Virusul hepatitel/ B (HBV) are drept unica gazda naturala cunoscuta omul, Responsabil de 0
endemie mondiala majora, HBV produce la nivel hepatic leziuni care variaza ca intensitate de la o infectie
acuta, Uneori severa, pana la infectii cronice cu evolutie spre ciroza hepatica si carcinom hepatocelular,
acesta din urma fiind a 8-a tumora ca frecventa in lume. 80% din cancerele hepatocelulare au drept punct
de plecare infectia cu HBV.
HBV apartine familiei Hepadnaviridae si genului Orthohepadnavirus. Este un virus ADN, foarte
rezistent la conditiile de mediu (rezista cativa ani la -20°C, cateva luni la +30°C, cateva ore +60°C), dar
este inactivat in cateva minute la 100°C si de catre hipocloritul de sodiu
Virusul hepatitei B se gaseste la nivel sanguin, in materille fecale si in alte secretii ale pacientilor
infectati (saliva, lapte, sperma, secretii vaginale). Transmitered se poate face pe cale percutanaigprin
transfuzii cu sange infectat, prin utilizarea seringilor si acelor contaminate, manevre invazive sangerande
la stomatologie, manichiura, pedichiura, piercing etc.), pe cale,sexuala (contact sexual neprotejat cu 0
persoane purtatoare) si intrapartum (in timpul nasterii de la mama infectata la nou-nascut). Transmiterea
transplacentara, in timpul sarcinii, este rara.
Indiferent de calea de contaminare, organismul uman raspunde la infectia cu HBV printr-o sinteza intensa
de interferon si prin dezvoltarea anticorpilor specifici
Perioada de incubatie medie este de 10 saptamani (poate varia intre 45 de zile si 6 luni), iar
peste 70% dintre infectille acute sunt asimptomatice. Hepatita acuta manifesta cu virus B poate prezenta
simplome nespecifice: un sindrom pseudogripal cu o durata de cateva zile ce cuprinde 0 stare de rau
general, oboseala, anorexie, greturi, stare ce precede instalarea unui sindrom icteric, cu urini intens
colorate si agravarea semnelor generale. Icterul poate persista intre 2 si 3 saptamani, find urmat de
convalescenta, cu disparitia progresiva a anorexiei, oboselii si a celorlalte semne generale. Formele
anicterice sunt zgomotoase, iar suspiciunea de hepatita B poate fi ridicata de sindromul pseudogripal
asociat ou tulburari digestive, artralgii si prurit. Hepatita B acuta fulminanta se intalneste in mai putin de
4% din cazuri, dar distructia celulelor hepatice este masiva iar prognosticul este sever.
Majoritatea hepatitelor acute cu HBV se remit spontan, dar 5-10% din cazuri evolueaza spre
cronicizare.
Diagnosticul de laborator al infectiei cu HBV se bazeaza pe depistarea antigenelor virale (antigen HBs,
antigen HBe), 2 ADN-ului viral si a anticorpilor specifici (anticorpii anti-HBs, anti-HBe, anticorpii anti-HBc
de tip IgM si anti-HBc totali) in serul pacientilor.
+ Este antigenul de suprafeta al virusului, flind markerul esential al infectiei cu HBV;
+ Se gaseste in saliva, materille fecale, bila, urina, sange, in citoplasma celulelor hepatice (hepatocite)
infectate, uneor, find exprimat chiar pe suprafata membranei celulare a acestora;
+ Este primul antigen decelabil in sange, cu 2-4 saptamani inaintea cresterii transaminazelor
serice, persistenta sa in ser fiind intre 4-6 saptamani,
+ Dispare din sange dupa normalizarea transaminazelor si este primul semn de evolutie favorabila a
unei
hepatite virale acute ou virus B:
~ [Relea 0 event soxe coniczaie'a Infectiei in conditile in care ramane detectabil in ser mai mult de 6
luni ‘Simptome
TR.
AgHBe Acanti-Hbe
Ig Manti-HBc AcHBs
© 4 8 12 16 20 24 28 32 36 40 44 48 52 56 60
Acuta (6 luni) Cronica (Ani)
AgHBe Acanti-Hbe
AcHBc
Ig Manti-HBc
| 100 1300 AN Informatii suplimentare
util ca metoda de screening (ea aparitiel semnelor clinice evocatoare pentru o infectie acuta
sau cronica cu HBV, la donatorii de sange sau organe si, obligatoriu, in timpul primelor 6 luni de
sarcina;
~determinarea sa cantitativa este utila in urmarirea evolutiei boli
Interpretare:
‘Ag HBs pozitiv poate indica:
~ hepatita B acuta
~ evolutia spre cronicizare a acesteia (daca persista in ser mai mult de 6 (uni)
~Apar dupa vindecerea unei hepatite acute, imunoterapie pasiva sau dupa o vaccinare eficienta;
Sunt produsi exclusiv fata de Ag HBs in timpul unei hepatite acute sau cronice;
in majoritatea cazurilor nu sunt detectabili in ser pana in faza de convalescenta, de obicei, la 2-4
saptamani de le disparitia Ag HBs;
~-Prezenta lor asociata cu cea a anticorpilor anti-HBc semnaleaza o hepatita B veche;
=Titrurile la care sunt prezenti in ser difera de la pacient la pacient, iar disparitia lor poate fi rapida sau
lenta:
In mod exceptional, pot persista dupa vindecarea unei hepatite B, chiar daca anticorpii anti-HBc nu
mai sunt detectabil in ser,
~L2 unii pacienti imunodeprimati, in special la cei hemodializati, productia de anticorpi anti-HBs dupa o
hepatita acute poate fi redusa sau chiar absenta, acesti pacieni avand un raspuns imun redus si dupa
vaccinarea anti-HVB;
Sunt considerati markeri de urmarire a eficientei vaccinarii,
Pot fi detectati concomitent cu Ag HBs in rare circumstance clinice, si anume:
in cazul hepatitei B fulminante( raspunsul imun este foarte intens si rapid);
in hepatita B cronica: la copiii nascuti din mame purtatoare de Ag HBs (vaccinati la nastere) sau dupa
transplant hepatic si imunoterapie cu imunoglobuline specifice anti-HBs;
~in timpul evolutiei hepatitei B cronice la pacienii hemodializati,
(anticorpivantistBenotal (CORE):
Sunt anticorpi produsi de organismul uman impotriva antigenului HBc (Ag HBo) al nucleocapsidei
HBV. Ag HBc poate fi detectat doar in celulele hepatice prin metode imunohistochimice, nu apare
niciodata in sange, dar, find foarte imunogen, declanseaza o sinteza precoce si prelungita de
anticorpi anti-HBc;
~Reprezinta cel mai bun marker al infectiel cu HBV; sunt produsi intotdeauna, indiferent de prezenta
sau absenta simptomelor clinice ori a evolutiei acute sau cronice a infectiel cu HBV;
~Pot fi singuril markeri detectabil in perioada cuprinsa intre disparitia Ag HBs si aparitia anticorpilor
anti-HBs (“fereastra serologica’);
~+Persista timp indelungat dupa vindecarea hepatitei B acute, dupa disparitia celorlalti ai
azul hepatitelor B cronice partial oculte (fara Ag HBs detectabil); pest Detectarea lor izolata in sange poate semnifica: ‘Ag HBS.
40 hepatita B acuta, foarte recenta, surprinsa in timpul “ferestrei serologice” (dupa disparitia Ad”
si inaintea aparitiei anticorpilor anti-HBs): anticorpii anti-HBe si/sau anti-HBc de tip IgM sunt prezent
si permit orientarea diagnosticului, transaminazele (TGO, TGP) fiind in limite normale; ti
40 hepatita B mai veche, vindecata, dupa disparitia anticorpilor anti-HBs: toti ceilalt! anticorp!
negativi, ADN-ul viral nu este detectabil, jar transaminazele sunt normale:
40 reactie fals-pozitiva :
40 hepatita B cronica fara Ag HBs detectabil (hepatita B oculta, foarte rara), datorata une!
