Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Răspunsuri Privind Aptitudinile Manageriale
Răspunsuri Privind Aptitudinile Manageriale
1. Este capacitatea individului, dobândită prin învățare, capabilă să producă rezultatele așteptate cu
maxim de siguranță, cu minim de timp și economie, și cu maxim de siguranță.
ABILITATE
4. Sunt acțiunile unuia cu ceilalți și ale altora cu unul. Este locul unde au loc schimburile și
conviețuirea umană.
ABILITATI SOCIALE
10. Își păstrează privirea fixă spre orizontul îndepărtat, chiar mergând spre el.
VIZIUNEA DE VIITOR
unsprezece. Mega abilitate, Reglează viteza, direcția ritmul schimbării în organizație, astfel încât
creșterea și evaluarea acesteia să fie în acord cu ritmul extern al evenimentelor.
Stăpânirea Schimbărilor
12. Mega abilitate care este un constructor în instituția a cărei moștenire este o organizație capabilă
să reușească prin îndeplinirea previziunilor dorite.
PROIECTAREA ORGANIZATIEI
13. El este un cursant pe tot parcursul vieții care se angajează să promoveze învățarea
organizațională.
ÎNVĂȚARE TIMPURIE
cincisprezece. Îi inspiră pe alții să aibă idei și să aibă încredere unul în celălalt, să comunice bine, să
caute soluții colaborative la probleme.
DOMENIUL INDEPENDENȚEI
16. Este serios, tolerant, de încredere, grijuliu, deschis, loial și dedicat celor mai bune tradiții din
trecut.
NIVELURI ÎNALTE DE INTEGRITATE
17. Liderul trebuie să dezvolte în principal patru tipuri de abilități: conceptuale, tehnice,
interpersonale și... SOCIAL
18. Impactul globalizării Implică un flux de tehnologie, idei și valori care depășesc granițele și le
evidențiază diferențele.
GLOBALIZARE
douăzeci și unu. Este o funcție îndeplinită de o persoană sau de un lider pentru a influența pe alții în
timpul îndeplinirii unei sarcini.
ABORDARE
22. Este procesul de lucru cu și prin indivizi, cu sprijinul altor resurse, cum ar fi echipamente, capital,
tehnologie, pentru a atinge obiectivele organizației.
ADMINISTRATIA
24. Inovează, creează, dezvoltă, convinge, investighează realitatea, se concentrează pe oameni, își
construiește încrederea, caută ce și de ce, face lucrurile potrivite și construiește ceasuri.
LIDER
27. Fiecare manager, lider, om de afaceri sau executiv își definește misiunea și își determină
viziunea.
ADEVĂRAT
28. Prima cerință a directorului, liderului, managerului sau omului de afaceri este să-și facă:
FĂ-ȚI PROPRIA MISIUNE ȘI VIZIUNE
30. Este definiția viitorului nostru construită pe cele mai înalte dorințe ale noastre. Este un vis de
realizat.
VIZIUNE
31. Sunt convingeri de bază ale unui anumit mod de conduită sau a unei stări finale a existenței
personale sau sociale.
VALORILE
33. Pilonii conducerii sunt: puterea, politica, autoritatea, machiavelianismul și inteligența emoțională.
ADEVĂRAT
36. Prin urmare, cu cât ești mai matur din punct de vedere emoțional, cu atât vei fi mai competent în
a-ți ajuta colegii să facă față suișurilor și coborâșurilor lor.
LEADER SI DIRECTOR V
37. Acest fenomen este legat de putere, de autoritatea funcției și de stilul de conducere al liderului.
NARCISISM
38. Individ pervers care se caracterizează prin a se considera special și unic, lipsit de empatie,
invidiază pe alții, arogant și crede că merită totul.
NACISIST
40. Potrivit lui Coleman, este capacitatea de a ne cunoaște sentimentele și ale celorlalți, de a ne
motiva și de a gestiona corect relațiile.
INTELIGENTA EMOTIONALA
41. Această inteligență este formată dintr-o serie de competențe care determină modul în care ne
raportăm la noi înșine.
INTELIGENTA PERSONALĂ
42. Atunci când inteligența personală este aplicată în muncă, aceasta cuprinde trei componente:
automotivarea, conștientizarea de sine și AUTOCONTROLUL.
44. Este capacitatea de a recunoaște și înțelege în sine propriile puncte forte, slăbiciuni, dispoziții,
emoții și impulsuri, precum și efectul pe care acestea îl au asupra celorlalți și asupra muncii.
CONSTIINTA DE SINE
46. Abilitatea care ne permite să-i înțelegem pe ceilalți, ne ajută să ne dezvoltăm în viața de zi cu zi.
INTELIGENȚĂ INTERPERSONALĂ
48. Este capacitatea de a înțelege nevoile, sentimentele și problemele celorlalți, punându-te în locul
lor și răspunzând corect la reacțiile lor emoționale. Oamenii cu această abilitate sunt capabili să-i
asculte pe ceilalți și să le înțeleagă problemele și motivațiile.
