| Lm. 00K Sars. anoyedr BS qwaynromnn Aa Saige fe AL Mek Goperdad T Moro: , Rand. med ma msi erat , and ; lr luflow nba dee ene es Me AMAR 2 sum) blew KiBapete de us tenant Sie treo (ayer Teds: me Jorma isteamana sartorial pele. bod quo, fe amin ume) ng es pt piv anbali qe sore: Bin aula. nannentount 1 Peps, TK | Brn, ROS. Sere mao. nus a9-48-Aa agai, pur denen soorual yin, SrSidorsc. ecmader. We ment brah ietabaavarinnctSpuyanei enDitag th ¥en Some jedan tite yoseahmonnd Sams apcroral yomuder 7h teneded pasha 5s 2 ran fon, mantels. medveedubn ad ob, sa 4 ) paid Soe, me Neamt rs sptagmeabnd — Bose ped m8 OS, mend, A oS, A Acard soma aabob yaaa wibve Ars wot ad oso BWR ARO, TO S. ASD MHHONTAS, | Ge end Soka? how Sale kecteors Mundinue. imal Lonbindink . ~ dasphy [ideo dint musnohotia, muremndi ads die BEpugpasme » AS joo Birks yoann Rasiniho init hp ss Serrano ph prune yol deed, fefeunien cdl palin wermond Ad aruwrarnty mes ahi nt ta Sa a Scr RIMS tn tnd an sy ela mass mi 9 by ge Shino a dnt oy mm nnd Ande Scanned with CamScannerhoporaol morro +g He nds alow noms, Bec...) 2 ; Aan. ~~ Annudac duns. Jorma, mark qeenaatiad boauanguc tar Sah etm ners ates ta Nd. dam ad dock. copstel pi as fn tn tens Ae ‘ Boi wp MAS no, deomms. Sunanda, Ge tnd ne : fi aeths Satta Bacomdse 2g o prgilar 20, Aa te mace. pm be en Sang nk a, nnd o* smonat Se» ne, fp a ffl stecnatin. » Avene Veda, ASipuagmom. Grrl dear Brows fatter jangh Aeangne vbeneawd sermaT db ta on AOA otimuntone , pombe, pa stem Aa junc ae 4 wits BDO ita, _ DELO i pone dco sdomocond, we Cc ) - =~, a Besmbinoed” nd _Snnonts paupna demonoid pt sett 4 Fnac Anant 1p Abr semane, C Ven 4o wet Soh aeons, ion a D praesent ‘te Scanned with CamScannerOe rO™~—~— Juana Sab ane siebeane Ae) Ni. Sosy macarons svooion fe jar arasidin frusne® yaaa «pron mbna ime nee 4 Fond na nasayanp tin ie nt plbinbar te. te nfide 7 ko peipBiues, Mana, arab prundondec 2S SAR Aint & Joop e8Sirdrvdnd “lama rman, panera, sarin Ae a oe; a . we . i fsbo A RDI, pcsmee: Sinan on pine Salad AO satan “ Im an tin maim. ON aga, Sod tte rum! ab Bomcatiter pins St Jano stan He payne be ingame na 6 ) Q . aan 2 _ wl fray OAT nacorfouhs npr . BO” frees urna ba . frame) damdzoday OAM 700% fo webu secoet dane de POS a puma. nse A tase), Aemnsp AT Dap nem gee jak pus) regent mannan wnat qnine-taks PN ONT anh osdrnols Lad nvedd Ae patna, yamae ny SM, sane SNE - brut: 1 Lopoanbas TD - Me ms fae Aiko copia ob mals? nso neo pushin pra madi sore 2 anerrmamts, qeTNasT. Ldap qatrn amc oben SE paguons oni. in asoin, Sra. Lester me afte my aria, Serb Pra O addi page - Re7 ; SOs SL nope g Saye Jounin © Yaptom, Davertt A n r daamyno. Suonde,%— Scanned with CamScanner| Bam epi ans mi shat nS fi Sa, Iaanno. moons sos maa damm; SA ek aah BR MBAR aoe, fe Nie ny ang das Snupmip to Aaxmeneints2 Lathe, Seine, nama diseased spi tay 5a fs tap tno en a ae gabon. Mod udelul * afb din aye ~ hh da bias. rater yal pode A Sn MORIA Aa yo So. Sy. oan ii Scanned with CamScanneras : MK 085 a Bw ee vse 68 nee 5 tama ee a ; 15 1. 20%5 Ll. Ssondw, 260 ‘ | a Te iguaae — ‘ee | ( nual, sbeuo —— . —+ ramon) ale 1 une. SURO. p. ik Sst FOF) chit a pe poroTNUypeoze. tm Th mbit usta spulwodt abn tere inl 5s ‘llntee sur do oe fete an le Scanned with CamScannerBins. arrtne re lo spoon” Maken) maljono. umes Xd Wun bourke 9 La Scanned with CamScannerScanned with CamScannerScanned with CamScanner[teak slag sam aks” | 4, Me nwagtin 8 udiskesg emu moon 0 ayetab self 4 clin senna’Alexandru Li (quveliiIstorled de facturit romantic PUsneanul cu elemente clasice §! realiste) Costache Negruzzi ote operafionale: navel (nuveltistorie), romentsm, sonaj, titlu, tem’, motiv literar, narator na modurt tema, motiv literar, narator obicctiv, subicet ict gxpmer, dae Naat, perspectiva narativ, actiune (caporinne , ea actiunii i ; i fiunii, punctul culminant, dezmodimant, inlim, cone clasicism, realism, fir epic, per- ODUCERE t - context + date despre opera: - aparitie — primul numér al revistei Dacia literara”, 1840; ~ text reprezentativ pentru perioada pasoptisti, evidentiind principiile romantismului; - 4 capitole, fiecare cu cate un motto. ~ genezi — istoria Moldovei (cronica lui Miron Costin, cdruia i se atribuie la note unele replici) = sursi declarati: Letopiseful Tarii Moldovei”, M. Costin ae preluereazi episodul uciderii lui Motoc; Letopisctul Tarii Moldovei", Grigore Ureche preia replici, fapte, evenimente — surs constatata: (motto-urile capitolelor I iTV) - ee b)Ipoteza: nuvelA istoricd de facturd romanticd, cu elemente clasice si realist )formularea argumentelor: ; - 1) defnia nuvele — specie a genului epic, in proza, cu un ES eer te personaje relativ pufine, care graviteaz’ in J lui principal. oe 2) jstoried —> inspiragia din trecutul Moldove, tems, subiete limbaj. 3) elemente prin care se incadreaz’ romantismulal: ~ preocuparea pentru trecutul istoric; ~2.cultivarea fant atoare juriri excepfionale constructia unui personal excepfiona i fmprejuril exch ra prin ni albol > motive literare specifice (motivul umbrei, al ruinelor, ~ personaje apartinfind tuturor categoriitor sociales > amestecul genurilor gi al stilurilor. 5 Scanned with CamScanner4) clemente prin care se incadreazi clasicismului: = echilibru; > simetrie. 5) elemente prin care se incadrea2 — tehnica detaliului semnificativ; itia personajului colectiv; z5 aernderen pekologiei personajului colectiv; — verosimilul. realismului: 2. CUPRINS -+ dezvoltarea argumentelor ; . 