STUDIU DE CAZ I

Copilul, este un băiat de șase ani ce provine dintr-o familie cu patru membri. În familie predomină
comunicarea în limba rusă. De mic, copilul a fost lăsat în grija bunicilor, deoarece mama a fost plecată
peste hotare. S-a integrat bine în colectivul de copii fiind o fire sociabilă, adaptarea în grădiniță a decurs
cu succes.
Cu dificultate își menține echilibrul într-un picior, de mic poartă încălțăminte cu o mărime mai
mare ceea ce influențează negativ asupra mersului. Merge și aleargă cu unele erori, în timp ce schimbă
ritmul şi direcţia. Partea de sus a corpului este înclinată în față, iar picioarele îi rămân în spate, poziția
picioarelor este în formă de X, iar talpa este plată.
Deoarece este un copil înalt, poziția în care stă la masa de lucru și unghiul din care privește este
mereu aplecat deasupra, ceea ce manifestă o curbare excesivă a coloanei în regiunea toracică (cocoașa).
Când execută unele sarcini este neîndemânatic, deși posedă abilități simple de rezolvare a problemelor,
cum ar fi rezolvarea de incastre sau întregirea de imagini din bucăți.
Refuză să participe la jocuri, dansuri, activități și alte momente de regim, cu ajutorul
educatorului realizează puzzle-uri, iar în realizarea jocurilor de construcție coordonarea oculo-motorie
este dificilă. La îndemnul adultului cere ajutorul, atunci când întâmpină o dificultate în situaţii de
disconfort (neplăcute) sau periculoase se adresează la educator. Atenția copilului este instabilă încât la
activități nu se poate concentra mai mult timp deoarece este foarte desconcentrat, nu-și găsește locul și
nici activitatea preferată nu este de o lungă durată. Se joacă selectiv în prezenţa altor copii, de cele mai
multe ori are unu sau doi băieței cu care împarte mașinuțele s-au alte obiecte de construcție, preferă
jocul individual. În diferite momente de regim copilul manifestă un comportament agresiv față de
ceilalți semeni, Uneori se izolează, sau se ascunde sub masă.
Formarea și dezvoltarea limbajului și a comunicării la copil sunt dificile, deoarece este vorbitor
de limba rusă și întâlnește dificultăți în exprimare, și nu posedă vocabularul limbii române.
Numără doar crescător, iar descrescător are nevoie de ajutor, cunoaște toate cifrele din concertul
0-10, realizează operație de adunare și scădere cu ajutorul adultului. Identifică și descrie cu ușurință
elementele componente ale lumii înconjurătoare precum și interdependența dintre ele. Cu ajutorul
adultului identifică succesiunea anotimpurilor și caracteristicile specifice, utilizând unele semne
convenționale, pentru ilustrarea stării vremii. Cu sprijinul adultului numește părțile de bază ale corpului
(cap, trunchi, membre) şi unele organe de simţ. În momentele de joc enumeră principalele caracteristici
ale omului ca ființă vie. Confundă categoriile de animale, plante, legume, fructe și mediul de trai al
acestora.
Uneori, la sugestia adultului, experimentează scrisul cu unele instrumente de scris.
 STUDIU DE CAZ II
Familia copilului este constituită din 5 membri, relațiile în familie sunt bazate pe înțelegere și
respect reciproc, condițiile de trai sunt favorabile, iar părinții sunt responsabili, manifestă dragoste,
interes și grijă față de copii. În educația copilului se implică ambii părinți, de asemenea se interesează
de comportamentul și rezultatele copilului la grădiniță. Copilul a început să frecventeze grădinița din
grupa creșă, iar la moment este în grupa mică, având vârsta de 3 ani. Din punct de vedere fizic este
dezvoltat conform vârstei biologice, se deplasează independent, participă la îndemnul adultului în
activitățile fizice, în unele cazuri refuză să îndeplinească sarcinile. Parțial efectuează exercițiile specifice
motricității fine (cum ar fi decuparea, lipirea, modelarea). Își coordonează părțile corpului în realizarea
mișcărilor, aleargă, merge, lovește și aruncă mingea, face mișcări de dans doar dacă are dispoziție bună
la momentul respectiv.
