c au greit, ns tu nu trebuie s i spui "Ai gre it!".
55:07
"Dar tii c dup prerea mea acest lucru se poate face i altfel?"
55:12
S dm un exemplu!
55:15
Deci nu la contrast. Nu trebuie s mergi n contrast.
55:18

O liceniat de-a mea, cu muli ani n urm...

55:20
Berbec...Uite aa!
55:26
"Ar trebui fcut aceast reacie."
55:29
"Ar trebuie fcut aceast reacie, iar dac iese," spun eu "am demonstrat c mecanismul reac iei este
acesta."
55:34
Ea spune: "Nu! Nu o fac!"
55:37
"Nu? Dar de ce?"
55:39
"Pentru c nu folosete la nimic. Oricum e inutil."
55:42
"Dar i dac ar fi inutil, chiar dac reacia nu ar ie i, avem ni te date. "
55:48
"Reacia nu a ieit, dar putem spune c nu a ieit din acest motiv, din acesta i acesta."
55:53
"E inutil. Nu o fac!"
55:54
"Dar o fac pe aceasta, care cu siguran folose te la ceva."
55:59
"A! Bine! Mi se pare o idee bun!"
56:05
"Mi se pare o idee bun. tii ce fac?"
56:08
"Tu f-o pe a ta i eu o fac pe a mea."
56:11
"Astfel mergem nainte i economisim i timp."
56:15
"Aa i-o pun."
56:17
Bine! Atunci se apuc se fac reacia.
56:20
Dup aceea, cnd eu discut cu un alt student, u a se izbe te de perete i ea intr ca vntul...
56:28
"Am fcut reaciile." "Da?"
56:30
"Am fcut reaciile." "Da? i ce s-a ntmplat?"
56:31

Trap! i mi arunc pe birou o foaie.

56:35
Eu privesc i spun "A! Reacia noastr a ieit."
56:43
A noastr!
56:45
Nu a mea!
56:49
"Iar cealalt?" "Nu, cealalt nu a ieit."
56:53
Eh! Asta e! ns am...AM...obinut un anumit rezultat.
57:00
Rspuns: "Hm! tiam eu c tu ai dreptate!" Puf! i a plecat.
57:06
V imaginai ce ar fi ieti dac eu a fi spus "Nu! Tu faci ce vreau eu s faci?"
57:11
Era sfritul!
57:12
Acesta este motivul pentru care nu m mai ocup de licen iai - ficatul meu nu mai avea loc aici...
57:25
ns...
57:26
modelul metalingvistic funcioneaz foarte bine.
57:30
Eu am aplicat aceste lucruri n cele mai disperate momente, cnd lumea vrea s se sinucid.
57:38
Pentru c exist momente cnd telefonul sun o dat pe zi i mereu este unul care vrea s se sinucid.
57:45
Iar tu trebuie s-l faci s neleag c face o tmpenie.
57:50
i sunt i tehnicile.
57:53
Nu trebuie s-i spui tmpenii, ci trebuie s-i spui cum stau lucrurile.
57:57
Exemplu de discuie:
58:01
"Au venit extrateretrii, m-au luat n aceast noapte. Gata! Nu mai suport!"
58:05
"tiam eu c nu a fi reuit..." - Totul la negativ, nu-i aa?
58:10
Harta teritoriului. "...c nu a fi reuit s rezist...Acum ies de aici i m arunc de la fereastr."

58:18
"Chiar aa? Da, ai putea s o faci, ar putea fi o idee."
58:25
"ns nu cred c asta te ajut s rezolvi ceva."
58:30
"ns exist i alt posibilitate." Aa i spui, ca i cnd ai vorbi despre mncare sau despre a bea o cokacola.
58:36
"Nu! Nu te sinucide!"
58:38
Nu! De ce aa? Cu calm.
58:40
S discutm despre asta!
58:43
Acest lucru deja las n jos zidurile de aprare.
58:47
Violena cu care i spune acest lucru..."Cum? El nu-mi rspunde a a cum m-am a teptat eu c mi-ar fi
rspuns?"
58:53
Nu!
58:55
"Eu am impresia c pn la urm este un gest cam..."
59:00
"tii? E ca n cazul celor care fac o lucrare i apoi nu o predau."
59:05
"Noi avem datoria s facem experien, s nelegem lucrurile. Tu ce faci? Abandonezi lucrarea pe
jumtate fcut?"
59:12
"Te-ai gndit cumva c-i lai pe ceilali s termine lucrarea?"
59:17
"Srmanii...ei rmn s fac lucrarea iar tu abandonezi la jumtate de drum."
59:20
"Nu mi se pare un sistem foarte bun."
59:24
"Astfel, dac ea are un instinct minim de vin i-l ntorci invers."
59:30
"Atunci sunt un idiot dac m sinucid."
59:34
"Pentru c pe ceilali, srmanii, i las n rahat."
59:37
i tu trebuie s stai n rahat cu noi.

59:40
Cu toii mpreun n rahat! Aa se face!
59:50
Astfel tratezi subiectul in modul corect.
59:55
Pentru c astfel nelege. "Da, este adevrat! Este o tmpenie. Data viitoare cnd vin extratere trii le fac
un cur att de mare.
60:01
Asta mi place. Iat!
60:04
Tu foloseti cuvntul pentru a-i schimba harta teritoriului.
60:10
Aa.
60:11
Acesta este un potenial extraordinar.
60:14
Doar vorbind vindeci persoanele.
60:18
Trebuie s spun c asta chiar aa este.
60:24
Iar aici mergem spre un alt discurs, care privete tot PNL-ul.
60:29
Eu ncerc s rmn n timpi, pentru c, fiind prima dat cnd in un discurs mai amplu,
60:42
nu sunt sigur c pot da timpul corect diferitelor lucrurilor.
60:47
pentru c nu au toate aceeai importan.
60:51
V spun asta:
60:54
Cnd eu vorbesc cu voi i ncerc s comunic, comunicarea trebuie s aib ni te rezultate, pentru c altfel
nu comunic.
61:00
Exist nite criterii.
61:03
Nu toate lucrurile au aceeai importan.
61:06
Mergi la curs i spui "Of! Acela este foarte plictisitor! M enerveaz."
61:10
i descoperi c atunci cnd vorbete este monoton. Monoton...
61:14

Mono-ton ar spune cineva. Monoton!

61:17
Un singur tip de ton. Acest lucru i creeaz o problem. Dac este cenestezic...
61:24
vorbete foarte ncet...Te enerveaz aa...
61:29
Pe cnd n unele momente trebuie s ridice un pic vocea pentru a spune "Asta este important!"
61:35
E ca i cnd i-a semnala asta.
61:37
Unele lucruri se spun mai repede, altele nu. Aa cum se procedeaz n hipnoz.
61:41
Dup aceea am s v spun cum se aplic acest lucru cnd vom vorbi de hipnoz.
61:47
Alaltieri am ntlnit o fat, de fapt luna trecut...care avea o problem.
61:54
Problema comunicrii.
61:58
Amica ei spune rznd: "tii, aceasta cnd ntreab ceva nu-i rspunde nimeni."
62:08
"Cum aa?" ntreb eu.
62:09
"Uite aa! De exemplu, ieri s-a dus la un domn i l-a ntrebat: Nu v supra i, mi pute i spune ct este
ceasul?"
62:15
"Domnul s-a ntors i a plecat."
62:16
"Iar aceasta a rmas aa..."
62:20
"S-a ntmplat i la magazin: Ct cost acest pachet de biscuii?"
62:27
"Vnztoarea s-a ntors i nu i-a rspuns. S tii c ceva nu func ioneaz aici!"
62:35
Eu am privit-o i am neles ce nu funciona.
62:39
Gndii-v! Aceast persoan ntreba diferite lucruri ntr-un mod gre it.
62:45
Nu le privea n fa. De exemplu:
62:50
"Scuzai-m! mi spunei ct cost acest lucru?"
62:52

Cellalt nici nu a observat c vorbete cu el.

62:56
Trebuie s-l priveti n fa, pentru c majoritatea persoanelor sunt vizuale.
63:00
Trebuie s-l priveti n fa, pentru c altfel nu-l prinzi.
63:03
Cellalt nu era needucat, doar c nu i-a dat seama de cererea de informa ii.
63:10
Nu a existat un contact.
63:13
Doi tineri. O fat care era rpit, din Saridnia i care lucreaz n Anglia,
63:20
iar cellalt era logodnicul su de atunci.
63:26
Vin la mine acas pentru c ea dorea s fac o hipnoz iar el a nso it-o.
63:31
Aceti doi tineri, care erau mpreun de ceva timp, nu-mi amintesc de ct timp,
63:35
n ultima perioad se certau.
63:39
Iar la un moment dat ei mi spun:
63:43
Eu m cert cu ea. Eu m cert cu el...Are dreptate el. Are dreptate ea...Eu stau i i privesc.
63:47
i n timp ce ei ncep s se certe eu i privesc pentru o secund i spun "Stop!"
63:51
"Am neles! Bineneles c v certai."
63:55
Iar el spune: "Cnd eu i spun ceva, ea nu m prive te n fa ."
64:05
M sfideaz? De ce nu m privete n fa? Refuz comunicarea? Nu!
64:09
El era vizual iar ea era auditiv.
64:12
Cnd el se aeaz aa pentru a o privi, ea se ntoarce pentru a pune urechea.
64:17
Cellalt face cum face cinele cu coada. Se ntoarce, iar cellalt se enerva i mai mult.
64:25
Le-am spus: "Uitai! Aceasta este problema i se rezolv a a."
64:30
A! E banal, nu-i aa?

64:33
Vedei cum uneori nite tmpenii i pot crea probleme n via ?
64:37
ntr-un mod banal!
64:39
Trebuie s tii toate aceste lucruri, pentru c atunci cnd vine a a-numitul rpit,
64:44
Eu doar nu fac psihoterapie.
64:45
l am pe acest amrt care vine la mine i care vrea s se sinucid i care are extratere trii n cas.
64:50
i trebuie s-i dai motivaia pentru a schimba harta teritoriului.
64:55
Deci n acest sens sunt importante aceste lucruri.
65:01
Ce este un metaprogram?
65:03
Un metaprogram este o schem de comportament.
65:07
Noi, care suntem ca nite computere (Am spus asta la nceputul zilei), urmm ceva ce avem n creier,
care este o serie de instruciuni.
65:16
n parte...ba n mod total conectai, reglai i legai de arhetipuri.
65:24
care sunt acei operatori matematici care ne mic n spa iu, n timp i n energie.
65:31
n parte produi de cel care este programul pe care i l-a dat natura.
65:36
Mama ta i-a tras o palm cnd ai furat un mr iar tu i aminte ti asta pentru toat via a.
65:42
Deci, rspunsul va fi:
65:46
Dac fur un mr omor pe cineva cnd voi fi mare sau nu voi mai mnca mere niciodat.
65:52
Acestea sunt rspunsurile.
65:53
Tu trebuie s tii c comportamentul c nu-i plac merele se datoreaz faptului c ai primit o palm cnd
aveai 3 ani
66:00
Trebuie s tii.
66:01

Trebuie s nelegi. Vom vedea dup aceea cum se nelege.

66:05
Deci, sunt vreo zece programe care sunt acestea de aici. Acum le vom vedea pe fiecare n parte, astfel
nct
66:14
s tii crui grup aparinei.
66:17
Fiecare dintre voi, n unul dintre aceste programe, se comport ntr-un anumit fel.
66:25
Oamenii nu au comportamente infinite.
66:30
Oamenii au puine comportamente.
66:33
n acest caz, cele principale sunt 10.
66:36
Pe care americanii le numesc Chunk Down...sau ceva de genul.
66:42
Ce nseamn asta? nseamn c voi suntei cei care se uit la detalii
66:48
Sau suntei cei care privesc n general?
66:50
Mergem s cumprm o main. "Aceast main e super pentru c are piuli ele..." Cui i pas?
66:58
Cellalt spune "Arat bine i este vopsit bine."
67:01
Iat! Cine suntei?
67:03
Pentru c n acest sens voi putei pune o ntrebare
67:07
Cnd cumperi o main la ce te uii prima dat?
67:10
Nu-i aa? Linia n general.
67:13
Manetele de vitez... Maneta de vitez este o parte, deci eti un pic i...???...
67:26
ns acest rs a venit i de la femei.
67:31
"In time" sau "out of time", adic a tri n prezent sau a te gndi la viitor.
67:38
Acest lucru este important. Aici vreau s deschid o parantez, pentru c exist o diferen ntre brba i i
femei.