8) titlul - structuri nominala dowd substantive propriiy - semnificatii - Alexandru Lipusneanul —> personaj eponim caracter exceptional (unicitatea); / ») tema: - jstorics evocd o perioadi séngeroasi din trecutul Moldovei ~ cea de-a dou ¥ domnie a lui Alexandru Lapusneanu; romantica ©) naratorul 1) tip > gmniscicnt, omniprezent, dar nu este in {otalitate obiecti, : + relateazi la persoana a III-a se implic prin utilizarea epitetelor de caracterizare (.desantata cuvantare”, atiran”, ,,curtezanul”) 2) perspectiva narativi - obiectiva; focalizare zero; 3) viziune - ,din spate”/,dind: 4) moduri de expunere - naratiune; = descriere — rol: - decorativ; > creare a suspansului intr-un moment de asteptare (pauza descriptiva); — functic simbolica si anticipativa (descrierea ce- ‘afi Hotinului, ,mormént” si ,,urias” > simbo- luri pentru a sugera moartea domnitorului); -dialog = >rol:- Savocterizarca personajelor; co. - dinamizarea actiunii ©) discursul narativ ~ inlintuirea seoventelor narative in ‘imotle de criteriul logic 9)structura de compeaitic ) incipit > eesti anda cronettese, lapidar, succint — prezinta succesiun®® so( RRL Pg ce ee Ost wees th eh C-] fugind la Constantinopol, izbutis # 2) final iversul operei; a faerie . Semenea incipitului —> portretul votiy (aratl torii= inteeietor) 86 clasicism Scanned with CamScanner t~aun> rol: scoaterea cititoy I ilu din uni ta, zidith del, unde ngropat eg eee ee inde © ingropat, se veda gi titel poruet tte 3) scovento narative fnltintuite + MOME! CTU nt MEI a) expozifiuneg —> capitolul I (,,Dack voi arma ae wn ss existonn wee a.1. categoriiexistentiale x>timpul: secolul al XVI-ea ° spafiul: Moldova, intr-o dumbravi ,aproape de . Tecuci"; 4.2, unele personaje: > voricul Bogdan; ; Alexandra Lipusneanu; schimbul ‘membrii soliei trimise de Tomsa: vornicul Motoc, de replici | Veveria, Spancioc si Stroici; ; atitudinea lor > Alexandru L&pusneanu = = domn nedorit; — aspect al portretului moral: hotirdrea nestrimutat’ a domnitorului de a-si recpita tronul. . _ > comparafia cu forfele naturii (,mai degrabi-si va intoarce Dunirea discursul lui ¢_— eyrsul india") pe personaj exceptional in imprejurir excepfionale = romantic marcheazi si b)intriga —> contflictul declaratintre domn si bier = capitolul I - incheiere —> promisiunea fécutd Tui Mojo (va fi instrument fn relatia cu multimea); ¢) desfisurarea actiunii -> capitolul al T-lea (,Ai si dai sam, desma”) caracterizare £ Se simfea neastémparat, vorbea ee gi se cunoaste ci m liteazi aun... ‘yreo noua moarte, vreo nouk d directa din Foe perspectiva >» aparitia doamnei Ruxanda pauza deseripivd, naratorului i entarea unui itueaz tensiunca prez to nou persona} rin amAnarea moment fui dezvaluiritplanului Tui ‘Alexandru Lapusneant fizio (potrivit ranguti) ambriicath cu ont pompa cu ent une sofii, ene soare- ui" flice si surori de domn" 87 Scanned with CamScannerncanu) —> I-ar fi iubit daca, caracterizare [= Ruxanda (despre Alexa tact” wf din perspectiva L_aflat in ef pufink simtire a => antiteza: Ruxanda - — domnitor : 1) oare (,gingasa") soare distrugitor (crud) — crimele comise; = incercarea de a 0 ucide pe domnj. ja Ruxanda; — abilitatea de a trece usor de lao stare la alta; (intenfia de a 0 ucide/vs/zimbet, pro. misiunea unui ,leac de fric&” pentru a doua zi — anticipare a punctului cul. minant) 2) originile fiecdruia ; » Ruxanda > urmasi__ + Alexandru ~ promovat de boieri; se a lui Petru Rares impune prin cruzime; > capitolul al I1I-lea (,Capul lui Mofoc vrem...”) - boierii — chemati la ospaf; + portretul domnului ~ imbricat dup’ ,,pompa domneasca”: comportament smerit -> pauzi descriptivi; ~ euvptarea cite boieri > asigurarea cd vor trai in pace pe viito, desinfata” ~ cere iertarea oamenilor si a boierilor — raspunsul: ,,Dumnezeu si te ierte, REALISM psihologia \ vocea personajului colectiv mulfimii (tofi, in afara de se sfatuiserd si nu participe la + boierii (47) ~ odat& intrayi i pot ics, i poe norodul adung’ oe thar mai pot iesi, ficcare fiind incadrat de ° gia >. lul adunat ;intrebagi maltimii Nemultumiti de oH aia fens Ce Vor, initial nu stiu, apoi se deel a de frich, 11 Sfituicgte sii presi ‘asrean a ny i. > descricrea spl uli : lexandru pusneanu doreste gh §tie a Vrea multimen weapul lui Moajos” sisi! va fi sf Indemnu| tut Alexandry Lipusneany de ucid ae cidere a boierilor; mod pr de expt DL ac Scanned with CamScannerd) punetul culminant + scena Asezirii « ca ea nn apete ale boietilor dupa rang pire al domnitorutui — Se spal pe mini] ~Teae de fried pentru domnija Run is ¢) deznodmantul ~ capitolul al 1V-lea (,De ma voi T wom ee ‘cula, pre multi am s4 popese gi Obs.: - cap. I-III - cdteva zil (timp neprecizat ~ cap. IV ~ la patru ani de la scena pirami > Alexandru Lapusneanu nu mei jen tt a iu nu mai jertfise boieri, dar ,n&scoci feluri de > schimbarea spatiului Spancioc si Stroici) ~ Tetragerea la Hotin (pentru a fi aproape de LL. motivul imbolnivirii — motivul uinetor motive de friguri -> delirul romantice _(vedeniile tuturor crimelor); — calugirirea (scopul — eliberarea de picate); motivul schimbarii identitiqii; —» Bogdan — proclamat domn; Ruxanda ~ regent + intoarcerea pribe- gilor; --» trezirea lui Lapusneanu (huleste, ameninta); — Spancioc $i Stroici se sfituiesc si-| otriveascd mod predominant de expunere: motivul otrivirii > 1G ; pares : scena morfii scene - scena disc compozitie cOnstrucfia personajelor 89 Scanned with CamScanner3, INCHEIERE a) opinie: b) concluzii: by stil al narajiunii > sob, obiecti; c)registestilistice- regional (,,burzuluisera"); ~ athaic (,vornicul”); | Motos (xipturi cosmopolite”)s 4) oraitate —>Jimibaj plastic cexpresi¥ autentic + expresii populare (,norod”, wgloata”). viziunea autorului, bazati pe fapte istorice, evidenfiazA cruzimea pers jului principal, conflictele perioadei zugravite, precum si cadrul real a] desfiguririi evenimentelor. cranner ef preferinja pentru antitez confer’ nuvelei caracter bipolar. prin prezenfa, in acelasi cadru, a personajelor operei (ca origine, cor 7 tament). » COmpor- in conciuzie, Alexandru Lipusneanul” se incadreazd nuvelei istor emente clasice si realiste, prin tem’, ies de factura romantica, cu el construcfia personajelor, simetric de compozitie si verosimil. 