mutatii in genomul viral: transaminazele sunt crescute, iar ADN- ul viral este detectabil,
(Anticorpitianti:HBeleeltipllaw (CORE-M):
Sunt detectati in sange de la debutul simptomelor clinice, pana in faza de invazie virala si de
crestere
a transaminazelor,
-+Persista in titruri crescute de-a lungul intregii faze acute a hepatitei B, apoi scad progresiv;
-+Pot fi prezenti si la pacientii care au eliminat Ag HBS;
-+Prezenta lor asigura un diagnostic precoce al hepatitei acute cu HBY, in timp ce absenta lor asociata
cu pozitivitatee antigenului HBs este sugestiva pentru diagnosticul unei hepatite B cronice;
pot fi inalniti in titruri mici in timpul reactivarilor hepatitelor cronice B, ceea ce poate face dificil
siegnesticul in absenta datelor anamnezice;
Se regaseste doar in serul pacientilor cu Ag HBs pozitiv;
Desi apare in sange tranzitoriu in faza acuta a hepatitei virale B, poate persista si la purtatorii cronici
de Ag HBs;
Este un bun marker al replicarii virale: prezenta sa este asociata cu cea a particulelor virale complete,
treducand o infectiozitate crescuta;
-+Disparitia sa in cazul unei hepatite acute, semnifica momentul seroconversiei, adica aparitia
anticorpilor anti-HBe; aceasta seroconversie se produce inaintea aparitiei anticorpilor anti-HBs si
traduce oprirea replicaril virale, fiind urmata de normalizarea transaminazelor;
~Persistenta sa este un indicator de prognostic nefavorabil, al evolutiei spre cronicizare;
Informatii suplimentare:
~util pentru aprecierea evolutiei spre vindecare a unei hepatite B acute;
~+persistenta sa indica replicarea virala activa si evolutia spre cronicizare:
Interpretare:
~Ag HBe pozitiv poate sermnifica infectia acuta cu HBV, persistenta bolii si evolutia spre. cronicizare
Sau reacutizarea bolii cronice (indica replicarea virala);
~Negativarea Ag HBe, concomitent cu apartia anticorpllor anti-HBe, in cadrul hepatitei acute, indica
incetarea replicarii virale; _,Apar dupa anticorpii anti-HBc si inaintea celor anti-HBs;
_.Sunt detectabili in ser dupa disparitia Ag HBe, corespunzator incetarii replicarii virale;
-sAparitia lor semnifica 0 evolutie favorabila spre vindecare a hepatitei B acute
.Alaturi de anticorpii anti-HBe sunt singurii markeri pozitivi pe parcursul ,ferestrel serologice” (dupa
disparitia Ag HBs si inaintea aparitiei anticorpilor anti-HBs);
_.In hepatita cronica B netratata, seroconversia Ag HBe spre anticorpii anti
intotdeauna incetarea replicerii virale; in acest caz poate fi vorba de aparitia un
.Aparitia lor alaturi de negativarea Ag HBe in cazul hepatitelor cronice aflate sub tratament este un
indicator de evolutie favorabila a bolii si de reducere a riscului de recidiva;
“_.Dubla pozitivitate sau dubla negativitate a Ag HBe si a anticorpilor anti-HBe poate fi intalnita pe
parcursul evolutiel hepatitelor cronice B tratate sau nu, in timpul seroconversiei Ag HBe spre anticorpi
anti-HBe sau in timpul reactivarilor virale;
HBe nu semnifica
ei mutatii pre-C;
Informatii suplimentare:
utili in aprecierea evolutiei spre vindecare a hepatitei acut
sin cazul hepatitelor cronice aflate sub tratament sunt un indicator
reducere a riscului de recidiva;
fe virale B;
de evolutie favorabila a bolii si de
Interpretare:
_Anticorpil anti-HBe pozitivi indica evolutia spre vindecare a hepatitei acute B;
~ Sunt un indicator de evolutie favorabila si de reducere al riscului de recidiva in cazul hepatitelor cronice
aficte sub tretament (alaturi de negativarea Ag HBe)
Detectarea ADN-ului viral prin tehnica PCR (Real Time PCR):
Este un test in vitro ce permite masurarea nivelului de ADN-HBV in plasma sau serul pacientilor
infectati;
Este un indicator util al evolutiei hepatitei B, atunci cand este asociata cu semnele clinice si cu
prezenta celorlalti markeri de laborator ai infectiei cu HBV;
"permite urmarirea eficientei terapiei antivirale prin determinarea repetata a nivelului de ADN viral;
“Este un test obligatoriu in evaluarea si managementul pacientilor cu hepatita B cronica; 9 inearcatura
virala initiala redusa este un factor de prognostic favorabil pentru un raspuns bun la terapia antivirala;
_Pacientii cu inearcatura virala initiala crescuta dezvolta mai des rezistenta la tratament si prezinta un
risc cresout de a dezvolta carcinom hepatocelular;
Informatii suplimentare:
“util in evaluarea si managementul pacientilor cu hepatita B cronica;
Interpretare:
~Incarcatura virala initiala redusa este un factor de prognostic favorabil pentru un raspuns bun la terapia
antivirala;
~+Pacientii cu incarcatura virala initiala crescuta dezvolta mai des rezistenta la tratament; Ce este hepatita B?
Care este diferenta dintre hepatita acuta si cea cronica?
Care sunt simptomele hepatitei B?
Cum se transmite hepatita B?
Cine are risc crescut?
Diagnostic
Tratament
Prevenire (vaccinare)
Ingrijire personala
(0. Hepatita B pe scurt
PNODAonNS
\Virusul hepatitei B este transmis prin contact cu sangele sau cu lichidele corpului unei persoane
care este infectata. Hepatita B este de aproape 100 de ori mai infectanta decat HIV. In anumite zone
aie lumii, infectia virala cu hepatita B este prezenta permanent in populatie (endemica).
Ce fel de virus este virusul hepatitei B?
Virusul hepatitei B face parte din familia virusurilor ADN numite Hepadnaviridae. Aceste virusuri
infecteaza primar celulele hepatice. Numele acestei famili vine de la Hepa, care inseamna ficat, DNA, se
refere Ia acidul dezoxiribonucleic ADN, materialul genetic viral si viridae, inseamna virus. Alte virusuri din
aceasta familie pot produce hepatita la anumite animale. Aceste virusuri includ virusul hepatitei la
veveritele cataratoare si la veveritele de pamant, si virusul hepatitei ratelor. Virusurile familiei
Hepadnaviridee sunt foarte asemanatoare unele cu altele. Ca atare au fost dezvoltate mai multe modele
animale pentru a studia virusul hepatitei B si de a evalua noi medicamente pentru tratarea hepatitei B
Cum produce hepatita virala B lezarea ficatului?
Virusul hepatitel virale B nu produce direct leziuni hepatice. Mai degraba raspunsul imun al organismului
fata de virus (un corp strain) produce paradoxal leziunile, Astel, intr-o infectie cu VHB raspunsul imun al
organismului fata de virus este responsabil atat de eliminarea virusului din organism cat si recuperarea
dupa infectie. In plus, in acelasi timp, lezarea celulelor hepatice este cauzata de acelasi raspuns imun
fata de VHB in celulele hepatice. In cat timp se transforma hepatita acuta in hepatita cronica?
Capacitatea individuala de a elimina virusul hepatitei B din corp si de a se reface dupa hepatita
acuta B depinde de forta raspunsului imun al organismului fata de infectie. Cu cat raspunsul imun este
mai puternic, cu atat este mai mai mare probabilitatea de a elimina virusul. In mod similar, totusi, cu cat
raspunsul imun este mai puternic, cu atat este mai probabila lezarea acuta a ficatului si aparitia
simptomelor. Pe de alta parte, un raspuns imun mai slab duce la o mai mica lezare a a ficatului si la mat
putine simptome. In acelasi timp, totusi, cu cat raspunsul imun este mai slab eliminarea virala este mal
mica si mai mare probabilitatea de a dezvolta infectie virala cronica cu VHB. Intr-adevar, majoritatea nou"
nascutilor si copiilor care dobandesc hepatita virala B sunt asimptomatici, dar rata lor de dezvoltare a
hepatitei cronice cu VHB este mai mare de 95 %
Cine sunt purtatorii sanatosi ai virusului hepatitei B?
Persoanele infectate cu virusul hepatitei B care au o faza usoara si scurta de reactie imuna inainte
de @ trece la o faza inactiva (silentioasa) tind sa evolueze foarte bine. Aceasta inseamna ca au teste
hepatice normale si nu au simptome. Ei sunt cunoscuti ca purtatori sanatosi de virus hepatitic B. Purtatorii
senatosi, totusi, pot sa transmita infectia cu VHB la ceilalt
imptomele includ:
Icter (pielea si albul ochilor devin galbene). Desi icterul este un semn definitoriu al hepatitei B, nu apare
in majoritatea cazurilor. Icterul apare de obicei cand celelalte simptome au inceput sa dispara.
Slabiciune si oboseala.
Febra usoara.
Durere de cap
Pierderea apetitului
Greata si voma
* Durere abdominala si discomfort permanent in partea dreapta a abdomenului sub marginea
costala unde este situat ficatul.
+ Diaree sau constipatie
+ Dureri musculare si articulare.
+ Eruptii pe piele.
+ Urina inchisa la culoare.
ets © Intrarea in contact cu sudoarea sau lacrimile cuiva cu VHB
* Folosind aceeasi piscina, telefon, sau scaun de toaleta cu cineva care are virusul
+ Donand sange
"Transmiterea sexuala. Va cu
fal, anal sau oral
c contact sexual neprotejat vaginal,
; sarge, bala, aperme on ia intra in corpul dumneavoastra.
inal
un partener infectat al carui sange, saliva, sperma sau secretie vag ie
“Teansmiterea. prin folosirea. In comun a acelor VHB este tranamis usor prin ace st serinal
: ati frecvent droguri sau ave'
contaminate cu sange infectat. Riscul poate creste daca va inject
comportament sexual riscant sna aaa WO
son
+ “Ineparea acidentala cu ace: Hepaita 8 este un motiv de ingtlorare pentru personalul santar storing
altcineva care intra in contact cu sange uman. Daca faceti parte din ree ae re
vaccinati-va impotrive hepatitei B in plus fata de precautile de rutina cant
instrumente taioase.
a a
‘emelle insarcinate infectate cu VHB pot transmite virusul copiilo
lor. Daca aveti hepatita B, vaccinati-va copilul cu imunoglob! anti he
5, Cine are rise crescut?
Aveti contact sexual neprotejat cu mai mult de un partener.
* Aveti contact sexual neprotejat cu cineva care este infectat cu VHB.
* Aveti o boala cu transmitere sexuala cum ar fi gonoreea sau chlamidia.
‘= Utilizati in comun ace pentru droguri intravenoase (IV)
‘* Aveti o meserie prin care intrati in contact cu sangele uman.
+ Facet! hemodializa pentru boala renala in stadiu final.
6. Diagnostic
Hepatita cronica B
Ocazional, totusi, acesti indivizi, cu hepatita cronica B inactiva pot avea reizbucniri ale
simptomelor acute (reactivar)), cresterea valorilor probelor sanguine hepatice siinflamatie hepatica. Aceste
reizbucniri seamana cu hepatita acuta, dar pot cauza progresia cicatrizarii cronice a ficatului (fibroza). La
un moment dat, hepatita cronica poate progresa spre ciroza (cicatrizare severa sau fibroza) ficatului.
Acesti pacienti pot apoi dezvolta simptome si semne de ciroza (elemente anormale evidentiate la
examenul clinic). De exemplu, pot fi slabiti, obositi si susceptibili la infectii. Pot deasemenea sa piarda din
masa musculara, in special pe umeri si coapse. De fapt, pot scadea in greutate si deveni subnutriti
datorita digestiei anormale, malabsorbtiei sau alterarii metabolismului hepatic al nutrientilor. Astfel, apar
deficientele, de exemplu, de vitamina A, care duce la alterarea vederili pe timp de Noapte, sau de
vitamina D, care duce la rarefierea oaselor coloanei vertebrale sau a oaselor soldului (osteopenia).