67:44
Acest lucru este important. De ce?
67:46
Pentru c atunci cnd trebuie s faci o hipnoz, care n acest caz ar fi o hipnoz regresiv,
67:51
dac ideea de timp este diferit la femeie fa de brba i, trebuie s ii cont de asta.
67:56
Deci, a tri n prezent sau a tri n viitor.
68:05
Nu ne vor ajunge banii pentru cumprturi.
68:08
Se gndete la viitor.
68:10
A tri n viitor este: azi am cumprat prea multe lucruri care nu-mi trebuiesc.
68:15
Discursul este acelai, ns o viziune este n prezent i una n viitor.
68:21
}n realitate, aici vreau s alegei crui grup i aparinei.
68:26
n una dintre aceste dou categorii v aflai voi.
68:29
Pentru c acest aspect al Programrii Neurolingvistice este legat de o realitate a universului care se
numete dualitate.
68:36
Deschis-nchis, plin-gol, frumos-urt, nalt-scund.
68:41
Dualitatea...(Nu vreau s v rein prea mult n legtur cu aceast problem.)
68:44
Dualitatea reprezint momentul fundamental al creaiei.
68:48
Creaia, adic Contiina din PNL, Contiina, adic Dumnezeu,
68:55
decide la un moment dat c vrea s vad cum este fcut, adic decide s se cunoasc pe sine.
69:00
Aadar, cum este doar el, are nevoie s-i construiasc o oglind pentru a se privi n ea.
69:06
Oglinda - adic chestia specular pe care am vzut-o nainte.
69:11
Operatorul linear geometric care n interiorul su are rota ie, transla ie i schimbarea energiei.
69:18
Oglinda.

69:20
Imaginea specular! Contiina decide c vrea s neleag cum este fcut.
69:27
Construiete timpul, spaiul i energia, care sunt realitatea virtual.
69:32
Adic partea specular n care s se priveasc pentru a vedea cum este fcut.
69:36
n acea clip se creeaz un lucru important, care este dualismul.
69:42
Spaiul poate merge ntr-un sens sau n altul, timpul poate merge ntr-un sens sau n altul, energia se
poate mri i se poate diminua.
69:50
De ce exist dualitatea?
69:52
Dualitatea exist pentru c fr dualitate sau dualism nu se poate face experien a.
69:57
Dac nu ar fi fost dualismul, nu ar fi fost alegerea.
70:00
Eti aici i trebuie s mergi acolo.Trebuie s mergi acolo. Dar dac tu vrei s mergi n cealalt parte?
70:06
Trebuie s alegi, deci, trebuie s existe dualismul, posibilitatea de a putea merge n fa i n spate, n
toate direciile. Aici sau aici, aici sau aici, etc.
70:15
n sus sau n jos. n momentul n care se creeaz dualismul, a fost creat posibilitatea de a face
experiena.
70:23
care altfel ar fi fost obligatorie.
70:25
Dac nu ar fi existat alegerea, nu ai fi fcut experien a a ceea ce nseamn s alegi.
70:30
Dac nu alegi, nu poi s nelegi ce nseamn responsabilitatea alegerii.
70:38
O las sau nu o las?
70:41
Asta nu o spune Buddha sau Mahomed.
70:47
Alegerea este a mea. Eu sunt Mahomed.
70:50
Eu sunt Buddha, eu sunt Dumnezeu.
70:52
Iat de ce aceste metamodele sunt de acest tip.

70:57
Atunci s vedem timpul pentru femei i pentru brba i.
71:00
Femeia, care este legat puternic de lobul su drept, invers fa de brbat, care este legat de emisfera sa
stng,
71:11
vd timpul n mod diferit.
71:13
Femeia este legat de trecut i de prezent.
71:18
Brbatul este legat de prezent i de viitor.
71:23
Brbatul i femeia se regsesc doar n prezent.
71:26
S dm un exemplu n legtur cu ce vreau s spun.
71:28
S privim albumul cu fotografiile de la nunt.
71:31
Ce tmpenie!
71:35
Femeia este cea care vrea s priveasc napoi.
71:37
Dar pe brbai nu-i intereseaz.
71:42
Sau femeia pe biciclet. La Roma nu prea sunt, ns la Pisa sunt mai multe.
71:50
Femeia pe biciclet.
71:52
Eu o privesc i vd c femeia pe biciclet ia o traiectorie liniar uniform.
72:03
Adic nu schimb niciodat viteza.
72:06
Are mereu aceeai vitez.
72:08
Fiind foarte atent s nu pun aproape deloc picioarele pe pmnt.
72:13
Jos este semaforul rou.
72:17
Tu ai ncetini, ea nu.
72:20
Tum! Tum! Tum! Semaforul este tot rou

72:23
n momentul n care semaforul intr n prezentul tu, abia atunci ea i d seama de semafor, pentru c
nainte era n viitor. Pum! i frneaz.
72:31
Doar n acel moment vede semaforul, nu nainte.
72:38
Sunt dou motive fundamentale pentru care unul parcheaz maina blocnd pe altul, dac e ti o femeie
sau un brbat.
72:43
Sunt dou motive complet diferite.
72:45
Femeia parcheaz i blocheaz pe altul pentru c trebuie s se opreasc acolo.
72:50
Nu se gndete c peste 5 minute, 5 secunde, adic n viitor,
72:57
trebuie s treac autobuzul, care pe acolo nu va reu i s treac,
73:01
pe cnd brbatul are controlul teritoriului. "Eu m opresc aici pentru c nu m intereseaz de nimic."
73:08
Este un concept total diferit.
73:12
n cas, dac brbatul vrea s schimbe locul de munc, femeia i face griji. "Ce se va ntmpla n viitor?
Nu ai putea rmne la acest loc de munc n loc s faci..."
73:25
Trebuie s ducem documentele la ghieu.
73:30
Masculul se uit cu o sear nainte s vad dac le are pe toate documentele.
73:35
Privete n viitor. Femeia ajunge acolo i i lipsete un document, pentru c nu l-a luat.
73:41
ns sunt brbai care se comport ca nite femei i femei care se comport ca ni te brba i. De ce?
73:47
Bineneles! De ce? Este important!
73:50
Pentru c nu scrie femeie sau brbat pe..... Cei doi lobi sunt cntri i n mod diferit.
73:56
Acesta este doar o tendin.
73:59
ns uitai c exist acesta mar difereniere.
74:03
n hipnoz aceast difereniere iese la suprafa.

74:06
Pentru c partea sufleteasc este cu totul atemporal.
74:08
Deci, partea feminin e mult mai atemporal fa de parte masculin.
74:14
Conceptul de timp este mai puin important pentru femeie.
74:19
Se ntmpl. Aa este! S vorbim despre asta.
74:24
Aa cum spuneam n aceast diminea, aceti doi psihologi americani,
74:31
n realitate sunt australieni, un brbat i o femeie, au eviden iat faptul c
74:40
brbatul vrea s rezolve problemele iar femeia vrea s discute despre ele.
74:44
Adic vrea i s le rezolve, ns cel mai important pentru ea este s le discute.
74:50
Din acest motiv se spune c femeia percepe mai bine trecutul iar brbatul viitorul, pentru c el vrea s le
rezolve.
75:02
Cum reuesc s o enervez pe soia mea?
75:06
Ea: "i-am spus c ar fi trebuit s schimbi acel bec."
75:12
"Ah! Scuz-m! O fac imediat!"
75:14
Dar ea se enerveaz.
75:16
"Tu trebuie s spui: Bine! Da, ntr-adevr, aici era mai puin lumin. Nu-mi spune... "
75:24
Iat! Ai neles?
75:26
Adic vorbeti i i spui despre problem.
75:33
nelegi c pentru ea este o problem s aib becul ars.
75:37
Acest tip de comportament, care este o problem care prive te legtura ntre feminin i masculin,
75:44
Iar acest tip de problem pe care o avem n afar, o avem i n interiorul nostru, pentru c fiecare dintre
noi are o parte masculin i o parte feminin a sinelui.
75:50

Dac nu vorbesc ntre ele suntem terminai.

75:54
Asta doar ca s spun acest lucru.
75:57
Procedural-opional. Urmez procedurile.M activez imediat.
76:01
Trebuie s mergem s facem cumprturi la supermarket.
76:08
Plecm!
76:09
Nu! Cum aa? nainte trebuie s trecem pe la veterinar, apoi trebuie s punem benzin, deci...a i n eles?
76:17
Acestea sunt proceduralul i opionalul.
76:20
A merge spre i a pleca de undeva. Acest lucru nseamn a motiva lucrurile.
76:28
A merge spre...
76:34
Nu mai este ap distilat n recipientul cu ap distilat.
76:40
Trebuie s mai iau. Merg s mai iau.
76:43
Nu mai este ap distilat n recipient. tiam eu. Nici de aceast dat nu este ap distilat n recipient.
76:48
Plec acas i azi nu se mai lucreaz. Aa se vor nv a minte!
76:52
Dou atitudini total diferite
76:55
care este acelai lucru: nu este ap distilat, dar prima dat te-ai comportat ntr-un mod pozitiv, iar
cellalt a spus "Gata! Azi nu mai fac nimic."
77:03
"Deja m-am enervat."
77:06
Iar acest lucru se ntmpl adesea.
77:10
Poate c nainte de asta au fost ale motivaii.
77:13
Deci, cnd gsii o persoan care este motivat negativ i...
77:21
suntei pus n situaia n care trebuie s-i rsturnai harta teritoriului
77:26

"Bine. Nu-i face griji! De aceast dat o fac eu, iar tu continu s faci ce vrei, oricum mie mi ia 4
secunde. "
77:32
Fii tu motivat pozitiv n locul su.
77:35
Filtrul de autoritate.
77:39
Filtrul autoritii este forte simplu.
77:42
i cam 80% dintre oameni intr aici.
77:47
De ce ai cumprat acest detergent? Pentru c mi-a spus asta televiziunea.
77:51
De ce iei acest medicament? Mi-a spus medicul.
77:56
Filtrul autoritii. Ceilali decid pentru tine.
77:59
Mi-a spus medicul. i cui i pas?
78:01
Cum adic? Cui i pas c i-a spus asta medicul?
78:04
De ce? Cine este medicul? Iisus Cristos?
78:07
Adic...De ce ai cumprat...? Pentru c mi-a spus asta televiziunea. i cui i pas de televiziune?
78:13
Ce faci? Faci ce spune televiziunea? Adic...S gndim nti.
78:16
Deci, n ziua de astzi 80 dintre persoane cade aici...n filtrul autorit ii.
78:22
Mi-au spus s fac aa, deci fac aa.
78:25
Extraterestrul... Extraterestrul are filtrul autorit ii.
78:27
"Se face aa pentru c aa s-a fcut mereu." spune el n hipnoz.
78:32
Este cretin.
78:35
Din punctul meu de vedere, pentru c aceasta este harta mea a teritoriului.
78:40
Acordul i dezacordul.
78:42

Acesta este o categorie foarte interesant, pentru c zic mereu ori da ori nu.
78:46
"Mergem la cinematograf n aceast sear?" "Nu! mergem la teatru!"
78:50
Sau "Mergem la cinematograf n aceast seara?" "Da. Mergem la cinematograf."
78:54
Cnd v ntlnii cu cei care spun...
78:59
sunt cele dou tipuri fundamentale.
79:00
Cei cu nu propozitiv i cei cu nu fr propoziii.
79:03
"Mergem la cinematograf?" "Nu."
79:04
"Mergem la teatru?" "Nu."
79:05
"Mergem la...?" "Nu."
79:07
Mereu nu.
79:08
Acestea sunt persoane care au o motivaie fundamental. Eu am cunoscut cu mul i ani n urm
79:13
nite ufologi, srmanii de ei!
79:16
de la un centru ufologic din nordul Italiei,
79:21
care discutau despre natura OZN-urilor.
79:27
OZN-urile sunt maini extraterestre. Nu!
79:31
i i ddeau o explicaie...din acest i acest motiv.
79:37
Altul spunea: Atunci OZN-urile sunt ni;te chestii militare. Nu! Din acest i acest motiv.
79:43
OZN-urile sunt... OZN-urile, iar acesta spunea mereu nu, mereu nu, mereu nu.
79:47
La un moment dat OZN-urile nu exist.
79:50
Atunci ce sunt OZN-urile? a ntrebat cellalt.
79:54
Iar el a spus "Nu!"

