Vindecarea și grija față de sine

Când a fost ultima oară când ai avut 5 minute doar pentru

tine şi cu tine, fără distractori şi fără grabă?

Mulți dintre noi ne petrecem foarte mult timp în minte,

planificând, organizând ce avem de făcut, năpădiți de gânduri,
orientați pe "a face", pe a fi productivi sau eficienți, distraşi
de la noi înşine, axați pe alte persoane sau pe sarcinile pe care
trebuie să le îndeplinim.

De multe ori, timpul alocat propriei persoane rămâne doar ca

obligație sau nevoie de bază pe care o avem oricum de "bifat",
cum ar fi să dormim, să ne spălăm, să mâncăm şi, dacă se
poate, şi pe acestea să le facem pe foc automat, cu atenția pe
altceva sau în timp ce ne gândim la ce avem de făcut în
continuare.

Pot trece zile la rând în care să nu ne oferim nici măcar cinci

minute de pauză conştientă, pauză în care, în mod asumat şi
prezent, să oferim atenție exclusivă propriei persoane, să fim
doar noi cu noi.

Dar ce înseamnă asta, de fapt?

A-ți acorda timp pentru tine înseamnă, de fapt, a orienta

atenția conştient asupra ta, fie asupra propriului corp, la
zonele tensionate şi cele relaxate, la respirație, la picioare
(cum ating podeaua şi ne susțin - "grounding"), la propriilor
emoții sau chiar la a ne îndeplini nevoile fundamentale în mod
conştient, cu prezență, atenție şi curiozitate.
Câteva astfel de exemple pot fi:

 Când mănânci, să observi culorile, texturile, mirosurile din

farfuria ta. Să mesteci conştient, punând atenția pe cum
se simte gustul, textura mâncărurilor şi apoi pe senzațiile
care apar când înghiți şi mâncarea ajunge în stomacul tău.
Dă-ți timp să mănânci conştient măcar o dată pe zi, fără
grabă şi alți distractori.
 Când faci duş sau te speli, să fii atent la cum se simte
pielea ta sub apă, la temperatură, la sunetele apei, la
textura şi mirosului săpunului, la senzațiile pe care le
simți de la spumă şi când clăteşti iar cu apă. Te invit să
faci mişcări lente şi să încerci să fii atent la ceea ce simți
în timpul unei astfel de rutini zilnice.
 Când te odihneşti, să simți textura, temperatura,
culoarea, mirosul aşternuturilor, să fii atent la modul în
care salteaua susține greutatea corpului tău şi perna pe
cea a capului. Care este diferența de temperatură dintre
corp şi pat, dacă simți nevoia să te înveleşti şi cum ce fel
se simte pătura pe pielea ta. Cum simți că începi să te
relaxezi şi că intri în starea de somn, mulțumind corpului
tău pentru efortul şi munca sa de peste zi.

Acestea sunt doar câteva exemple din cum putem face unele
activități zilnice mai conştient, cu prezență, ca exerciții
scurte de autoîngrijire pentru a fi mai atenți şi în contact cu
propria persoană.

Dincolo de nevoile noastre fiziologice de bază, avem nevoie de

atenție, afecțiune, iubire, înțelegere şi respect, lucruri pe
care le oferim altora şi le aşteptăm de la ceilalți, în primul
rând. E firesc să fie aşa, însă e la fel de firesc şi sănătos să ne
oferim nouă înşine, în primul rând.

Când suntem în contact cu noi înșine, găsim mai ușor

înțelegere, grijă şi dragoste pentru propria persoană, ca apoi
să putem să oferim şi altora din bunăstarea noastră.

Pe măsură ce ne angajăm, cu prezență deplină, în experiențele

noastre de autoîngrijire, au loc schimbări la nivel profund în
corp, prin eliberarea unui flux de substanțe chimice în fluxul
sanguin. Acest lucru este acum dovedit de
psihoneuroimunologie* - știința care studiază interacțiunea
dintre minte și corp și modul în care această relație afectează
chimia sângelui și, în cele din urmă, bunăstarea noastră. Avem
capacitatea de a ne schimba neurochimia şi corpul nostru este
ca o farmacie naturală unde se găsesc substanțe care ne ajută
să ne vindecăm - analgezice şi antidepresive naturale,
tranchilizante, hormoni de creștere și multe altele.

Starea noastră de bine se schimbă și evoluează în funcție

experiențele noastre, dar mai important, în funcție de cum
percepem noi acele experiențe. Stilul de viață şi modul în care
gestionăm stresul îşi pun amprenta asupra fiziologiei noastre şi
stării de sănătate pe termen lung.

Pe de altă parte, multe cercetări din ultimii ani arată strânsa

legătură dintre sistemul digestiv, numit "al doilea creier"
(intestinul subțire, în special) şi creier. Acestea două sunt
conectate atât la nivel fizic, cât şi biochimic, în nenumărate
feluri.

Ştim acum cât de mult influențează microbiomul şi ceea ce

mâncăm starea noastră, nu doar fizică, ci şi psihică,
emoțională.

Creierul comunică continuu nivelurile de stres cu intestinul. Un

intestin cu probleme poate trimite semnale către creier, la fel
cum un creier cu probleme poate trimite semnale către
intestin. Prin urmare, stomacul sau stresul intestinal al unei
persoane poate fi cauza sau produsul anxietății, stresului sau
depresiei.

Îngrijirea de sine este un lucru esențial în supraviețuirea

noastră, în procesul de vindecare şi în dezvoltarea propriei
persoane din toate punctele de vedere, atât fiziologic, cât şi
psihic, emoțional şi spiritual. Adevărata sănătate este o stare
de integritate între minte,

Cel mai la îndemână lucru şi totuşi esențial în vindecare şi

menținerea sănătății noastre este autoîngrijirea sau îngrijirea
de sine ("self care"). Este important să apelăm la specialişti,
medici sau psihoterapeuți atunci când avem nevoie, dar orice
tratament va fi mai eficient atunci când arătăm grijă şi
afecțiune pentru propria persoană.

Te invit să îți iei un angajament față de propria persoană şi să

îți creezi mici rutine de autoîngrijire în fiecare zi, ca o
prioritate sacră, care nu e negociabilă. Poți porni de la 5
minute doar pentru tine zilnic, în care să te pui pe primul loc în
lista cu priorități.  Oricât de banal ar părea, pe atât de dificil
este pentru unele persoane care s-au obişnuit să fie tot timpul
ocupate şi să aibă ceva de făcut constant, fără a-şi mai acorda
timp doar pentru ele. Această practică, făcută în mod regulat
şi consecvent şi cu prezență, va aduce multe beneficii.

În secțiunea Resurse vei găsi mai multe propuneri de rutine şi

exerciții scurte de autoîngrijire (”self care”).
*Psihoneuroimunologia (PNI) este un domeniu relativ nou care
studiază interacțiunile dintre sistemul nervos central (SNC) şi
sistemul imunitar. Mulți cercetători ştiau deja că sistemul
nervos central comunică cu cel imunitar, dar abia recent au
început cum şi în ce fel ne influențează sănătatea. Multe
cercetări arată efectele stresului asupra sistemului imunitar
care devine suprasolicitat pe măsură ce nivelul de stres crește
și se menține crescut pe perioadă mai lungă.

Referințe:

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2742420/

Mary Beth Jansson, The Book of Self-Care: Remedies for

Healing Mind, Body and Soul, 2017

Kristin Neff, Self-Compassion. The Proven Power of Being

Kind to Yourself, 2011