Pacientii cu ciroza dezvolta adesea semne vizibile (stigmate) de ciroza, incluzand marirea sanilor teristica a
(ginecomastia), micsorare (atrofierea) testiculelor, palme rosii (eritem palmar) si dilatarea caract
te
vaselor pielii (angioame). Tardiv, progresia cirozei duce la ceea ce se numeste ciroza avansata, aac
caracterizata de dezvoltarea anumitor complicatii. Ciroza avansata este numita uneori ciroza in 4ae'
terminal sauinsuficienta hepatica cronica. Unil specialist folosesc si termenul de ciroza decompenset
sinonim pen za avansata, Alt, tolusi, folosesc termenul de ciroza decompensata doar pert
Groza evansata care prezinta una din complcatile specifice care rezulta din hipertensiunea Pore,
Hipertensiunea portala este termenul pentru cresterea presiunii in sistemul venos portal care wae
pacientii cu ciroza avansata, (Sistemul venos portal dreneaza sangele din intestine si
abdominale la ficat),
Cele mai obisnuite complicatii ale cirozei, care sunt produse in principal de hipertensiunea portals
sunt: retentia lichidiana, encefalopatia hepatica (datorata ficatulul) si sangerarea_gastrointestinala_
Retentia lichidiana duce la umflarea gleznelor (edeme) si a abdomenului (ascita). Cateodata, licl it
din abdomen se infecteaza (peritonita bacteriana spontana), producand febra si durere acorns
Encefalopatia hepatica se manifesta cu somnolenta, confuzie si chiar coma. Venele marite (dilata! ve,
esofag si stomac (varice) care se rup pot produce sangerare. Drept rezultat,pacientil varsa sange rose
aprins sau pot elimina un scaun de culoare inchisa (melena). In cele din urma, la pacienti infectati cu
hepatita virala cronica B se poate dezvolta cancerul hepatic ca o complicatie a cirozei avansate. Cele ma
‘obisnuite semne si simptome de cancer hepatic sunt durerea abdominala si marirea abdomenului, a
ficat marit, pierdere in greutate si febra. In plus, tumorile hepatice pot produce si elibera un numar de
substente, inclusiv unele care maresc globulele rosii ale sangelui (eritrocitoza), scad zaharul din sange
(hipoglicemia) si cresc calciul din sange (hipercalcemia). Cele mai utile teste de screening si diagnostic
pentru cancer hepatic sunt: testul sanguin pentru alfa-fetoproteina si ecografia hepatica.
Diagnosticul bazat pe teste
Deoarece mule persoane cu hepatita B nu au semne si simptome, medi
baze unuia sau mai multor teste de sange Aceste teste includ:
ii pun diagnesticul de boala pe
Antigenul de hepatita B de suprafata (AgHBs). Antigenul de hepatita B de suprafata este invelisul extern
al virusului. Testul pozitiv pentru acest tip de antigen inseamna ca puteti transmite usor virusul altor
persoane. Un test negativ inseamna ca probabil nu sunteti infectat in prezent.
Anticorpi impotriva antigenului de suprafata VHB (anti-HBs). Un rezultat pozitiv al acestui test inseamna
2 aveti anticorpi impotriva VHB. Aceasta se poate datora fie unei infectii anterioare cu VHB pe care ati
sliminat-o, fie ati fost vaccinat deja. In ambele cazuri, nu ii puteti infecta pe ceilalti sau sa fiti infectati
eoarece sunteti protejat de vaccin sau de imunitatea_naturala proprie.
Anticorpi impotriva antigenului intern al hepatitei 8 (anti-HBc). Desi acest test identifica oamenii care au
© infectie cronica, rezultatul poate fi uneori ambiguu, Daca aveti un test pozitiv pentru anti HBc, puteti
avea 0 infectie cronica pe care o puteti transmite altora. Dar puteti si sa fiti in faza de vindecare @ unei
infectii acute sau sa aveti o imunitate usoara fata de VHB care nu poate fi detectata altfel. Modul de
interpretare @ acestui test depinde adesea de rezultatele celorlalte doua teste. Cand rezultatele sunt
incerte, este necesara repatarea tuturor celor trei teste.
Teste suplimentare
Daca se confirma diagnostiocul de hey
patita B, medicul poate efectua alte teste pentru a
Severitatea infectiei cu VHB ca si starea ficatul cs cua
lui dumneavoastra. Aceste teste includ:
Testul antigenului E. Acest test d
infectate cu VHB,
imele hepatice. Aceste teste sanguine evidentiaza cresterea nivelului enzimelor
alanin-aminotransferaza (ALAT,TGP) si aspartat-aminotran
Circulatia sanguina atunci cand celulele hepatice sunt lezate
le sange evidentiaza prezenta unei proteine Secretate de celulele
hepatice cum sunt
\sferaza (ASAT, TGO), care sunt eliminate in ineori semn
Testul pentru alfa-fetoproteina (AFP). Nivelul mare al acestei proteine in sange poate fi uneor! ©
de cancer hepatic aati
+ Ecografie hepatica sau tomografia computerizata (CT) . Aceste teste vizualizeaza |
evidentiaza complicatii cum ar ficicatricile hepatice (ciroza) sau cancerul hepatic.
nt cu hepatita
+ Biopsia hepatica. © biopsie hepatica este o parte importanta a analizelor unul pacie’
t este
cronica B. Valoarea acestui test este data de faptul ca un mic fragment de tesut preleval
reprezentativ pentru restul ficatului
7. Tratament
Hepatita acuta B
‘entos nu este necesar. Daca stit!
Daca aveti simptome de hepatita acuta B, tratamentul medicam
‘ ve lobulina anti hepatita B in primele
a ati fost expus la VHB, mergeti imediat la medic. Injectarea de imunog! ft ae
24 de ore de la intrarea in contact cu virusul, poate ajuta la protejarea impotriva imbolnaviril cu hepatita ©
Trebuie, deasemnea, sa primiti prima injectie dintr-o serie de trei cu vaccin de hepatita B. Tratamentit |
domiciliu va amelioreaza simptomele si ajuta la prevenirea raspandiri virusului. Pentru a ajuta la
ameliorarea simptomelor si prevenirea raspandirii infectiei:
© Reduceti activitatea la un nivel potrivit cu cel al energiei de care dispuneti.
© Mancati corespunzator. i
Pentru majoritatea persoanelor, greata si pierderea poftei de mancare se inrautatesc pe masura trecerit
timpului. Incercati sa mancati consistent dimineata (nu mancaruri grele) si mai usor in cursul zilel
Beti multe lichide pentru a evita deshidratarea.
Evitati alcoolul si drogurile.
Preveniti respandirea VHB prin informarea persoanelor cu care traiti sau dormiti despre boala
Gumneavoastre, nu imprumutati obiecte personale de toaleta ( cum ar fi lame de ras si periute de dinti),
folositi prezervativul sau abstinenta sexuala
Odata ce ati dezvoltat hepatita cronica, exista putine optiuni terapeutice. Cand leziunea
hepatica este severe, trensplantul de ficat poate fi singura optiune.
Terapiile medicamentoase
Medicii utilizeaza urmatoarele medicamente pentru a trata hepatita cronica cu VHB:
+ Interferon. Organismul dumneavoastra produce in mod natural interferon pentru a ajuta la protectia
impotriva mictoorganismelor invadatoare cum sunt virusii. Prin administrarea aditionala de interferon
care 2 fost produs in laborator se stimuleaza raspunsul imun al organismului la VHB si ajuta la
prevenires reproduceril intracelulare a virusului. Cele mai obisnuite efecte adverse sunt simptomele
pseudogripale, cum ar fi febra, cefaleea, oboseala, greata, voma, si pierderea apetitului
+ Lamivudina Aceasta medicatie antivirala ajuta la prevenirea replicarii intracelulare a virusului.
+ Adefovir dipivoxil, Acest medicament ajuta si el la prevenirea replicarii intracelulare a virusului,
Transplantul hepatic
Cand ficatul a fost sever afectat, transplantul de ficat poate fi o optiune. Vestea incurajatoare
este ca aceste transplanturi au rata de succes in crestere. Din pacate, nu sunt disponibile suficiente
organe pentru toate persoanele care au nevoie de transplant. Alcoolicii care au si hepatita cronica cu VHB au un risc mai mare de a dezvolta ciroz
(cicatrizarea severa a ficatului) si cancer hepatic primar (carcinom hepatocelular) decat persoanele care
au fie alcoolism fie hepatita cronica cu VHB singure.
ic
Monitorizarea functiei hepatice pe parcursul intregii vieti si screening-ul pentru cancer hepatl
sunt importante pentru adultl si copii cu infectie cronica cu. VHB. Daca copilul dumneavoastra. &
dezvoltat deja semne de afectare hepatica, medicul va va trimite la un specialist pentru ingril
suplimentare,
8. Prevenire (vaccinare)
Vaccinarea pentru a preveni raspandirea infectiei cu VHB este eficienta pana la a
Desi vaccinul nu este folosit pe scara larga la adult, ar trebui vaccinati cei cu risc de infectare (cum ar F
personalul medical care intra in contact cu fluidele copului sau persoanele care au mai multi parte
sexuali)
Pentru © protectie activa, sau vaccinare, este administrat un antigen inofensiv de VHB pentru a
stimula sistemul imunitar sa produca anticorpi protectori impotriva virusului hepatitei 8. Prin
aceastavaccinul previne infectarea cu virusul hepatitei B. Aproape oricine poate primi vaccinul, inclusiv
sugerii, adultii in varsta sau cei cu sistem imun compromis. Sugarii primesc de obicei vaccinul in primul an
de viata —tipic la doua, patru si noua luni de viata.
\Vaccinarea este recomandata pentru
Toti nou-nascutii
Orice persoana mai mica de 18 ani care nu a primit anterior vaciinul
Persoanele care isi injecteaza drogur' ilegale.
Persoanele care au avut mai mult de un partener sexual in ultimele 6 luni sau care au istoric de boala cu
transmitere sexuala.
Barbatii care au relatii sexuale cu alti barbati
Membrii familiei si partenerii sexuali ai persoanelor care au hepatita B.
Persoanele cu tulburari de coagulare a sangelui, cum ar fi hemofilia, si care primesc factori de coagulare
de lz donatori umani.
Persoanele care au 0 boala renala grava care necesita filtrarea sangelui printr-un dispozitiv
(hemodializa)
Personalul din domeniul sanitar care sunt expusi la sange.
Personalul si locuitorii inchisorilor sau institutiilor pentru persoanele cu dizabilitati.
in cazul in care o persoana nevaccinata a intrat in contact cu sange infectat, se aplica o schema
de vaccinare acelerata
Efectele adverse ale vaccinului tind sa fie usoare si pot include slabiciune, oboseala, cefalee, greata si
durere sau umflatura la locul injectaril, Desi s-au ridicat suspiciuni cayaccinul VHB poate creste riscul de
boala autoimuna si, la sugari, sindromul de moarte subita, studille nu au gasit nici o conexiune.
