INDICAŢII ŞI RĂSPUNSURI.

 x  1  0, x  . c)
2
Noţiunea de lege de compoziţie. 1. a)a  3; b) Prin calcul obţinem
ac
a  2, b  2, c  6 şi b ; d) a  3, b  6, c  12 şi b  ac . 2)a)
2
x  2; b) x   ,1 ; c) x   2;1 ; d) b  ac . x  0. 3) a) x  4; b) x  0,1; c) x  2 . 4.
c) x  2a  1, y  2b  1, a, b  , x  y  2  2ab  1  .13) a )a  30; b)a  90; c)a  2;
ax  by 2a  by
d )20; e )6; f )a  1. 14)i) lim    2,2 ,
x 2 4  xy 4  2y 
 2a  by 2a  2b
ylim    2,2   a  b
2 4  2y 0
  a  b  4, 4  . ii) d) a   0,1 15ii). Exemplu: a)
lim 2a  by  2a  2b  a   2,2 
 y 2 4  2y 8 2  
5 3
a  5, b  2, a  b  7; b) a  , b  , a  b  2; c) a  1  3, b  1  3, a  b  4. 21)
3 5
   
b)G  det X X  H și folosim: det X  Y  det X  Y      22. f a fb  f ab ; 24. b) Legea
" " nu este asociativă, iar celelalte legi sunt asociative. 25. c) a  b  1 sau a  b  0 pentru legea
" " , c  2 pentru legea " " , iar pentru legea "  " , a  b  1 sau a  b  0 .
 2
 
26) a ) 1,1 ,  3, 3  ; b) 2, 1, 0 ; c) 1,  . 30) a  b 31. a )  9; b )5; c )2; d )1; e ) nu există;
 3
1
 
f )e  1  3 e; g ) A   ; h) I 2  X  0  ; i )1  1  0  5; j ) 1, 0 . 32. Dacă e este elementul neutru,
2
atunci e  x  x  e  x, x  2n  2 , n  și obținem e  1. Cum 1 2  nu există element neutru.
34. Pentru legea " " , a  b  1, e  1 , pentru " " : c  e  2 , iar pentru legea
"  ": a  b, c  a 2  a , e  1  a, a  . 36. a)e  2, x '   x  4; b) " " nu are element neutru, deci
nu există elemente simetrizabile;
x 1 
c) e  1, x '  , x  \   ; d) x  0;1 d )e  2;0 '  0,2 '  2, 1'; f )e  i  1,
2x 1 2 
9
ix  2
x' 
x i
,x  
\ i ; g )e  1  e , x '  1  e
3 
ln x 1 
  
, x  0,  \ 2 ; h )e  1, x '  x ;

 
  x ', y '    x1 ,  yx  , x  0, y 
i )e  1, 0 , 37.a) e  12,5'  19; b)e  11 şi x  9;11 ; c )0 şi
 
2; d )e  4 şi 2 '  16 e) X  a   X  b   X  a  b  , a, b  , elementul neutru este I 2  X  0  şi
simetricul lui X  a  este X  a  , a  ; f) X  a   X  b   X  2ab  , a, b  elementul neutru
1  1 
este X   şi simetricul elementului X  a  este X   , a  \ 0 . 38.b) x  1 ; c) inducţie.
2  4a 
   
n 1 n
40) a )1; b )2; c)1  1  x  1 . .41) i )" " este asociativă, are element neutru pe e  1 și

62
 6  6x  5
x  \  , x '  . 42) i)a) 1; b) 1; ii )e  4,1'  3, 3 '  1, 4 '  4, 2 '. 43. b)a  2;
7  7x  6
c )2; e) x  2; 4 . 44. a) Din x  1 şi y  1 deducem că log 2 x  log 2 1, log 2 y  log 2 1. Cum
log 2 1  0, prin adunarea inegalităţilor obţinem log 2 x  log 2 y  0 şi x  y  1;   c) 1006  2014 .
n  n  1
45. a) e  0 element neutru pe  0;   ; c) .
2

46. a)a  b; b)a  b  1 sau a  b  2; c)a  b  1 sau a  b  2. 47.

1

b)e  a , x '  a 4log a x

, x   0,   \ 1 ; c) x
2n 1 logan x
49) a)1  1  0      ,  2  1      ;
a b b
b)  a  b  
1
 2  ; c) Folosim egalitatea
a  ab  b
2 2
a  ab  b 2
 
a 2  ab  b 2   a  b  a  b . 50. b) 0; d) Din a  a  ...  a  ln  ne a  n  1 obţinem
de n ori a

a  0;ln  n  1 .52. ii) " " este asociativă, e  3 și simetricul lui x este x '  6  x , x  1, 5  .

MONOIDUL.1. Se verifică axiomele monoidului. 2. c) U  10   1,3, 7,9 ;d) 2  3  0 . 3.