EMPATIA
49. Abilitățile de bază pentru a fi empatic sunt: Înțelegerea și dezvoltarea comunicării non-verbale și.
ȘTIȚI CUM SĂ ASCULȚI
cincizeci. Este talentul în gestionarea relațiilor cu ceilalți; Este a ști să gândești și să-i influențezi pe
alții.
INTELIGENTA SOCIALA
51. Potrivit lui Robert K. Cooper abilitatea de a simți, înțelege și aplica în mod eficient puterea și
acuitatea emoțiilor ca surse de energie umană.
INTELIGENTA EMOTIONALA
52. Un lider își trage puterea din trei competențe de inteligență emoțională: empatie, construirea
relațiilor și
COMUNICARE
CAPITOLUL 4: COMUNICARE.
56. Procesul prin care sensul este împărtășit, include context, participanți, mesaje, canale, bariere,
facilitatori și feedback.
COMUNICARE
58. Oameni care comunică și care vor acționa ca emițători și receptori ai comunicării.
PARTICIPANȚI
59. Este ceea ce comunică. Elementele sale sunt semnificația, simbolurile, codificarea și forma.
MESAJ
60. Mijloace de transmitere a mesajului prin simțuri.
CANALE
61. Orice element care interferează cu comunicarea și care apare într-o anumită etapă a procesului.
Poate fi intern, extern sau semantic.
BARIERE
63. Este răspunsul la mesaj și indică emițătorului înțelegerea pe care a avut-o receptorul.
PĂRERE
66. Produsul fizic real al sursei de codificare, adică ceea ce este comunicat.
MESAJUL
70. Proces constând în verificarea faptului că nu există neînțelegeri și că mesajul a fost decodat
corect.
PĂRERE
71. Cele 4 funcții principale ale comunicării sunt: exprimarea emoțională, motivația, controlul și
informarea.
ADEVĂRAT
72. Comunicare care se realizează prin autocunoaștere profundă și reflexivă și formarea imaginii de
sine prin reflecție asupra sentimentelor, actelor și gândurilor personale. Este cea care se dăruiește.
COMUNICARE INTRA-PERSONALĂ
73. Este acea comunicare care este înțeleasă ca dialogul care are loc între oameni prin transmiterea
și recepția de gânduri, credințe, fapte, atitudini și sentimente.
COMUNICARE INTERPERSONALĂ
74. Se bazează pe comunicarea interpersonală și deci pe abilitățile sale. Ea implică două sau mai
multe persoane care comunică între ele pentru a rezolva sau a lua decizii printre altele.
COMUNICARE DE GRUP
75. Este disciplina al cărei obiect de studiu este modul în care se produce fenomenul de comunicare
în cadrul organizațiilor și între organizații și mediul lor.
COMUNICARE ORGANIZAȚIONALĂ
76. Reprezintă un schimb de mesaje cu participarea activă a interlocutorilor, unde fiecare exprimă
ceea ce vrea să spună și spune ceea ce vrea să exprime, deci o condiție necesară pentru dialog
este comportamentul asertiv.
DIALOG
77. Tehnica comportamentală care reafirmă personalitatea, ne permite să ne cunoaștem mai mult și
ne face să ne apropiem de ceilalți prin îmbunătățirea comunicării intrapersonale și interpersonale.
ASSERTIVITATE
78. Implica afirmarea propriei personalități, încredere în sine, stima de sine și comunicare sigură și
eficientă.
ASSERTIVITATE (LATINĂ ASSERERE ASSERTUM)
79. Se bazează pe două ipoteze, prima care este egală cu stima de sine și a doua este egală cu
atingerea scopului.
ÎNVĂȚAREA ASSERTIVĂ
80. Implică exprimarea directă a propriilor sentimente, nevoi, drepturi sau opinii legitime fără a-i
amenința sau pedepsi pe alții și a încălca drepturile acestor persoane.
COMPORTAMENT ASERTIV
81. Te simți liber să te exprimi, poți comunica cu oameni de toate nivelurile, cu orientare activă în
viață și acționezi într-un mod pe care îl consideri respectabil și responsabil.
PERSOANĂ ASERTIVA
82. Tehnica care consta in a lua in calcul propriul drept si al interlocutorului pentru a alege ulterior un
curs de actiune de urmat.
STABILIZATOR
83. Tehnica în care se creează un argument verbal care va servi la exprimarea propriilor sentimente
cu privire la ceva.
SCRIPT DEEC
84. Tehnica care consta in repetarea senina a cuvintelor care ne exprima dorintele, iar si iar.
RECORD RUPT
85. Tehnica care învață să acceptăm critica manipulativă, recunoscând cu seninătate în fața criticilor
noștri posibilitatea că există ceva sau mult adevăr în ceea ce spun ei, fără a abandona dreptul nostru
de a fi noi înșine.