Preferă activitățile individuale, refuză să facă schimb de obiecte cu semenii săi, cooperează
foarte puțin în timpul jocului sau în timpul activității de bază. Este foarte ambițios, capricios și prin
forță/agresivitate obține tot ceea ce își dorește (uneori trage de păr fetițele sau mușcă copiii). Se desparte
de membrii familiei cu greu și interacționează cu dificultate cu alți adulți cunoscuți. Cu greu s-a adaptat
în colectivul de copii mănâncă singur, nu are preferințe alimentar.
Se orientează în spațiul grupei, merge independent la baie. Manifestă nivel scăzut de adaptare
socială și cu dificultate răspunde unei relații la nivelul grupului. Respectă cu greu reguli simple în
diferite contexte sociale, chiar dacă i se reamintesc de adult.
Atenția copilului este de scurtă durată, se abate ușor de la scopul fixat chiar dacă este o
atmosferă liniștită în grupă, clasifică/grupează obiectele după 1-2 criterii.
Reacționează sau răspunde neadecvat la sarcinile/instrucțiunile sau întrebările adresate. Înțelege
instrucțiunile simple, dar în realizarea sarcinilor are mereu nevoie de suportul educatorului.
În comunicarea copilului predomină limbajul nonverbal, iar limbajul verbal este slab dezvoltat.
Predomină o pronunție neînţeligibilă, însoțită de unele gesturi, semne și o intonație neadecvată ce poate
fi înțeles doar de unii interlocutori.
 STUDIU DE CAZ III
Teo, este o fetiță de partu anișori cu ochi albaștri și bucle aurii, vine dintr-o familie de
intelectuali, unde este iubită și adorată de toți, atât de părinți cât și de bunici. Dimineața la primire,
tatăl poate să descrie evenimentele trăite, menționând că bunica uneori îi oferă telefonul, sau chiar la
televizor să urmărească ora de engleză crezând, că așa este corect să își liniștească nepoțelele
gălăgioase.
Dimineață vine la grădiniță veselă și zâmbitoare, salutând copiii cu mânuța, când vine cu o
rochiță nouă mă atinge ușurel de braț și îmi demonstrează rochița sau hăinuță nouă sau cea preferată,
fără a o descrie. La activități este timidă, ascultătoare, înțelege și îndeplinește sarcina dată, dar mereu are
nevoie de suport. Cu plăcere se integrează în activitățile de joc, imită acțiunile de dans, îi place să se
joace cu colegii de grupă, dar nu întotdeauna este înțeleasă de colegi, cu timiditate încearcă să comunice
cu cei din jur sau doar să dea din mânuță, arătând ce își dorește, deși permanent predomină tăcerea.
Atunci când nu este înțeleasă de copii devine și mai timidă și se retrage într-un colțișor
Cu ajutorul adultului se recunoaşte în fotografii şi privind în oglindă recunoaşte apartenența sa
de gen, dar nu vorbeşte despre sine. La solicitarea de a denumi sau de a recunoaște un obiect, poate să
imită onomatopeul sau chiar denumirea lui într-o engleză neînțelegibilă.
La solicitarea adultului folosește gesturi şi limbajul corpului pentru a-și exprima nevoile şi
sentimentele și se adaptează cu dificultate la diferite situații de comunicare cu alţi copii sau adulți.
La îndemnul adultului, reacționează pozitiv la sunetele produse de cărțile sonore, dar le repetă
cu mare dificultate.
Rareori identifică, numără şi grupează la solicitare, obiectele doar după un singur criteriu.
Utilizează instrumente pentru desen, colaj și modelare, dar nu crează compoziții.
Când realizează sarcina, nu adresează întrebări, pentru satisfacerea curiozității și întru extinderea
vocabularului, în foarte scurt timp apare clipul, des își atinge ochișorii care au culoarea roșie.
Reacționează pozitiv la sursa sonoră, iar la melodiile preferate realizează diverse mișcări de dans, chiar
dacă este așezată pe scăunel.