80:01
Iar eu i priveam pe cetia doi i m gndeam ''Ce spune sta?"
80:05
Iat! Deci, sunt i astfel de persoane.
80:09
Bineneles c exist nite trucuri pentru a depi aceast dilem.
80:12
"Vrei s mergem la cinematograf n aceast sear?" "Nu. Mergem la teatru."
80:14
"Bine. Mergem la teatru. "
80:17
"Nu. Atunci mergem la cinematograf."
80:20
Taci i mergei la cinematograf.
80:22
Ai neles? Aa se face.
80:24
S tii c funcioneaz foarte bine. De ce se ntmpl aceast nega ie?
80:28
Negaia nu se ntmpl pentru c tipul nu vrea s mearg la cinematograf sau la teatru, ci pentru c vrea
s-i spun nu.
80:34
ns voi s facei aa.
80:37
ncercai!
80:39
"Mergem la cinematograf n aceast sear?" "Nu. Mergem la teatru."
80:41
"Nu. Mergem la cinematograf." "Bine. S mergem!"
80:44
Ok? ncercai!
80:47
"A fi sau a avea." Iat! Aceasta este o problem.
80:50
Eu sunt legat de a fi sau a avea. Adic...
80:54
S le vedem n aceast accepiune, aa cum le vede PNL-ul.
80:58
Eu doresc ceva cu adevrat sau vreau s o posed?
81:02
V-ai imaginat vreodat, cnd trebuie s cumprai, mai ales brba ii...s zicem un computer nou,

81:08
cnd avei ideea "Cine tie ct de frumos va fi peste 3 zile, cnd m duc acolo i-l cumpr."
81:14
i v imaginai momentul cnd l vei avea, dar nc nu-l ave i.
81:19
Cellalt spune "La naiba! Trebuie s-l cumpr imediat."
81:23
Iat! Acestea sunt cele dou situaii, a fi sau a avea, n opinia PNL-ului.
81:30
Fiecare dintre voi aparine uneia dintre aceste dou categorii.
81:34
mpotriv. Idealistul care lupt pentru o cauz. Cine este a a?
81:38
Sunt muli ecologiti, muli naturaliti, cei din timpurile noastre, nu cei adevra i.
81:47
Putem mnca acest biscuite? Nu! Acest biscuite conine... i face ru.
81:52
Atunci mncm aceast...Nu! Pentru c aceasta...
81:54
Cumpr paste Barilla? Nu, pentru c pasta Barilla face...
81:57
La naiba! i ce atunci eu ce mnnc?
82:00
Acesta este idealistul care lupt pentru o cauz.
82:03
i i avei n faa voastr. Cine tie ci cunoatei!
82:06
Ei aa sunt, dar facei-i s raioneze! Ok! Bine! Dar tu ce ai face?
82:13
S lsm pastele Barilla. F tu mncare. Ce mncm astzi? Gte ti tu!
82:20
Sigur c da! Aceasta est ideea. n comunicare l gestionezi cumva pe cellalt
82:26
fcnd, dac el nu vrea, astfel nct s-i repropui lui responsabilit ile sale.
82:31
Astfel n acel moment i schimbi harta teritoriului.
82:36
Familiaritate - noutate. Sigur c da! Acetia sunt conservatorii i inovatorii.
82:40
Ar trebui schimbat sistemul de operare.
82:45

Mama mia! Dac mi schimbi sistemul de operare totul o s se duc la naiba!

82:48
Trebuie introduse n computer toate programele. Ce tmpenie!
82:52
Acesta este conservatorul. Inovatorul: Cui i pas? Cu un computer nou toate merg mai bine.
82:58
De cte ori nu am trecut prin asta! M-am trezit c eu sunt un pic mai conservator.
83:02
De cte ori pun mna pe Windows Vista mi se face ru.
83:06
tiu! ns aa este. Fiecare dintre voi aparine uneia dintre aceste categorii.
83:12
Asociativ - disociativ.
83:14
Aici este un alt lucru de spus.
83:16
Emisfera stng - emisfera dreapt.
83:18
Uitai! PNL-ul a descoperit o chestie pe care nu cred c a punctat-o bine.
83:24
ns vi-o spun, pentru c este un truc pe care-l pute i folosi.
83:27
S vorbii cu sufletul vostru. S spunem aa.
83:30
Aadar, cnd visai, visai n dou moduri diferite.
83:36
C telecamera care nregistreaz visul o avei n ochi i voi privii din interior ceea ce se ntmpl.
83:46
Sau telecamera este n afar i v vedei din afar.
83:50
Bine? Asta este...a te vedea din afar, un moment disociativ,
83:56
n care v disociai de corpul vostru
83:59
pentru c camera video, adic zona n care este con tiina existen ei, este n afar i voi v vede i acolo.
84:06
Ceea ce se poate ntmpla ntr-o situaie disociativ, a a cum o numesc psihiatrii n mod negativ, n
timpul OOBE,
84:14
adic fenomenele de out of body experience, ie irile din corp.
84:19

Mai disociativ dect att....

84:20
Ieirile din afara corpului. Bine!
84:24
Chiar dac de aceast dat nu vreau s vorbesc despre ie irile n afara corpului,
84:28
ns voi putei s v imaginai c suntei aici,
84:33
iar pentru o secund nchidei ochii i v imaginai c v vede i printr-o camer video din afar.
84:38
n acest moment, cnd facei acest lucru,
84:42
voi nu v dai seama, dar lucrai doar cu lobul drept.
84:48
Nu cu cel stng, care este cel care lucreaz n general cnd camera video este n interiorul corpului.
84:54
Asta ce-i permite s faci?
84:56
n permite, n funcie de ct de asociativ sau disociativ e ti, s faci ce vrei,
85:02
dar poi obliga o persoan care este asociativ s se disocieze.
85:06
i cnd se disociaz l poi obliga, pentru c o face n mod incon tient, s lucreze doar cu lobul drept.
85:14
cel unde este sufletul, cel unde este partea feminin a sinelui, cel unde este creativitatea.
85:21
i atunci descoperi c ai dou camere video.
85:24
Una care este lobul drept i una care este lobul stng, cu dou con tiin e diferite.
85:28
Una masculin i una feminin, una a tot i una a lui mereu.
85:32
Se poate spune aa.
85:34
tiu c aceast expresie ar merge mai...
85:40
Vedei voi...Cum s spun asta?
85:47
Partea sufleteasc este una singur.
85:49

Nu exist dou, trei. Nu are fiecare dintre noi cte una, ci are cte o buc ic dintr-o parte sufleteasc
care face parte dintr-o anima mundi,
85:57
dintr-un lucru unic. Una singur! Un suflet mare, mare.
86:01
Motiv pentru care, atunci cnd ntrebi partea sufleteasc n hipnoz
86:05
"Cum te numeti?" ea i spune "Eu nu am nume."
86:11
Sau "Noi nu avem nume."
86:13
i de ce asta? De ce nu au nume?
86:16
De ce nu-i dau nume? Nu-i dau nume pentru c nu exist necesitatea de a numi ceva care este un
lucru unic.
86:22
Dac exist Giovani i Giusepe, unul se numete Giovani i cellalt Giusepe.
86:25
Dar dac exist doar Giusepe, nu-l va striga nimeni pe nume.
86:28
El singur nu se strig. De ce s-i dai un nume?
86:32
Cnd un lucru este unic, nu are nume.
86:36
Sufletul este un lucru unic. Fiecare dintre fiinele umane care au suflet, care este suflet, are o parte din
acest lucru.
86:43
care are identitatea sa n acel moment, dar face parte dintr-un singur lucru, care nu are axa timpului.
86:50
Deci este, n viziunea totalitii - care este mereu.
86:54
Spiritul este la fel, dar are o viziune, pentru c nu are axa spa iului.
86:58
Din acest motiv, pentru c nu are viziunea spaiului, are viziunea a tot, care este spa ial.
87:07
Totalitatea spaial.
87:08
Acela este "mereu" i acesta este "totul", spaial.
87:13
Aceasta este o problem fundamental.Aceasta este o problem fundamental.
87:17

Cele dou emisfere, cnd le faci s raioneze n acest fel, cnd desprinzi una,
87:22
cnd o dihotomizezi, cnd o stingi, i o pui s lucreze doar pe cealalt,
87:29
poi avea nite rspunsuri neateptate, pentru c este partea sufleteasc cea care rspunde.
87:34
Sau doar partea spiritual este cea care rspunde.
87:37
Deci, acest lucru poate fi foarte util n cea care este structura ancorelor, pe care le vom vedea.
87:43
Cnd tu te priveti din afar, i se schimb harta teritoriului. Iat unde vreau s ajung.
87:51
Deci, n gestiunea fobiilor, se ntmpl adesea ca pienelistul s- i spun: "Acum te prive ti din afar."
87:58
Dac te priveti din afar vei avea o viziune complet diferit fa de ceea ce era fobia ta,
88:03
cnd i era fric de ntuneric.
88:04
Tu eti acolo, dar te priveti din afar.
88:06
Este partea sufleteasc, care nu d doi bani pe frica de ntuneric?"
88:09
Iar tu eti capabil s o supori, privind-o, scena a ceea ce se ntmpl,
88:15
vznd-o dintr-o alt parte.
88:17
Dup aceea, cnd recompactezi viziunea din exterior cu viziunea din interior,
88:23
Viziunea exterioar se unete cu cea interioar, iar tu ai o viziune complet diferit.
88:29
Cu alte cuvinte, aa cum vom vedea i experimental (o ve i putea face i voi) nu v ve i mai teme de
ntuneric.
88:36
ntr-o edin de 10 minute.
88:38
Acest lucru dispare.
88:39
Deci nu mai trebuie s mergei la psihiatru, etc., etc.,
88:45
Acesta este un aspect important.
88:48

i aceste filtre sunt filtre care ne ajut s nelegem cumva...Iat-le!

88:58
la ce punct am ajuns.
89:02
Continui pentru nc 10 minute i apoi facem pipi.
89:09
Iar dup aceea i dm lovitura final.
89:12
Deci, v spun acest lucru care...Da, dureaz 10 minute.
89:19
pentru c, dup prerea mea, este un lucru important pentru americani, dar pentru noi nu este.
89:26
Deci, iat-l aici.
89:28
Acesta este un test.
89:30
Se numete TOTE. L-au inventat Miller, Galanter i Pribram.
89:35
Pribram! Dar acesta nu este cel de dinainte?
89:39
Ia uite! Neurofiziologul care i spune c creierul este un cititor de holograme
89:45
este i unul dintre inventatorii PNL-ului.
89:48
Cine s-ar fi gndit vreodat la asta?!
89:50
Deci, testul este ceva...tia sunt americani, deci s-i lsm s fac cum vor...
89:57
Americanii au o problem!
90:00
Problema este c nu fac nimic dac nu exist o lege scris care s le spun cum s fac.
90:06
Cumperi o cutie cu carne.
90:09
Pe ea scrie...Cutie cu carene. Instruciuni: Cum se deschide cutia: Iei cutia cu mna stng.
90:15
Cu mna dreapt iei deschiztorul de cutii i l pui pe partea de sus a cutii i ape i cu putere cu mna
pentru a deschide cutia.
90:27
n acest punct, cu a treia mn, rotii rotia...
90:32

Dac nu exist instruciuni, americanii nu sunt capabili s demonteze nici mcar un urub.
90:38
De fapt, Ikea nu exist n America.
90:41
Deci, un exemplu clasic!
90:46
Apre o tire n ziar. Este un exemplu pe care l povestesc mereu.
90:52
O americanc ctig la un proces intentat unei firme de electrocasnice 1 milion de dolari.
91:04
1 milion de dolari? i ce a fcut? Citete mai departe!
91:07
Doamna a splat cinele i apoi trebuia s-l usuce.
91:12
Da. L-a bgat n cuptorul cu microunde.
91:17
I-a murit cinele. Femeia a dat firma n judecat i a c tigat procesul pentru c pe instruc iuni nu scria
"Nu bgai animale mici n cuptorul cu microunde."
91:29
Dac astzi avei un cuptor cu microunde n cas merge i s citii, pentru c scrie mic "Nu se bag
animalele mici n cuptorul cu microunde. "
91:39
Iat! Acetia sunt americanii! Americanii au nevoie de un model.
91:44
Modelul TOTE, care i rezolv problemele.
91:47
Funcioneaz astfel:
91:52
Este un buton, pe care dac apei intri. Este un program,da?
91:56
Intru aici i fac un test.
91:58
Vreau s vd dac situaia mea este aceasta. La naiba! Situaia mea nu-mi place.
92:01
Trebuie s operez ceva i fac operaia.
92:04
Dup ce am fcut operaia trebuie s verific dac s-a schimbat ceva i fac nc o dat testul.
92:10
nc nu sunt mulumit. Atunci trebuie s fac o alt opera ie pentru a-mi schimba via a.
92:14
Dup care fac iari testul i tot continui aa, pn cnd sunt mul umit i ies.