BANCUL DE CEȚĂ
86. Tehnica care învață să acceptăm erorile și greșelile prin recunoașterea hotărâtă și cuprinzătoare
a criticilor care ni se fac asupra unor caracteristici negative, reale sau presupuse.
ASERTARE NEGATICĂ
87. Tehnica care constă în acceptarea asertivă a laudelor (laude, felicitări), dar fără a ne abate de la
tema centrală sau a ne lăsa manipulați de laudele primite.
ASERTARE POZITIVĂ
88. Constă în motivarea criticilor celorlalți pentru a profita de ea sau a le epuiza, încurajând în
același timp criticii noștri să fie mai aserți și să nu folosească trucuri manipulative.
ÎNTREBARE CONFRONTAȚIONALĂ
89. Puteți fi foarte asertiv și foarte practic oferindu-le celeilalte părți un compromis viabil.
ANGAJAMENT VIABLE
90. Implică acceptarea discuțiilor despre aspectele pozitive și negative ale personalității noastre,
comportamentului, stilului de viață și părerii noastre, pentru a extinde comunicarea și a reduce
manipularea, ceea ce ne facilitează gestionarea corectă a emoțiilor.
AUTOREVELAREA
91. Constă în ascultarea activă a informațiilor pe care ceilalți ni le oferă fără să le fi cerut și de acolo
să cerem mai multe informații și să continuăm conversația.
INFORMAȚII GRATUITE
92. Tehnica care încearcă să verifice dacă cealaltă persoană a înțeles ceea ce am spus. Ne permite
să verificăm dacă comunicarea noastră a ajuns într-adevăr la receptor și să ne evaluăm propria
eficiență ca comunicatori.
TRANSMISIE BILATERALĂ
93. Tehnica care consta in a verifica daca s-a inteles corect ce a spus. Ne ajută să reducem excesul
de subiectivitate atunci când interpretăm informații.
RECEPȚIE ACTIVĂ
94. Este modalitatea principală de exprimare a emoțiilor și ne ajută să transmitem mesaje pozitive,
negative și persuasive.
COMUNICARE NONVERBALĂ
95. Se referă la comunicare prin utilizarea mișcărilor corpului, el paralimbaje, prezentarea și mediul
fizic.
COMUNICARE NONVERBALĂ
96. Semnalele verbale și non-verbale sunt legate de aceste aspecte: repetiție, contradicție,
substituție și complement.
(Menționează Hellriegel) ADEVĂRAT
97. Implică să ne folosim din plin simțurile, în așa fel încât celălalt să perceapă că suntem interesați
de ceea ce ne spun, că este important și că suntem sensibili la sentimentele lor.
ȘTIȚI CUM SĂ ASCULȚI
99. Proces care presupune atenție, înțelegere, recapitulare, analiză și un răspuns empatic.
AUZI
100. Contactul vizual, parafraza, nu vorbim mult, menținerea minții deschise, luarea notițelor atunci
când este necesar, evitarea actelor și gesturilor care distrag atenția, a pune întrebări și a cere
clarificări pertinente sunt:
COMPORTAMENTE la ascultare
101. Unul dintre cele mai utile mijloace de comunicare în cadrul organizației este comunicarea
scrisă, deoarece poate fi consultată în orice moment, poate fi reprodusă dacă este necesar și
permite destinatarului să verifice mesajul de câte ori este nevoie.
COMUNICARE SCRISĂ ADEVĂRATĂ
102. Documentul trebuie redactat ordonat, trebuie să conțină datele destinatarului, trebuie evitate
elementele evidente și inutile, trebuie să fie lizibil și să respecte cele trei „C”.
ESTE UN PRINCIPIUL FUNDAMENTAL AL COMUNICĂRII SCRISE
105. Relație stabilită între două sau mai multe fenomene, evenimente, corpuri sau obiecte.
TIMP
106. Importanța timpului constă în șase caracteristici: egalitar, inelastic, indispensabil, de neînlocuit,
inexorabil și de neprețuit.
ADEVĂRAT
107. Este arta de a face timpul să servească în folosul oamenilor și al societăților, deoarece timpul
nu există în sine.
DE GESTIONARE A TIMPULUI
108. Include patru tipuri de relații: important – urgent, nu important – urgent, important – nu urgent și
nu important – nu urgent.
DE GESTIONARE A TIMPULUI
109. Relație care ține de calitate, în care planificăm pe termen lung, anticipăm și prevăd problemele,
îi dăm putere pe ceilalți.
CUADRANT DE CALITATE
110. Este cadranul pierderii timpului. Nu ar trebui să stai acolo tot timpul.
NU SUNT URGENTE – NICI IMPORTANTE
112. Ne oferă evaluarea exactă a capacității noastre și a soldului contului nostru de integritate
personală.
