Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Bihor

Olimpiada Interdisciplinară Științele Pământului

Etapa județeană – 11 martie 2022
PROBA SCRISĂ
FIZICĂ

Partea I

1. Două localități, A și B, se află la aceeași latitudine, ϕ = 600, ca în

figura alăturată. Se cunoaște măsura unghiului ANB: m ANB = 900 și ( )
valoarea razei Pământului, R  6400 km . Un vehicul pornește din A și se
îndreaptă către B, pe drumul cel mai scurt, mergând tot timpul astfel încât să
treacă mereu prin puncte aflate la aceeași latitudine ϕ. Considerând că
vehiculul are viteza constantă v = 157 km/h, timpul necesar pentru ca acesta
să ajungă din A în B este (utilizând valoarea   3,14) de:
a. 32 ore b. 64 ore c. 48 ore d. 24 ore
2 puncte

2. Energia primită, în medie, de la Soare, într-o regiune din România, pe unitatea de suprafaţă şi în
kWh
unitatea de timp, este q0 = 1095 2 . Se va considera că un an are 365 de zile și că o zi are 24 de
m  an
ore. Valoarea energiei primite pe unitatea de suprafaţă şi pe unitatea de timp în regiunea respectivă,
exprimată în unități de măsură din S.I. are valoarea:
J J J J
a. q0 = 100 2 b. q0 = 125 2 c. q0 = 80 2 d. q0 = 250 2
m s m s m s m s
2 puncte

3. Raza planetei Jupiter este de aproximativ 11 ori mai mare decât raza Pământului, iar densitatea
medie a planetei Jupiter este de aproximativ 4,4 ori mai mică decât densitatea medie a Pământului.
Considerând că ambele planete au formă sferică, relația dintre accelerația gravitațională la suprafața
planetei Jupiter, g0J, și accelerația gravitațională a suprafața planetei Pământ, g0P, este:
a. g 0J = 4,5  g0P b. g 0P = 0,45  g0J c. g 0J = 2,5  g0P d. g 0P = 0,25  g0J
2 puncte

4. Tubul din figură, deschis la ambele capete, conține în partea inferioară apă
( apă )
= 1g/cm3 . Deasupra apei din ramura din dreapta se află o coloană de lichid de

densitate 1 = 0,75 g/cm3 , având înălțimea h1 = 16 cm , iar deasupra apei din ramura din
stânga se află o coloană de lichid diferit, de densitate 2 = 0,9 g/cm3 , având înălțimea
h2 = 10 cm . Lichidele sunt nemiscibile. Valoarea lui h este :

a. 5 cm b. 4 cm c. 3 cm d. 2 cm
2 puncte
Ministerul Educației Inspectoratul Școlar Județean Bihor

5. O sferă de rază R, confecționată dintr-un material de densitate ρ (ρ e mai mare decât densitatea
apei) este așezată pe suprafața orizontală a unui bloc foarte mare de gheață. Sfera începe să coboare
foarte lent, vertical, topind progresiv gheața și, în final, se oprește în interiorul blocului de gheață. Se
constată că centrul sferei a coborât cu d = 4R în raport cu poziția lui inițială. Se va considera că, în tot
acest timp, temperatura blocului de gheață a rămas constantă, egală cu t0 = 00 C. Se neglijează orice alt
schimb de căldură în afara celui dintre sferă și blocul de gheață. Se cunosc: căldura specifică, c, a
materialului din care e confecționată sfera, căldura latentă specifică de topire a gheții, λ și densitatea
gheții, ρg. Temperatura inițială a sferei a fost:
13 g  5 g  9 g  11g 
a. t = t0 + b. t = t0 + c. t = t0 + d. t = t0 +
4c 4c 4c 4c
2 puncte

Partea a II-a

Într-un balon de volum V = 831 litri, confecționat dintr-o membrană impermeabilă, inextensibilă, de
masă m = 500 g, se află heliu, la presiunea p1 = 1,25·105 Pa și la temperatura t1 = 270 C . Membrana
balonului izolează adiabatic, permanent, heliul din interior. Inițial, balonul este ținut la nivelul solului, unde
presiunea atmosferică este p0 = 105 Pa = 760 torr. Temperatura aerului la sol este t1 = 270 C. Se cunosc
masele molare ale aerului și heliului: µaer = 29 g/mol, respectiv µHe = 4 g/mol. Se consideră valoarea
accelerației gravitaționale g = 10 m/s2 și se va neglija variația acesteia cu altitudinea.
A. Să se determine masa heliului din balon.
4 puncte

B. Se eliberează balonul. Să se determine accelerația acestuia exact în momentul eliberării lui.

5 puncte

C. Se consideră că presiunea atmosferică și temperatura absolută a aerului atmosferic scad, ambele,

liniar cu altitudinea h, după legile: p = p0 - a·h, respectiv T = T1 - b·h, în care T1 este temperatura
absolută la nivelul solului, a = 87,4 torr / km și b = 5 K / km (formulele scăderii liniare cu altitudinea
descriu destul de bine realitatea pentru înălțimi relativ mici, de ordinul kilometrilor). Să se determine
înălțimea la care balonul se află în echilibru.
3 puncte

D. Să se determine din nou înălțimea la care balonul se află în echilibru, considerând, de această dată,
că variația temperaturii cu altitudinea este neglijabilă, iar presiunea atmosferică variază în funcție de
 g h
− aer
înălțimea h după formula: p = p0  e RT (formulă care exprimă mult mai fidel variația presiunii
atmosferice cu altitudinea), în care R reprezintă constanta universală a gazelor (R = 8,31 J/mol·K),
T - temperatura absolută a aerului atmosferic la altitudinea respectivă, iar e - baza logaritmului
natural. La nevoie, se poate utiliza faptul că ln (1, 45 )  0,37 .
3 puncte