92:20
Dar trebuia s fac toat aceast nenorocire? Noi mereu am tiut c se face a a.
92:25
V spun, ns acum s dm un exemplu practic.
92:30
Pentru c pentru noi aceasta este partea din Programarea Neurolingvistic
92:36
care ajut persoanele srace cu duhul.
92:39
adic care nu au iniiativ, care sunt i la noi, n Italia, ns aceasta este o exigen american.
92:47
Vedei? Exist i alte modele, dar sunt mereu aceleai.
92:52
Ai o stare actual i ai o stare pe care o doreti.
92:55
Fac testul: mi e grea de mine. Fac ceva, dar nc mi este grea de mine.
93:00
Fac ceva, acum art bine pentru c mi-am fcut buzele, deci ies.
93:05
Am cheltuit un sac de bani, dar sunt fericit. Iat!
93:10
nelegei c dup prerea mea este o banalitate.
93:14
n realitate, acest tip de proiect este utilizat pentru a face ni te lucruri incredibile.
93:21
Dar adevrata natur a motivului pentru care acest lucru func ioneaz eu vreau s vi-o spun n alt mod.
93:29
Pentru c aa pare o banalitate i nu folosete la nimic.
93:34
Cnd noi avem de rezolvat o problem, creierul nostru face confuzie.
93:40
Eu mi amintesc, iar acest lucru vi-l spun printr-un exemplu,
93:48
cu muli ani n urm, cnd eu eram n CUN, acolo era un mare pre edinte, care era Giancarlo Barattini, la
Milano.
93:57
Giancarlo Barattini era un publicist. Fcuse coala n Winnie Weber, n America,
94:04
Winnie Weber este cea care face ???, deci vinde orice.
94:09

De la automobile la frigidere, deci sunt vnztorii care trebuie s- i vnd lucrurile chiar dac tu nu ai
nevoie de ele.
94:17
Deci intr, i creeaz nevoia, creeaz situaii n care tu nu-i poi goni
94:25
La fel cum fac unii religioi care vin la tine i nu mai po i scpa de ei.
94:32
Deci, cumva, te oblig s cumperi ceva ce nu-i trebuie.
94:39
Aadar, la coala de vnztor pe care o fcuse, i predaser i aceste lucruri.
94:46
Iar el mi-a dat un exemplu! Mi-a spus "Uite! Pentru a rezolva o problem, trebuie s procedezi ntr-un
anumit fel. Uite! Este simplu."
94:53
"i dau acest exemplu."
94:54
Exemplul pe care mi l-a dat a fost acesta:
94:57
Reunim conducerea firmei noastre pentru a decide ceva.
95:04
Noi, care producem cutii de carton, vrem s decidem dac mine diminea vrem s mergem pe lun.
95:12
Cum adic pe lun? i cum ajungem pe lun?
95:15
Este foarte complicat. Razele, milioane de dolari, tot felul de lucruri.
95:19
Noi facem cutii din carton. De ce s vrem s mergem pe lun?
95:23
Azi decidem dac vrem s mergem pe lun.
95:25
Mine vom decide cum.
95:28
Acesta este trucul.
95:30
Azi decidem s mergem pe lun, s facem acel lucru
95:33
Mine decidem cum.
95:34
Pentru c dac astzi avem i problema de a decide cum s mergem pe lun
95:40
sunt dou probleme mpreun.

95:41
Iar ceea ce ni se pare de nedepit, l face i pe primul s fie la fel.
95:47
Astfel, problema, care se divide n dou categorii, 2 pr i,
95:51
A decide s mergem pe lun i apoi a vede cum.
95:54
Are o parte uoar de decis i una dificil.
95:57
Dac tu nu divizi aceste dou pri, totul devine dificil.
96:02
Aceasta este problema.
96:04
Strategia se schimb complet.
96:08
Pentru c mine, acum c am decis s mergem pe lun, trebuie s cutm fonduri.
96:16
Ai neles c s-a schimbat harta teritoriului?
96:19
Ieri nici mcar nu-i puneai aceast problem, pentru c pentru tine era de nerezolvat.
96:23
Dar cum deja ai decis c trebuie s mergi pe lun, eti propozitiv, ai devenit propozitiv. S-a schimbat
harta teritoriului.
96:31
Aceasta este realitatea modelului TOTE.
96:34
Nu chestia pe care am vzut-o nainte.
96:36
Iar asta este ceva ce noi putem face n fiecare zi.
96:42
"Am 50 de ani. Nu am gsit de munc i nu voi gsi niciodat."
96:46
Nu-i aa? Vezi totul n mod negativ.
96:52
Mi-au oferit n aceast afacere s fiu ??? , dar cum este inutil, nu voi face asta.
97:03
Pn una-alta s acceptm acest post.
97:07
i dup aceea vedem.
97:09
Aa se face n realitate, nu-i aa?

97:12
Iat! Acesta este modelul. Cnd tu ai o problem mare, dificil de rezolvat, te opre ti.
97:19
Divide-o n subprobleme i analizezi cte una pe rnd.
97:23
Aceasta este singura posibilitate pe care o avei pentru a v rezolva problemele, pentru c cu ct urca i
pe o treapt i ai rezolvat o problem
97:32
vei gsi un sistem de a le rezolva i pe celelalte cumva.
97:36
Dac nu oricum, cu cealalt strategie nu o vei rezolva niciodat.
97:41
Un sfert de or pentru a face pipi. Mulumesc!
98:18
Noi utilizm tehnica ancorelor n hipnoza regresiv pentru a recupera amintirile.
98:24
Sau n PNL-ul normal.
98:28
V voi spune cum.
98:30
ns sunt utilizate i n gestionarea...
98:37
diferitelor fobii de ordin psihic, adic frica de ntuneric,
98:44
ipohondria, tot ceea ce v poate veni n minte.
98:48
Amintirea obsesiv a ceva ce s-a ntmplat, cum ar fi violen a fizic i a a mai departe.
98:54
Ancorele sunt de 3 tipuri: vizuale, cenestezice i auditive. Prin cele vizuale m ancorez de o imagine.
99:02
M ancorez la un sunet.
99:03
M ancorez la o senzaie cenestezic.
99:08
M aps pe mn, uite aa.
99:10
Astfel nct s-mi amintesc acest lucru.
99:13
n a-mi aminti bine acest lucru, trebuie s-mi mresc emotivitatea pe care o am n corp. Emo ia.
99:23
Pentru c n momentul n care emoia devine puternic, puternic, e ca i cnd

99:31
amintirea momentului emotiv s-ar ntipri n mintea mea i se aga de cealalt ancor.
99:39
i-am apsat un deget cnd te-am fcut s simi acea emoie puternic.
99:43
Nu o mai uii. Computerul-creier a fost reprogramat.
99:49
De fiecare dat cnd i aps acest deget ie i revine acest tip de emo ie.
99:54
Este un pic pavlovian acest lucru, ns funcioneaz n acest fel.
99:58
n unele ancore, pe care noi le-am inventat i le-am utilizat,
100:04
s spunem pentru cercetrile noastre, este legat de problema camerelor video.
100:10
Camerele video ca ancore vizuale.
100:12
Adic, de exemplu, tu te vezi din afar. Pentru a te face s- i aminte ti ni te lucruri se procedeaz astfel:
100:20
De exemplu, s lum problema extraterestr, ns putem lua orice alt problem,
100:26
Subiectul i povestete c este luat noaptea se treze te iar n camera sa este un extraterestru care l
privete aa.
100:36
Te sperii, dup care adormi la loc.
100:40
Asta i povestete.
100:43
Iar cnd i povestete asta ridic privirea n sus la dreapta. Dac nu este stngaci i spune c l-a vzut
cu adevrat. El nu-i d seama.
100:51
Dar tu nu-i spui "Fii atent, c ai ridicat ochii a a, deci l-ai vzut n realitate."
100:56
i spui..."S vorbim despre asta."
100:58
"S vorbim despre acest vis pe care l-ai avut. Mi-l explici mai bine?"
101:03
i aa iat c era extraterestrul care intra. Mi s-au deschis ochii i l-am vzut acolo.
101:10
Bine. Oprete-te asupra acelei imagini.
101:12

Privete imaginea nemicat, fix.

101:15
Pentru c imaginea este ca o fotografie i nu se ntmpl nimic, prive te-o mai bine.
101:20
i tu faci aa...l imii.
101:23
Ce este n sus, n jos, la dreapta, la stnga, cum arat?
101:29
Dup aceea vezi c subiectul urmrete cu ochii imaginea, chiar dac are ochii deschi i.
101:39
Tu te afli n faa lui, dar el nu te mai vede pe tine, ci vede imaginea.
101:42
Este banal, dar aa se ntmpl.
101:45
Acum ncepe s priveti bine!
101:47
Privete lumina din camer.
101:50
l ancorezi la o imagine.
101:54
Lumina din camer cum era? Era albastr.
101:56
De unde vine? Vine de afar, pe fereastr.
101:59
Iar acum privete dac se vde mobila. Acum vorbeti despre lucruri care nu servesc la nimic.
102:05
Da, se vede mobila. Ah! Bine. i tu cu ce pijama e ti mbrcat?
102:13
Este cea de var.
102:15
Ce ciudat c este cea de var. Acum este iarn. Aa i spune.
102:18
Acum privete-l pe acest domn pe care-l ai n fa.
102:23
Cum arat?
102:24
Iar ea face aa, pentru a-l privi mai de aproape.
102:29
Arat ciudat. Nu-l vd bine.
102:33
Iar n acest moment l agi i i spui

102:35
Uite! Acum facem ceva frumos. Se ia camera video i o pui sus n camer.
102:40
Aceea este camera ta video i tu priveti de acolo.
102:42
Priveti de acolo i te vezi pe tine n pat.
102:45
Spunndu-i asta i-ai pus camera pe ea.
102:51
i ncepi s-i spui "Te vezi de sus?" "Da, m vd de sus."
102:54
Bine. Camera video extern.
102:57
Prin trucul camerei externe, l-ai agat de o ancor vizual, dar i faci s func ioneze doar lobul drept, nu
lobul stng, care este raionalitatea.
103:06
Ea crede c dac nu-i amintea visul n mod normal, nu i-l va aminti i se sus.
103:11
Este o problem de imaginaie. S ne imaginm c facem a a.
103:14
De sus. Lobul drept i bag picioarele n reguli.
103:17
Privete...i ncepi s-i spui tot felul de tmpenii.
103:21
Ce culoare are pijamaua ta?
103:23
Unde priveti?
103:24
Ce culoare are ptura?
103:27
Este grea? Este frig sau este cald?
103:30
i o agi de cenestezica momentului.
103:33
Adic i revin n minte toate senzaiile corporale pe care le avea.
103:36
i dup aceea...Se simte vreun miros n camer?
103:40
Faci aa. Aa l agi, l imii la ideea mirosului.
103:46
Dar ce miroi? Te afli n faa mea.

103:51
Dar ea nu-i mai d seama. C sunt sau nu sunt acolo pentru ea e la fel.
103:55
n acel moment, dup ce totul a fost fcut, l pui s mi te camera video pe acea fiin .
104:01
i acela cine este? Privete! Se vede bine. Din spate se vede bine, pentru camera video este sus.
104:07
i face aa...Urmrete scena.
104:11
n acel moment ai fcut un lucru. Ai folosit aceast ancor
104:15
imaginea este nemicat. Singurul lucru pe care-l po i mica este camera ta video.
104:22
i micnd camera video poi vedea toate lucrurile din toate punctele de vedere.
104:28
Pare a fi un joc.
104:30
Dar nu este. De ce?
104:32
Deoarece creierul face un lucru ciudat.
104:34
Creierul lucreaz cu trei tipuri de memorii: memoria pe termen lung, pe termen scurt i memoria...pe
termen mediu.
104:43
Vom vedea foarte rapid c aceste memorii au nmagazinat ni te date, pe care le in acolo.
104:50
Cnd tu ai nmagazinat nite date n memoria pe termen lung, faci s lucreze aceste date prin memoria
pe termen scurt,
104:58
care este un program CAD interior, care i mic lucrurile.
105:02
De exemplu, iei un pahar...Vedei? Acesta este un pahar, care nmagazineaz date. Apoi nchizi ochii i-l
vezi cum se rotete n faa ta.
105:12
Aceasta este memoria pe termen scurt, cea care face aceast treab.
105:15
Toate datele sunt trimise n memoria pe termen mediu, care o camer mare, unde tu faci simulrile
mentale.
105:22
Adic te gndeti cum ar fi viaa dac i-ai imagina-o a a cum ai vrea tu s fie.
105:28

n acest moment tu eti capabil s utilizezi toate datele.

105:34
Chiar i cele care nu exist, dar asta doar n aparen . De ce?
105:38
Dac lucrurile s-au desfurat altfel, i nu este adevrat c fata a adormit.
105:43
Fata a fost victima unei rpiri sau extraterestrul s-a ntors i a plecat.
105:49
n acel moment pe care tu nu i-l aminteti ai vzut extraterestrul din spate.
105:53
Extraterestrul vzut din spate - pui toate aceste date n memoria pe termen lung.
105:58
Cnd tu l faci s-i aminteasc acest lucru de sus
106:01
subiectul, n mod incontient, i amintete c l-a vzut i din spate i rote te imaginea
106:05
Artndu-i cum este fcut i spatele extraterestrului, ca i cnd camera video ar fi cu adevrat,
106:10
pentru c pescuiete din memoria pe termen lung, reelaboreaz cu CAD - memoria pe termen scurt,
106:17
i trimite totul n memoria pe termen mediu pentru a face toate ra ionamentele.
106:22
n acest punct, n simularea virtual tu vezi imaginea real, a a cum ai fi vzut-o dac ai fi vzut-o de sus.
106:31
Se ntmpl un lucru important.
106:33
A fost srit blocajul.
106:38
Fotograma pe care nu i-o aminteai pentru c exista un blocaj de orice fel, a fost srit.
106:43
Nu-i aminteai fotograma 23, dar am reconstituit fotograma 23 de sus.
106:49
i acum muti scena.
106:50
i scena se mic.
106:52
Iar fotogramele merg nainte 25,26,27.
106:54
La un moment dat iei camera video i i-o bagi iar n cap.
106:58
Subiectul a redevenit contient, a fost srit blocajul memoriei,

107:07
iar acum i amintete totul cu uurin.
107:10
Iar el spune "Au venit, m-au luat, m-au dus afar..." i i poveste te tot.
107:16
Acesta este modul de operare.
107:19
Cum funcioneaz.
107:22
O agare este uoar i funcioneaz mereu.
107:26
Este clar c trebuie s te aezi n faa subiectului
107:29
nu ntr-o parte, pentru c ntr-o parte sunt nite dificult i. n fa a subiectului...
107:34
i l priveti.
107:41
Faci ceea ce face el, dar invers.
107:44
Acest lucru l ajut s intre...Dac el mic mna dreapt a a, mi ti i tu mna dreapt.
107:49
Dac el mic degetul mare aa, l miti i tu.
107:52
l ajui n mod specular s intre n starea de percep ie alterat care i permite s- i aminteasc tot.
107:59
Acesta este tipul de ancor pe care o folosim noi.
108:03
Bineneles, emisfera stng reguleaz imaginea de sine vzut din interior, ns emisfera dreapt
reguleaz imaginea de sine vzut din afar.
108:13
Acest lucru poate funciona dac funcioneaz un lucru important, care este ideea c universul este un
univers holografic.
108:21
Sunt nite savani care s-au gndit c-i pot imagina c universul este ceva n interiorul unui computer.
108:29
Aa cum noi construim universuri n computer, ei bine, este ca i cnd acest univers ar fi n interiorul unui
computer.
108:36
n realitate, acest lucru este legat de ideea sge ii timpului.
108:44
De ce? Pentru c trecutul i viitorul nu exist.