90 Scanned with CamScannerAlexandru Ly ru Li (cractervares pense! Cost fionale: nuveli istorica, Tomantism, cl, ‘ache Negruzzi 1, Clasic literar, narat , Narator (omnisci a : ent, omni nere (narafiune, descriere, dala ee conte opera QDUCERE a) context > date despre opera: Svaparitie’= pri . 4 oe ae numar al revistei ,.Dacia literara”, 1840; tiv pentru peri ist, evidentiind principii romantismului; perioada pasoptist4, evidentiind principiile —> geneza — istoria Moldovei (,,Letopi ‘Sri i ; ia M _,Letopisetul Tarii Moldovei”, Mi in; Letopiseful Tari Moldovei, Grigore re ve Miron Costin 4) ipotezi —> tip — personaj principal al nuvelei romantce eu acelasi mume; ~ satu inital -domnitor maz , final - domnitor otravit; = tipul domnitorului tiran si crud; ) formularea argumentelor: > definitia nuvelei ~ specie a genului epic in prozd, cu un fir epic concentrat, cu personaje relativ pufine care graviteazd in jurul personajului principal; > definitia tipului de personaj — personaj yrincipal — participa la toate momentele principal ~ particip: subiectului, celelalte personaje graviténd in jurul luis 5 definirea caracterizrii—realizarea portretuli fii sa celui morals — precizatea tipurilor de caracterizare sia modului de realizare; > directa — din perspectiva: naratorului; altor personaje; 1 personajului insusi( are participa; (qutocaracterizare); = indirect din intimplarile la ct fa i yrtament, atitu- din relafile stabilite cu alte personne (comportament, din); din limbaj. 4 CUPRINS - dezvoltarea argumentelor 2) titlul - structurd nominal — dowd substantive pro st i i ii jajului prin a a - sensuri/semnificatii > numele Tar z a 3 ispastea 5 vitae 5 > personaj exceptional fn impre] jurari exceptionale j eponim; sustreazt valoarea de persona) ea — ir recut Motdovel ~ cea de-a dove >) tema ~ istori i a — storied — evoed o perioadd BNET seam domnie a lui Alexa 91 Scanned with CamScanneritate obiectiy, . jar nu in totalitate ol > Bentry omniscient, omniprne or de caracterizare — caret implicd prin wtliza™ Tgratorului —> portret moral ~ iraq” diet din pope ¢) naratorul 1) tip: izarea — obiectivi/,din spate . rit” /focalizare ser ; iva > rea secventelor narative dupa criteriy) jo, 3) discursul narativ — {old cronologic syidenfierea trasaturilor protagonisty},; de-a lungul MOMENTELOR SUBIEq. TULUI 4) moduri de expunere - narafiune; creare a suspansului (pauza descriptivay eee bw ccaracterizare a personajelor; a i in-— dinamizarea acfiunii; ~ dialog 018 racterizarea personajelo: ¢) structura de compozitie - incipit/final; ~ capitole (patru); ) scene reprezentative ~» pentru: 1) statutul inifial al personajului = hotirdrea nestrimutat de a-si recpiita tronul —> trisin. ri moral’; 2) statutul final al personajului = domnitor ajuns in stare de agonie, inainte de a-sida sfir situl; = victima a calor” . elemente romantice i ova - ) evolutia relatiej dintre Alexandra Lapusneanu si domnita Ruxanda Ppersonaj ce apare auzi descriptivs . . Firicsimont t CeAeterizare—portret in capitol al I-lea potrivit n o vit rangului Yay eat pieatea in rece mPa cuvenit os a “unei_ ea, fiice gj ae arsife| domn” lui”. Y Li des Ruxanda ipusneanu * Alea Linu ANU > ar i. cr ar fi iubj yan’ pO Lbugneany gfe omeneng cd ar fi aflat in el pufini si Urase cu , Sf Pentru a apropia poporl we Rixandy singura ; ar. Ss esreany Pein, ayes oncom din familia © SEB tina Scanned with CamScanner= rolafic: Ruxanda - LApusneany schimbare ¢ © com; Toagd stimu mai ude nt It momentul tn care 1 ofrumoasa meadoamna” ——s ar > fligiduiala o& d : le a doua zi nea unui . nu va mai ucid 7" -aparenta blndefe (ascunde ci a side + promisiu- @ disimulare; ; ~scena din final ~ in timpul agonei ,Unde-i doamna?” + sperans ic sperangi— dorin a.aven ling el pe cineva familiar, dose ; . muri singur — unul dintre pufinele momente in care oe ee dorinja de a fi - a fi omorat pentru a scipa de chinuri, apoi dorinfa de a trai, 2) trdsituri ale personajul > indarjire (in dorinta de a-si recpita tronul); —> increderea exagerata in el insusi (comparatia voinfei sale cu natura ,,Mai degrabi-si va intoarce Dunirea cursul indarat”); — farie exageratd—> furie -+ ras caracterizare indirect’; — caracterizare directa — portret fizic/moral: ,,Rédea; muschii i se suceau jn rasul acesta gi ochii lui hojma clipeau.”; + in relafie cu Mofoc —> abil (if figiduiese c& sabia mea nu se va manji in singele tu; te voi crufa, cici imi esti ibui 5 > bun cunoscator al psihologiei umane (te iert, ins c-ai ‘fndriznit a cre- de cd iar ma vei putea ingela” — c&tre Mofoc) > ,nitirdu de frunte” — daca i-ar acorda incre- derea (autocaracterizare, in final); ~ momentul demmaxima cruzime; scena ospiitului ane atin] Alexandra Lipusnean voi beeing ———® ij celor din jur el = oyuzime (vinvafii a muri, (inclusiv a Ruxandei tu care stiai nU- care alege fiul, in mai a omori”) detrimentul datorici fai de sot) fafi de cei din jur (inclusiv Ruxanda) Scanned with CamScanner3, INCHEIERE i a) opinie: Alexandru Lipusneanu este un personaj-tip sub dowd aspecte: cof a tenen{ei la un anumit curent literary respectiv romantism, $i cel a] nenfei la o anumita tipologic umani — intruchipand domnitorul cry asi o pati de sfinge” in storie. . b) concluzii: constructia personajului pe parcursul intregii nuvele — prezenta acesty tn toate etapele actiunii, constanfa cu care toate celelalte personaje gray, teazi in jurul lui, precum gi titlul nuvelei fac din Alexandru Lapusnes f personajul principal al nuvelei lui Negruzzi. mu fi par. ipa rie Scanned with CamScanner72 »Alexandru Laipugneanul“ Costache Negruzzi este autorul celei mai valoroase nuvele istoriee din Meratura tony, intitulata Alexandru Lépusneanul", publicatd in anul 1840, in p' al revistei ae we ind nuvela, Costache Negruzzi s-a inspirat mai ales din cronica lui Gri nore Ure, il citeaz’ pe Miron Costin atunci cand infafiseaza, in efteva pagini memorabile, cei cine; aj celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1569). In general, autorul respect adeviirul istoric, trimifand chiar la