c) x  2  . 4. b ) Nu. " " este asociativă dar nu admite element neutru ; c)2; d )2.
5. c) x  0; d ) x  1; e) 2  2
1 2
 1  ...   22 n1  22 n  1  22 n1  2  n . 6. a )a  b  1,
c  ; b)a  b  0. 7. a )2;b)e  2; 0;2  
GRUPURI. 1. Se verifică axiomele grupului. 2. iii) b) x  0; c)n  4. iv) c ) x  1. v) a) ,b),c)
a  b  1, c   ; d) a  1, b, c   3. i) c) x  i,3i, 1  2i ; ii) d ) x  1;9 ; iii) d )7; iv)
 
d ) x 0;1; 2 ; v) a )4; c)  4; d ) 6, 2 vii) x  y  z  6; viii) a)b  a, c  a 2  a,
e  1  a, a  0; b)b  a, c  a 2  a; ix) a  3, b  12. b)e  0; 4. i)
1 1 
a )1; b)e  1; x '   3 2  x 3 ; c) x  0. ii) c)e  5, x '  4  . 5. i) b) x   ; 2  ;
x 4
2
2 
1 1
c)e  2; x '  2 log 2 x
: ii) b) x  1; c)e  e; x '  e ln x . 6.i) b ) Înmulţirea matricelor este
asociativă, e  I 2  X  0  , iar simetricul lui X  a  este inversa X 1  a   X  a  , a  ;
c) X  55  . ii) b ) Înmulţirea matricelor este asociativă, e  I 2  X 1 , iar simetricul lui X  a  este
1
inversa X 1  a   X   , a  0; c) X 10! . iii) b ) Înmulţirea matricelor este
a
 a 
asociativă, e  I 2  X  0  , iar simetricul lui X  a  este inversa X 1  a   X  ,
 a 1
1
a  1; c ) X  0  şi X  2  . iv) a) X  a  X  b   X  a  b  10ab  , a, b  ; c) t 
.
10
v) a) A  XY    AX  Y    XA Y  X  AY   X YA   XY  A .b) Înmulţirea matricelor este

63
asociativă, elementul neutru este I 2  G . Din det  X   0 rezultă că pentru orice X  G
există X 1 şi arătăm că X 1  G. c)  I 2 . 7.) a) I 3  A  0  ; c ) Înmulţirea matricelor este
asociativă, e  I 3  X  0  , A'  x    A1  x   A   x  , x  ; c) X 10! . ii)
1 
a ) A  x   A  y   A  x  y  2 xy   G , x, y  \   b)" " matricelor este asociativă, e  A  0 
2
 x  1
A'  x   A   , x  . c) A  0  . iii) a ) I 3  M 1,0 ; b)M x, y  M u ,t  M xu 2ty , xt  yt  yu ,
 2x 1  2
det  M x, y  M u ,t   det  M x, y   det  M u ,t   11  18.i) a)1  1  0  3,12  3  02  1 . c)" " numerelor
1 a b 3
este asociativă, e  1, x 1   2  a  b 3  G . c ) Notăm x  2  3  G . Din b)
a  b 3 a  3b
2

deducem că x 2 , x3 ,..., x n  G, n  , iar mulţimea A   x, x 2 ,..., x n ,... n   este infinită

n, k  , n  k : x n  x k  şi A  G. ii) . a)92  5  42  1; c ) " " matricelor este asociativă,
 a 5b 
elementul neutru este e  I 2 , a  1, b  0,12  5  02  1 , iar dacă X     G , atunci
b a 
 a 5b   9 20 
X '  X 1     G . d) Dacă A     G , atunci mulţimea B   A, A , A ,... este
2 3

 b a  4 9 
 k 
infinită şi B  G . 9. b) cos t ,sin t 1,0,1  t   k   c) Înmulţirea matricelor este
 2 
asociativă, elementul neutru este I 2  X  0  , iar simetricul oricărui element X  t   G este
X  t   G .10. a)16  24  42  M  P; b) Dacă 2n , 2k  M , n, k  rezultă că 2n  2k  2n  k  M ,
iar dacă n2 , k 2  P, n, k  rezultă că n2  k 2   nk   P, n, k  . Înmulţirea numerelor este
2

asociativă, iar element neutru este 1, 1  20  M ,1  12  P  . Orice element 2n  M are ca

simetric pe 2 n  M ; c)2n  2n 1  2n  2  2n 3   2 2 n 3   P .11) a ) f1,0 ; b ) Dacă f a,b , fc,d  G 

2

f a,b fc,d  f ac,ad b  G, a  0, b  0, ab  0 . Compunerea funcţiilor este asociativă, elementul

neutru este f1,0  G , simetricul oricărui element f a ,b  G este f 1 b  G şi compunerea pe G este
,
a a
5
necomutativă, f 2,1 f1,1  f1,1 f 2,1 . c) f1,b , b  . 12. a ) ; b) Dacă x, y  G , atunci x  y  G.
12
Arătăm că " " este asociativă, elementul neutru este e  0, iar simetricul oricărui element
1 1 5  1 3
x  G este x '  1 x  G . c) x   , ,  ; d ) x   ,  ; 13. b)  xy   e, x 2  y 2  e  e  e c ) Din
2

6 2 6 4 4
b) deducem xyxy  x 2 y 2 , iar prin simplificare la stânga şi la dreapta cu x, respectiv y , obţinem
yx  xy. 14. a) Fie G  a1 , a2 ,..., an  şi a  G. Pe linia lui a apar elementele a  a1 , a  a2 ,..., a  an .
Dacă pe linia lui a ar apărea două elemente egale, de exemplu a  ai  a  a j , i  j, atunci prin

64
simplificare cu a se obţine ai  a j . Contradicţie. b) Folosim a). c) Fie G  a1 , a2 ,..., an  şi a  G.
Pe linia lui a apar elementele a  a1 , a  a2 ,..., a  an care coincid cu a1 , a2 ,..., an , mai puţin
ordinea. Dacă G este comutativ, prin compunere obţinem  a  a1   ...   a  an   a1  ...  an ,
  a  a  ...  a  a1  a2  ...  an  a1  a2  ...  an , de unde deducem concluzia a n  e. 15. c)
n ori