Desi vaccinarea este cea mai buna cale de a va proteja pe dumneavoastra si pe ceilati de hepatita B,
urmatoarele masuri pot contribui la siguranta dumneavoastra, 9. Ingrijire personala
Daca nu sunteti infectat cu VHB
Urmatoarele masuri va pot proteja de infectarea cu VHB:
Educati-va pe dumneavoastra si pe ceilallt
Affati statusul VHB al oricarui partener sexual
Folositi un prezervativ nou de fiecare data cand faceti sex.
Folositi ace sterile.
Daca ramaneti insarcinata, testati-va
Folositi manusi de latex sau de plastic daca trebule sa atingeti sange.
Daca sunteti infectat cu VHB
Daca ati primit un diagnostic de VHB, urmatoarele indicatii pot ajuta la protejarea celorlalt:
Practicati sexul protejat
‘Spuneti-i partenerului dumneavoastra sexual ca aveti VHB
Nu imprumutati ace sau seringi
Nu donati sange.
Nu imprumutati aparate de ras sau periute de dinti.
Dace sunteti insarcinata, spuneti-i medicului ca aveti VHB.
jectia cu hepatita B se transmite prin contact cu sange (de examplu, folosirea drogurilor intravenoase)
ide la mama la copil, dar nu prin alimente, apa, sau contact intamplator.
Markerii serologici (din sange) specifici pentru virusul hepatitei B sunt folositi pentru a diagnostica
infectia ou VHB.
Lezarea ficatulul de catre VHB este cauzata in mod paradoxal de raspunsul imun al corpului, care este,
de fept, efortul organismului de a elimina virusul din celulele hepatice infectate. Leziunile nu sunt
produse direct de virus,
Progresia hepatitei cronice B este insidioasa (subtila si graduala), de obicel de-a lungul mai multor
decade. Evolutia este determinata in principal de varsta la care este dobandita infectia cu VHB si de
interactiunea dintre virus si sistemul imun.
Tratamentul ficient este asociat cu o reducere a lezari ficatulul si a fibrozel (cicatrizari), 0 scadere a
Propabiliatl de 2 dezvolta ciroza si complicalile sale, incluzand cancer hepatic, si o supravieture de
jurata.
Transplantul de ficat este de luat in considerare pentru pacienti cu insuficientahepatica acuta (brusca
de scurta durata) indusa de hepatita virala B sau pentru pacientii cu hepatita cronica B avansata, cirosa
cu complicatii netratabile sau cancer hepatic, :
[epatita B poate fi prevenita, Tot! copil si adulti cu rise erescut de infectare cu VHB ar trebui vaccinat
fo pasiva cu imuno-globuline specifice este disponibila pentru a proteja indivisi eet Profil hepatita virala B (monitorizare evolutie si/sau tratament)
ic
Mirdsulepatito|B este asociat cv un epectru larg de afectiuni hepatce, de fa stare eee
Se raaieeatiay Gout, hepatita cronies, cirozagi_carcinam hepa a
Monitorizarea evolutiei hepatitei acute B cuprinde, pe langa testele biochimice de investiga
hepatice, urmérirea dinamicii markerilor hepatitei acute B (vezi figura).
HEPATITIS B PROFILE
Incubation Prodrome Convalessence
period acute disease Early Late
donmeieat HBAg HB.Ag (anti-HB,) | Anti-1B,,| Ant-HB. (anti-1B.-)
diagnostic tests
1 L seal niagea a e
| 1 2 3 4 5 5 7 2
Relate | a Anta,
concentration are 7
of reactants
/
/
Anti-HB,
Levelot Anti-HB,
detection a
Wonths atter | 1 |
exposure 1 3 4 o
SGPT (ALT)
Symptoms
Ser gc and clinical patterns observed during acute hepattis B viral ntectio
ac al infection. From Hollinger F
Hashngen GOR Manual of Cinical immunology, 2nd ed, Rose NR and Freda eae
Washington, DC: American Society for Microbiology. 1980, wth permission, re ipsa scaderii concentratiei AgHBs in cursul primelor 3 saptamani de la debutul bolii sau
Persistenta AgHBe mai mult de 12 saptamani, se considera ca indica un prognostic nefavorabil (evolutie
spre hepatita cronica B). Persistenta AgHBs mai mult de 6 luni apare la aproximativ 5-10% din adulti si
90% din nou-n&scuti, care nu pot elimina virusul dupa infectie si devin purtatori cronici de AgHBs.
0 treime din pacientii purtatori de AgHBs dezvolté hepatita cronica, care in timp poate evolua
spre cirozé hepatica si in unele cazuri, spre carcinom hepatocelular.
Anti-HBs apar in ser la 4-6 luni de la debutul bolil si raman detectabili la 80-90% dintre pacientii
cu virusul eliminat. Ei indic&d dezvoltarea imunitajii fata de HBV.
Aproximativ 1% din pacientii cu hepatité acuta B dezvolté hepatita fulminant cu insuficientd
hepatica (0 parte din hepatitele 8 fulminante sunt asociate cu 0 coinfectie cu VHD). In acest caz datorita
feactiei mune excesive, faza de antigenemie-HBs tinde sd fie scurta; anti-HBc-laM sunt prezenti in
concentratie mare.
Monitorizarea evolutiei si/sau tratamentului hepatitei cronice B
Purtetoni cronici de AgHBs (la care AgHBs persista mai mult de 6 luni) se impart in purtatori
cronic|_asimptomatici (stare non-replicativa) si cei care dezvolté hepatita cronica (stare
replicativa). Determinarea HBV-DNA si AgHBe este utld in diferentierea stérilor replicativa/non-
replicative. Pattern-urile serologice pentru aceste stari sunt reprezentate in figurile
Hepatitis B Chronic (Nonreplicative) Carrier
Duration incubation Acute Infection Chronic infection
(4-12 Weeks) (6 Months) (Years)
antiHB,, Total
Figura Hepatitis B Chronic (Replicative) State
Duration incubation
(4-12 Weeks) ae)
ant: Total
Figura >
Multi pacient tree dintr-o stare fn alta; la trecerea din starea replicativa in nonreplicativa ecsee
anual, din pacienti cu infectie cronica cu HBV) AgHBe dispare si ant-HBe se detecteaza In ser: simulta!
Scade concentraia HBV-DNA. Avand in vedere aceasta posibliiale de, seroconversie se
nual’ Ac i Anti-Hbe in cadrul monitorizarii hepatitei croni
ae ane BoIgM poste fi utilizat ca marker pentru activitale inflamatorie crescuta pote aieet
Perioadelor de reactvare ale hepatitel cronice B. Aceste perioade (‘flares’) pot face parte din evoluls
naturale @ infectiei cu VHB sau sunt rezultatul (>30% din cazuri) suprainfectiel cu alt virus hepatitic (A, C,
se: aoe 4-2% din pacienti devin AgHBs negativi si in cele mai multe cazuri sunt considerati
vindecafi; de aceea se recomanda urmarirea anuala a acestui marker.
Testele de laborator joaca un rol important si in indicatia respectiv monitorizarea tratamentului antiviral la
pacientii cu hepatité cronica B (cu biopsie hepatica diagnostica).
Ag HBe
Informatii generale
AgHBe este codificat de aceeasi secventa de ADN ca si AgHBc, dar transcriptia lui incepe mai
devreme, Prezenta AgHBe este indicatorul cel mai concret al replicarii virale si deci al infectiozitatii
serului, La purtatorii cronici de AgHBs, investigarea AgHBe permite estimarea riscului de infectare a
celor care vin in contact cu acesti indivizi, AgHBe apare in decurs de o saptamana de la aparitia AgHBs si
in cazurile acute dispare inaintea acestuia, De obicel remanenta lui in ser este de 3-6 saptamani.
Disparitia AgHBe in hepatita acuta se asociaza in mod obisnuit cu un declin al valorilor
transaminazelor si inceputul etapei de vindecare,
Cu cateva exceptil, AgHBe este prezent doar la persoane care prezinta in ser ADN VHB si este
utlizat ca alternetiva la determinarea ADN VHB. Persistenta lui mai mult de 20 de saptamani sugereaza
evolutia spre starea de purtator cronic si, posibil, spre hepatita cronica,
Prezenta lui la mamele cu AgHBS pozitiv, indica o probabilitate de 90% ca nou-nascutul sa
dobandeasca infectia cu VHB. Sunt posibile absenta AgHBe si prezenta ADN VHB la pacientii infectati cu
un mutant al VHB care nu sintetizeaza AgHBe.
Recomandari pentru determinarea AgHBe
+ investigarea gradului de infectiozitate; + monitorizarea hepatitei B acute si cronice;
+ evaluarea succesului terapiei antivirale.
Pregatire pacient - & jeun (pe nemancate)'
‘Specimen recoltat - sange venos' A
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara ge} separator
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare:
acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C!
Jum proba - minim 0.5 mL. ser! ic
aise rae Tespingere a probel- specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridi
specimen contaminat bacterian'
‘Stabilitate proba - serul este stabil 7 zile la
NOTA : Serul nu se lasa la temperatura camerei,
Evitati decongelarea/recongelarea’
‘Metoda - imunochimica cu detectie
e lucreaza imediat; daca
ate;
2-8°C; timp indelungat la -20°C".
deoarece AgHBe este termolabil
prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)’
Valori de referinta — AgHBe negativ! ' are nu
Limite si interferente — AgHBe nu poate fi detectat la pacientii infectati cu un mutant al VHB, ©
sintetizeazé AgHBe.
+ Interferente analitice inte
Pot produce interferente cu unele componente ale Kit-ulul si conduce {a rezultate neconclude
urmatoarele: ea de sange sa Se
vratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltar
faca dupe minimum 8 ore de la ultima administrare;
titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange sa se
face dupa minimum 8 ore de la ultima administrare,
titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
-anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacientiin scop diagnostic sau
terapeutic®.
lucreaza imediat,
men expus la temperaturi ridicate;
ent foarte mic din cazurile de
ticul
Anti-HBc
Informatil generale
Exista un antigen central al VHB, Ag HBc, care nu se gaseste in sange ci numai in celulele
hepatice infectate. Anticorpii fata de acest antigen, anti-HBc, apar in sange destul de timpuriu, inaintea
anti-HBs, avand valoare diagnostica®
Anticorpil anti-HBc devin aproape intotdeauna detectabill in perioada de incubatie a bolii. Dupa disparitia
antigenului HEs si inainte de aparitia anticorpilor anti-HBs (’ fereastra imunologica *), anticorpii anti-HBc
si anticorpii anti-HBc-IgM pot fi singurii indicatori ai prezentei hepatitei B acute.