CUNOAȘTEREA DE SINE
115. Perspectiva săptămânii că planificarea sau reînnoirea urgentă (într-o perioadă de recreat și
reflectat) săptămânal și zilnic. Aceasta se numește.
RENOVARE ECHILIBRATĂ
118. Sunt toate acele întreruperi, atitudini, zgomote sau sisteme deficiente care fură timpul sau
dăunează planificării timpului.
Dușmanii timpului
119. Sunt aspecte care fură și îi privează pe manager de timp pentru a duce la bun sfârșit ceea ce a
fost planificat, precum și pe echipa sa de lucru.
HOȚII DE TIMP
120. Mitul activismului: cel mai ocupat executiv este cel mai eficient.
ADEVĂRAT
121. Mitul centralismului: cu cât este mai mare nivelul la care treburile sunt gestionate, cu atât mai
bine. Delegația se tocmește.
ADEVĂRAT
122. Mitul datelor complexe: Deciziile ar trebui amânate până când toate datele sunt colectate.
ADEVĂRAT
123. Mitul energiei în performanța muncii: rezultatele sunt direct proporționale cu volumul de muncă
investit.
ADEVĂRAT
124. Mitul rezolvării problemelor: trebuie să analizați angajamentul și efortul de a găsi soluții la
problemele despre care știm deja.
ADEVĂRAT
125. Mitul simplificării: trebuie să economisiți timp prin soluții simple și ușoare.
ADEVĂRAT
126. Mitul timpului inamic: timpul apasă pe executiv: se năpustește asupra lui.
ADEVĂRAT
127. Mitul ușii deschise: directorul, șeful, managerul, trebuie să fie mereu la îndemâna tuturor, gata
să vorbească.
ADEVĂRAT
128. Personalitatea directorului și managerului care deține controlul asupra timpului său este
rezultatul modului în care acesta acționează administrativ cu echipa sa de lucru.
CUNOAȘTE MANAGEMENTUL TIMPULUI
129. O întâlnire de lucru prost planificată este unul dintre principalele motive pentru pierderea
timpului.
ADEVĂRAT
CAPITOLUL 6: CREATIVITATE.
130. Este înțeles ca un proces de descoperire a ceva nou, valoros, original, util și semnificativ, pe
baza unor informații deja cunoscute; ea cuprinde posibilitatea de a rezolva o problemă cunoscând-o
și descoperind-o acolo unde restul oamenilor nu o văd.
CREATIVITATE
131. Capacitatea de a da naștere la lucruri noi și valoroase; capacitatea de a găsi moduri noi și mai
bune de a face lucrurile.
Mario Rodriguez definește CREATIVITATEA
132. Este facultatea de a organiza într-un fel original elementele câmpului perceptiv; puterea de a
structura realitatea, de a o destructura și de a o restructura în moduri noi.
CREATIVITATE
133. Abilitatea de a combina ideile într-un mod unic sau de a face asocieri neobișnuite între idei.
CREATIVITATE
134. Înseamnă să faci ceva ieșit din comun. Trebuie să aibă sens să fie luat în serios.
FII CREATIV
135. Cineva care este în mod regulat capabil să rezolve o problemă sau care poate veni cu ceva,
face ca acesta să devină un produs apreciat într-un anumit domeniu.
CREATIV
136. În ea se află cele trei elemente ale structurii necesare activității creatoare care sunt: relația
dintre copil și profesor. Relația dintre individ și munca căreia îi este dedicat și relația dintre individ și
alți oameni din lumea lui.
TRIANGUL DE CREATIVITATE
137. Creativitatea depinde de... dintr-o anumită zonă de interes și se manifestă în moduri diferite în
funcție de momentul socio-istoric și, mai ales, de ceea ce se află în interior.
CUNOŞTINŢE
138. Cu toții avem un potențial creativ puternic și puternic, care slăbește pe măsură ce dobândim
cunoștințe stereotipe.
ADEVĂRAT
139. Gândirea creativă folosește acest lucru care se caracterizează prin fluiditate, flexibilitate și
originalitate pentru rezolvarea creativă a problemei.
GÂNDIRE DIVERGENTĂ
140. Acest tip de gândire divergentă merge de la fapte sau observații specifice la cele generale.
GÂNDIRE INDUCTIVA
141. Acest tip de gândire divergentă pleacă de la principii generale la situații specifice.
GÂNDIRE DEDUTIVĂ
142. Acest tip de gândire divergentă merge de la anumite informații, bazate pe reguli explicite, la noi
concluzii.