Elementul neutru al grupului este f e , unde e este elementul neutru al grupului G. Simetricul
oricărui element f a  F  G  este f a '  F  G  , unde a ' este simetricul elementului a  G
MORFISME ŞI IZOMORFISME. 2.b) a  1 . 2-6. Folosim definiţiile morfismului şi
izomorfismului de grupuri. 7. Dacă f :   este un izomorfism între cele două grupuri,
atunci din bijectivitate rezultă că există x  astfel încât f  x   2. Cum
x x x x x x x
2  f  x   f     f   f   rezultă că f    2. Dar  , deci f    , adică
2 2 2 2 2 2 2
2  . Contradicţie. 9. a) Din bijectivitatea lui f rezultă că f    G, deci G  . Folosind
definiţia izomorfismului x, y  , f  x  y   f  x   f  y  obţinem
2  x  y   1   2 x  1   2 y  1 . Notând 2 x  1  a, 2 y  1  b , deducem că
a  b  a  b  1, a, b  G . b) G   3,   , x  y  xy  3x  3 y  6 . d) G  3,  ,  
1
a b 
2
  
a  3  b  2  3. 10. a )a  1, b  2; b)b  6, a   . 12. c) g :  G,

g  n   f n , n  este izomorfismul de la  ,   la  G,  .13.

1x 1x 1
b) f : G  , f  A  x    x, x   
;c) A  n  . 14. b)f x 
1x
 
sau f x 
1x
; c) . 15.
3
x
 
1
b)f x  ; c) x  . 16) b) f : G  , f  x   tgx, x  G este izomorfism de la  G,  la
x 1 2
 ,   .17.b) f : G   , f  A  a, b    a  ib .c)

     1  i 3   n n 
n
Din f An 1, 3  2 n  cos  i sin  . Pentru n  2013 , avem
 3 3 

f A2013 1, 3    2  cos 671  i sin 671   2  0i , de unde deducem
2013 2013

că A2013 1, 3   A  2 , 0 . 18.a) f  0   f n   f nu este injectivă sau ecuația

2013

 
f x  2  3i nu are soluții în , deci f nu este surjectivă. c) Presupunem că există

f:   izomorfism între cele două grupuri. Cum f este bijectivă, obținem că
y  

, x    : f x  y, iar din f morfism, deducem că

f  x  y   f  x   f y  , x , y       
. Dacă y  x  f 2x  f x  f x , x  , Înlocuim x

65
 x x  x 
cu și avem f       
f x , x  . f      f x   . Dacă f  x   2 ( f este
2 2 2
x
bijectivă, deci 2  Im f )  f    2  - contradicție. 19. Din proprietățile morfismului
2
    
obținem f 0  0 și f x   f x , x a) Din f  x  y   f  x   f  y  , x, y  deducem
f  x   xf 1 , f 1  endomorfismele lui  ,   , iar pentru f 1  1;1 se obţin singurele
automorfisme ale grupului. b) c)
 
   
Din 0  f 0  f 1  1  ...  1  f 1  ...  f 1  nf 1 deducem că f 1  0 . Dacă
 de n ori  
  de n ori

a n  
, deducem că f a  af 1  0 . d) Din f  x  y   f  x   f  y  , x, y  şi deducem că
f  2   f 1  1  f 1  f 1  2 f 1 ,..., f  n   nf 1 , n  , f 1  . Dacă
n  , 0  f  0   f  n  n   f  n   f  n  , deci f  n   nf 1 , n  . Apoi
k 1 n 1 1 1
f    kf   , k , n  , n  0 . Din f 1  f    f   ...    nf   , deducem că
n n n n n n
 1  f 1 1 k k
f    , n  , de unde obţinem că f 1  0 şi f    0 . Deci f    0,   .
n n n n n
GRUPURI FINITE
1 2 3   1 2 3 1 2 3 1 2 3 
1.  3  e,  ,  ,  ,  ,   , e    ,    ,    ,   ,
1 2 3   2 3 1 3 1 2 1 3 2 
1 2 3  1 2 3
  ,     . Tabla compunerii permutărilor
3 2 1  2 1 3
 e     
e e     
   e   
  e    
    e  
     e 
      e
Compunerea permutărilor este compunere de funcţii, deci este asociativă. Elementul neutru este
permutarea identică e şi orice permutate este inversabilă (orice funcţie bijectivă este inversabilă)
 
e1  e,  1   ,  1   ,  1   ,  1   ,  1   .b)  3  e; c) e,  ,  2 , 3 elemente.

66
  1 2 3 4
ii) a) 1      4 ; b) x   , y   ; c)e. 2) i) b) 3; c) n  3 ii) a) Să se rezolve în
1 2

 2 4 1 3
10  
 
, ecuaţia x  2  8 .b) 5 ;c) 2, 4, 6,8, 0 5.b)  a, b   0,1, 2,3, 4 , deci G are 52  25

elemente . 6. a)ord  3  4,3  3  3  3  12  0; c ) ord  5  2,5  1 . 7. a ) 4 .