Nu are inițiativă în interacțiuni cu alți copii. Așteptând să vină seara, pleacă acasă printre primii
copiii, afară o așteaptă tatăl, care pentru câteva minute acesta stă ca să urmărească acțiunile fetiței.
Cu durere ascunsă așteaptă să zică ”bună seara” și ”la revedere”, dar primește un zâmbet și o
tăcere sau un simplu gest cu mânuța.
 STUDIU DE CAZ IV
Emi, este o fetiță ca oricare cu fundițe și cu cosițe, peste o lună va împlini șase ani. Mama este
cea care deși uneori plânsă și mai des îngândurată o aduce zilnic la grădiniță. Zâmbitoare, Emi a intrat în
sala de grupă, a salutat cu privirea colegii, peste câteva minute începe să țipe, să imite sunete stranii de
nemulțumire, fluturând din mânuțe și piciorușe. Nu s-a întâmplat nimic, a sunat doar telefonul
educatoarei, copiii din grupă sunt obișnuiți cu toate acestea și sau liniștit și așteaptă până Emi se va
calma.
Cu deosebită plăcere participă în activitățile de joc, aruncă și prinde mingea, sare cu coarda,
aranjează lucrurile la locul necesar. Adesea perturbă jocul copiilor, iar în unele momente, se retrage
într-un ungheraș și se joacă singură, construind un turnuleț din cuburile preferate (ca de fiecare data).
Dacă este întrebată ,,ce face?,, răspunde în șoaptă ,,în păsăreasca ei,,. Nu preferă să povestească multe
ca și ceilalți colegi de grupă. În cadrul activităților, Emi preferă mai mult să coloreze, utilizând o
multitudine de culori. Se poate concentra asupra unui desen încât nici nu reacționează la strigătul pe
nume. Își manifestă trăirile emoționale fără a ține cont de contextul în care se află.
Doar atunci când ajutorul de educator aduce prânzul, aroma bucatelor calde poate să îi sustragă
atenția, așteptând să i se aducă mâncarea. Plecând în fuga mare la baie, uită să se întoarcă și rămâne să
se bălăcească sub apa curgătoare și caldă a robinetului, poate sta minute în șir să privească și să asculte
susurul de apă. Preferă să-și fluture mâinile până se usucă, se așează la masă și mănâncă doar pâinea
albă și proaspătă.
Aleargă grăbită spre pat împreună cu toți copiii din grupă, lasând hainele în urmă aruncate ici-
colea. Somnul nu vine, încearcă să mai plângă căutând cu ochișorii pe cineva, în scurt timp începe să-și
legene corpul, imitând și cântecul legănatului ,a-a-a-aaaaa,,.
Iată că toți copiii pleacă acasă, Emi este în așteptarea mamei, caută, aleargă pe vârfuri fluturând
din mânuțe, până se face seară. A venit și mama la o oră mult mai târzie, cerându-și scuze că a întârziat,
motivând că nu le reușește pe toate și trăiește departe de grădiniță, și acoperindu-și cu năframă pata
sinelie de pe obraz părăsește curtea grădiniței.
 STUDIU DE CAZ V
În familie Alex este al treilea copil, este acceptat și iubit de toți, iar părinții acordă atenție foarte
mare, pentru ca el să se includă în societate. Alex, este un băiat de șapte anișori și are câteva trăsături
fizice specifice, față mică și rotundă, frunte lată, gât scurt și gros, ochișorii migdalați de formă alungită,
urechiușele și năsucul mici, iar palma și degețelele au formă pătrată. A început să frecventeze grădinița
de la vârsta de doi ani, având un comportament sociabil, activ printre copii și adulți.
Este un băiețel pozitiv, iar la activitățile de educație fizică, exercițiile le îndeplinește cu ușurință,
preferă activitățile de muzică și dans și cu deosebită plăcere se implică în cadrul gimnasticii matinale,
demonstrând coordonări motrice de bază, corecte. Chiar dacă există stări de oboseală, copilul individual
se așează în poziția sprijin ghemuit, apoi cu plăcere revine. Demonstrează independență în acțiunile ce
țin de igienă personală, își spală și usucă mâinile înainte de masă și după utilizarea WC-lui, la solicitarea
și cu sprijinul adultului, se îmbracă și se dezbracă de sinestătător. Utilizează cu uşurinţă şi corespunzător
unele tacâmuri.