GANDIRE LOGICA
143. Acest tip de gândire divergentă este intuitivă, asociativă sau personală.
GÂNDIRE ILOGICĂ
144. Este numărul total de sugestii pe care ființa umană este capabilă să le facă.
FLUENŢĂ
147. La rezolvarea problemelor prin gândirea de rutină există un răspuns corect; dificultatea constă
în a-l găsi.
GÂNDIRE CONVERGENTĂ
148. Gândirea creativă are de obicei o serie de acestea care sunt: orientare, pregătire, incubare,
iluminare, verificare și comunicare și diseminare.
FAZE ALE GÂNDIRII CREATIVE
150. Aici sunt oferite cât mai multe informații legate de problemă.
PREGĂTIREA
151. Constă în a lăsa problema pentru un moment, astfel încât cenzura rațiunii critice să fie relaxată
și inconștientului să fie lăsat să lucreze liber.
INCUBAREA
152. De obicei, etapa de incubare se termină când se găsesc răspunsul sau răspunsurile la
problemă; Este echivalent cu a lăsa tunelul ideilor.
FULGER
153. Constă în testarea și evaluarea critică a soluției obținute; dacă nu este acceptată, este
necesară revenirea la procesul de incubare.
VERIFICA
154. Este de a face cunoscute idei noi; creația se consolidează și trăiește din societate indiferent de
creatorul ei.
COMUNICARE ȘI REZULTARE
155. Caracteristică pe care trebuie să o aibă persoana creativă care îi permite să-și asume riscuri și
să parcurgă căi necunoscute.
AUTOSTEME ÎNALTĂ
156. Există presiuni psihologice care împiedică creativitatea și care în majoritatea cazurilor au loc în
primele etape ale vieții. Important este să le recunoaștem și să înveți să le elimini.
INHIBITORI DE CREATIVITATE
157. Printre acești inhibitori de creativitate se numără stereotipurile, rutina, resemnarea pasivă, frica,
saturația de stimuli, dependența și suprasolicitarea.
INHIBITORI INDIVIDUALI
158. Printre acești inhibitori ai creativității se numără vigilența, judecata acțiunilor, controlul excesiv,
lipsa recunoașterii și autoritarismul.
ORGANIZAȚII INHIBITORI
159. Se spune că creierul realizează sinergia informațională, este un mecanism condus de succes,
are capacitatea de a imita perfect acțiunile, tânjește la împlinire, caută constant noi cunoștințe și
informații, caută adevărul și este tenace.
PRINCIPII DIRECTRICE ALE CREIERULUI
160. Creierul este un mecanism condus de succes.
ADEVĂRAT
162. Este o opinie, o alegere intre mai multe alternative. Este o alternativă formată din două cursuri
de acțiune care sunt probabil la fel de îndepărtate de adevăr.
DECIZIE
163. Nu este altceva decât o ipoteză, un lucru fără valoare dacă nu este contrastat cu realitatea.
OPINIE
164. Decizia este sfârșitul unui proces de deliberare și implică în mod direct
VOINTA
166. Procesul de luare a deciziilor va necesita un tratament separat, în funcție de cine decide.
ADEVĂRAT
167. Acest proces include: Problemele, rezultatele posibile, alternative; a doua alternativă, oferiți
planuri, stabiliți strategii și acțiuni.
PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR
168. Este util atunci când suma contribuțiilor indivizilor care participă la grup este mai mare decât
ceea ce s-ar obține prin consultarea lor individuală.
LUCRU IN ECHIPA
169. Soluția problemei trebuie să fie de natură cantitativă, altfel cauza și efectul acesteia vor avea
un cost.
TRUE (funcția matematicii în luarea deciziilor)
170. Este un instrument esențial în luarea deciziilor care îi conferă calitatea de universalitate și care
poate fi înțeles indiferent de originea particulară pe care o are propunerea. Susținut de metoda
științifică.
LIMBAJUL MATEMATIC
171. Ea poate fi definită ca procesul de identificare între starea reală de lucruri și cea dorită și de
luare a deciziilor care vizează rezolvarea diferenței respective.
DEPANARE
173. Ele determină cumva modalitatea de atingere a obiectivelor organizației și climatul de muncă.
MODELE DE COMPORTAMENT ORGANIZAȚIONAL
175. Vede autoritatea ca pe cineva care știe ce este mai bine pentru organizație, crede că angajatul
trebuie să fie condus, convins și împins pentru a atinge un anumit nivel de performanță. Conducerea
conduce muncitorul în acest sens și el se limitează doar la respectarea ordinelor.
MODEL DE COMPORTAMENT AUTOCRAT
176. Motivează angajații în munca lor prin programe de wellness cunoscute sub numele de beneficii
și contracte de muncă pe viață, generate de sindicate și guverne. Lucrătorul depinde mai mult de
dinamica internă a organizației decât de o relație bună cu șeful.MODELUL COMPORTAMENTULUI
DE CUSTODIA
177. Bunul management al companiei depinde mai mult decât orice de conducerea managerului și
de alte procese ale organizației care ajută angajatul să-și facă meseria, ceea ce îi conferă un
sentiment de participare și implicare în sarcinile organizației.