2

 I2 A I2 A  0 1 2 3
I2 I2 A I2 A 0 0 1 2 3
A A I2 A I2 1 1 2 3 0
I2 I2 A I2 A 2 2 3 0 1
A A I2 A I2 3 3 0 1 2
f :G  4 , f  I 2   0, f  A  1, f   I 2   2, f   A  3

        
8. a)ord 3  2; b) 0,3 ; c)ord 3  6; d ) 1, 2,3, 4,5, 6 ; e) f 0  1, f 2  2  f 2  f 2  6,  
f  2  2  2   f  2   f  2   f  2   9  2 . Deci f  0   2 . Contradicţie.
SUBGRUPURI
1.Folosim definiţia subgrupului sau proprietatea „ x, y  H  x * y '  H ” a) Dacă x, y  2 ,
atunci n, k  astfel încât x  2n, y  2k şi y '   y  2k . Din x  y '  2n  2k 
1
 2  n  k   2 , n  k  . 3.c) f : G   , f  x   ln x. 5. i) x '  3  , x  G . Fie
x3
x 3
x, y  H , atunci x  y '   3  , x  y '  3 şi x  y '  H . 6. a ) Dacă z U n , atunci z n  1 şi
y 3
1 z 2 k 2 k 2  n  k  2 n  k 
z'   z , z  cos  i sin , k  0, n  1 şi z '  cos  i sin ,
z zz n n n n
n
1 x x xn
k  0, n  1 . Fie x, y U n , atunci x  1, y  1 , x  y '  x   ,  x  y '     n  1 , deci
n n n

y y  y y
xy ' U n . 7. b1) ; b 2) . 4)3 ; 5) . 8. d) f : G  , f  A  k    k  1, k  .
INELE
1. Folosim definiţia inelului.a)  , este grup abelian,
 ,  monoid comutativ, " " este
distributivă faţă de " " , adică x  y  z    x y    x z  , x, y, z  . Elementul neutru faţă de
" " este e  3. Din x  3, y  3 rezultă că x y  3 , adică  , ,  este inel fără divizori ai lui

 
zero.2. i) b) 1  2  ...  5  3,1 2  ...  5  0; c) 1,3,5, 7 iii) a)2; b)1; c)0; d )4; iv)

1  4 4 1
a) det A  2, 2  3, A    ; b) det B  3,3  3, B1  B; c) det C  2, iar 2 nu este inversabil
 2 4
 
în 4 ; c) det D  6, iar 6 nu este inversabil în 4 ; vii)a) ”” este asociativă,

 
, , , ,
e  1, 0  0, 1  1, 2  4, 4  2, 3 nu este simetrizabil; viii) det A  5a  2  1, 2, 4,5, 7,8 ,

67
 
a  6,8,3,5, 0, 2     
3. b)a  1, b  3; c) x  1;5 6. a ) x  1,3 ; b) 1,3 ;

c) f  x  y   2  x  y   f  x   f  y  , x, y  4 , f  xy   2xy, f  x   f  y   2x2y  0 .

Deducem că f este endomorfism al grupului  4 ,   , dar nu este izomorfism al inelului
 4 , ,  . 8. a ) x  y  x  y  a, x y   x  a  y  a   a, x, y  . 9. 1.
x  0  x   0  0   x  0  x  0, de unde deduce că x  0  0. 2. Dacă 1  0, atunci x  x 1  x  0  0,
de unde A  0 . Contradicţie. 3. 0  x  0  x    y  y   x    y   x  y, de unde rezultă că
x    y  este opusul lui x  y, adică x    y    xy. Analog,   x  y   xy. Apoi,
  x     y     x    y       xy   xy. 4. x  y  z   x  y    z    xy  x   z   xy  xz. 5.
xy  xz  x  y  z   0. Cum x  0  y  z  0
CORPURI 2. b ) ordinul grupului  
p ,  este p  1 . Din consecinţele teoremei lui Lagrange,
p 1
rezultă că x  
p , x p 1  e  1 .c) Din  a, p   1 , rezultă că a  0, a  
p , deci 1  a , adică
1 0
a p 1  1 mod p  .ii) a) x  2; b)2;c)4; e)0 5. b) f : K  , f  x   ln x . 6. a)25; b)  ,
0 1
 
 4 0  0 2  0 3  2 1
 , ,  ; c) Matricea    O2 nu este inversabilă.
 0 4   2 0   3 0   1 2 
       
       
7. a)  x, y   0, 0 , 0, 2 , 2, 0 , 2, 2 ; b) Exemplu:

 2 2  2 0  0 0
     O2 ; c)  A, ,  este inel cu divizori ai lui zero. 8. a )a  b  1,
 2 2  0 2  0 0
     
 O2  O2

c  6; b)  1,   2 . 8. c)  
7 ,  este grup cu 6 elemente, deci x 6  e  1, x  
7 , iar
x2012  x63352  x6335  x2  x2 , x  
7

POLINOAME . a ) Pentru m  1  graf  f   3, pentru m  1  f  2, grad  f   0, iar

pentru m  1 
f  6 X 2  2 X  2, grad  f   2 . b ) Pentru m  i  graf  f   3, pentru m  i 
grad  f   1, iar pentru m  i  grad  f   0 .4. b) f  3  0; c) f 1  0; d ) f  1  0; e)m  2;
f ) m  1. 5. a) X 2  X  1; b) X 2  5 X  6. 6. 4 X 3  6 X 2  4 X  1 .
52014  1
7. a)32014 ; b)0; c) . 8. a)a  0; b)0,1, 2,3, 4. 9. a)Fie g  aX 3  bX 2  cX  d  3  X ,
2
         
a  0 . Din g 0  f 0 , g 1  f 1 , g 2  f 2 , deducem că g  X 3  2X 2  X  1 şi

g  2X 3  2X 2  1. b) g  X 3  X 2  2X  2 şi g  2X 3  X 2  X  2 .
Operaţii cu polinoame.
2.ii) a)a  2, b  3, c  4, d  10; b)a  1, b  1, c  7, d  10; c)a  i, b  0, c  3i, d  1  i.