Nu întotdeauna respectă regulile de comportament. La grădiniță poate fără nici un motiv să
lovească și să împingă. Se ferește de adulții necunoscuți, nu-i place să fie atins de alte persoane (copii,
adulți), nu împarte (jucării, cărți, dulciuri, roluri) cu alți copii și nu știe să aștepte rândul. Prezintă
comportamente agresive, de asemenea fără acordul altui copil poate să-și ia o jucărie străină. În
colectivul de copii Alex poate fi atât pașnic cât și iniția stări conflictuale, manifestând capacități de
lider printre semeni.
Comunică cu copiii și cu adulții cu ajutorul unor gesturi specifice, mimică și onomatopee, poate
să reacționeaze pozitiv la unele sunete cunoscute. Nu iniţiază, dar participă la conversaţie, răspunzând la
întrebări, mai des prin Da, Nu, Îgî (dând afirmativ din cap).
Deși nu posedă limbajul oral, în momentul în care copiii recită, cântă, Alex imită vorbirea copiilor,
mișcând buzele asemeni unui vorbitor. Poate relata unele evenimente trăite la moment prin gesturi, deși
nu numește acțiunea propriu-zisă.
Desenează schița corpului uman cu unele elemente (corp, mâini). Identifică culorile, dar în
realizarea sarcinilor de colorat preferă anumite nuanțe, fără a ține cont de specificul și menirea lui.
Identifică 1-2 figuri și corpuri geometrice: recunoscând cu mare dificultate formele geometrice în forma
obiectelor din mediul înconjurător.
Utilizează numerele şi număratul până la 5 în diverse activități, cu preponderență la indicația și
sprijinul adultului. Are activități preferate, în realizarea sarcinilor de scriere realizează doar unele
elemente grafice. Cu ajutorul adultului sau cu unele ezitări, recunoaşte litere mari de tipar, dar nu le
poate verbaliza.
Alex este copilul- soare al grupei, mereu pozitiv și cu zâmbetul pe buze.
 STUDIU DE CAZ VI
Este un băiat de șapte ani, vesel, cu o înălțime și greutate potrivită vârstei. Frecventează
grădinița de la vârsta de doi ani, dispune de o sănătate fizică și psihică bună. În familie predomină un
climat psihologic favorabil, este iubit și adorat de părinți, bunici. Își iubește foarte mult frățiorul mai
mic, îi ajută pe părinți la treburile casnice. Este sociabil, creativ, preferă jocurile de construcție, jocul de
rol, îi place să răsfoiască cărți, reviste, în special despre lumea înconjurătoare.
Pictura, modelarea sunt și ele activități preferate ale copilului. Stabilește cu ușurință relații de
prietenie, posedă un volum lexical de nivel înalt. De o preferință înaltă sunt activitățile matematice,
jocurile de construcție și de mișcare. Are aptitudini muzicale ritmice deosebite, având și performanțe
înalte, demonstrând rezistență la efortul fizic. Se străduie să respecte întru toate normele de
comportament cult și civilizat. Orice sarcină ce i se atribuie este realizată cu corectitudine și exactitate.
Își dorește permanent să fie lider, uneori se supără, deoarece nu mereu i se reușește, dar acceptă și alte
roluri.
Cu exactitate distinge calitățile de formă, mărime, culoare. Utilizează corect cuvintele de
semnificație sus-jos, orientându-se foarte bine în spațiu. Își poate concentra atenția pentru o durată
necesară de timp, cu ușurință memorează poeziile, textele și sarcinile date. Reproduce consecutiv cele
memorate anterior. Posedă o gândire concentrată și pozitivă în cadrul activităților, educatorul fiind
nevoit să-i ofere sarcini suplimentare pentru a-i satisface confortul cognitiv pe care îl deține copilul.