cronich ature find Vorbeyte despre doamna Ruxanda (,zice cronica"). Adesea se abate insd de la datele real cum ar faptul c& Mofoc, Spancioc si Stroici nu mai traiau in momentul revenirii lui Lapugneany 5. tronul Moldovei. | ane a Dupi cum o arata si titlul nuvelei, autorul isi propune sa scoatd in relief cu toata vigoarey figura impresionanti a acestui domnitor al Moldovei, personalitatea lui complexé controversati. ; | . Fiind 0 operd epicd, modul de expunere predominant al nuvelei este naratiunea, prin intermediul cdreia autorul relateaz un sir de intampliri, incepand cu sosirea lui L€pusneanu ig {ar inaintea celei de-a doua domnii si terminand cu moartea sa tragic. Ca in orice opera epic, spatiul si timpul actiunii sunt bine precizate, intimplarile petrecindu-se fie in apropiere de Tecuci, fie la curtea domneasca, in bisericd sau in Cetatea Hotinului, de-a lungul intregii sale scurte domnii. Relatarea faptelor se face la persoana a Ill-a, in mod obiectiv, de aceea auton! isi permite rarcori s4 exprime un punct de vedere personal (si, cnd apare nota personals, remarcdm 0 mare refinere din partea autorului de a participa in chip nemijlocit la prezentarea evenimentelor), pufine fiind chiar abaterile de la consemnirile cronicii care i-a servit ca izvor. Atitudinea si sentimentele lui Negruzzi sunt exprimate insa indirect, prin. intermediul intimplarilor narate si al personajelor, care se caracterizeazA prin diversitate tipologich incepind cu domnitorul Lapusneanu, doamna Ruxanda, vornicul Mojoc si termindnd ca pancioc, Stroici si mitropolitul Teofan. Subiectul nuvelei este riguros structurat in patru piri, precedate de cate un moto. Prima parte, avind motoul Dacd voi nu md vrefi, eu va vreau, constituie exporiiunes Auvelei, in care este prezentat momentul sosirié in fara a lui Alexandru Lapusneanu, venind ct ajutor turcese, pentru a-l inlitura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Moldovei. El este intampinat de vornicul Mojoc, de postelnicul Veverifa, de spatarul Spancioe si de Stroici, cated Cer insd acum fostului domnitor si renunje la planul su, cdci poporul nu-l yabeste, Hotarit S Pund ordine in fara si sd-i pedepseascd pe boierii lacomi si tridatori, domnitorul resping? fauckoric Pretentiile celor patru boieri si promite c& va mantui fara de rele, Speriat de attuned intransigenté a lui Lapusneanu, Mojoc isi. schimba optiunea, fi cere iertare gi, ipocrit. sfituieste pe domnitor s& intre in fa ea pimint: Socata multora dintre boier ti {ard doar cu oastea paimanteana, asigurdindu-| de ajutontl a dintre boieri. Injelegand intenjiile vornicului, domnitorul Ti arata deschis ce cw despre el, dar ii figddui il va ucide, ci-l va fe ene Baduleste cA nu il va ucide, ci-l va folosi ca sii preia turin, blestem! Aceasti prim& parte a nuvelei contine si intr deschis dintre domnitor gi boieri, C ! ea Mitt a i desc i W Doleri, este prezentatt hotarirea tui Lapusneanu de a iat {ato wera fama. cu motoul Ai dal sama, Dounnat In Muntenia, aorodel I pee Moklove, adica desfasuratea subiceor eee sa lula mpotve boterly aea pe Hou! domnitor ew hicusie shew sports tea Danial dee a 2 ie ie ay EL fi ueide fark mila ta ea mai micd plingere sag Datna Kuranda, induionea Atal jut de Majoc. pune neuf ies oe inima crudaluvoievod yet aaa title viduvetor gale orfanion: hee une Cinism c® fn curind nu va mai veden capers dageeratite de singe, LApusneana. ii, promite © He gi chiar a dou zi fi va da sun lene de Wied 7 fotoe vi cfiunea ati # Mojoc de cttre muliens tt CelOr patruzce gi gapte de Dole unaude cool eit M4 NUVELA STORK, 4 actiunii, deoarece, pe lingd conflicttl Cuprinde fntamptarite determinate fg Scanned with CamScannerEE EEE ———— lO ache Negruczl — Alexandru Lipusneanul cos ui 73 ie, voievodul se adrescaza tuturor gi recunoaste cinic, crimele ccoaltaieaee ntru bincle i linistea ari. El isi exprirm’ hie cere ienare mulimi adunate, invitindu-i apoi porunceste si fie omoraji patruzeci si sapte de Jeacul de frica* 1 slujba de la Mitropolie, voievodul Paite, motivandu-si acu cide ta de 1 cu (0 Poe Th an ospai Ia curte. Ai _ pe be apetele celor ucisi sunt agezate i $ ict c isezate intt-o uriast piramidi, acesta voit. gamnei Ruxanda, care leg viizdnd aeeastl aie se st timp, O mare i ase 1 * . ; et Peat oui se adunase la palatul domnesc, ea cerdnd capul vorniculul Mole oo ie dezlin{uite, toate relele indurate. Crujat inifial, Mojoc este dat de domnitor pe smainile us i naira Nea fa ae tugiminfilor disperate ale vornicului si astfel voievodul rue I indeplinie planul stu diabolc;singurii care seapa,fugind din fr, sunt Spancioc $i RL Suoici- . | Partea a em aT ca moto De md voi scula, pre mulfi am sd popesc $i eu, constituie i fmantul actiunii, din care aflim ca, timp de patru ani, Lapusneanu nu mai tiase nich i trecuserd Nistrul, % den fs re ava 5 poier, dar nascocise alte schingiuiri. Nelinistit cd Spancioc si Stroic ‘muta in Cetatea Hotinului, pentru a-i supraveghea de aproape, dar aici el se | unei crize. domnitorul Se domminéveste g7av, situatie in care isi exprima dorinta de a se eilugari. In mpu dandu-i numele de Paisie, $i 1 imopolitul, crezdind c& voievodul se stinge, il cilugareste, irend domn pe fiul lui Lapusneanu, Bogdan. Trezit din letargie si vzanduse calugarit, de ma voi scula, pre multi am sé nu se infurie strigand memorabila replica: .. Jindu-i pe toti din jurul sau, intre care se aflau doamna Ruxanda $i usneal pese si eu si amenint Bogdan, fiul sau. ‘Spancioc si Stroici, domnului, iar aceasta, speriaté cai viata ei gi mitropolitul Teofan, care-i promite iertarea scurt timp, voievodul moare in chinuri, in n Nararea faptelor se face in mod obiectiv, respectind, in general. izvorul de la care s-a omit, fatd de care scriitorul isi ia céteva libertai in privinta prezentiii unora dintre personaje {Tomsa, Spancioc, Stroici) si a actiunilor intreprinse de acestea, cu scopul de a asigura coerent seen parative