68
 2 2
3. i) a )  X  2 şi X  1; b)  X  1 şi .  X  1 .
2 2
Împărţirea polinoamelor. 3. a) Aplicăm algoritmul împărţirii şi obţinem câtul X 2  3 X  8 şi
restul  a  18 X  b  16 . Egalând restul cu X  1 şi identificând coeficienţii, obţinem
a  17, b  15 . Altă metodă ar fi aplicarea teoremei împărţirii cu
rest. b)a  12, b  9; c)a  0, b  2; d )a  0, b  1; e)a  2, b  5 .
4) a)q  3 X 2  X , r  2; b)q  2 X 2  2 X  3, r  2; c)q  X 3  2 X 2  4 X  7, r  14. 5. Aplicăm
teorema restului: restul împărţirii lui f la X  a este f  a  . a) f 1  3;
b) f  1  10; c) f  3  14; d ) f  3  5. 6. a ) Din f 1  2 , rezultă că
a  2; b ) Din f  1  3 , rezultă că a  1; c)  f 1  6, f  2   3  a  b  3;
d )  f  1  1, f  2   4  a  3, b  2; e)  f 1  1, f  3  4, a  3, b  11 f ) f  i   3 de unde
a  1, b  5 . 8. Se aplică teorema împărţirii cu rest.
a) X 11   X 2  1  q  r , grad  r   grad  X 2  1 . Obţinem r  aX  b, a, b  şi
X 11   X 2  1  q  aX  b . Luăm x  1 şi apoi x  1 (rădăcinile împărţitorului) şi obţinem
sistemul 1  a  b, 1  a  b cu a  1, b  0 şi r  X ; b)  X ; c) X 2 ; d )  299  1  X  1 ;
e) f  1  r  1 , f '  1  r '  1 f ) f  1  r  1 , f '  1  r '  1 , f ''  1  r ''  1 , unde
f ', f '' reprezintă derivata, respectiv derivata de ordinul doi a funcţiei polinomiale f asociată
deîmpărţitului. 9. a)4; b)5; c) X  5. 10. a)3; b)1; c) X  2. 11. a )  4; b)  5;
c) X  5. 12. a )0; b)0; c)  2 X  2. 13.a) a)a  5, b  6; b)a  8, b  1; c)a  4, b  5;
d )a  2, b  5. 14. b)  X ; c)2011.
f 1  f  1 32012  1
15. a)a0  f  0  1  2 , a1  f '  0   2012 1  2
2012
 2011

; b)
2
2 
2011

2
, cu

32012  1
32012  1   4  1  1  4  2 , de unde 22011   2  1 .c) Restul este de forma
2012

2
r  aX 2  bX  c . Aplicând teorema împărţirii cu rest şi luând x  2 şi x  1 ( 1 rădăcină multiplă
a lui f ), obţinem f 1  r 1 , f ' 1  r ' 1 , f  2   r  2  şi r  2012 X 2  6036 X  4025 .
16. a)  b  1, b  , b  ; c)a  0, b  2; c)2013 1006.
DIVIZIBILITATEA POLINOAMELOR2. a) f  X 4  2 X 3  28 X 2  8 X  96
b) g  2   0; c) restul împărţirii lui f prin g este egal cu 0. 3. a) f  2   0, f '  2   0;
b) f  2   0; c) f   X  2  X  2   X 2  2 X  2  . 4. a) f 1  0; b) f ' 1  0; c)99.
5. a) f  3  0 şi a  2; b) f  2   0 şi a  1; c ) f  a   0 şi a  2; d) a  b  1;
e) a  12, b  12; f) a  1, b  2 ; g) a  3, b  3 . 6. Folosim proprietatea „ f g  orice
rădăcină a lui g este rădăcină şi a lui f . ” Cum g  X 2  4 X  3 are rădăcinile 1 şi 3 , rezultă că
f 1  0 şi f  3  0 , de unde a  5, b  6. b) f  1  0, f  2   0; c) f  i   0 şi
a  4, b  1; d ) f 1  0, f ' 1  0 şi a  1, b  1; e) f  1  0, f '  1  0, f ''  1  0 .

69
7. Folosim proprietatea „ f g  orice rădăcină a lui g este rădăcină şi a lui f . ”a) Cum
rădăcinile lui g sunt  i , atunci arătăm că f  i   0 şi f  i   0 . Deoarece f   X  , folosind
 
faptul că f a  bi  f  a  bi , a, b  , era suficient să arătăm doar că f  i   0 . b) Fie
 rădăcină a polinomului g. Atunci  2   1  0 şi 3 1. Calculăm
f        1   3n  2    
2 6 n 1
6 n 1
  3n   2  0 .c) Fie  rădăcină a polinomului g . Atunci
1
  2

  6n2   2 
n 1
 2    1  0 ,  3  1 şi  6  1 . Calculăm f        1
3 n 1
  3n   2  0 .
1
 2

8. a) a  1, b  4, c  4; b ) f  g şi f  x   1, x  , deci f  x   0, x  , adică f nu are

rădăcini reale. Dacă f X  m, atunci m este rădăcină a lui f . Contradicţie. c)a  1, b  1, c  0 .
    