MODEL DE COMPORTAMENT SUPPORTIV
178. Realizarea obiectivelor depinde în principal de o direcție care reușește să creeze un sentiment
de camaraderie în rândul angajaților, bazat pe colaborare la locul de muncă.
MODEL DE COMPORTAMENT ORG colegial
179. Sunt luate în considerare modelele de participare în organizație care sunt cele mai compatibile
cu cerințele actuale ale companiilor și angajaților care trăiesc într-o lume globalizată, deoarece le
permit să aibă flexibilitatea organizațională de a efectua schimbări și de a face față concurenței
pentru a atinge obiectivele si imbunatatirea activitatii de management.
MODELE DE SUPORT SI CELE ÎNREGISTRATE
180. Permite menținerea inițiativei și creativității persoanei care trebuie să se refugieze în sine
pentru a-și îndeplini sarcina, evită și controversele, scurtând astfel timpul investit în desfășurarea
activităților.
SINGUR (gând)
181. Apare atunci când două sau mai multe persoane interacționează pentru a împărtăși informații și
a lua decizii cu ideea de a atinge un scop. Nu este necesar niciun angajament, dar participantul este
văzut doar ca un contributor individual, pe lângă alții.
GRUP (gând)
182. Ca forţele psihice care operează în interacţiunea mai multor oameni sunt cunoscute DINAMICA
GRUPULUI
183. Ele se amestecă combinând, adăugând sau neutralizând pentru a produce ceea ce este
cunoscut sub numele de Gestalt.
FORȚELE INDIVIDUALE
184. Este un tip de grup care se caracterizează prin faptul că are trăsături foarte definite care îl
deosebesc de alte tipuri de grupuri.
ECHIPĂ DE MUNCĂ
185. Când productivitatea crește și calitatea se îmbunătățește, echipa de lucru beneficiază de:
COMPANIA
186. Când conflictele sunt reduse, angajamentul față de obiective crește și acceptarea schimbării
crește, echipa de lucru beneficiază de:
CLUSTER
187. Atunci când stima de sine se îmbunătățește, crește colaborarea cu managementul și crește
satisfacția în muncă, echipa de lucru beneficiază.
MUNCITORULUI
188. În aceasta există pretenții mai mari pentru membrii săi, în ceea ce privește modul în care
aceștia se implică efectiv în desfășurarea activităților lor.
ECHIPĂ DE MUNCĂ
189. Rezultatele care sunt date se bazează pe suma capacităţilor individuale ale membrilor săi.
GRUP BUN
190. Rezultatele includ performanța individuală a membrilor săi și rezultatele muncii colective.
LUCRU IN ECHIPA
191. Este ansamblul de practici, idei și semnificații în rândul oamenilor, grupurilor și organizațiilor
implicate în relațiile de muncă.
CULTURA MUNCII
CAPITOLUL 9: CONDUCEREA.
192. Este o condiție umană universală, activitatea de a influența oamenii să se angajeze de
bunăvoie în scopurile grupului.
CONDUCERE
193. Este funcția vitală a organizației, este procesul desfășurat de o persoană sau un lider pentru a-i
influența pe alții în desfășurarea unei lucrări unitare și eficace.
ABORDARE
194. Poruncește și așteaptă ascultare. Sunteți dogmatic, ferm și condus de capacitatea de a reține
sau de a acorda recompense sau de a atribui pedepse. Emite comenzi, ia decizii fără a-i consulta pe
alții.
LIDER AUTOCRAT
195. Deleagă autoritatea, implică intens adepții în procesul de luare a deciziilor și invită angajații să
participe. Oferă un flux liber de comunicare, util atunci când lucrătorii sunt profesioniști.
LIDER DEMOCRAT SAU PARTICIPATIV
196. Ei sunt practic blânzi și îngăduitori și permit adepților lor să facă aproape ceea ce își doresc.
Apare în companii cu salarii reduse.
DIRECTOR LAISSEZ-FAIRE
197. Comunicarea, organizarea, integrarea, dirijarea, controlul, motivarea, delegarea și reconcilierea
sunt:
FUNCȚIILE LIDERULUI
198. Liderul trebuie să știe să comunice cu adepții săi și să se oprească pentru a se asigura că
mesajul său se răspândește.
ADEVĂRAT (COMUNICA)
199. Liderul este cel care delimitează și definește modul de organizare. Determinați sfera și nivelul
fiecărei poziții.
ADEVĂRAT (ORGANIZĂ)
200. Integrarea resurselor umane, tehnice și materiale ale companiei, acordând mai multă atenție
elementului uman.