si de a mentine intensitatea conflictului dintre domnitor st boieri. Totodata, punctul de vedere al scritorului este rareori exprimat direct, si she! totul intimphitor, prin Expres ea aceasta desanfata cuvaintare", ,meditea7a vreo now moarte®, .a-si dezvalui uratul caracter", ,dorul lui cel tiranic™ etc Narafunca se. desfaigoari liniar, printr-o infanuire gradala momentelor, iar unitatea | contnutului, echilibrul parfilor sia intregului subject, exprint ‘ca neimplicata afectiv constituie Ceara ecive ale acestei opere. Acestora li se akituré elementele realise, care constau in | find omniscient, satt in descrierea obiectivitatea si maniera impersonala a povestirii, naratorul bi Conflictul puternic, actiunea tensionat’, cuvintele 1, uncori a autorului cXtre cititor, aménuntita a decorului, a vestimentaf memorabile si sentenfioase ale personajelor, adresares direct wo tenté usor retorica, precum si constructia personajelor, in special al celui principal, sunt tesdturi romantice ale scrierii, realizate de Negruzzi intro Imanier’ artistic remarcabild, care transforma nuvela intr-un adevarat model. | find in d Personajul principal este unul de exceptic, ¢ aga 1 dramatice. Lapugneanu este un erom romantic, prezentat in antitezd cu doamna Ruxanda si ‘nt-0 permanenta opozifie cu toate celelalte personaje. Faptele sale, caraeterizate prin cruzime, cum si montana eroului prin otravire consttuie alte clemente rent ale nuvelei, care se gd Selul fundamental inspirafia din trecutul istoric idee prezenti in programul ‘omantismului romanese. Datorité perfectei imbinari clementelor clasice, realiste si romantice in opera lui, Al, Piru (C. Negrucci Sostache Negruzzi mn clasic al ) it considera pe C “omantismul . deg, inet naragiune, care © rierea si dialogul, prima f nate sau in reliefarea psihologi ine, cAt si in descriere, sunt nna Ruxanda si-i dea otrava Jie gi incurajata de | criminal. Dup& inapoiati de curdnd, 0 indeamna pe doa a copilului ei este in primejd lui Dumnezeu, savarseste actul nile cAldilor sai deosebite, profund fajigat in situa expunere predominant, autorul mai_utilizeaza ul portret pe cate il realizeazd doamnei ridicaji tmpotriva lui Mojoc. Atit in cu ajutorul cirora scriitorul reda jelor, a obiceiurilor, a limbajului gi ste modul de folositd in incgalabil ei masclor de {fra t folosite gi arhaism restimentafiei person: Scanned with CamScanner74 atmosferei epocii evocate: zobon", ,benigel", ofelendres" wslic'. umgher’, spay." svornic", ,aprod' etc. screa gi narati ‘bu unii in timp $i spafiu, Astfel, acti Descrierea si narafiunea contribuie la plasarea acfiunii in timp $i = petrece fie aproape de Tecuei, fc la curtea domerak, a, mitropolie sau in cetatea Hotin de-a lungul celei de-a doua domnii a eroului (1564-1569). -_ * Dialogul ocups, de asemenea, un loc privilegiat in structura uvele, find una diy modalitiqile de seama prin care sunt reliefate trisdturile personajelor_ P .aceea, in ung atitudinea si insusirile personajelor, el se poarta fie tensionat $i cinic, si itonic sincer si disperat. ‘Acest mod de expunere se caracterizeaza printr-un limbaj viu, colorat cu expresi, prover, metafore populare: ,,trantori de care trebuie curdtit stupul", sd mal ead armésar, ,Jupyj p&rul schimba dar naravul ba‘, a arta asprime", ,,a se boci ca o muie . NUVELA 187 ORie; Folosirea dialogului mai ales in reliefarea insusirilor personajelor si, in rod patcula, th lui Alexandru Lapusneanu se explicd prin faptul ed autorul pune accentul ca im orice nul, Pe conflict i pe caracterizarea complexa a persongjului principal, prezentat in evol Hise Datorit complenitaii personajului principal, a contfictulut puteric si tensionat a ni compozitionale inchegate si echilibrate, nuvela Alexandru Lapusneanul poate & aleiturays marilor realizdri din literatura universalé, fapt ce |-a determinat pe George Calinescu afirme in , {storia literaturii romédne de la origini pand in pre ent ci ea ar fi devenit o seriere celebri ca si «Hamlet», daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbj universale“. Valoarea ei incontestabild este dovedita si de faptul ch nuvela a fost sursa de inspiratiw pentru mul alfi scriitori, dintre care fi amintim pe Mihai Eminescu, Ion Pillat sau pe George Mihail Zamfirescu. Caracterizarea personajelor Fiind 0 nuvela, opera literard Alexandru Léipusneanul are un numér relativ redus de personaje, fafi de roman, dar mai multe decat schifa, iar accentul cade pe caracterizarea complex a personajului principal. | Personajul principal al nuvelei este Alexandru Lapusneanu, al carvi nume constitu s titlul operei. El este un personaj real, cu atestare istorica, 0 personalitate cunoscuti a istorii noastre, Nuvela lui Negruzzi il infatiseaza pe Lapugneanu i cnd, ajutat de turci, vine in fara pentru a lua tronul Modov. In nuvela, Lapusneanu intruchipeaza Comportarea sa este considerata maladiva, osindit de Providenta sé verse singe si timpul celei de-a doua domnii, pe tiranul crud si sfngeros, razbunator si viclean. , in timp ce personajul este socotit chiar ,,un damnat s@ nazuie dup’ mantuire“ (G. Calinescu, ,Jstoria literaturii roméine de la origini pand in prezent") Atitudinea si insusirile enumerate aie lui Lay motivafii de ordin istoric si psihologic, unele calitati, ceea politicii sale era sporirea autoritatii d Pierzandu-si increderea in boierii de c: aceea, privit insetati de singe, ci misuri drastice, Lapusneanu este »Ce socofi, Bogdane, zi Privinta spuselor acestuia, ce face din el un in complexitatea un monarh ce nu t luci ict Primeste delegatia boierilor cu ar, orgolis, dr si neabatut in hore es oN (L] zie spingand astfel categori »~ Daca voi nu m: vo ‘S& mi-ntore? Mai de; i Vrefi, eu va vrew ‘graba-si va intoarce id $i prevazator, consultandu-se c ¢ dupa pufind ticere, izbfindi-vo; ipusneanu, comportamentul sau au la baza unele iar defectele mentionate, definitorii pentru el, nu exclud Personaj