9 .a) 0; b) f 3  f 2  0. c) f  X  3  X 2  2X  4 10. b) f 1  f 1  1  0; c)    
f  0   0, f 1  0 , deci f nu se divide cu X şi nici cu X  1. 11. a ) f  1  0;
1 15 41 3 3
b)a   , b  0; c) a  , b   . 12. a ) f    0; b) Din f    0 rezultă că
2 11 11 2 2
3 1 3
f X   f  2 X  3  f 2 X  3 , dar f '    0 şi atunci f nu se divide cu
2 2 2
 2 X  3 .c) Din f '  x   2011 x  1  2011 x  2   0, x 
2 2010 2010
deducem că f este fucţie
strict crescătoare ( f funcţia polinomială asociată polinomului) şi ecuaţia f  x   0 are cel mult o
3 3
soluţie . Cum x  soluţie a ecuaţiei f  x   0 , deducem că x  soluţie este soluţie unică
2 2
15.  f , g   1. 16. a) Din f  a   0, g  a   0 şi teorema lui Bezout, rezultă că X  a / f şi
X  a / g , deci X  a este divizor comun al celor două polinoame. b) Notăm cu
f şi g polinoamele corespunzătoare celor două ecuaţii. Cum  f , g   X 2  X  1 rezultă că
ecuaţiile sunt echivalente cu X 2
 X  1 3 X 2  1  0 şi X 2
 X  1 X 2  2   0 . Soluţiile
 1  i 3 1   1  i 3
 

ecuaţiilor sunt  ,  , respectiv  ,  2  . c) Se rezolvă la fel ca b).
 2 3  
 2 

RĂDĂCINILE POLINOAMELOR.1. Se foloseşte definiţia rădăcinii uni polinom:
„  rădăcină a lui f  f    0 ” a) a) f 1  0  a  3; b) f  1  0  a  1;2;

    
c ) a  3 3; d ) a  1; e)a  0; f )a  1  i .2. Calculăm f 0 , f 1 ,..., f n  1 ) şi folosim

definiţia rădăcinii unui polinom. a) f  0   0, f 1  2, f  2   0, f  3  0, f  4   2, f  5   0 de

unde rezultă că rădăcinile polinomului sunt 0, 2,3,5 . 4) a)0,1, 2; b)0. 5.

  
a )a  1; b) x1  1; c) X  4 X 2  3X  4 6.iii)a) a  b  0; b) a  3, b  3, c  1 .

70
7. a) 0; b ) Din a ) rezultă că x1  1 şi f X  1 , de unde f   X  1  X 2  5 X  6  şi obţinem
soluţiile x2  2 şi x3  3 . c) f   X  1 X  2  X  3 . 8) a) f  1  0, f  2   0; b) x1  1,

x2  2; c) f   x  1 x  2   x 2  1 ; 9) a) f  1  0; b) x1  1, x2  , x1  ;

1 4
5 5
c)  5 x  1 5 x  4  x  1 . 10) f  5  X  x1  X  x1  X  x1  . a) f 1  9; c) f  x  este număr
3 13
impar pentru x  , deci f  x   0, x  . . 11) b)  ; c) . 12. b )0. 13. a )0. 14. a )a  1; b)1;
4 4
d )1. 15. a)a  3; b)a   1;1. 16. a ) a  1; b)a   , 3   0,   . 17 a )  2; b)  5, 26, 27;
1
c) f  2   27. 18. a )a  7; b)a  7; c)a  5; d )a  3. 19. a )a   ; b)a  3; c)a  1; d ) a  3. 20.
3
a )m  6; c) Din x12  x22  x32  2 şi x1 , x2 , x3  deducem că x12 , x22 , x32  şi cel puţin o soluţie
este egală cu 0  2  1  1  0  , deci m  0. 21. a) X 3  6 X 2  11X  6; b) X 3  4 X 2  13 X  34;
c) X 3  X 2  2 X  3; d ) X 3  2 X 2  6 X  2 . 22. a)Dacă notăm S1  y1  y2  y3 ,
S2  y1 y2  y3 y2  y3 y1 , S1  y1 y2 y3 , atunci polinomul va fi Y 3  S1Y 2  S 2Y  S3 , de unde obţinem
polinomul cY 3  bY 2  aY  1 .b) yk  xx  a, k  1, 2,3 . Determinăm polinomul ca la punctul a)
sau otăm Y  X  a , de unde X  Y  a şi polinomul va fi Y  a   a Y  a   b Y  a   c .
3 2

23. a ) a  1; c ) o singură soluţie reală; d )ay 3  2 y2  2 y 1  0, a  0; e) A  y13  y23  y33 şi

1 1 1 1
B  y14  y24  y34 , unde y1  , y2  , y3  . 24. b)  . 25. b )0. 26. b)364. 27.
x1 x2 x3 5
21
a)0; b) f  1  1. 28. a ) ; b)  4; c )3; 29. a )  2; 30. a)  X  2  X  1 X  4  X  3 ;
2
b) X  X  3 X  5; 31. a)  8 p; c ) inducţie matematică. 32. b) a  14, b  8, iar soluţiile sunt
4 3

1,1,3.5 .c) Presupunem că ecuaţia are soluţii reale şi în progresie geometrică. Atunci
x1  x2  x3  x4  15  x14  r 6  15, r raţia progresiei. Contradicţie. 33. b) Din a) rezultă că media
aritmetică a soluţiilor este egală cu media geometrică, deci x1  x2  x3  x4  2 şi a  8, b  24 .c)
Din x12  x22  x32  x42  64  2a  0, a  32 , rezultă că ecuaţia are cel puţin două soluţii din
\ , deci ecuaţia poate avea cel mult două soluţii reale.34. b)0; c ) Folosind b) deducem că
x1  x2  x3  x4  1 şi a  4, b  1 . 35. a)q  X , r  1;c)  4. 36. Din x12  x22  x32  x42  4 şi

x12 , x22 , x32 , x42 
rezultă că x12  x22  x32  x42 sau x12  x22  x32  0, x42  4 . Cum
x1  x2  x3  x4  0 , deducem că x1  x2  1 şi x3  x4  1 şi b  1;b) Presupunem că f n are o
rădăcină întreagă k . Atunci există q   X  astfel încât fn   X  k  q . Deoarece
f n  2    2  k  q  k  şi f n  3   3  k  q  k  sunt numere întregi impare, atunci 2  k şi 3  k sunt
numere întregi impare. Cum suma a două numere impare este un număr impar, atunci 5  2k este
un număr par. Contradicţie. c) Presupunem că există q, p   X  , astfel încât
X 3  X  2k  1  qp , cu grad  p   1, grad  p   2 . Avem