Datorita persistentel anticorpilor anti-HBc (de obicei o perioada lunga dupa infectare), detectarea
acestor anticorpi este utila in scop epidemiologic, pentru a constata prevalenta infectiel cu VHB in
anumite grupe de populatie
Titrul anticorpilor anti-HBc determinat la purtatorii sanatosi de antigen HBs este i
ori mai mare fata de cel depistat la pacientii cu hepatita acuta B, in i ce la aS ie
cronica B este in medie de 100 de on mai mare, Un titru foarte ridicat de anticorpi anti-HBo chia’ ai |
Persoanele cu Ag HBs negativ, sugereaza prezenta hepatitei cronice B (infectie cu VHB criptica)? e
Recomandari pentru determinarea anti-HBe
+ diagnosticul hepatitei B acute si cronice;
+ verificarea rezultatelor pozitive obtinute pentru AgHBs si anti-HBs°, Pregatire pacient - & jeun (pe nemancate)'
Specimen recoltat - sange venos'
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator’
lucreaza imediat; daca acest
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C'
Volum proba - minim 0.5 ml. ser’
(Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen care contine azida de sodiu specimen
expus la temperaturi ridicate;specimen contaminat bacterian’
-20°C; Evitati
Stabilitate proba - seru| separat este stabil 5 zile la 2-8°C; timp indelungat \a
decongelarea/recongelarea’
Metoda ~ imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta ECLIA)':
Valori de referinta - anti-HBc negativ'
Limite si interferente
Testele noi utilizate in determinarile de anti-HBc contin un agent reducator care distruge anticorpi IgM si
astiel se mereste semnificativ specificitatea pentru determinarea anti-HBc-1gG"
+ Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente
urmatoarele:
“ipatamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange $2 $°
faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
- titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
T"Gnticorpi’ monoclonall provenit! de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sett
terapeutic’
Anti-HBclgM
Informatii generale
‘nticorpii anti-HBe-lgM apar in ser in timpul prolferarii active a virusului hepatite! B. E! pot fi
detectat in ttre ridicat pentru o scurta perioada de timp in cursul stadiului acut al boli, interval ce acobet=
Scxeee serologica, dupa care scad la niveluri joase, caracteristice fazei de convalescenta®. Titrul cel
se rere de antiHBc-lgM este depistat in saptamanile 2-3 de boala. In majoritatea cazurior acesti
Enticorp! raman detectabili o perioada mai mare de 2 luni si int-un procent redus, mai mult de 1 an. chiar
in conditille vindecarii hepatitei*.
Impreuna éu anti-HBc pot fi singurii markeri serologici prezenti dupa ce AgHBS si AgHBe au disparut, dar
iroente oa anticorpil corespunzatori sa fi aparut, si pot diferentia infectia acuta cu VHB de cea cronica,
a Bele be determinare a anticorpilor anti - HBc — IgM se fac impreuna cu determinarie de
antigen HBs, pentru identificarea infectillor acute cu virusul hepatitei B®
Joti _ HBc — IgM pot fi detectati si in hepatita cronica B, insa aproape intotdeauna in titruri mici. In
hepatita cronica B prezenta si titrul anti ~ HBc ~ IgM se coreleaza cu activitatea inflamatorie a boli, Astfel
pnt HBc-IgM pot fi utlizati in monitorizarea hepatitel B cronice, iar uni autori considera detectarea anti —
Hc — igi ca un semn favorabil in cursul tratamentului cu interferon®,
‘Recomandari pentru determinarea anti - HBc — IgM
+ diagnosticul hepatitei B acute;
+ monitorizarea hepatitel B cronice’.
Pregatire pacient - jeun (pe nemancate)’
Specimen recoltat - sange venos
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant culfara gel separator’
Prolucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza imediat; daca acest
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C!
Volum proba - minim 0.5 ml ser’.
Cause de respingere a probel ~ specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen
contarninat bacterian’
Stabilitate proba- seul este
decongelarea/recongelarea’.
Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)'.
stabil 6 zilela 2-8°C; timp indelungatla -20°C; —_evitati Valori de referinta — anti — HBc ~ IgM negativ'
Limite si interferente &
in cazul hepatitei B cronice, titrul mare al anticorpilor anti-HBc-lgG poate sa interfere
determinarea 5
anti = HBc ~ IgM, dand rezultate fals pozitive, daca blocarea acestora este insuficienta’
+ Interferente anaiitice
nte
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce Ia rezultate neconclude!
urmatoarele:
e
-tratamentul cu biotina in doze mari (> mgizi); de aceea se recomanda ca recoltarea de sange $a S|
faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare;
-titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu:
-anticorpii_monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii
terapeutic’
pacienti in scop diagnostic sau
Anti-HBe
Informatii generale :
Anti-HBe apar dupa disparitia AgHBe si raman detectabili timp indelungat. Indica s
gradului de contagiozitate si sugereaza un prognostic bun in ceea ce priveste rezolutia infectie!
Asocierea cu anti-HBe, in absenta AgHBs si a anti-HBs, confirma diagnosticul de infectie acuta recenta
(2-16 saptamani). : °
Investigaree anti-HBe nu este recomandata pentru determinarea prevalentei infectiei cu VHB,
avand in vedere ca anti-HBe se intalnesc mult mai rar decat anticorpii anti-HBe sau anti-HBs. Practic
toate serurile anti-HBe pozitive, sunt si anti-HBc pozitive
Atat testarea AgHBe cat si a anti-HBe se recomanda doar la serurile AgHBs pozitive?.
In cursul terapiei cu interferon, disparitia antigenului HBe si aparitia anticorpilor anti-HBe
constituie un element de prognostic favorabil?
Indica scaderea
acute.
Recomandari pentru determinarea anti-HBe
+ investigarea gradului de infectiozitate a serului;
+ monitorizarea infectiilor cu hepatita B acuta sau cronica?.
Pregatire pacient - 2 jeun (pe nemancate)',
Specimen recoltat - sange venos!
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator’.
Prelucrere necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza imediat; daca
acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C’.
Volum proba - minim 0.5 mL ser’
Cauze de respingere a probei ~ specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate: specimen
contaminat bacterian’
Stabilitate proba- serul este stabil5 zilela_2-8°C; timp _indelungatla -20°C: _evitati
decongelarea/recongelarea’
Metode - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)'
Valori de referinta - anti-HBe negativ’.
Limite si interferente
Aaticorpil anti-HBe nu sunt de obicei detectabili in infectii cu un VHB mutant, care nu produce
antigen HBe
In unele cazuri serul prezinta infectiozitate mare, desi sunt prezenti anti-HBe. Singura modalitate
de a testa infectiozitatea serurilor AgHBe negative ramane determinarea ADN-VHB2
+ Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele com, '
eee ponent ale Kit-ulul si conduce la rezultate neconcludente
= tratamentul cu biotina in doze mari (25 mg/zi); de aceea se recom
faca dupa minimum 8 ore de la ultima ee Bra a Coealarea dessenosisaise
-titrurle foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu; jagnostic sau
= anticorpii monocionali proveniti de la soarece administrati la unii pacientiin scop diag)
terapeutic’
Anti-HBs(cantitativ)
Informati! generale ue
Hepatita virala B se vindeca in totalitate la 90% dintre pacienti in decurs de 12 saptaman!,
disparitia AGHBs si aparitia anticorpilor protectori anti-HBs! fee, EGE
‘Anti-HBs sunt prezenti in ser la 4-6 luni de la debutul boli si raman detectabili la 60-90% dl
lecarea dupa 0 infectie cu VHB,
pacientii cu virusul eliminat*
pacientul nu
Prezenta anticorpilor anti-HBs fara AgHBs detectabil indica vind
absenta contagiozitatii si imunitate fata de o infectie ulterioara cu VHB; in caz de expunere,
necesita administrarea de gamaglobuline; sangele lui poate fi transfuzat'
Anti-HBs apar si dupa transfuzii prin transfer pasiv'. pe
So ra eficienta programelor de imunizare. Apat
Prezenta anti-HBs poate fi utiizata pentru a demonstr programelor de imurizars. Apat
le 90% dintre edultii sanatosi dupa administrarea a 3 doze imunizante; 30-51
anticorpii dupa 7 ani si necesita revaccinare'™.
Recomandari pentru determinarea anti-HBs
+ monitorizarea evolutiei infectiei acute cu hepatita B;
+ monitorizarea eficientei programelor de imunizare".
Pregatire pacient - & jeun (pe nemancate)’
Specimen recoltat - sange venos?.
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator”. 2
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare, se lucreaza imediat; daca acest
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C?
Volum proba - minim 0.5 mL ser’.
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen lipemic; specimen expus la temperaturi
ridicate; specimen contaminat bacterian”.
Stabilitate proba- serul este stabil6 zilela 2-8°C; timp indelungatla_ -20°C; _evitati
econgelarea/recongelarea’.
Metoda - imunochimica cu detectie prin electrochemiluminiscenta (ECLIA)?.
Valori de referinta - <10 UI/L?.
Limite si interferente
Un numar mic de persoane dobandesc 0 infectie cu VHB dupa ce au dezvoltat un titru ridicat de
anticorpi anti- HBs datorita unui VHB mutant.
In hepatita fulminanta anticorpii apar precoce si pot coexista cu un titru scazut de antigene.
Le purtatorii cronici nu este prezent nici nu anticorp de tip 19M, dar titrul antigenelor este foarte
fidicat’
+ Interferente analitice
Pot produce interferente cu unele componente ale kit-ului si conduce la rezultate neconcludente
urmatoarele:
- tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); de
faca dupa minimum 8 ore de la ultima es ea ena es eas eae
- titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu? 1u cronica a ficatului cauzata de un
atic B (coinfectic Sisal
i uza o infectie
ific acestui virus hepatic delta este incapacitatea acestuia de a cal
SORS NaA D ‘i : se dezvolta, virusul
singur, probabil datorita faptului ca este o mica si incompleta particula virala, Pentru a
hepatic D are nevoie de acoperirea si protectia virusului hepatic B.