108:48
Dac Bohm are dreptate, fizicianul de mai nainte,
108:51
trecutul, prezentul i viitorul nu exist.
108:54
i atunci cum se explic de exemplu problema vieilor trecute?
109:00
Uitai! Creierul este un dublu cititor de holograme.
109:04
Creierul, lobul drept i lobul stng,
109:07
ar citi, prin dou modaliti diferite pe discul hologramei dou aspecte ale aceleia i realit i.
109:20
n a face asta se depete ceea ce este Principiul incertitudinii lui Heisenberg.
109:26
tii c acest fizician, care a luat premiul Nobel, a spus cu muli ani n urm c dac eu ncerc s n eleg
un lucru despre un corp, neleg altceva.
109:36
Msor timpul, dar mi se duce naibii energia, msor spa iul, ns nu reu esc s identific bine masa.
109:50
Dac reuesc s lucrez asupra cantitii de micare nu reu esc s-l localizez pe acest domn.
109:54
Adic sunt nite probleme.
109:57
Pentru c eu vreau s fac dou msurtori cu un singur instrument, iar acestea se blocheaz ntre ele.
110:02
Pe cnd creierul ar face dou lucruri diferite.
110:05
Creierul, cu doi observatori, adic dou mainrii - lobul drept li lobul stng,
110:11
ar face dou observri - una aspaial i una atemporal
110:17
deci nu se lovesc ntre ele, iar eu aa avea viziunea lucrurilor care exist, citind n hologram.
110:24
Asta face. Atunci, problema este cum s citim emisfera dreapt, conform acestui punct de vedere.
110:31
Admii c trebuie s mergem de la Roma la Milano.
110:37
De la Roma la Milano.
110:41
n viziunea universului ca o minge, eu sunt n centrul acestei mingi. Stau a ezat n centrul mingii.

110:48
i trebuie s merg...acest ecran tv mare este cel care m face s vd trenul.
110:56
Emisfera dreapt are o posibilitate de lectur, care este o posibilitate radial.
111:02
Neavnd dimensiunea timpului citete aa - Roma i Milano imediat.
111:09
Aceast via i cealalt, dac exist alta.
111:12
n acelai timp. Am viziuni, flashuri din viei trecute.
111:15
Asta face lobul drept.
111:17
Care este problema? Problema este c contiina lobului drept se extinde a a i vede multe lucruri n
acelai timp.
111:25
A vedea multe lucruri n acelai timp, dintr-un punct de vedere fizico-cuantic se spune c exist
suprapunerea strilor cuantice.
111:32
Adic, n loc s vd Roma i Milano vd Napoli.
111:34
Adic suma celor dou fotografii, iar eu nu mai neleg nimic.
111:38
Emisfera dreapt nu este capabil s vad bine, n acela i timp, 2 lucruri.
111:44
Le poate vedea pe toate mpreun, dar devine un mare dezastru.
111:48
Vede bine doar una pe rnd. Dac vede dou e un dezastru.
111:52
ns lobul drept face alt discurs. Lobul stng cite te, nu radial, ci unghiular.
112:00
Roma, Roma, Roma...Milano.
112:03
Iar dac calculai viteza, calculai, descoperii c viteza radial este egal cu viteza luminii.
112:10
Deci, lobul stng citete maximum cu viteza luminii i pentru a merge de la Roma la Milano o po i face
ntr-o miime de secund i s-i aminteti tot drumul.
112:18
Dar nu infinit. O miime de secund cu viteza luminii.
112:22
Pe cnd lobul drept citete imediat Roma i Milano.

112:26
Cu o vitez incredibil.
112:29
Doar c nu nelege nimic pentru c vede dou evenimente n acela i timp.
112:33
Deci, ntr-un caz exist o limitare, iar n altul exist alt limitare.
112:36
Lobul drept i lobul stng trebuie s citeasc mpreun realitatea pentru c altfel nu se merge mai
departe.
112:41
Aadar, este acest experiment pe care l-au fcut, care este un experiment pe care se bazeaz fizica
cuantic modern
112:49
nenelegnd c PNL-ul le-a rezolvat problema fizicienilor.
112:56
Acestea sunt rotiele ninja.
112:58
Le arunc n filme...
113:03
Rotiele ninja - una albastr i una galben, n realitate sunt 2 electroni.
113:08
Bine? Imaginai-v c electronii sunt 2 mingiue.
113:11
Electronii care se nasc dintr-o singur lovitur, pe care eu i-am fcut, prin for a lucrurilor, pentru c
acestea sunt legile fizicii,
113:20
o iau unul la dreapta i unul la stnga.
113:22
Aa...
113:24
Nu poate fi dect aa. Pe electronul care se nvrte la dreapta l trimit la Roma. Pe electronul care se
nvrte la stnga l trimit la Milano.
113:32
Cnd ajunge la Milano electronul care se nvrte la dreapta eu telefonez la Roma i spun c mie mi-a
ajuns cel care se nvrtea spre dreapta.
113:41
Tu deja tii c n cealalt parte va ajunge cel care se nvrte la stnga.
113:46
Bine.
113:49

Problema este c eu tiu perfect ceea ce se ntmpl, deci pot chiar i s prevd ceea ce se ntmpl n
timp, n viitor.
114:00
ns nu pot prevedea cum se nvrte un electron dintr-o parte.
114:04
Pentru c nu se vede.
114:05
Nu se vede dac se nvrte spre stnga sau spre dreapta.
114:09
Aa l vezi, dar aa nu.
114:12
Deci, acesta este paradoxul lui Einstein i Born,
114:16
care spune c fizica cuantic nu este bun, pentru c nu- i rezolv aceast problem.
114:21
ns noi, care avem curbura spaio-timpului suntem mai tari. Fizica noastr este mai frumoas, pentru c
cea cuantic nu explic tot.
114:30
n realitate nu este aa.
114:35
Uite, i art din alt parte! Este un tun. Acesta. Acesta este un tun.
114:40
Tunul mpuc un foton albastru i un foton rou.
114:44
Vrful ne arat c unul se nvrte la dreapta, iar cellalt se va nvrti la stnga.
114:49
Acesta este trecutul. tiu c s-a ntmplat asta n trecut.
114:53
Sunt n prezent i vd cum trec pe lng mine ace ti doi electroni.
114:59
Vd c unul se nvrte spre dreapta, iar cellalt se nvrte la stnga.
115:02
i sunt convins c n viitor vor continua s se nvrte unul la dreapta i unul la stnga.
115:07
tiu acest lucru. Bine!
115:11
Dar la un moment dat...Privii-l pe cel de dinainte! Vede i?
115:15
Vrfurile sunt unul contra altul.
115:20
La un moment dat eu decid s iau unul dintre fotoni i s-l ntorc.

115:26
l prind cnd trece, l opresc i l fac s se nvrt n cealalt parte.
115:31
Ceea ce se ntmpl...Experimentul a fost fcut. Eu vi-l povestesc a a, dar experimentul a fost fcut.
115:37
este faptul c i cellalt electron, care este constrns de legile fizicii s se nvrt n sens contrar
primului, i schimb rotaia.
115:46
Acest experiment, care este o analiz a experimentului lui Aspect, care unul dintre domnii pe care i-am
vzut n diapozitive, ne spune ceva.
115:56
Cum naiba a reuit al doilea foton s primeasc semnalul c primul i schimbase sensul de rota ie?
116:04
Dac cei doi fotoni sunt unul aici i unul n Alfa Centauri, ar trebui cumva s-l anun e, dar s-l anun e
imediat.
116:12
Iar la mijloc este viteza luminii, deci prima dat fotonul se rote te, iar dup aceea, dac vrea cumva s-l
anune,
116:19
prin nite parametri ascuni, trebuie s depeasc viteza luminii, ns nu e a a, este imdeiat.
116:24
Cum s-a schimbat primul, imediat s-a schimbat i al doilea.
116:28
Iar n viitor, vor veni amndoi antirotaionali. Unul se va nvrti spre dreapta, iar cellalt se va nvrti spre
stnga.
116:36
Ce s-a ntmplat aici?
116:38
Iat! Acest lucru este un lucru fundamental.
116:42
Privii! Acesta este cel de dinainte. Eu aici schimb, n prezent.
116:49
n trecut se nscuser aa.
116:52
n viitor i vd n acest fel diferit.
116:54
n trecut se nscuser aa.
116:57
Aici s-a ntmplat ceva, pentru c eu am schimbat una dintre cele dou rota ii, iar aici s-au schimbat
amndou.
117:05

Cum este posibil aa ceva?

117:08
tii ce se ntmpl? Se ntmpl asta.
117:12
Dac este adevrat c Bohm are dreptate, spaio-timpul nu exist.
117:15
Vorbim de linia timpului. Timpul nu exist.
117:19
trecutul, prezentul i viitorul sunt coprezente pe aceast linie.
117:23
Coprezente pe aceast linie.
117:26
Cnd Contiina mea, care este Dumnezeu i care a construit spa iul, timpul i energia, decide prin actul
su de voin
117:35
s schimbe rotaia unui foton
117:37
nu e ca i cnd cellalt foton a auzit acest lucru, i, chiar dac este departe, i schimb i el rota ia.
117:46
Pentru c viteza luminii a existat mereu, nu-i aa?
117:50
Cnd eu schimb, lund un foton de aici
117:54
n acelai moment am schimbat situaia viitorului meu.
117:59
dar am schimbat-o i n trecutul meu.
118:02
Cu alte cuvinte, cnd eu schimb rotaia aici
118:05
e ca i cnd n acel moment, trecutul meu, care corespunde acestui prezent a fost schimbat.
118:12
Ce nseamn asta? nseamn c fotonul s-a nscut imediat
118:16
rotit n cealalt parte.
118:17
Cnd s-a nscut era ntors n cealalt parte, dar i cellalt era ntors n cealalt parte.
118:22
Deci, practic, aceasta era naterea.
118:26
Nu mai este aceea. Acesta era trecutul nr. 1, care corespundea naterii unde eu u am fcut nimic.
118:31

Acesta este trecutul nr. 2, care corespunde lui "Am schimbat prezentul."
118:37
tii ce nseamn asta?
118:40
nseamn c aici avem pentru prima dat
118:45
capacitatea de a demonstra c experimentul lui Aspect
118:52
este un experiment explicat perfect, c nu mai exist niciun paradox,
118:57
i c Bohm are dreptate i c fizica cuantic are dreptate.
119:00
Dar trebuie s adugm c timpul nu exist, pentru c timpul face parte din virtualitate.
119:06
Cum ne dm noi seama cu PNL-ul?
119:08
Ce legtur are cu PNL-ul?
119:10
PNL-ul nu tie.
119:12
O spun eu acum, n acest moment: totul este bazat pe acest experiment.
119:16
Pentru c PNL-ul reprogrameaz viitorul tu.
119:21
Eti un tmpit acum. Ai fost un tmpit n trecut. Prive te n viitorul tu! Te reprogramez i ai un viitor mai
bun.
119:32
Amintete-i trecutul, avnd n vedere c acum ai un viitor mai bun.
119:36
Dar trecutul meu nu era aa de urt.
119:38
Asta i spune.
119:40
Cum funcioneaz? Noi am fcut asta i n hipnoz
119:44
acest tip de operaiune.
119:46
Vedei? Acesta este raportul care exist...
119:49
Aceasta este linia timpului.
119:51

Bine? Ieri, azi i mine.