complex. Din punct de vedere istoric, scoptl lomnitorului prin limitarea puterii marii boierimi, eroul are fusese tridat in prima domnie. Sa, Alexandru Lapusneanu nu este doar o simpli broth tolereazai opozifia boierilor, ‘impotriva carora e decis sia u vornicul Bogdan, care il insofeste 1m oare?, dar isi exprima indoiala in Scanned with CamScanner | | | } incdle patrundere a i event paramere imentelor si 0 bogats experientA, meant: ; fii ale Iui Mojoc, eéruia i se adreseazA mga ma-nered fn Voi? zise Lapugne iu zicdtoarea moldoveneasea ca: «d YP fotodat’, este un fin psiholog, ‘nul, infelegdnd planul lui. Pesemne gindeafi c& eu nu abut paral schimba, iar nizaval bao SesizeazA cu uguring cl si 6 i um opozant vehi gt carctrul i psiologia cer din ale ce aboard se mindned, in ti amenilor, ciruia i se pare c& toate nmi pe exe I UEdat pe hai © Motoc este invechit in rele", deprins ase ciocoi la Voievodul dovedeste abilit ick, incerci . Voievodul Ste abilitate politica, incercand si se apropie de popor $i orientind ile acestuia citre bi Fr seni pees eae Deities De aceea, gindind acest plan, el i se adreseaz4 cinic lui woah } efici imi esti trebuitor, ca sa mi mai usurezi de blestemurile Incl de Ia sosirea sa, unorodul pretutindene il intémpina cu bucurie si nidejde, aducdndu-si aoe Sea al damn naiv $i usor de manipulat, dupa Negruzz, el nu-si d& seama geadevaratul caracter al domnitorului. Ajuns ins din nou la putere, Lapusneanu devine crud, violent si brutal si, insetat de saabunare, fi ucide fard mild pe boieri pentru greseli adevarate ori pkismuite, sau ti deposedeaza de averi pe tofi cei care il tradasera. Nici chiar atitudinea binevoitoare fat de doamna Ruxanda nu este sincera si permanenta, darind doar pani cind aceasta fi aminteste de crimele sivarsite: ,Lapusneanu posomorandu-se, éesfécu brajele: Ruxanda cazu la picioarele lui". Mai mult decdt atat, atunci cand doamna insist SH inceteze varsarea de singe, el devine impulsiv si violent prin limbaj si gesturi= -Muiere nesocotita! strigé Lapusneanu sarind drept in picioare si mana lui, prin deprindere, se rizimd pe junghiul din cingatoarea sa." Totusi, el stie si-si stipaneasca aceste impulsuri, modificndu-si comportamentul pentru a-i induce in eroare pe ceilalfi, ascunzandu-si adevaratele intentii: .{...] dar indata stapdnindu-se, seaplecd si ridicdnd pre Ruxanda de jos: ~Doamna mea, ii zice, si nu-fi mai scape din gura astfel de vorbe nebune ca, zu, nu stiu ce se poate intampla."* Ipocrit, ironic si insinuani, profitind de credulitatea sofiei, Lapusneanu fi promite incetarea sciderilor si un ,leac de frica. Pentru acest tiran insetat de singe, rugdmintea doamnei Roxanda si promisiunea lui sunt prilejul cel mai nimerit de a-si pune in aplicare diabolicul plan cit dinainte. Ipocrizia lui atinge cote maxime in timpul cuvantarii de impacare cu boierii, rostita in biserica. El simuleazd cucernicia (ascultd slujba, se inchind la icoane, sdrutt moastele Sfantului), dar jura stramb in fafa altarului, Ca asa stau lucrurile o dovedese violenta si srzimea ‘sa, care ating sadismul in momentul cand, invitindu-i pe boieri la oypaqul de inpécare, ti omoard si le agaz4 capetcle dupa neam si dupa ranguri™ intr-o uriasd piramida. Lipusneanu dovedeste astfel ca este un actor destivargit, un artist al disimmulani, reusind ingle vigilenfa boicrilor, exceplic Ficind Spancioc si Stroici. Fajd de Mojoc este ironic, aljocoritor si cinic, iar in momentul in care mulfimea ii cere capul, vornicul oferindust lemativa de a-i ucide pe oamenii adunati in fafa porfilor cu tunurile pentru cd ei sunt prosti, “pusneanu ii rispunde cu singe rece: + Prosti, dar mul}i[...J; s omor o mul i dumneata singur. Du-te de mori pentru binel Hic’ nu ma vrea, nici ma iubeste fara. . , oo Fire aspra, rizhonsloare, nu nsculld ici un argument a Iui Mojoe, iar lastatea vornicul fi Produce dezgust, devenind de aceea mi hottrft gi mai intransigent cu acesta: ‘zgust, devenind de aceca 1 i e! Fil romdn verde, Ce s 7 = Destul! striga Li eer tu te mai boci cao muiere! Fil romin verde, Ce s8 te mai WPveduesi? Cena sdciapui duhovniculu? C8 est un thibar si un vanzBtor? Asta o ste toa uo . Haide! Luatiel de-1 daji norodului, si-i spuneti et fn acest fel pliteste Alexan- 'Vod celor ce prada fara!" ime de oameni pentru un om nu ar fi pdcat? Judecd fe mosici dumitale, cum ziceat insuti, cfind Scanned with CamScanner6 NUVELA 15TORi ~ cost ¢ un dublu scop: il pedepseste pe Mojoc pentru traq, ts fn fetul ace te ve il ace a a, voievodul igi ating sa si cfistiga simpatia poporului, de a ciirui furie se teme totusi $1 Pe i 3 5 ere moni eerbici se inmoaie, dorind si se poe sioes devenind calugis, dy, y i revenindu-i puterile, reapar impulsivit a violets : eralee ie a y amenin{a pe tofi din jurul su (,lesifil eX pe tofi va omos ity u (cpocitan, posite" Jpoaitd fajarnie, ,ctfeaua asta") si azvarle ea poteapul dupa ung | fee dintre cilugiri, negisind nici o arma la indeménd. Toate ae uc oc uteang an imaginea personajului sunt evidenfiate direct si indirect printr-o diverstisle ce procedee, o D sunt cele care urmeaz’, Caracterizarea directa ficuta de autor este realizati Drin-sintagme g |i aceasti desinfatd cuvaintare", ,a-si dezvalui urdtul caracter", .dorul 'ul cel Banic sa wipes Tiranului", dar acestea sunt pufine, cici stilul naratorului se caracterizeaz& prin obiectivitas | est Allteori, caracterizarea direct este ficutd de alte personaje: ,bunul meu domn*, ,viteazul my | sot" (doamna Ruxanda), ,crud si cumplit este omul acesta* (mitropolitul Teofan). Cele mg | insist multe dintre trisaturile de caracter sunt evidenfiate ins indirect, prin gesturi, mimica si prip - felul de a vorbi. Gesturile si mimica sunt puse in evident printr-o serie de sintagme qq | ome ssilindu-se a zimbi", ,ochii scanteiari ca un fulger*, ,,ochii Iui hojma clipeau", ,azvarii Iminie*, ,zbuciumandu-se a se scula, ,rspunse cu singe rece“, ,apropiindu-se