0% dintre persoanele infectate dezvolta
In acest caz, intre 50-7(
care VHD se reproduce la usor, fiind in prezenta unui mediu favorabil format dintr-
ica.
hepatita fulminanta, p
un numar ridicat de virusi hepatici B. Aproape toate suprainfectille cauzeaza hepatita cron
Hepatita D —scurta istorie
fost descoperit in 1978 de catre
gastroenterologul italian Mario Rizzetto si de catre expertul in virologie moleculara John Gerin de la
Universitatea Georgetown din SUA. Gastroenterologul a constat ca o parte din pacientii infectati cu
virusul hepatic B prezentau o alta forma de agent infectios in ficatul lor. Cand ambii virusi erau prezenti,
infectia acuta era mai agresiva. De asemenea, pacientii cu ambele infectii dezvoltau mai frecvent hepatita
cronica decat cei infectati doar cu virusul hepatic B.
Hepatita D — perioada de incubatie si de contagiune
Virusul hepatic D are o perioada de incubatie ce variaza intre 3-7 saptamani. In coinfectie, in
general aceasta este perioada de incubatie, insa, in suprainfectii, aceasta se micsoreaza la 3 saptamani,
intrucat virusul D se replica mai usor in prezenta unui mediu propice: virusii B deja existenti
Hepatita D — simptome
Coinfectie
Faza preicterica (3-7zile) — Faza icterica peas
Oboseala Icter Icter
letargie Oboseala coagulopatie
Anorexie
jorexie Greata Dificultati de concentrare Greata Scaune de culoarea argilei___Insomnii
Dureri de cap Urina de culoare inchisa Tulburari de personalitate
Hepatita D ~transmitere!"
Exista cateva grupuri care sunt prezinta un risc ridicat de a contacta hepatita D:
+ Persoanele infectate cu virusul hepatic B:
‘+ persoane cu parteneri sexuali multipli sau diagnosticate cu boli cu transmitere sexuala;
copii nascuti din mame infectate;
* personal al spitalelor sau pacienti internati pe perioada lungi in spitale;
‘+ persoane care au contact prelungit cu persoane infectate (famili, prieteni);
+ receptori ai transfuziilor de sange;
* _utiizatori ale drogurilor injectate; :
* _persoane ale ceror sange ar fi putut intra in contact cu saliva unei persoane infectate cu virusii
hepatici B+D;
‘+ persoane care calatoresc in tari cu prevalenta ridicata de hepatita B+D;
+ homosexuali (barbati)
+ _persoane al caror sange ar putea intra in contact cu saliva persoanelor infectate cu virusii hepatici
8+D
Hepatita D -tratament /
Transpiantul hepatic este o optiune in cazul unui ficat distrus in mare parte sau nefunctional. Dar
chiar dace procedura are succes, exista o mare sansa ca afectiunea sa reapara, caz in care, ciroza poate
aparea si evolua mult mai rapid.
Doza este stabilita in at de virusul care se replica. In cazul in care virusul hepatic D este cel activ,
doza este de 9-10 MU x 3/ saptamana, timp de un an.
Hepatita D — prevenite)
rin urmare, vaccinul care este disponibil inca din 1982, preintampil e areoaracanciatae)
a nu exist cu virusul hepatic D.
Alte maniere de prevenire:
ilizarea corecta a prezervativelor de fiecare data cand avem contacte sexuale cu parteneri
instabit
GP cirivistrres imunoglobuline| antihepatita B (HBIG) nou-nascutilor din mame infectate si
vaccinarea acestora la 12 ore dupa nastere;
Ce oitares drogurilor injectate (a acelor sau a seringilor folosite);
evitarea utilizarii de catre mai multe persoane are unor intrumente care ar putea avea sange pe
le: aparate de ras, periute de dint etc.;
evitarea efectuarii de tatuaje sau piercinguri in locatii dubioase, care nu prezinta incredere
ARN viral hepatita D (cantitativ)
Informatii generale si recomandari privind efectuarea ARN viral hepatita D (cantitativ)
ata ca la irusul
hepatitei D (HDV) este un virus defectiv care necesita antigenul de suprafata al virusului hepatitei B
(AgHBs) pentru replicare completa si transmitere. Astfel, hepatita D se dezvolta numai la persoanele
AgHBs pozitive, fie ca 0 co-infectie acuta, fie ca o suprainfectie la persoanele care prezinta deja hepatita
cronica B.
Mai multe studii au aratat ca infectia HDV cronica conduce la o afectare hepatica mai severa
decat monoinfectia cronica HBV, cu o progresie accelerata catre fibroza, 0 decompensare precoce 2
cirozei si un rise mai mare de carcinom hepatocelular. Tratamentul cu interferon pegylat induce un
raspuns virusologic sustinut in aproximativ un sfert din cazuri
HDV 2 fost descris pentru prima data in 1977 in Italia si este un virus ARN circular monocatenar
de dimensiuni mici. Genomul este captusit cu proteina de invelis derivata din antigenele pre-S si S ale
HBV'= ARN HDV are 6 cadre deschise citiri, ORF-uri (engl. open reading frames), 3 fiind situate pe
catene genomica si celelalte 3 pe catena antigenomica. Un ORF codifica antigenul hepatitei D (AgHD), in
timp ce celelalte ORF-uri nu par sa fie transcrise activ.
Replicarea ARN HDV cuprinde urmatoarele etape: replicarea catenei genomice de catre ARN
polimeraza gazdei; rezulta o structura multimerica lineara care este clivata autocatalitic in monomeri
lineari: acestia sunt ligati in ARN HDV viral circular (‘double-rolling circular model’)2,
HDV a fost clasificat initial in 3 genotipuri, insa analize filogenetice recente sugereaza existenta a
cel putin 7 genotipuri majore. Genotipu! | este cel mai frecvent si are o distributie ubicuitara. Genotipul Il
este intainit in estul Asiel, in timp ce genotipul Ill prevaleaza in America de Sud. Genotipul | se asociaza
atat cu afectare hepatica severa cat si cu forme usoare, in timp ce genotipul Il determina © boala mai
usoara in cursul unei evolutil indelungate’2,
Datorita legaturii stranse cu HBV, HDV are cai de transmitere similare, in principal parenterala.
Infectia cu HDV este endemica in tarile mediteraneene, Orientul Mijlociu, Africa Centrala si regiunile
nordice din America de Sud. In Occident se constata o prevalenta crescuta in randul consumatorilor de
droguri intravenoase.
Ca urmare a implementarii programelor de vaccinare impotriva hepatitei B incidenta infectiei HDV
a scazut semnificatiy, insa continua sa reprezinte o problema grava de sanatate.
Datele privind patogenia infectiei HDV sunt limitate. Observatille clinice au sugerat existenta unui
Proces mediat imunologic in majoritatea cazurilor, Ocazional a fost suspectat si un mecanism citopatic. In cazul hepatitei D examenul histologic al ficatului nu este diferit fata de cel asociat cu hepatita 8
sau C, cu leziuni necroinflamatorii de insotire a infectiei. Este important de mentionat ca viremia HICN 22
este direct asociata cu gradul afectarii hepatice (Zachou, 2008), Exista date care sustin ca atat canicie*
cat si calitatea raspunsului celular indus de limfocitele T sunt asociate cu un anumit contro! al piss er
Acest raspuns celular-specific poate avea valoare predictiva asupra raspunsului la tratamen'
interferon pegylat.
eciproca a
Co-infectia cu virusuri hepatitice multiple este asociata cu diferite modele de inhibitie reciprans &
replicari virale, S-a constatat frecvent ca HDV suprima replicarea HBV. Aproximativ 70-90% nite
pacientii cu hepatita D sunt AgHBe negativi si cu niveluti scazute ale viremiei B. Evolutia pacientilor ce
hepatita D AgHBe pozitivi nu este insa suficient studiata, insa se pare ca acesi pacienti au viremié F
nedetectabila in contextul coinfectie! HOV. Pe de alta parte, pacientii cu hepatita D pot dezvolta mutalt
pre-core de tip stop codon, astfel ca pacientii AgHBe negativi pot prezenta niveluri semnificativ cres
ale viremiei B care necesita tratament antiviral pentru hepatita B
Exista dovezi ca HOV suprima nu numai replicarea HBV, ci si replicarea HCV la pacientil cu
infectie virala tripla, Cu toate acestea, dominanta virala se poate schimba in timp, astfel ca pacientii cu
infectie tripla trebuie atent monitorizati si, daca este cazul, tratati pentru virusul dominant’ 3
Co-infectia determina aparita unei hepatite acute, dupa o perioada de incubatie ce variaza intre
si7 saptamani, Manifestarile clinice includ oboseala, letargie si greata si preced cu o saptamana aparitia
icterului, Replicarea ARN-HDV este limitata, fiind evidentiata doar in perioada de incubatie si dispare
dupe cresterea transaminazelor serice. In cele mai multe cazuri, vindecarea este completa, rareori
aparand cronicizarea
Suprainfectia se caracterizeaza prin forme severe de hepatita acuta, care pot progresa spre
infectie cronica. Replicarea ARN-HDV este marcata si prelungita, acidul nucleic fiind detectabil atat in
senge, cat si in tesutul hepatic. Infectiile fulminante sunt relativ rare, dar pot determina encefalopatie
hepatica cu mosificari de personalitate, tulburari de somn, confuzie, somnolenta si coma, iar ARN-ul viral
seric se gaseste in cantitati crescute. Rata de mortalitate in aceste forme acute poate ajunge la 80%.
60-70% din persoanele infectate cu ambele virusuri progreseaza spre ciroza dupa un anumit numar de
ani. In aceasta etapa, singurul tratament este transplantul hepatic. Carcinomul hepatocelular poate fi
intalnit la persoanele cu infectie cronica cu virus D si este asociat cu ciroza‘.
Fiecare pacient AgHBs pozitiv trebuie testat cel putin o data pentru anticorpi anti-HDV. Testarea
directa pentru ARN HDV nu prezinta utiltate in absentaanti-HD. Pe de alta parte, un rezultat pozitiv
pentru anti-HD nu indica in mod necesar hepatita D activa, astfel ca este necesara efectuarea viremiei D
pentru confirmarea unei infectii active. Daca se obtine un ARN HDV pozitiv, este necesar sa se
stabileasca gradul afectarii hepatice, sa se monitorizeze atent pacientii pentru carcinomul hepatocelular si
2 se ig in considerare tratamentul antiviral.
Deoarece pana in prezent nu sunt date suficiente care sa demonstreze corelarea viremiei D cu
markeri clinici ai afectarii hepatice, cuantificarea ARN HDV este utila numai daca se initiaza tratamentul
antiviral. Sunt in ours de evaluare reguli de oprire a tratmentului antiviral in functie gradul de reducere a
viremiei Astfel, dupa unii autori (Erhardt, 2006), pacientii cu o reducere <3 log a nivelului ARN HDV dupa
24 saptamani de tratment nu vor mai beneficia de terapia antivirala cu PEG-INF 0-2b.