71
X 3  X  2k  1   aX  b   cX 2  dX  e  . Prin identificarea coeficienţilor, obţinem sistemul
ac  1, ad  bc  0, ae  bd  1, be  3 , sistem care nu are soluţie în . e) Notăm cu
f  f n1  f n2  f n3  X 3k
X 3 p 1
X 3n  2
, k , p, n  . Dacă  este o rădăcină a polinomului
g  1  X  X 2 , atunci 1     2  0 ,  3  1 şi f     0 , deci f g.
37. Se foloseşte definiţia rădăcinii unui polinom. a) Fie a  soluţie a ecuaţiei date. Atunci
a 3  2a 2  8a  0
f  a   0  a3  2a 2  8a   a 2  2a  8 3  0   2 , cu a  4; 2 . Cum şi
 
  a  2 a  8  0


f  X  x1  X  x2  deducem că x3  3 ( sau folosim prima relaţie a lui Viete:

b
x1  x2  x3    2  3 ). d) Fie a soluţie independentă de m . Atunci
a
a3   m  3 a 2   2  3m  a  2m  0, m  . Ordonăm după puterile lui m şi obţinem
a 2  3a  2  0
m  a 2  3a  2  a3  3a 2  2a  0, m  . Rezultă sistemul  3 cu a  1; 2 .
a  3a  2a  0
2

Soluţiile independente de m sunt x1  1, x2  2, iar a treia soluţie este x1  m.

38. b) f  0   det  A  d , f 1  det  A  B   a  b  c  d . c) Presupunem că există x  ,
astfel încât ax 3  bx 2  cx  d  0 . Pentru x par, avem ax3  bx 2  cx  d  0 . Contradicţie.
par impar

Pentru x impar, avem ax3  bx 2  cx  d  0 ( a  b  c este par, de unde a, b, c sunt toate trei
par impar

pare sau două dintre numere sunt impare şi unul par). Contradicţie. d) Cum
g  det  A  xB  xC    det  B  xA  xC  este un polinom de grad cel mult 3 care se anulează
pentru 4 valori distincte, deci g este polinomul nul. Atunci g  0   0 , adică det  A  det  B  .
REZOLVAREA ECUAŢIILOR CU COEFICIENŢI ÎN , ,
1. Polinoame cu coeficienţi reali. 1. a) x1  2i, x2  2i, X 4  2 X 3  3X 2  8 X  4 X 2  4 şi
ecuaţia este echivalentă cu  x2  4 x2  2 x  1  0 , iar x3  1  2, x4  1  2 .
1  i 3  3
b) x1,2  , x3,4  ;c) x1,2  1  i, x3  2; d) x1,2  2  i, x3,4  i. 2. a)
2 3
x1  i, x2  i , x3  3  2i, x4  3  2i, f   X  x1  X  x2  X  x3  X  x4  ; b)
x1  1  2i, x2  1  2i , x3  3, f   X  x1  X  x2  X  x3  ;
1  i 3 1  i 3
c ) x1  3  2i, x2  3  2i , x3  , x4  , x5  1,
2 2
f   X  x1  X  x2  X  x3  X  x4  X  x5  ; d ) f   X  1  i  X  1  i  X  1 .
2

3. a)a  b  0; b)a  15, b  25; c)a  2, b  1. 4.a) x1  1  2i, x2  1  2i, x3  1  3i, x1  1  3i ;

b) f   X  1  2i  X  1  2i  X  1  3i  X  1  3i  ; c) f   X 2  2 X  3 X 2  2 X  9  .

72
 1  i 3
2. Polinoame cu coeficienţi raţionali.1. a) x1,2   2, x3,4  ; b)
2
1  i 3
x1,2  3  3, x3,4  ; c) x1,2   3, x3,4  1  i; d)
2
x1,2  1  5, x3  x4  1. 2. a) x1,2   2, x3,4   3, f  X  2 
 X  2  X  3  X  3 
3. a)b  2a  4, b  ; b)a  21, b  5; 4. a ) x  3, x   3, f  X  3  X  3  şi
1 2