cu smerenie intrebi zmbind", ,posomordndu-se desfacu brafele“, ,strig4 sirind drept in picioare, ,ming ¥ Se rizima pe junghiul din cingatoarea sa". Toate aceste exemple scot in relief ipocrizia s a minia personajului, capacitatea lui de disimulare si dorinfa de a se razbuna, insusiri prezentae | F nuanfat si convingator de catre C. Negruzzi. ; ae Nu numai aceste insusir, ci si hotdrdrea neabatuti de a-si pune planurile in aplicae, LApUS tandrejea simulati, ura si dusménia, dispreful si rautatea sunt exteriorizate prin felul siudea side vorbi. Lapusneanu vorbeste ca un infelept, de folos fiindu-i experienta acumulat, presirind dup proverbe si pilde in replicile lui: ,Lupul pirul schimba, iar naravul ba", nu toate paserile ce ‘inure t zboari se mindnc’", ,sunt alti trintori de care trebuie curajit stupul" etc. Atunci cand face, ¢@f@s! ipocrit, parada de cucernicie si vorbeste in biserica, isi coloreaza discursul cu ziceri din Sfina pentru Scriptura: ,.Bate-voi pastorul si voi impristia oile", ,S% iubesti pe aproapele tiu ca insufi pe Paha) tine“, ,,S& ierte noua gresalele, precum iert&im si noi gresitilor nostri“. | Pr __ Cand isi iese din fire, isi manifesta impulsivitatea $i agresivitatea prin vorbe dure sau prin ste d invective, de obicei folosite in vocativ: ,esti un talhar si un vnzator™, ,pocitanii™, ,boaite’, ensib sboait’ fajarnica, ,cajeaua asta", ,muiere nesocotiti etc, uta __ Alaturi de mimic’, gesturi si limbaj, comportamentul personajului reflecta si el, indirect, dine insusirile acestuia, mai ales in momentele de sinceritate, de manifestare fireasca, dar si ince ‘Lapus de ipocrizie sau de disimulare. , hui Sp Asadar, se constatd c& Al. Lapusneanu este un personaj i i ici si evi i u este ‘sonaj romantic, sub influenta cronicii si@ euet mer Procedee romantice, autorul atribuindu-i personajului un caracter violent, ingrozitor, it tere taal oped anit cy, doamna Ruxanda — distinsd, dar fricoasd si supust barbaul Ac ira voievodului este reliefati in spiritul demonismului ic, avem in ve yy ruzimea lui in raporturile cu boierii $i comportamentul Breen ateisiionia ont si dil viel tate anumite momente. ntradictoriu, ipocrit si diabolic¢ ee le Ca orice personaj romantic, Alexand W fel de mar exe inegl In comport, nde fo oy mena de cali sideicte es ori, apresivitatea se imbing cu blandofe, infelenetmner ce eet dilematic: de cele mai mule | Mra, Dupa cum se observa, Costache Neruzti crecart meets Sinceritatea cu ipocrizi. va Persoana Iwi Alexandru Lpusneanu, atdt prin. 4 memorabil, comple | a Indrepuats spre elementele psihologice, cl cin a ie Sale, prezentate nuanfat, cu atenfit | Mc folosite, Prin diversitatea modalitajilor de caracteriza® Se gj Opus domnitorului é - : este doamna Ru " 4 petsonaj secundar,simbotizind frumcet a okt S ) Sorat si sofie de domn, ea apt | Mena Direct, printr-o des 7 imusefed, buntitatea, iertarea si f Pre: ji i inti hing esc. reall: lertarea gi infelegerea, Tr tartan vestinenain len re rea Sen Texie non fiver | cy »Peste zobonul de st ; it, realizar ; ey ; cia mancceatdmau napa: PU Un benisel de fetendioy eset Bonet ic ay ‘matostat, impregiurate cu Petre meen cu un colan de at bastru, blanit cu ae so , ; : Scanned with CamScannercasache Negrucci ~ Alexandru Lapusneanu aritar. Slicul de samur, pus cam intro - 77 mare de smaragde. Parul ei Parte, era impodobit a oe, Fira even aces freee MO ae autesa se impure eset eet sm yaedmintea 5 fnuta et dept some ee tia vest pre femeileRomanie jubitoare si supusa, Ruxanda igi apreciazy Sof eden gal sia cote pline de cuvin june si de respect, numindu-l: ,bunul 7 sfeoih's, .Eu, Dumnezeu stie! cat te iubesc ete domn*, ,viteazul meu sot, ,méria ta este i PSoamna Ruxanda este o fire sensibila, ns a iedice pe LApusneanu s comita noi crime, in cae ee cetesivitatea $i este hotérata_si-1 fpseste marici-tale? N-ai cu nime rizboi: tara este linigtite ot oan tse argumente: Cet fae si moarte, $i cl maria-ta esti mutitor 5 ai s& dai sareate= 1 UPUSS bod Judecd c& dupa vit {ndaritd in hotirérea ei, nu cedeaza nici atunci cand vo fnie, devine impulsiv si tite oc Ts, exprimandu-ienergic dere Ve vod emis, devine impulsiv s »~ Deas sti ci ma vei omori, nu pot si tac. [...] Vreau s& nu mai versi sange, s& incetezi onorul, sé mu mai vid cape tate, cd sare inima din mine!" Ee je increzitoare in spusele soului ei si nu i ols . eo 7 feede fro, desi are 0 umbra ul ei sm intuieste pan ui ascuns cand acest promite “Cum? Ce vrei si zici? "Maine vei vedea.* ae m pease a i ean de deruta atunci cand viata fiului ei este in pericol. in aoea clipd R cuprinsa de disperare si asculté sfatul lui Spancioe de a-1 otravi pe Apusneanu: ,[...] Viafa marici-tale si a copilului acestuia este in primejdie. Destul a trait tatal gidestul a facut. Moard tatil ca s& scape fiul." Chiar in fata acestor argumente, este ezitanta si, {upd un nou indemn al lui Spancioc (,Ad3-ti aminte de doamna lui Steffinut’-Voda si alege {nie barbat si intre fiu.”), fi cere, cuprinsa de teama, parerea mitropolitului (Ce zici parinte?”), care, indirect, o impinge la crim, Spancioc si Teofan sunt, de fapt, autorii morali ai crimei, pentru cA doamna ,,mahinaliceste si siliti mai mult de boieri las& sA cada otrava in el“ (in aha), Pi rincipalul procedeu de caracterizare a Ruxandei este antiteza cu Lapusneanu. Daca acesta este dur, tiranic, crud, ipocrit, impulsiv, doamna Ruxanda este o fire angelic’, suava, delicatd, sersibili, sincera si supusa. Antitezei i se adauga caracterizarea directa prin descriere, cu gjutorulc&reia autorul fi realizeazi portrtul fizic, insistind asupra vestimentafiei si frumusetii eroinei, Domnifa Ruxanda este raportati, totodata, Ia celelalte personaje, in afara de Lipusneanu, Astfel, ea reactioneaza, la amenintarea jupénesei cu cinci copii si la indemnurile Ini Spancioe si ale mitropolitului "Teofan. Tot indirect, prin intermediul dialogului, sunt evidenfiate insusirile