In 2004 a fost initiat studiul HIDIT-1 (Hep-Net International Delta Hepatitis Intervention Trial) care
@ inclus 90 pacienti cu hepatita cronica D si boala hepatica compensata. Acestia au fost randomizati
pentru 3 tipuri de terapie: PEG-INF a-2a impreuna cu adefovir dipivoxil, PEG-INF a-2a + Placebo si
adefovir izolat pe 0 perioada de 48 saptaman|. Concluziile acestui studiu au fost urmatoarele:
@) PEG-INF a-2a prezinta o eficacitate semnificativa fata de HDV la >40% dintre pacienti, 25%
dintre acestia avand o viremie D nedetectabila dupa 48 saptamani;
b) Adefovir dipivoxil prezinta o eficacitate redusa in cea ce priveste reducerea viremiei D, dar
Poate fi luat in considerare la pacientil cu replicare HBV semnificativa; 3
¢) terapia combinata PEG-INF
-2a si adefovir nu prezinta avantaje i i
AON een pl vantaje in cea priveste reducerea In prezent este studiata eficacitatea PEG-INF a-2a in combinatie cu tenofovir pentru tratmentul
hepatitei D; de asemenea sunt explorate si alte optiuni terapeutice®
Pregatire pacient - nu este necesara 0 pregatire speciala’,
Specimen recoltat — sange venos®.
Recipient de recoltare - vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant”
Cantitate recoltata - cat permite vacuumul” ie
Cauze de respingere a probel - folosirea heparinei ca anticoagulant; probe coagulate sau hemol
Stabilitate proba — sangele EDTA este stabil 48h \a 2-8°C?.
ti R tie in timp real a produsulul
Metoda - Real-time PCR (TaaMan): reactie de polimerizare in lant cu detect ts
PCR acumulat, prin masurarea fluorescentei emise; limita de detectie a metodei de lucru: 200 copliine
Valori de referinta - ARN-HDV nedetectabil; un rezultat «nedetectabil» semnifica faptul ca este vorba I
de o viremie foarte scazuta (sub limita de cuantificare), fie de o viremie absenta!
Limite si interferente
Heparina inhiba PCR-ul, de aceea aceasta nu trebule folosita ca anticoagulant
Ag HD
Informatii generale
Virusul hepatitei D este un virus defectiv, care are nevoie pentru replicare si supravietuire de
prezenta virusului hepatitei B. Astfel, infectia cu VHD se produce numai la persoanele infectate
cu VHB. VHD are un diametru de 35 nm si este alcatuit din
+ genom format din ARN circular monocatenar cu polaritate negativa;
+ miez proteic (AgHD) reprezentat de 2 proteine;
+ invelis care isi are originea in VHB si care contine toate cele 3 tipuri de proteine AgHBs. Din
acest motiv, detectarea Ag HD necesita o tratare a probelor cu detergenti care sa inlature Ag
HBs.
Hepatita D prezinta trei tablouri clinice principale, diferite in ceea ce priveste severitatea
simptomelor’. Ca 0 regula, simptomele hepatitei D sunt mult mai severe decat cele observate in
infectia cu VHB sau in alte hepatite virale. Depistarea celor trei markeri serologici ai hepatitei D
(Ag HD, anti HD IgM sianti-HD totali), dupa detectarea AgHBs, permite diagnosticarea si
caracterizarea diferitelor forme de hepatita D:
+ coinfectia: cand pacientul este infectat cu VHB si VHD in acelasi timp: in acest caz
simptomatologia este in general aceeasi cu cea din hepatita B acuta. In cele mai multe cazuri, se
ajunge la 0 vindecare completa; cronicizarea este rara;
+ suprainfectia: cand pacientul s-a infectat cu VHB si ulterior cu VHD. In acest caz boala este mai
severa si poate evolua catre o forma fulminanta a hepatitel sau se poate croniciza. Ca o regula,
raspunsul anticorpilor la suprainfectie este mai rapid decat in cazul coinfectiei;
+ infectia cronica: este mai severa decat hepatita B cronica.
Caile de transmitere ale infectiei VHD sunt parenterale, mai rar sexuale si perinatale’.
AgHD este detectabil numai in serul anumitor pacienti si de obicei doar in faza
Va Ne
(primele 2 saptamani) a infectiei acute cu VHD. Odata cu aparitia anticorpilor specifici ag HD devine nedetectabil in ser, deoarece reactivitatea sa antigenica este mascata de anticorpii
endogeni?
~ Recomandari pentru determinarea AgHD
* dlagnosticul infectie| acute cu VHD;
*monitorizarea infectiei cronice eu VHD!
Pregatire pacient - a jeun (pe nemancate)!
Specimen recoltat - sange venos!
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator!
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza imediat;
daca acest lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C’
Volum proba - minim 0.5 mL ser!
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate:
specimen contaminat bacterian’
Stabilitate proba- serul este stabil24 orela 2-8°C; timp indelungatla -20; evitati
decongelarea/recongelarea'
Metoda - ELISA’
Valori de referinta - Ag HD negativ'
Limite si interferente
‘Ag HD din ser este detectabil numai a anumiti pacienti si de obicei doar in primele stadii,
prima sau 2 dova saptamana a infectiei acute. Dupa aparitia anticorpilor VHD, testul pentru
antigen este de obicei negativ’.
+ Interferente analitice tegen
Contaminarea bacteriana sau inactivarea prin caldura a probelor poate afecta valorile
absorbantelor si prin urmare poate conduce la rezultate eronate; trebuie evitata adaugarea de
conservanti la probe, deoarece acestia pot afecta activitatea enzimatica a kitului’
Anti-HD
Informatii generale
In coinfectiile VHB — VHD, autolimitante, anticorpii anti-HD sunt in multe cazuri nedetectabili,
deoarece titrul lor este foarte scazut si au o remanenta scurta’,
'n cazul suprainfectiei cu VHD, detectarea anticorpilor poate fi negativa la scurt timp dupa instalarea boli
cu toate acestea se produce o seroconversie pana in saptamana 4 de la debut. In cazurile in care se produce tranzitia catre infectia cronica, se depisteaza in mod obisnuit titrurl persistent crescule de
anticorpi dupa 4-6 luni de la debutul boli re
Determinarea anticorpilor anti-D reprezinta cel mai important test de screening al hepatl
cronice D, iar anticorpii sunt aproape intotdeauna prezenti in titru mare?
Recomandari pentru determinarea anti-HD
+ diagnosticul infectiei acute/cronice cu VHD;
+ diagnosticul postinfectillor cu VHD?
Pregatire pacient - a jeun (pe nemancate)'
Specimen recoltat - sange venos'
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator!
Prelucrare necesara dupa recoltare - se separa serul prin centrifugare; se lucreaza imediat; daca acest
lucru nu este posibil, serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C!
Volum proba - minim 0.5 mL ser’
Cauze de respingere a probei- specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen
contaminat bacterian; specimen care contine azida de sodiu!'
Stabilitate proba- serul este stabil 24 ore la 2-8°C; timp _indelungatla -20°C; _evitati
decongelarea/recongelarea’
Metoda - ELISA’
Valori de referinta — anti-HD negativ'
Limite si interferente
© infectie cu VHD este foarte rara in absenta AgHBs (la personele cu abuz de droguri
administrate iv.)
Pentru diagnosticul acestei condi este nevoie sa se determine ARN-VHD. Se pare ca aceasta
‘anomalie se datoreaza in principal unei replicari a VHB sub limita de detectie sau poate fi indusa si de
infectie cu un VHB mutant care produce un rezultat fals negativ la testarea AgHBs (mutanti virali care
scapa diagnosticului).
La pacientii cu imunodeficienta sinteza anticorpilor anti-HD poate scadea sub limita de detectie®
+ Interferente analitice
Contaminarea bacteriana sau inactivarea prin caldura a probelor poate afecta valorile
2bsorbantelor si prin urmare poate conduce larezultate eronate; trebuie evitata adaugarea de conservanti
le probe deoarece acestia pot afecta activitatea enzimatica a kitului’
Hepatita C este 0 boalé infectioasa ce afecteaza In principal ficatul. Infectia cu Virusul hepatite:
C(WHC) cauzeazé aceasta boalé l! Adeseori hepatita C nu se manifesta prin simptome, dar infectie
Cronies poate afecta ficatul lar dupa o perioada mal Indelungata poate duce la ciroz sau cancer hepatic
In unele cazuri, persoanele cu cirozé sufera 5i deinsuficienta renala, cancer hepatic.)
© complicayie frecventé @ cirozei este hipertensiunea portala, care la randul ei provoacd
anastomeze care permit sangelui sa evite trecerea prin ficat; acest lucru producand vene varicoase la
nivelul esofaqului si stomacului, ce pot duce lasangerari pana la deces, Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sangele infectat prin
administrarea de injectii_inty , folosirea echipamentului. medical nesteril si transfuzii_de
wvenoa
sange sau, posibil, relatiile sexuale neprotejate cu persoane infectate
Estimarile arata c& intre 130-170 milioane de persoane in intreaga lume sufera de hepatita C.
Cercetatorii au inceput studiul virusului hepatic VHC tn anii ‘70, existenta acestuia confirmandu-se in
1989.2! Nu se stie daca virusul provoca boala la alte animale, in afara de cimpanzeu
“BSGIRIEHEFSAU! si GBAVIFINAsunt medicamentele standard folosite pentru tratamentul HVC. Intre
‘50 si 80% dintre persoanele tratate se vindeca. Persoanele care prezinta ciroza sau cancer hepatic pot
avea nevoie de transplant de ficat, dar adesea virusul recidiveazé dupa transplant ““Nuyexistal Vacein|”
Pentru hepatita C.