119:55
Aceasta este linia timpului. Bara albastr.
119:58
Galben - suntem n trecut, albastru - suntem n trecut, ro u - suntem n viitor. Eu sunt aici.
120:04
Trecutul meu i viitorul meu sunt coprezente pe aceast linie.
120:09
Linia timpului.
120:11
V amintii c n corpul nostru este scris aceast chestie?
120:16
tii c trecutul este n aceast parte i viitorul n aceasta?
120:20
Vedei c corpul i imagineaz trecutul i viitorul ca n planul nostru de ac iune?
120:25
Nu l-am pus n fa sau n spate. n mod arhetipic l-am desenat mereu a a.
120:30
n mod incontient, omul din epoca de piatr tia asta.
120:33
c trecutul, prezentul i viitorul sunt pe o linie unic.
120:36
O deseneaz cu corpul.
120:38
Bine. Atunci, asta nseamn c, dac eu sunt n aceast camer n prezent,
120:44
n acea parte este trecutul, care este coprezent cu prezentul
120:48
n acea parte este viitorul, care este coprezent cu prezentul.
120:51
Aadar, tot ce se schimb aici prin contiina mea, se schimb i n trecutul meu,
120:57
pentru c n trecutul meu, care este coprezent cu prezentul meu
121:00
este acelai tip de contiin, ntre mine i cea care ar putea fi identificat ca fiind via a mea trecut.
121:06
Eu mi amintesc cnd eram n Egip...
121:10
Nu trebuie s spun c mi amintesc cnd eram n Egipt, ci c eu mi amintesc cnd sunt n Egipt.
121:16

Cnd, prin intermediul simulrilor mentale, lum lobul drept i lobul stng ale creierului i le punem s
citeasc
121:24
n disc, n trecutul nostru, care este coprezent cu prezentul, adic n camera alturat,
121:28
noi vedem ce face eul meu acum.
121:33
fa de ce fcea cu muli ani n urm n Egipt.
121:36
Sau pot merge s privesc n viitor, aa cum face Brian Weiss
121:41
n viitor.
121:43
Ce se ntmpl?
121:44
Se ntmpl c n timpul exerciiilor de programare neurolingvistic subiectul este reprogramat s
schimbe evenimentele
121:52
n liniaritatea timpului.
121:54
S vedem cum s lucrm.
122:02
Aadar...
122:04
V-am spus c memoriile sunt pe termen lung, pe termen scurt i pe termen mediu.
122:09
V-am spus c memoria pe termen lung este aceasta.
122:12
Cei doi cititori ai mei din akasha extern.
122:16
Ia datele i cu acel puin care-i trebuie pentru a-i face treaba, le bag n memoria pe termen lung.
122:24
Dup aceea, n memoria pe termen lung...S vedem dac gsesc...Iat-l!
122:28
n memorie...pescuiete din akasha, din grila holografic totul, care ajunge n memoria pe termen lung.
122:35
Din memoria pe termen lung totul este pus n memoria pe termen scurt, care ac ioneaz pe pozi ionarea
lucrurilor. Aceasta este CAD-ul.
122:44
Acest proiect l bag n memoria pe termen scurt
122:48

lucrez asupra lui i dup aceea fac ceva pentru a trimite prin actul de voin noua informa ie aici.
122:55
care va lua locul celei vechi.
122:59
O realitate nou.
123:00
i cnd merg s o recitesc, recitesc realitatea nou, nu pe cea veche, care nu mai exist, pentru c nu a
existat niciodat.
123:09
Asta spune electronul cnd i schimb rotaia.
123:15
Cellalt nu i-a schimbat rotaia, dar s-a schimbat trecutul.
123:18
Pentru c am schimbat rotaia n prezent, ceea ce nseamn c am schimbat i cum se nscuse
123:23
acest electron n trecut, ceea ce nseamn c l-a schimbat i pe partenerul su.
123:26
Deci, cnd sunt aici i schimba asta, vd c i partenerul su s-a schimbat.
123:30
Dar nu pentru c cei doi au comunicat ntre ei acum.
123:33
pentru c i-au comunicat n trecut, pentru c eu am schimbat trecutul.
123:37
Adic am schimbat cei doi electroni, care i-au schimbat informa iile cnd erau un singur lucru.
123:44
Chiar dac acum, n prezent, sunt la o distan de mii de kilometri,
123:47
informaiile nu au mers de aici aici.
123:50
Informaiile au mers de aici aici, la cellalt electron.
123:54
i apoi s-au distanat ntre ei.
123:56
n programarea neurolingvistic facem acelai lucru.
123:59
Exemplu!
124:02
S vedem dac gsesc...
124:06
un exemplu care privete aspectul ancorelor.
124:16

Da. Da. Da. Vi-l povestesc pe acesta.

124:20
De exemplu, ceva ce se face n hipnoz.
124:22
prima dat v spun cu hipnoza, apoi v spun cu PNL-ul normal.
124:27
De puine ori m-am interesat de persoane care nu au probleme de rpiri extraterestre, pentru c nu avem
timp.
124:34
Pentru c acetia, rpiii, nu au pe nimeni.
124:38
Pe cnd ceilali au toi psihologii din lume. Bine?
124:41
Dar din cnd n cnd am cedat.
124:45
Vine acest caz, aceast doamn...
124:50
care are nite probleme cu ea nsi.
124:54
O hipnotizez i n hipnoz, cu ct intr mai n profunzime, ea ncepe s descrie un raport pe care-l are cu
mama.
125:03
Un raport nerezolvat cu mama. Se descoper n hipnoz c mama murise cu 10 ani nainte, ea nu-mi
spusese asta,
125:09
A murit cnd ntre mam i fiic era o discuie aprins.
125:14
Aceast discuie puternic nu a fost niciodat terminat.
125:17
pentru c mama a murit nainte.
125:19
n mod incontient, fiica i acuz mama c a abandonat-o n mijlocul discu iei.
125:25
C a fost abandonat, c nu a nchis acest raport.
125:28
c nu a sublimat i nu a gsit un rezultat final.
125:34
Abandon.
125:35
Iau subiectul i-l duc ntr-o pesudo-via trecut, pentru c n realitate tim c este acolo via a trecut.
Este coprezent cu prezentul.

125:44
Subiectul mi povestete c este o feti mic
125:47
este acoperit cu nite crpe, st ntr-o grot, nu are de mncare i prin ii si au abandonat-o.
125:54
Iar fetia...partea sufleteasc a fetiei, care este aceea i parte sufleteasc a femeii aici prezente,
126:02
Pentru c partea sufleteasc face aa, aa i aa, dup care se ntoarce napoi..a a, a a i a a.
126:07
ntr n toate corpuri pe rnd, cu mare vitez, ca i cnd ar fi coprezent n toate corpurile, dar n realitate
nu este aa. n cte un corp pe rnd.
126:16
Dar trecerea de la primul corp la al doilea este mai mic dect timpul lui Planck.
126:20
Deci este foarte mic. Deci, nu i dai seama de asta.
126:23
Iau partea sufleteasc a fetiei, care este aceeai con tiin a femeii,
126:29
i o ntreb ce ateapt
126:31
Iar fetia mi rspunde "Atept s mor, pentru c nu mai am nicio posibilitatea de a face ceva n aceast
existen."
126:40
"Am fost abandonat."
126:43
i atunci pornete partea de reprogramare neurolingvistic.
126:47
Iau partea sufleteasc i i spun "Nu! Tu nu ai fost abandonat, pentru c sufletul nu poate fi abandonat.
Sufletul este unul singur."
126:54
Iar tu, n realitate, eti cu tot restul prii suflete ti care exist.
126:59
i i explic asta.
127:03
Femeia zmbete n hipnoz, pentru c partea sufleteasc a n eles
127:10
c nu este singur. A neles tot.
127:14
i are o viziune a hrii teritoriului, chiar dac este una srac, complet diferit.
127:18
Iau subiectul i l readuc n prezent.

127:22
Subiectul s-a vindecat.
127:23
A neles c mama moart nu a abandonat-o niciodat i c n realitate este cu ea mereu.
127:30
Iese din hipnoz i problema a fost depit.
127:33
Am schimbat rotaia electronului, a fotonului. Am schimbat-o aici.
127:38
Schimbnd-o aici, adic fcnd-o s devin contient, adic fcnd astfel nct con tiin a s schimbe
parametri de spaiu, timp i energie,
127:47
adic a schimbat lucrurile, n mod automat s-au schimbat lucrurile i n trecut.
127:51
i atunci, cnd tu te vei privi pe tine n viitor, te vei vedea bine.
127:55
Asta se ntmpl n acest model i asta se ntmpl n experimentul lui Podolsky, Einstein, Rosen.
128:03
De acea dat, de acea dat, de aceast dat.
128:06
mi este fric de ntuneric pentru c am rmas nchis n debara cnd eram mic, prin ii mei nu m auzeau
i eu am rmas singur i abandonat.
128:17
Nu m auzeau.
128:19
La aceast senzaie puternic care exist, care este o amintire, o ancor, trebuie s ncerc s modific
amintirea.
128:30
Cum se modific amintirea? Foarte simplu!
128:33
Amintirea pe care i-o construieti n cap, este cea pe care memoria ta pe termen mediu o reelaboreaz.
128:40
n acest punct i spun subiectului s se vad de sus.
128:46
De exemplu, s se vad de sus i s vad c n realitate, da, este nchis n debara,
128:52
Dar pereii debaralei sunt transparente.
128:55
i eventual este i o gaur prin care intr aerul proaspt. Sim i aerul proaspt?
128:59
Bag ancora cenestezic.

129:01
Uit-te afar. Se vede soarele i cerul albastru.
129:04
Imagineaz-i asta. Este un joc. Imagineaz-i n cap.
129:07
Iar el i imagineaz asta. Vezi? i n timp ce faci asta, te sim i foarte bine.
129:14
tii c eti nchis n debara, dar ai tot aerul care i trebuie, po i privi cerul, e ti un copil mic, iar acest lucru
i place, pentru c astfel poi rscoli prin debara i
129:26
chiar dac pn acum prinii nu te lsau acolo, acum po i vedea, fr s fii vzut, ce este n debara.
129:32
i reprogramezi realitatea ntr-un mod pozitiv.
129:35
Pentru c mai devreme sau mai trziu prinii ti vor veni s-i dea drumul. Nu- i face griji.
129:38
Dar acum cum te simi? i ancorezi situaia de acel moment. O reelaborezi.
129:45
Faci astfel nct imaginea sa negativ, anxioas, s se amelioreze n sens pozitiv.
129:55
i eventual el i spune - domnul care i amintete de cnd era mic - "A, da. Acum m simt mai bine.
Acum mi place mai mult."
130:02
"Acum mi se pare i distractiv. "
130:03
Foarte bine. Asta nseamn c ai schimbat imaginea unui lucru negativ n imaginea unui lucru pozitiv.
130:13
Acum f ceva! Privete-te n viitor! Nu-i va mai fi fric de ntuneric.
130:19
"Nu, nu-mi este fric de ntuneric."
130:21
Chiar dac sunt nchis n debara, eu tiu c prinii mei vor veni s m ia. Bine.
130:25
Dar acum privete n viitor.
130:27
Privete n viitor. Acest lucru este important. Acest pas trebuie fcut mereu.
130:31
pentru c corespunde unui moment important al situa iei, pe care vi-l art.
130:38
M ntorc la imaginea acelui lucru...
130:43

Iat-l!
130:45
Acum privete n viitor!
130:47
Privete n viitor i imagineaz-i c eti nchis ntr-o camer strmt.
130:52
Ai rmas acolo pentru c te-au nchis n ea.
130:54
Poate c cineva a uitat cheia, dar vor veni s te ia.
130:59
"Nu. Acum nu-mi mai este fric, pentru c tiu c vine cineva s m scoat de aici. Care-i problema?
Trebuie s atept un pic. Asta e..."
131:06
n momentul n care i spun "Privete n viitor!" fac asta.
131:11
El nu-i d seama, dar trimite toate datele reconstituite din memoria pe termen mediu
131:18
n realitatea real, n realitatea virtual, n akasha general.
131:25
Aceast amintire nou, aceast realitate pe care el a construit-o cu con tiin a sa
131:30
va fi realitatea ca va trebui recitit.
131:35
Privete-te acum n viitor. Vezi?
131:39
Cnd tu spui asta, trimii totul aici.
131:44
Vezi? Nu-i mai este fric. Foarte bine.
131:46
tii ce facem acum? Acum lai s treac ceva timp, vorbim un pic despre diferite tmpenii
131:52
i la un moment dat i spun "Scuz-m! i aminteti cnd te aflai n debara?"
131:58
Iau asta, o duc sus, o bag iar aici, o ntorc i o aduc aici.
132:05
i este fric? "Nu, pentru c tiu c oricum vin." Iat!
132:09
n acest moment am verificat n trecut dac trecutul a fost modificat.
132:14
Am verificat c prin faptul c am blocat un electron i l-am fcut s se roteasc n cealalt parte
132:19

Merg s verific dac la origine chiar era n acest alt fel.