sale, starile sufletesti si atitudinea in functic de imprejurari si de interlocutor. Acest personaj constitwie, prin f Lipusneanu, tot un element romantic al tuvelei alaturi de Tomsa si boieri, Spancioc, ste personajul tragic al operei, existenta ei fin bire de Lapusneanu, care se afunda singur i Unalt personaj secundar, dar cu un rol covarsitor in desfasurarea evenimentelor si in susfi- tetea conflictului este vornicul Mojoc. El este reprezentantul boierimii insetate de avere si putere. Mojoc, asa cum il caracterizeaza insusi Lapusneanu, este vinvechit de zile rele" si ,deprins 488 ciocoi la tofi domnii*. El este un intrigant st tridator de profesie, uneltind impotriva Wuror domnilor pentru a-siatinge interesele si pentru a (Teh foloase; i-o spune fara samente tot Lapusneanu: ,[..] ai vandut pre Despot, m-ai vandut si pre mine, vei vinde si Pe Tomsa" . cen este chiar faptul cB, desi vine ca sol al lui Tomsa pentru 1 giodul are dept oe rch cin drum, aun nd constath hotirarea stimu a acestuia de asi duce la indeplinre planul, wece de partea, lui si-i fgtiduieste ring nsusirile sale prezentate in antitez cu cele ale lui | operei, facnd parte dintre personajele antagonice ale ‘stroici, Motoc si muljimea. Doamna Ruxanda .d dominata de semnul unui ciudat blestem, spre n ru, ceea ce explica sfarsitul sau tragic din Scanned with CamScanner78 NUVELA ‘St0ne, Fiind iertat de domnitor, devine slugarnic si ,{i stirut& mana, asemenea céinelui car, s& muste, linge mana care-l bate‘. In permanenfa, vornicul Mofoc doreste 4 intre in alt stpanului, pe care fl flateaza si-l linguseste, aprobiindu-i toate faptele, chiar daci arg ‘lle convingere intima, iar linguseala ajunge pind acolo inca simuleaz o stare sufleteasci asemat celei a domnitorului. Toate acestea releva o viclenie nativa a personajului, cu ajutoryl gy scap& de numeroase incurcaturi, Dar cdnd el constatii ci nu mai exist nici o scdpare, layitata it devine nemarginiti si ridicola si personajul ,d& reprezentajie comicd de lasitate, invocgs ajutorul divin" (Al. Piru, op. cit.) incearcdnd s& objind bundvoinfa domnitorului. Ti propune intdi s& pun’ tunurile pe prostime, iar apoi fi cere rigaz pentru a-si ordndui casa gi a se spoyg “Ancai Lisafi-ma si ma duc si-mi pun casa la cale! fie-va mild de jupdneasa gi de copilasi mg iisati-ma si ma spovedesc!* incercarile lui sunt zadarnice, cdci el raméne pentru domnitor oy talhar i un vanztor", pe care-I d& norodului insetat de dreptate. Insusirile lui Mofoc sunt evidenfiate mai intdi direct, de catre voievod sau de cite seri, (.striga ticdlosul"), si apoi indirect, prin gesturile sale (,plangea, fipa, suspina", ,se bocea cag muiere, ,isi smulgea barba“) si prin felul de a vorbi: ,O! pacitosul de mine! oy) nenorocitul de mine!", ,Maica, preacuraté fecioari, ,Milostive Doamne™ etc ‘MBiestria lui Costache Negruzzi in crearea personajelor este dovedita prin faptul cd reuseg s& evidentieze printr-o singurd replici viclenia mitropolitului farii, Teofan, care o impinge indirect, prin insinuri, pe doamna Ruxanda la crima: ,.~ Crud, si cumplit este omul acesa, fiica mea, domnul Dumnezeu sa te povijuiasca. Tar eu ma duc sa gatesc tot pentru purcedere, noastr& cu nou! nostru domn: si pre cel vechiu, Dumnezeu si-l ierte, si sa te ierte gi pre tine’. astfel de atitudine indreptiteste, de fapt, invectiva pe care mai inainte Lapusneanu, manos, ia adresase mitropolitului: ,Boaits fafarnica!* Unul dintre numeroasele criterii de clasificare a personajelor este cel referitor la modul cum sunt ele construite. Din acest punct de vedere, ele se impart in personaje individual si colective, aga cum apar si in nuvela Alexandru Lapusneanul, Costache Negruzzi fiind cunosca ca un scriitor care infatiseaza deosebit de sugestiv miscairile de mase. in mod magistral, autorul caracterizeaza personajul colectiv al nuvelei ~ mulfimea aduna sub zidurile palatului. La inceput, oamenii sunt dezorientati si mu reusesc si-si exprime pretenfiile decat vag, atunci cfnd sunt intrebati de ce au venit cu zurba (revolt, rascoald, formuland revendicari generale. E suficient si pronunfe cineva numele lui Mojoc si toa nemuljumirile se indreapt impotriva acestuia, cerandu-i-se decapitarea. Pentru a avea, ft continuare, poporul de partea sa, voievodul fi implineste dorinta, care coincidea de fapt & intentia lui de a scapa de dubiosul vornic. Scriitorul infijiseaza psihologia acestei mulfimi dezlZntuite care ,,venise fara sa stie pent ce au venit $i ce vrea. Dezorientarea oamenilor este mare, atta vreme cat ,,prostimea" ,incept a se strange in cete-cete si a se intreba unii pe alfii ce si ceara*. Nemul{umirile sunt formule apoi deschis si se termina cu manifestarea dorinjei ca Mofoc si fie pedepsit pentru sirécia it care se zbate poporul. Ura, revolta mulfimii sunt exprimate prin enunturi scurte, exclamalive a $i verdictul acesteia: ,Capul lui Mofoc vrem!'. Fierberea gloatei este asa de mare, incat, atunci cAnd ,,ticdlosul boier c&zu in brafele ide! acesteia cu multe capete", ea ,,intru o clipa il facu buca{i*. Uciderea lui Mofoc fi asta a ae izbunare side dreptate pentru moment si o determina, st ridice osanale jets, oe amine taiascd maria-sa Voda! rispunse gloata. $i muljumindu-se de acco T an . . . cine sa le ulin tana income rs, ol doth modul ef dea acgia pentru inflpiuirea dreptajii — sunt evidentiate de seritor indirect P Tah gi de a vorbi si de asi manifesta nemuljumirile. fn felul acesta, el creeazi unul dit! Dupa cum pape ae din literatura romina, 10 concentreazi in jurul. personajula mange nmiclor, actiunea. si conflictul_ nuvelei * multtudine de teeter Genonsiulut principal, ‘caracterizat, la nivel psihologic, patti: Televainsugidle ee complexe. Toate celelalte personaje graviteaza in jurul acest $i + mai ales, prin relajia cu el, iar felul in care este prezentat Alexandt fenfia romantic a autorului de a-si exprima atitudinea impot Scanned with CamScanner |