4. Semnesisimptome _ see
Hepatita C prezinta simptome acute la doar 15% din cazuri'! Cel mai adesea, simptomele sunt
usoare si nespecifice, dintre acestea facdnd parte scdderea apetitului alimentar, oboseala, greata,
Gurerile musculare si articulare si scdderea in greutate. Pusine dintre cazurile de infectie acuta sunt
asociate cu icter™ Infectia dispare fara tratament la 10-50% din persoane si cel mai adesea la femeile
finere
a. Infectia cronica
Optzeci fa suta dintre cei expusi virusului dezvolta infectie cronica.! Majoritatea acestora prezinta
simptome minime sau sunt complet asimptomatici in primele decenii de la aparitia infectiei,® cu toate ca
hepatita C cronicé poate fi asociaté cu oboseala"! Hepatita C este cauza principal a cirozei si a
cancerului hepatic in randul persoanelor ce poarta infectia timp de multi ani! intre 10 si 30% dintre
persoanele ce poarta infectia timp de peste 30 de ani dezvolta ciroza “I Ciroza apare cu precddere la
persoanele infectate cu hepatita B sau cu HIV, laalcoolici si la barbati ®! Persoanele ce sufera de ciroza
sunt in proportie de douazeci la suté mai expuse riscului dezvoltarii cancerului hepatic, o proportie de 1-
2% pe an 18 in cazul alcoolicilor, riscul este de o suta de ori mai mare.l!41 Hepatita C este cauza a 27%
dintre imboinavirile de cirozé si a 25% dintre cazurile de cancer hepatic.
Ciroza hepatica poate duce lahipertensiune la nivelul venelor ce se conecteaza la
ficat, acumulare de lichid in abdomen, invinetire sausAngerare la traumatisme minore, dilatarea venelor,
in special a celor de la nivelul stomacului si a esofagului, ister (inglbenirea pielii), siencefalita
hepatica 13)
b. Afectiuni extrahepatice
Hepatita C este rareori asociaté si cu sindromul Siéai en (0 boal autoimuna), numar scdzut
al trombocitelor in snge, afectiuni cronice ale pielii,diabet Zaharat si limfoame non-Hodgkin, siti) 2.Cauze
iv Acesta face
118) [n Statele
parte din genul hepacivitus al familieiFlaviviridae."9! Exista sapte genotipuri majore ale VHC.42 In
y fe dintre
Unite, genotipul 1 este responsabil de 70% din cazuri, genotipul 2 de 20% din cazuri, si fiecar
genotip: aspandit in Americ
celelalte aenotipuri afecteaza fiecare in proportie de 1%. Genotipul 1 este cel mai raspandit in Ar
de Sud si Europa.
>» “Transmiterea’
“(arogurilor) cu ace si seringi deja utiizate (practica "needie-sharing’). In :arile in curs de dezvokars,
a 4 i, cauza
principalele c&i sunt transfuzia de sange si procedurile medicale nesigure.“1 in 20% din cazuri,
‘, 4, foarte
Imbolnavirii este in continuare necunoscuta;!'8 dar multe dintre aceste cazuri se datoreaza,
probabil, autoadministrarii intravenoase de droguri cu instrumente infectate.2
2. Administrarea intravenoasa a stupefiantelor (“drogurilor’)
Agministrarea intravenoasa 2 drogurilor prezinta un factor de rise major pentru hepatita C in multe
parti ale lumii "®! Un studiu efectuat in 77 de tari arata ca in 25 dintre acestea rata contractarii hepatitei C
in réndul populatici care consum& droguri cu administrare intravenoasa este intre 60% si 80%, printre
acestes numarandu-se si Statele Unite"! si China! In douasprezece dintre aceste ‘ari rata depaseste
80% © Péné le zece milicane de consumatori de stupefiante cu administrare iv. ajung sa fie infectati cu
hepatita C; Chine (1,6 milioane), Statele Unite (1,5 milicane), si Rusia (1,3 milioane) numara cele mai
multe cazuri® Reta hepatitei C in randul detinutilor din inchisori in Statele Unite este intre zece si
douazeci de ori mai mare decat in randul populatiei de rand, fapt atribuit, in cadrul acestor studii,
comportamentului de mare risc cum ar fi injectarea intravenoasa de droguri si tatuarea, folosindu-se
Instrumente nesterile 221211
». Expunerea in cadril ingrijiior medicale
In Statele Unite s-a implementat examenul
universal in 1992. De atunci, rata infeotillor a scézut de la unu la 200 pe unitate de sange®!la unu la
10.000 - 10.000.000 pe unitate de sénge,Zl18 Acest nivel scdzut al riscului se mentine totusi din cauza cd
existé 0 perioada de circa 11 - 70 de zie intre o posibila infectie a donatorului de sénae cu hepatita C si
depistarea acestuia prin testare serologica*! In unele tari examenul de depistare a hepatitel C nu se
tealizeazé din cauza costurilor implicate."2)
© persoand cu o zgarietura cat un varf de ac cauzata de o persoana cu HCV are in jur de 1,8%
fanse s4 contacteze boala.®! Riscul este mai mare atunci cand se foloseste un ac chiruraical si intepatura
este adanca 2 Exista riscul intrari in contact a mucoasei cu sangele; dar acest risc este mic, sinu exista
risc in cazul contactului s€ngelui cu pielea intacta, 12) Hepatita C se transmite si prin intermediul echipamentului de spital inclusiv prin refolosirea acelor sl
ethipamentelor mesicalenesteriea Standardele de
sunt cauza principala a transmiterii HCV In Egipt, tara cu cea mai mare rata a infectilor din lume.
me ng fuzi
calitate slaba a instrumentelor medicale 91 dentare
re | modificare sursa)
Nu se stie daca hepatita C se poate transmite pe cale sexuald 4) Degi existé asocierl intre activitatt
sexuale cu risc inalt si hepatita C, nu este clar exact daca transmiterea boli se datoreaza folosirii de
droguri sau insusi contactului sexual." Dovezile sunt in favoarea lipsei riscului pentru
cuplurile heterosexuale ce nu intretin relatii extraconjugale."* Activitasile sexuale cu rise sunt cele care
implica un nivel inalt de traumatism al tesutului interior al canalului anal, precum penetrarea anala, sau
cele intretinute pe fondul infectillor transmise pe cale sexuala, inclusiv infectia cu HIV sau u
genitalia © Guvernul Statelor Unite recomanda doar folosirea prezervativului ca metod4 de prevenire a
transmiterii hepatitei C in cazul persoanelor cu mai multi parteneri.(25)
¢. Piercing corporal|modificare | modificare sursaj
este esociaté cu dublarea sau triplarea riscului de contractare a hepatitei C1281 Gauiza poate
21 Tatuarea sau piercingul corporal
inainte de mijlocul snilor 1980 sau realizate in mod neprofesional sunt deosebit de ingrijoratoare intrucat
stendardele calittii si conditille nesterile lasé de dorit. Riscul sporeste in cazul tatuajelor mai
mari®® Aproape jumatate dintre detinutii din inchisori folosesc in comun echipament de tatuare
nesteril @8 Rareori tatuarea efectuata in saloanele ce detin autorizatie de functionare se asociaza in mod
direct cu 0 infectie HCV.22
EPMA octicere | mocticare sus
-pedichiuré pot ajunge in contact cu sangele. Folosirea la comun a acestora implica riscul expunerii la
HCV 28828 Ozmenii ar trebui sa iba gr [a taieturi si inflamatii sau alte forme de sangerare 2 HCV nu
f. Transmiterea de la mamé la copil{modificare | modificare sursa
Hepatita C se poate transmite de la mama ce poarta infectia la copilul ei in mai putin de 10% din
sarcini 2 Nu existé masuri de prevenire a acestui risc.%! Boala se poate transmite In timpul sarcinil sin 3.Diagnosticul
Profil serologic al infectiei Hepatita C
Testele de diagnosticare a hepatitei C includ: anticorpi anti-HCV, ELISA, tehnica Western blot 31
ARN VCH cantitativ © Reactia de polimerizare In lant poate detecta ARNul VHC la una sau doua
‘s8ptamani dupa infectie in timp ce testele care depisteazé anticorpii pot detecta doar ma! tarziu infectia,
pentru c& formerea acestora dureaza mult mai mult.
Hepatite C cronic& este o infectie cu virusul hepatitei C care persist mai mult de sase luni pe
baze prezentel ARN-ului acestuia.™ Dat fiind faptul c8 infectlle cronice pot persista timp de zeci de on!
fr simptome, medicii le descopera de obicei in cadrul testelor serologice asociate examenului
gestroenterologic s2u in timpul examenelor de rutina la persoane cu risc inalt. Examenele nu fac
deosebire intre infectiile acute si cele cronice."1
a. Teste hematologice
Testele pentru detectarea hepatitei C incep in mod tipic cu analizele de sange cu scopul de 2
detecta prezenta anticorpilor anti-VHC prin testul imunoenzimatic (test EIA).£1 Daca acest test este
n al doilea test imunoenzimatic cu scopul de a confirma prezenta anticorpilor 31 2
pozitiv, se realizeaza ut
metoda recombinanté de imunoblot) confirma prezenta
determina gravitatea Testele de tip RIBA ('
anticorpilor, in timp ce testele care fac apel la POR (reactia in lant cu polimeraza) determina nivelurilor de
ARN al VHC,
S-ar putea să vă placă și
- DiureticeDocument10 paginiDiureticePintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- 11 UrgenteDocument4 pagini11 UrgentePintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Evaluarea Imunologica Si Alergologica 07-Oct-2022 05-58-40Document17 paginiEvaluarea Imunologica Si Alergologica 07-Oct-2022 05-58-40PintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Aspecte Clinico-Morfologice În Candidoza Cutaneo-Mucoasã: A. Savin-GrosuDocument3 paginiAspecte Clinico-Morfologice În Candidoza Cutaneo-Mucoasã: A. Savin-GrosuPintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- TonicardiaceDocument4 paginiTonicardiacePintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Imunitate Naturala Și Dobândită 05-Oct-2022 05-58-59Document12 paginiImunitate Naturala Și Dobândită 05-Oct-2022 05-58-59PintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Anticorpi Imunoglobuline 07 Oct 2022 05-33-31Document13 paginiAnticorpi Imunoglobuline 07 Oct 2022 05-33-31PintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Vitamine An IIIDocument5 paginiVitamine An IIIPintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Hepaid ForteDocument2 paginiHepaid FortePintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- 6 UrgenteDocument7 pagini6 UrgentePintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- 22 HipotermiaDocument4 pagini22 HipotermiaPintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- 4 ResuscitareaDocument4 pagini4 ResuscitareaPintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Boli GinecologiceDocument10 paginiBoli GinecologicePintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- Etica - 4Document2 paginiEtica - 4PintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- 1.1 TestDocument6 pagini1.1 TestPintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
- FL F IiiDocument3 paginiFL F IiiPintilieNicoletaÎncă nu există evaluări