ADEVĂRAT (INTEGRĂ)
205. Trebuie să compui și să reglezi spiritele celor care se opun unul altuia.
RECONCILĂ (ADEVĂRAT)
206. Sunt două elemente pe care liderul trebuie să știe să le manipuleze și să le folosească cu
simțul logic cerut de administrarea talentului uman.
PUTEREA ȘI AUTORITATEA
207. Înseamnă a crește pentru a crește, este concepută ca funcția socială de a face comunitatea și
membrii ei să crească. Are legătură directă cu serviciul
AUTORITATE
210. Liderul a venit de sus; cineva care are o putere socială superioară, a conferit o poziție cu o
oarecare putere.
PUTEREA IN STARE
211. Persoana a devenit lider de jos, la unul dintre adepți, puterea sa este rezultatul cunoașterii
calităților sale și a obiectivelor de promovare socială.
PUTEREA PERSONALĂ
212. Este capacitatea de a obliga o altă persoană prin forța fizică să facă ceea ce este ordonat.
CONSTRÂNGERE
213. Când comandantul se bazează pe ceva care este legat sau conectat la o sursă de energie
CONEXIUNE
214. O persoană face ceva contra cost pe care nu l-ar face pentru o simplă cerere
RĂSPLATĂ
215. O persoană este motivată să acționeze, sau nu, într-un anumit mod, deoarece recunoaște forța
legii în cineva, chiar și fără elemente coercitive.
LEGITIMITATEA
216. O persoană dirijează comportamentul altuia prin informațiile pe care le deține și de care
depinde al doilea.
INFORMAȚIE
217. Ea rezultă dintr-un set de calități care fac o persoană să câștige voința celorlalți astfel încât să
coopereze în realizarea scopurilor sale.
NEGOCIERE
218. Capacitatea de a-l face pe altul să respecte ceea ce i se indică pentru că recunoaște o
competență.
EXPERT
219. O persoană urmează cerințele altuia pentru că se simte atașată de ea prin legături de afecțiune
care nu îi permit să o contrazică.
CURTĂ
220. Liderul nu va fi niciodată o simplă tehnică, deoarece este o relație interpersonală dinamică.
CARACTERISTICI ALE ADEVĂRATULUI LIDER
221. Caracteristic liderului capabil să se vadă obiectiv fără a cădea în capcanele subtile ale
mecanismului de apărare.
LIDER AUTOCRAT
224. Liderul decide mai întâi cel mai bun mod de a îndeplini o sarcină și apoi le spune
subordonaților ce se așteaptă de la ei: cum, când și cine va efectua activitatea.
STRUCTURAREA LEADERSHIPULUI
225. Se concentrează pe integrare, întrucât relația lider-subordonat are în vedere două scopuri:
realizarea sarcinii și dezvoltarea capacității și responsabilității necesare pentru aceasta.
COACH LEADERSHIP
226. Este cea care se asigură că colaboratorii își măresc încrederea și capacitatea de a îndeplini o
anumită sarcină în mod adecvat și independent.
ÎNCURAJAREA LEADERSHIPULUI
229. Este o calitate remarcabilă care servește la distingerea unei persoane de alta. Este diferența
individuală care constituie fiecare persoană și o deosebește de ceilalți,
PERSONALITATE
230. Potrivit lui Thomas Cleary, corpul conducerii este format din: iluminare și virtute, cuvânt și
acțiune.
4 CRIJELE DE CONDUCERE (UMILITATE ȘI JUSTITIE) ETICĂ ȘI LEGEA
231. Iluminarea și virtutea sunt rădăcina și învățătura, în timp ce umanitatea și dreptatea sunt
ramurile.
ADEVĂRAT
232. Acționează hotărât, ferm și în siguranță, fără a te opri în fața pericolelor sau dificultăților; este
hotărât, curajos, îndrăzneț, îndrăzneț și îndrăzneț.
PERSONALITATEA LIDERULUI RESPONSABIL
2. 3. 4. Este aventuros, riscant și persistent. Caracteristica sa principală este să fie riscant în luarea
deciziilor, la înființarea unei companii sau la schimbarea unei strategii.
PERSONALITATEA LIDERULUI RISCUT
235. Ei adoptă stiluri democratice, încurajează mai multă participare, împărtășesc puterea și caută
să crească stima de sine a adepților lor.
CONDUCEREA FEMEI
238. Este noua paradigmă care nu trebuie lăsată în afara procesului de negociere. Acolo unde
ambele părți ajung la un acord.
CÂȘTIGĂ CÂȘTIGĂ
239. Comerț cu mărfuri sau valori mobiliare pentru a obține profituri: negociere cu terenuri.
NEGOCIERE INTERNAȚIONALĂ
240. Acesta este numele dat locului unde are loc negocierea.
CADRUL DE NEGOCIERE
242. Este repetiția mentală pregătitoare a unei acțiuni pentru a încuraja sau încuraja să o execute cu
sârguință
MOTIVAȚIA
244. Ansamblu de forțe interne și externe care determină un angajat să aleagă un curs de acțiune și
să se comporte într-un anumit mod prin direcția și focalizarea comportamentului, nivelul de efort
oferit și persistența comportamentului.