132:24
PNL-ul se bazeaz pe experimentul lui Podolsky i Rosen.
132:28
Nu-i dduse nimeni seama de asta.
132:31
ns este un lucru important, pentru c toate experimentele de PNL
132:35
de reprogramare funcioneaz n acest fel.
132:38
S gseti problema care te deranjeaz,
132:42
S gseti problema care te deranjeaz, s mergi n timp, la prima dat cnd s-a ntmplat asta,
132:46
s substitui aceast imagine mental - este un truc.
132:50
cu o imagine mai bun, s o ancorezi cumva, s vedem cum, la o imagine mai bun
132:56
S treci n viitor i s-i ari c ai rezolvat problema i n viitor.
133:00
Deci, se reverific nc o dat pentru a vedea dac amintirea traumatic a disprut.
133:08
Fcut!
133:10
Asta ce nseamn?
133:14
nseamn c, avnd n vedere c nu exist trecutul, prezentul i viitorul
133:19
n oricare camer schimbi contiina unui subiect A,B,C,D, E...
133:25
urmnd aceast linie a timpului
133:27
Ai schimbat contiina din toate celelalte corpuri din spa iu i timp
133:32
care sunt nainte i dup.
133:34
S dm un exemplu cu problema ufologic.
133:39
La nivel extraterestru te afli n hipnoz
133:43
Ta iau. Descrii momentul n care te iau.

133:47
n momentul n care te iau, etc., etc.
133:49
Teroare i alte chestii..
133:51
La un moment dat iei partea sufleteasc, o blochezi i o duci napoi n timp.
133:56
La momentul iniial, la momentul de dinaintea primei tale senza ii.
133:59
Primul moment cnd i aminteti prima amintire, prima senza ie, prima clip, primul moment. Acolo.
134:05
Unde nc nu este nimic.
134:09
n acel moment pui ntrebarea de control "Privete! Ce sim i?"
134:14
Nu spui "Ce vezi?" pentru c dac acesta este cenestezic...
134:17
"Ce percepi?"
134:19
Nu este nimic, nu este lumina, nu este universul. Asta i spune. Bine.
134:25
Vezi acum toate corpurile tale?
134:27
Le vede n mod confuz, dar le vede pe toate.
134:30
Bine. Tu tii c aceste corpuri vor fi luate de acei domni care vin din afar? "Da."
134:36
Vrei s mai faci aceste experiene? "Nu." Atunci s o tergem.
134:39
"i cum se face?" Este suficient s vrei. Vrei? "Da."
134:43
Dac vrei, numrm pn la 3 i aceste experiene nu vor mai fi.
134:47
Extrateretrii nu vor mai veni i nu mai vin pentru c nu au venit niciodat.
134:50
Ai fcut deja aceast experien. Nu trebuie s mai continui cu ea. S facem alta.
134:54
Numeri pn la 3 i puf!
134:56
O iei i o duci s redescrie momentul rpirii extraterestre.
135:02

i acolo descoperi c i-l povestete altfel.

135:04
S-a deschis peretele, a venit arpele, cel nalt,
135:07
i mi-a spus "Tu vii cu mine." Eu m-am ntors i i-am spus c nu mai merg cu el.
135:12
i ce s-a ntmplat? "arpele s-a ntors i a plecat."
135:15
Sfrit! Nu mai vin.
135:18
Nu mai vin, pentru c prin acest sistem nu au mai venit.
135:21
Ce mito!
135:24
Ce nseamn asta?
135:26
Ai folosit o idee din fizic n hipnoz.
135:32
Funcioneaz! Demonstreaz c Bohm are dreptate i dup ce ai n eles asta ai n eles i cum
funcioneaz programarea neurolingvistic.
135:39
n acest fel. n acelai fel.
135:43
De ce eu scrisesem n....???...
135:49
n programarea neurolingvistic folosete la a gsi o parcare.
135:53
Uitai! Am fost la un curs de PNL acum cteva luni,
135:57
i, la un moment dat, instructoarea
136:01
care nu tia c eu sunt interesat de aceste lucruri
136:04
pentru c din cnd n cnd vreau s vd lucrurile i din cealalt parte
136:06
Deci, m-am pus acolo i ascultam.
136:08
i spune "Asta folosete pentru a gsi un loc de parcare."
136:11
Cum? PNL-ul folosete i la asta? "Da, bineneles. Nu gse ti un loc de parcare i trebuie s te
gndeti." spune ea

136:18
Este incredibil! "Trebuie s te gndeti c vei gsi un loc de parcare n fa a Bncii Italiene."
136:23
"Eti acolo, trebuie s mergi la Banca Italian i vei gsi un loc de parcare. Exist acolo un loc pentru
tine."
136:28
"Uit-te n minte! l vezi n minte. Acela este. .Este un loc pentru tine."
136:32
"Acum pleac ultima main i cnd tu vei ajunge acolo este locul pentru tine."
136:37
tii ce se ntmpl? Se ntmpl c n interior - aceasta este puterea PNL-ului, care este teribil 136:43
ai schimbat realitatea virtual a viitorului tu.
136:46
Iar cnd ajungi acolo ai o bun posibilitate ca, dac altcineva nu a fcut aceea i treab,
136:53
pentru c exist un conflict de contiine, tu gseti un loc de parcare.
136:56
Funcioneaz! ncercai! Este incredibil.
137:00
Cu adevrat incredibil! Cnd nu funcioneaz?
137:04
Atunci cnd cineva folosete un truc asemntor.
137:07
Adic cnd spune..."La naiba! A vrea s gsesc un loc de parcare." El a fcut aceea i treab, tu mod
contient, el mai puin
137:15
Aadar, v spun un lucru fundamental i important.
137:20
Cnd lucrai asupra acestui lucru, i o putei face,
137:27
Lucrai asupra voastr, nu asupra altora.
137:29
A vrea s ncetez s beau.
137:33
Sunt un alcoolic. A vrea s ncetez s beau. Asta se poate face.
137:37
Sunt soia unui alcoolic. A vrea ca soul meu s nu mai bea. Nu func ioneaz.
137:42
Pentru c contiina ta face nite lucruri, dar con tiina sa nu vrea.
137:46

Atunci haidei s vedem cum s facem s nu mai bem.

137:49
Deci, n fiecare sear ai mncat, deschizi barul i ncepi s sco i sticlele cu alcool.
137:58
Privete! (Repetm exerciiul)
138:01
Privete! Tu faci acel lucru. Acum cred c te simi ru. "Da, mi este ru."
138:07
Bine! Acum te vei imagina n timp ce fceai acest lucru alaltieri, n trecut.
138:18
Iar n timp ce-i imaginezi acest lucru i imaginezi c devii..."De ce nu pot rezista? De ce nu pot rezista
cnd m aflu acolo?"
138:24
i imaginezi c devii mare, mare, nalt, nalt, puternic, nalt, nalt...
138:29
Iar barul unde ii butura devine tot mai mic.
138:34
Aceast treab produce n mintea ta o alterare a raportului de putere dintre tine i obiectul dorin elor tale.
138:43
barul devine mic, mic, mic...n interior nu mai sunt sticlele, totul este gol.
138:48
Nu mai sunt sticle. i n timp ce devii mare, nu mai ai chef s bei. De ce? Pentru c e ti puternic.
138:55
i pentru c eti mare, iar cu ct eti mai mare cu att e ti mai puternic,
138:58
reueti s nvingi barul.
139:01
Privete! Pum! A disprut!
139:04
Bine! Ai fcut modificarea mental! Dar n acest punct mergi n viitor.
139:10
Privete-te n viitor!
139:11
Vezi? De fiecare dat cnd vei ncerca s deschizi barul, te vei sim i foarte mare, foarte puternic, foarte
mare, foarte puternic.
139:20
i vei nvinge dorina pe care o ai de a lua sticla.
139:26
Privete n viitor! Vezi n viitor? Ia uit-te!
139:29
Ce se vede n viitor? Da, da ...mi-am imaginat c n viitor...Ba n semn de sfidare iau i sticla n mn.

139:36
i naiba s te ia ! Trap! Am bgat-o iar n bar.
139:40
Bravo! n acel moment ai luat tot ce era n memoria pe termen scurt i l-ai mpins fum! reprogramnd
viitorul tu.
139:49
i astfel subiectul nu va mai bea.
139:53
nelegei ce este aceast problem?
139:56
n...
140:02
n hipnoz, ceea ce putem face este acelai tip de munc.
140:09
Pentru c...
140:12
Sunt trei faze fundamentale n care cineva intr n hipnoz.
140:16
i v spun pe scurt cum funcioneaz.
140:20
Pentru c avem lobul drept i lobul stng, ca de obicei.
140:23
Prima dat i spui subiectului s priveasc un punct. Prive te acel punct de acolo i prive te-l cu aten ie!
140:28
Eu i voi spune ce s priveti cu atenie, iar tu l vei privi doar pe acela.
140:34
Privete ce culoare are, acum privete dimensiunea, iar acum prive te-i natura n general.
140:39
i cu ct l priveti, punctul de vine tot mai mare i tu po i privi n interiorul su.
140:43
Uite! Un atom lipit de altul. Sunt i nite mici imperfeciuni. i culoarea nu este mereu la fel.
140:49
Acum eti att de aproape nct simi i mirosul materialului.
140:53
Parc simi i gustul materialului unde este acel punct.
140:58
Privete iari materialul, forma, etc...Ce fac?
141:03
Lobul stng, care este camera video care privete din interiorul nostru n exterior, prive te acest lucru.
141:09
Iar eu activez toate centrele informaiei pentru ca ele s devin puternice.

141:16
Nu-i spun "Dormi!" . i spun exact contrariul "Activeaz- i toate func iile, pentru a privi totul."
141:23
n acest moment folosesc un truc, pe care l-a inventat un domn care se nume te Dilts i care se nume te
"numrul magic"
141:30
Adic numrul magic este 7+ sau - 2.
141:35
7+ sau - 2, adic 5 i 9, sunt canalele pe care noi le avem la dispozi ie pentru a n elege lucrurile.
141:40
Cnd canalele sunt depite, contientul nostru se blocheaz.
141:45
Se oprete, la fel cum face computerul cnd face prea multe lucruri.
141:48
Tastatura nu mai funcioneaz. Exact la fel!
141:51
Acela este momentul n care incontientul ia comanda.
141:53
n acest punct subiectul nchide ochii, pentru c i nchide automat.n acest punct subiectul nchide ochii,
pentru c i nchide automat.
141:58
Iar eu fac acelai lucru cu lobul drept.
142:01
Cum se face? i spui: Acum imagineaz-i c intri ntr-o grot.
142:05
Vezi? Este o grot. i imagineaz n interior, deci folose te lobul drept, imagina ia interior.
142:11
Trebuie s cobori. Vezi? Acolo jos este o lumin.
142:15
Cine tie ce o fi n acea lumin? Dar e prea departe.
142:18
Ar fi mai bine s iei liftul.
142:20
Dac te duci n stnga, nu n dreapta, pentru c n stnga este trecutul.
142:24
Vei vedea c este un lift care te ateapt, iar tu cobori.
142:29
Intri n lift, eu numr pn la 3 dup care liftul se va nchide.
142:32
Uite! Este o lumin care se aprinde i se stinge de fiecare dat cnd coborm un nivel.
142:38

mi trebuie, pentru c este o ancor vizual.

142:41
i 1,2,3. Vrum!
142:43
Liftul se nchide i coborm.
142:47
Vedei cum se moduleaz vocea?
142:48
Se aprinde i se stinge...Tu o priveti i lumina se aprinde i se stinge...vfff!
142:54
Se aude zgomotul cablurilor.
142:56
Ancor auditiv. i tu eti aezat. Ancor cenestezic.
143:00
i i deschizi toate canalele i cobori, cobori...etc.
143:04
Cnd ai ajuns la capt, tot mai rapid, tot mai rapid,
143:07
Cnd spun "tot mai rapid" nu spun "toot maaai raapid" .
143:13
Iar cnd te opreti...pentru c te "opppprreti"
143:20
Se deschide ua i te afli n faa unei camere foarte frumoase, n penumbr
143:25
Unde este o canapea minunat pe care te ntinzi.
143:32
i simi respiraia, pentru c el respir cu tine.
143:37
n acest sens l imii.
143:39
i cnd i spui...aceast canapea respir cu plmnii ti,
143:44
pentru c ea se lrgete i tu te lrgeti cu ea
143:47
Cnd respiri i canapeaua devine mai mic. Aa se relaxeaz mult mai mult.
143:53
Iar n timp ce te relaxezi...Oh! Uite! Pe tavan, sus, este un ecran mare i negru.
144:02
Din acelea plate, ultimul model, cu un led aprins n mijloc.
144:08
care i spune c circuitul este aprins.