x  1  3 .b) f   X  3  X  3  X  1  3  X  1  3  .c) f   X  3 X  2 X  2 

3,4
2 2

3. Polinoame cu coeficienţi întregi.

1. Căutăm soluţiile întregi a , printre divizorii termenului liber şi soluţiile raţionale
a
, a, b  , b  0 cu a divizor al termenului liber şi b divizori al coeficientului termenului
b
dominant. a) a  6  1, 2, 3, 6 . Din f  1  5  0, f  2   0, rezultă că x1  2 f X  2 .
1  i 11
Câtul împărţirii este X 2  X  3 cu rădăcinile x2,3  ; g) Soluţiile întregi, dacă există,
2
aparţin a  1  1 . Cum f 1  12  0, f  1  6  0 , rezultă că f nu are rădăcini întregi.
a
Căutăm soluţii raţionale de forma , a, b  , b  0 cu a  1  1 şi b  12 . . Cum
b
1 1 1 1 1
f    0, rezultă că x1  şi f X  , x2   , x2   .
2 2 2 2 3
2. i) a)  X  3 X  1 X  1 ; b)  X  2   X 2  1 ; c)  X 2  X  1 X 2  X  1 ;
d )  X 2  2 X  1 X 2  1 . ii) a) Presupunem că polinomul este reductibil peste . Atunci f se
poate descompune în produs de 1) 2 polinoame cu coeficienţi întregi, unul de gradul întâi şi unul
de gradul al treilea sau 2) 2 polinoame cu coeficienţi întregi, de gradul al doilea. În cazul 1),
datorită factorului de gradul întâi aX  b, a, b  , a  0 , polinomul f ar avea rădăcini întregi sau
rădăcini raţionale. Aceste rădăcini ar aparţine mulţimii 1 . Cum f  1  0, f 1  0 , f nu
are rădăcini întregi şi raţionale, deci f nu se divide cu aX  b, a, b  , a  0 . În cazul 1),
f   X 2  aX  b  X 2  cX  d  , a, b, c, d  . Efectuînd calculele şi identificând coeficienţii, se
obţine sistemul a  c  0, b  d  ac  0, ad  bc  0, bd  1 , sistem care nu are soluţii în
4. Ecuaţii binome 1.
1  i 3 1 i 3
a )1, ; b)  1, ; c)  1; i; d ) x1,2  4, x3,4  4i; e) x1  4, x2,3  2  2i 3;
2 2
f ) e) x1  2, x2,3  1  i 3; 2. a )  2; b)  3;c) ecuaţia nu are soluţii reale; d )  1;
e)  4 5; f ) 3 2; g )  2; h ) 3 5; i )1; j )  1. 3. a)Fie x  a  ib, a, b  rădăcină a lui f .
a  ib  i
 1  a 2   b  1  a 2   b  1 , de unde rezultă că b  0 şi x  a  .b) Din
2 2

a  ib  i

73
xk  i   2 k   2 k
 cos  i sin , k  0, n  1 deducem rădăcinile xk , k  0, n  1 ale lui f .4.
xk  i n n
a )1 şi 0; b) S  0. 6. Ecuaţii bipătrate.1. Notăm x 2  t şi obţinem o ecuaţie de gradul al doilea
cu soluţiile t1 şi t2 . Revenind la notaţie, obţinem două ecuaţiie binome x 2  t1 şi x 2  t 2 . Soluţiile
celor două ecuaţii binome vor fi soluţiile ecuaţiei bipătrate.
1
a)  1, 2; b)  1, 3i; c)  1,  ; d )  1, 2i 2. Notăm a) x3  t; b) x5  t ; c) x 4  t şi obţinem ecuaţii
2
cu soluţiile t1 şi t2 . 3. Notăm x 2  t şi punem condiţiile:   0, t1  t2  0, t1t2  0 .
6. Ecuaţii reciproce 1. i) x1  1 este rădăcina unei ecuaţii reciproce de grad 3, deci f X  1 .
Câtul împărţirii este un polinom de gradul al doilea ale cărei rădăcini le putem afla. a) x1  1 şi
1  i 3
ecuaţia devine  x  1  x2  x  1  0 cu x2,3  ( X 2  X  1 este câtul împărţirii lui f prin
2
1  17 1
X  1 ); b)  1, i; c)  1, 2  3; d ) 1,1,1; e) 1, ; f ) 1, 2, . ii) a ) Împărţim cu x 2 ,
2 2
1  1 1
x4  2 x3  2 x2  2 x  1  0 : x 2 şi obţinem x 2  2  2  x    2  0 . Notăm x   t , rezultă că
x  x x
1
x 2  2  t 2  2 şi obţinem ecuaţia t 2  2t  0 cu soluţiile t1  0, t2  2 . Revenind la notaţie
x
1 1
obţinem ecuaţiile x   0 şi x   2 cu soluţiile x1,2  i, x3  x4  1.iii) x1  1 este rădăcina
x x
unei ecuaţii reciproce de grad 5, deci f X  1 . Câtul împărţirii este un polinom de gradul al
patrulea ale cărei rădăcini le aflăm ca la punctul ii).a) a) x1  1 şi ecuaţia devine
1  i 3
 x  1  x4  x3  2x2  x  1  0 cu x2,3  ( X 4  X 3  2 X 2  X  1 este câtul împărţirii
2
lui f prin X  1 ). Pentru obţinerea celorlalte 4 soluţii, rezolvăm ecuaţia reciprocă de gradul
1  i 3
4: x 4  x3  2 x 2  x  1  0 şi obţinem soluţiile x2,3  i, x4,5  . 2. a)Ecuaţia are soluţia
2
x1  1, iar celelalte două soluţii se obţin din ecuaţia x 2  ax  1  0 . Pentru ca ecuaţia să aibă o
singură soluţie, punem condiţia   0. Cum   a 2  4 , rezultă a 2  4  0, cu a  2. b) Ecuaţia
are soluţia x1  1, iar celelalte două soluţii se obţin din ecuaţia x 2   a  1 x  1  0 . Se impune
condiţia   0. Cum   a 2  2a  3 , rezultă a 2  2a  3  0, cu a   , 1  3,   .c) Împărţim
1 2
egalitatea cu x 2 şi ataşăm funcţia f : 
 , f  x   x2 
2
 2 x   a . Aplicând şirul lui
x x
Rolle, deducem că ecuaţia are două soluţii reale pentru a   6; 2 . d) a  26 .

74