MOTIVAȚIE LA MUNCĂ
245. Se pleacă de la presupunerea că banii sunt un motivator universal și că, prin urmare,
colaboratorul își va canaliza energia către ceea ce își dorește compania în fața unui stimulent
financiar de sumă suficientă.
MODEL MECANIC
246. Parte din presupunerea că orice comportament poate fi încurajat cu stimulii potriviți
MODEL COMPORTAMENTAL
247. Concepția că motivația se datorează eforturilor și nevoilor, de unde și crearea unei piramide în
care există cinci tipuri diferite de nevoi: fiziologice, de securitate, sociale, de stima și de
autorealizare.
TEORIA LUI MASLOW A IERARHIEI NEVOILOR (după Monfort)
248. Cinci clase diferite de nevoi: fiziologice, de securitate, sociale, de stima și de autoactualizare.
TEORIA LUI MASLOW A IERARHIEI NEVOILOR
249. Există trei grupuri de nevoi: nevoi de bază, existență și relație și creștere.
250. Ea explică comportamentul prin alegerea conștientă a unor niveluri alternative de efort, date de
posibilități subiective care conduc la anumite rezultate și o parte din faptul că colaboratorul se
concentrează asupra acelor activități care îl conduc la atingerea propriilor obiective și pe cele care nu
produc. beneficiul oprire în fundal
TEORIILE AȘTEPTĂRILOR
251. Acest model propune ca angajații să perceapă ceea ce obțin dintr-o situație de muncă în raport
cu ceea ce contribuie la aceasta și apoi să își compare rezultatele cu indicatorii și contribuțiile altor
persoane, sisteme sau indivizi.
TEORIA ECHITĂȚII
253. Este acea motivație care vine din exterior și care duce la executarea sarcinii
MOTIVAȚIA EXTRINSICĂ
254. Set de proceduri necesare pentru realizarea unui plan sau a unei sarcini
STRATEGIE
256. Tactici sau modalități de a executa o abilitate; Succesul sau eșecul tău va depinde de buna
aplicare a acestuia.
STRATEGII
259. Este un set complex de ideologii, simboluri și valori care sunt împărtășite în întreaga companie
și influențează modul în care este condusă afacerea.
CULTURA ORGANIZATIONALA
261. Permite unei organizații să descrie și să ilustreze, într-un limbaj clar și accesibil, obiectivele și
inițiativele, măsura utilizată pentru a evalua performanța companiei în mediu, cota de piață și
recunoașterea clienților
HARTA STRATEGIEI
262. Proces al cărui obiectiv principal este atingerea unui avantaj competitiv care să permită
companiei sau organizației să adauge valoare produsului sau serviciului său și să continue pe piață.
DIRECȚIE STRATEGICA
263. Impulsul deliberat al conducerii superioare de a influența cu conducerea lor pe fiecare dintre
membrii organizației în vederea atingerii obiectivelor și scopurilor stabilite.
INTENȚIE STRATEGICĂ
265. Ele sunt legate de cunoaștere, care se referă la cunoașterea, colectarea, organizarea și
utilizarea cunoștințelor.
CAPACITĂȚI DE GÂNDIRE
266. Sunt operații capabile să acționeze asupra unor stimuli, situații sau reprezentări mentale
specifice, pentru a genera noi acțiuni motorii.
ELEMENTE DE GÂNDIRE
267. Ele sunt abilitățile mentale care ne permit să depășim cunoștințele acceptate și să creăm
cunoștințe noi.
ABILITĂȚI DE GÂNDIRE CREATIVĂ
268. Permite elevului să-și dezvolte abilitățile de gândire și să aplice învățarea obținută, făcându-l un
agent activ în procesul educațional.
A ÎNVĂȚA A FACE
269. Capacitate personală care vă permite să exprimați sentimentele, gândurile pozitive și negative
în mod eficient la momentul potrivit, fără a vă simți rușinat sau a nega drepturile altora
ASSERTIVITATE
270. Este capacitatea de a înțelege sau de a înțelege, capacitatea de a rezolva probleme.
INTELIGENTA
271. Dezvoltarea inteligenței are loc în trei domenii: emoțional, comportamental și cognitiv.
ADEVĂRAT (conform lui Gardner este dat)
272. Încercați să găsiți soluții imaginative, diferite, care se îndepărtează de abordarea clasică a
oricărei probleme de zi cu zi.
GANDIRE LATERALA
274. Sunt un instrument care oferă libertate deplină de a exprima ideile citite într-un anumit conținut.
HARTA CONCEPTUALĂ