144:11
Privete mingiua, iar n timp ce priveti mingiua te relaxezi i mai mult.
144:16
Iar aceast mingiu pe care o aga, este primul punct pe care-l vzuse.
144:20
i ne ntoarcem acolo, la acest punct
144:23
Eu voi numra pn la 3, va aprea, doar dup ce am spus numrul 3, acea imagine de atunci.
144:31
Care? Eu nu tiu. El o caut.
144:35
El crede c eu...Las-l s caute imaginea din acea dat...
144:40
1...zt, zt, zt! i fac aa, pentru c acestea sunt sunetele pe care copilul mic le simte n burta mamei, 2.
144:47
3! O! O!
144:51
Ce este chestia aceea?
144:53
El trebuie s aib ideea c eu vd ce vede el. O! Prive te!
144:56
Imaginea este fix, nemicat, imobil! O!
145:00
Se sus n jos, de la dreapta la stnga,
145:06
O privete.
145:08
i de aici pornete. Imaginea este nemicat.
145:11
Folosesc tehnica din PNL, cu imaginea nemicat.
145:14
Dar suntem ntr-un substrat mult mai jos.
145:17
O hipnoz mult mai profund ...aici.
145:20
Suntem n fundul grotei.
145:21
De ce nu l-am lsat s urce cu liftul?
145:24
Pentru c din punct de vedere arhetipic trebuie s cobori pentru a- i diminua energia.
145:28

Deci, te relaxezi cobornd, nu urcnd. Liftul este pe stnga.

145:33
Pentru c pe stnga este trecutul. Tu trebuie s mergi n trecut.
145:37
Nu n dreapta, unde este viitorul.
145:39
Toate aceste lucruri sunt legate n mod arhetipic de imaginea spa iului, legat de arhetip.
145:47
Iar ea vede. Ce este?
145:50
Este unul dintre aceia mici n faa mea.
145:52
Aa spune.
145:54
St nemicat i m privete, innd capul nclinat ntr-o parte. Aa...
146:00
i de acolo ncepe..."mi este antipatic, scrbos. Ce caut acolo? "
146:07
Iar cnd ea este agat bine i spui
146:10
Numr pn la 3, iar dup ce am spus 3, ecranul va deveni mare, mare, te cuprinde, tu vei fi n interior,
iar scena se mic 1,2,3."
146:18
Nu-i da timp s gndeasc.
146:20
Ecranul se deschide, ea este n interior i porne te hipnoza.
146:23
Iar micarea corpului ncepe s fac aa, pentru c ea spune "Las-m, idiotule!"
146:29
Asta ncepe s spun, dar este pe scaun.
146:31
Trebuie s stai pe scaun, pentru c pe scaun te agii, iar eu trebuie s vd mi carea.
146:37
Nu trebuie s stai ntins. Nu trebuie s dormi. Trebuie s te agi i.
146:42
Iat!
146:46
n hipnoze exist o prim parte, care bineneles c prive te
146:52
trirea, care poate fi o trire legat de o experien extraterestr sau poate fi o trire legat de problema
pe care trebuie s o rezolvi.

147:01
Vrei s rezolvi o problem care are un obiectiv diferit? Vreau s-mi amintesc cnd i de ce mi-a aprut
frica de ntuneric.
147:10
S-i aminteti prima dat cnd a aprut, aa cum am fcut cu PNL-ul , dar la un nivel mai nalt.
147:14
n hipnoz o faci la un nivel mai jos.
147:15
Problema se rezolv. Nu este nevoie de hipnoz.
147:18
Dac tii s gestionezi PNL-ul, iat c ai fcut acela i lucru, mult mai simplu i la un nivel mai nalt de
coparticipare.
147:28
Dac utilizezi aceste dou tehnici
147:32
adic tehnica ancorelor i tehnica PNL-ului, hipnotizezi o persoan n 20 de secunde.
147:39
Se poate i n 40. Depinde i de persoana pe care o ai n fa.
147:44
i de lift. Iat!
147:48
Cu chestia asta poi jefui bnci.
147:50
Sau dac v intereseaz este o utilizare pe care PNL-ul o poate face, iar acest lucru este cu siguran
important.
147:59
Uitai!....
148:08
Pe scurt vreau s spun asta...
148:10
De asta am mai vorbit, dar v art ecranul.
148:13
A doua teorie a lui Bohm, aici apare cum funcioneaz vie ile trecute i cele viitoare.
148:22
Spaio-timpul nu exist, deci, totul se ntmpl ntr-un singur moment.
148:26
Ce nseamn? nseamn c contiina, atunci cnd a creat universul, a spus c trebuie s fac milioane
de experiene.
148:32
Deci nu l-a nscut pe primul domn, dup care l-a fcut s moar, ca apoi s a tepte s se nasc domnul
nr. 2 etc.

148:36
Adic lmpile nu se aprind una dup alta, n serie.
148:40
Pentru c dac se stric una, celelalte nu se mai aprind.
148:44
Contiina a legat lmpile n paralel.
148:48
Se aprind toate mpreun.
148:49
Timp de 10 al puterea -44 secunde
148:52
Timpul lui Planck.
148:53
n acel moment, chiar dac o lamp moare, se arde, celelalte merg mai departe cu experien a lor.
149:00
ntr-un moment unic, nonlocal, universul se nate, face experien i moare.
149:06
Nou ne apare timpul foarte dilatat, dar n realitate lucrurile nu stau a a.
149:10
Iar asta i permite s spui c atunci cnd eti aici, n prezent, po i merge n trecut sau n viitor, pentru c
aceste 3 lmpi
149:19
au acelai tip de curent electric, acelai tip de energie, adic aceea i parte sufleteasc.
149:24
Din acest motiv, din cnd n cnd tu poi accesa experiena unei vie i trecute
149:28
care este ceea ce se ntmpl n acel moment.
149:31
Iar n hipnoz acest lucru se ntmpl.
149:34
Aa cum am putut lucra cu aceast tehnic, care este un pic scoas i din ceea ce spune Brian Weiss n
lucrrile sale.
149:40
Dar Brian Weiss nu a neles cum funcioneaz, pentru c necunoscnd fizica cuantic, nu prea se
pricepe la aceste lucruri.
149:49
Tot ceea ce se ntmpl...S nelegei foarte bine asta! c n diferitele vie i
149:55
pe care voi le avei, pe care fiecare le are,
149:57
problema Contiinei, care este unic,

150:00
este identic n toate cele 3 lmpi, dar cu un mod diferit de a tri.
150:07
Una a fost abandonat de prinii si, cum era n cazul precedent
150:13
Nu se tie de ce...au murit, a fost abandonat...
150:16
Alta a fost abandonat altfel n alt via, ntr-o experien diferit.
150:22
Dar toate aceste persoane triesc experiena abandonului.
150:26
Pentru c contiina este aceeai, dar contiina sufletului, pentru c sufletul este unul singur, vorbe te
minii
150:34
Mintea interpreteaz aceast expresie, aceast comunicare, n mod diferit, n func ie de capacitatea pe
care o are de a traduce arhetipurile.
150:44
Dac te-ai nscut n 2012 ai o anumit capacitate de vocabular.
150:48
Dac te-ai nscut n 1800 ai o alt capacitate de vocabular.
150:51
Dar cnd rezolvi ntr-un singur moment aici, aici i aici
150:55
pe linia timpului problema sufletului,
150:57
toate problemele sufletului din toate corpurile, toate s-au rezolvat.
151:03
Cu alte cuvinte...
151:05
n cazul rpirilor... Dac tu iei subiectul i-l sco i din rpiri, toate celelalte corpuri, care erau i era rpite,
151:13
nu sunt corpurile care ne intereseaz, ns partea sufleteasc este aceea i,
151:16
Toate celelalte corpuri sunt eliberate i ele imediat.
151:20
Ce mito!
151:22
Iar acesta este un aspect fundamental.
151:26
Am terminat cu aceste discurs. Care este strategia de a interpreta visele?
151:33

Ai visat ceva i nu tii ce nseamn.

151:37
Acum v explic cum se face.
151:39
ncercai acas.
151:41
Prima oar descriei visul...
151:45
V descriu un vis ca exemplu, asupra cruia am lucrat sptmna trecut.
151:50
Subiectul viseaz c se afl n cas.
151:54
La un moment dat coboar scrile, iar bunica este sub scri.
151:59
Cobor scrile, pentru c este ntuneric afar, dar tiu c sunt ni te persoane care vor s intre n cas.
152:03
M tem ca nu cumva s intre n cas.
152:05
Jos este bunica.
152:07
Deschid ua i vd c sunt nite persoane.
152:11
Deci, este o tensiune foarte mare, i se face grea...
152:18
Iar eu i spun...Uite!
152:20
Tu mi l-ai povestit din acest punct de vedere.
152:23
Mi-l povesteti intrnd n pielea personajelor?
152:27
A bunicii.
152:28
Recit visul ca i cnd tu ai fi bunica ta. Bunica ta care te vede i coboar scrile. Ce gnde te bunica
ta?
152:36
Iar el spune ce gndete bunica.
152:38
Iar afar sunt nite persoane. Pune-te n pielea acelor persoane.
152:42
Ce gndesc aceste persoane?
152:43

Am venit ca s intrm n cas ca s lum nite lucruri.

152:47
Casa este reprezentarea propriului corp.
152:52
S ne ntoarcem napoi. S mai privim nc o dat.
152:55
Cobori scrile. La ce te gndeti acum?
152:58
M gndesc c aceste persoane nu sunt aa de periculoase, dar nu n eleg cine sunt.
153:04
Bunica ce crede? Bunica crede c ei vor s intre ca s m ia.
153:08
Vor s m rpeasc. Vor s m ia.
153:12
Ce cred acetia?
153:14
Cred c dac eu nu ies din cas ei nu vor reui niciodat s intre.
153:17
S ne ntoarcem deasupra. Tu eti deasupra. La ce te gnde ti acum?
153:23
Nu mi se mai pare c este bunica mea. Este o doamn. O doamn ciudat, un pic luminoas. Cine tie
cine o fi?
153:29
Hai s o auzim pe doamn.
153:31
El nu tie cine sunt, ns eu locuiesc n aceast cas.
153:37
ns el nu tie.
153:40
Afar...Afar ...Ua care se deschide. Sunt ua care se deschide.
153:45
Ce crede ua care se deschide? i tot aa...
153:47
Eu fac asta rapid doar pe cteva personaje.
153:49
Apoi ...Afar parc nu mai este att de ntuneric.
153:52
Si aceste personaje se vad mult mai bine. Cine sunt?
153:56
Mai este unul dup scaun.
153:57

Este unul care ateapt ca eu s ies din cas pentru a m prinde de umeri.
154:04
Ne ntoarcem sus. Sunt tot eu ...Dar bunica mea nu mai bunica mea ci a devenit o minge luminoas
154:10
Mi se pare c este sufletul meu.
154:12
Se schimb harta teritoriului, n timp ce eu l pun s urmeze acest parcurs.
154:20
Ieim afar. Nu! Ei vor partea mea sufleteasc. Iat cine sunt. Sunt cei care nu puteau intra n cas. Este
un exemplu!
154:29
Dar tu nu-i lai s intre n cas. Acum soarele este si mai sus, vezi? Da, acum vad ca cel care dorea sa
m prind a ngheat, st nemicat.
154:40
este transparent. Este o statuie. De acum nu mai are ce s-mi fac. Revenim sus...
154:46
Dup ce ai fcut de 10 ori acest tip de munc, pe car eu l fac foarte repede,
154:50
Subiectul iese din cas i nu mai este nimeni.
154:53
Nu mai este nimeni, pentru c nimeni nu mai vrea s intre.
154:56
Dup care el se oprete i spune...Dar...
155:00
Dar...acesta este un lucru pe care eu mi l-am imaginat?
155:06
ncearc s vezi ce se ntmpl dac...v spun eu...
155:13
crezi c doar i-ai imaginat asta...
155:16
La naiba! Nu mai reuesc s-mi imaginez ntunericul.
155:19
i este mereu lumin, dar nainte era ntuneric.
155:23
Vezi? Ai fost reprogramat.
155:27
Acum este soare, ceea ce nseamn c a vzut cine sunt inamicii si necunoscu i i i-a nvins.
155:34
n acel moment, utul final: n viitor!
155:36
Uit-te n viitor! Vezi c nu mai vine nimeni s- i ia sufletul?

155:42
Iar n acel moment trimii totul n hologram.
155:44
Uit-te la visul tu pentru ultima dat...Visul.. Ah! Nu-l mai vd.
155:51
Eu sunt mbriat cu sufletul meu i gtim mpreun. Ceva de genul...
155:57
Iat! n acel moment ai rezolvat problema.
155:59
Trucul este acelai.
156:01
Acestea sunt aceleai fraze...din PNL, din hipnoz, programri....tot ce vrei.
156:07
Cu acest sistem
156:09
Adic acest subiect a renunat la Prozac. A venit la mine, am vorbit dou ore i am rezolvat treaba.
156:18
Apoi au ieit la iveal alte lucruri...Adic...ncet, ncet...n 2-3 edin e am rezlovat tot.
156:24
Nu este nicio problem.
156:27
n loc s mergi la psihiatru, s cheltui foarte muli bani i s te la i tratat ca o bucat de carne,
156:32
du-te la un pienelist.
156:34
Dac nu funcioneaz mergi de 3 ori, nu-i d medicamente i plte ti mult mai pu in.
156:40
i cu asta...putei s punei ntrebri.
157:00
ntrebri?