Release from Medtorrents.
com
Medicina Calamitatilor
1. Noţiune de calamitate. Clasificarea
calamităţilor
Calamitate in asp. med. - sit. except.
aparuta ca rezultat al dezastrelor naturale
sau tehnogene, sociale si ecologice,
insotita de pierderi generale umane cu
patol. specifica, scoaterea din functiune a
institutiilor sanitare si cadrelor medic., iar
p/u lichidarea consecintelor carora, de
obicei sunt necesare forte si mijloace
medic. din afara focarului accidentat..
Clasificarea calamitatilor# Dupa
origine(Mescov):
1) C. Naturala: cutramur, eruptie de
vulacan, inundatii, avalanse, alunecari
de teren.
2) C. Tehnogene: explozii, distrugeri,
accid de transport, scurgeri de s.
toxice, rdioactive, socul cladirilor.
3) C.Speciale(sociale): razboi,
terorism, foamete, dezordine, boli in
masa (epi-, pandemii), epizootii.
# Dupa OMS:1)C. meteorologice:
tsunami, tornado etc
2) C.topologice: inundatii
catastrofale, avalanse, alunecari de teren
3) C.telurice si tectonice: eruptii de
vulcan, cutremur 4)Accidente: transport,
miniere
5)Ecologice (inca nu sunt incluse) -
schimbarea climei, eroziunea solului,
micsorarea strat. de ozon, poluarea med.
ambiant.# Dupa amploare:1)C. minore-nr.
lezatilor 10-100 (din ei pina la 50 pers.
necesita spitalizare)
2)C.medii- nr. lez. 100-1000
(spitalizare-51-250 pers.)
3)C.majore-nr. lez e mai mare de 1000
de pers. (spitaliz m.mult de 250)
# Dupa amploarea raspindirii
consecintelor:1. Cu caracter local-
consecintele se raspindesc in limitele
unei hale, laborator2. Cu caracter de
obiect/obiectiv-uzina, fabrica, istit. de
invatamint, unit. economica3. Cu car.
Municipal4. Cu car.raional5. Cu car.
Regional (ex.explozia de la Cernobîl)6.
Cu aspect global (schimarea climei, gauri
de ozon, asteroid) – Cataclisme Partic
specif a multor dezastre s/t: #
imprevizibilitate după loc şi timp a multor
dezastre; # apariţia simultană într-un timp
relativ scurt a pierderilor generale umane
şi sanitare; # odată declaşînduse unele
dezastre pot duce în lanţ la declanşarea
altor dezastre.
2. Situaţie excepţională.
Determinarea şi criteriile situaţiei
excepţionale
Situatie exceptionala, în aspect med- in zona de inundatie; - instiitarea la timp a
situatie aparuta în urma dezastrelor, in popul; - distanta localitatii populate de la
care apare o disproportie bruscă între loocul initierii unundatiei; - distanta
solicit. de acord.a as. med. si posib. reale localitatilor inundate de la institutiile
ale sist. sanitar local, ded.de dezastru din medicale; - inaltimea si timpul trecerii
raionul accidentat. valului inundat; - t apei si mediului
Criterii de apreciere a SE:-Nr. de lezati ambiant; - timpul inundatiei; - nivelul de
intr-o calamitate este cca 10-15 pers. si instruire prealabila a popul; - nivelul de
m. mult, dintre care 2-4 morti. pregatire a protectiei civile si SAMU.
-Nr. de bolnavi de o maladie 5. Caracteristica medic.-tactica a
contagioasă deoseb de periculoasă este de cutremurelor:
35-40 pers. si m. mult-Nr. de bolnavi de o -15% din totalul dezastrelor naturale
maladie de o etiologie necunoscuta este de sunt cutremure.
25-30 pers.-Nr de bolnavi de o maladie cu -Anual-3 mii cutremure, din care cca 20
febra necunoscuta – 15-20 pers.-Daca aduc pierderi umane si materiale. -Anual
morbiditatea si mortalitatea intr-o zona mor cca 30-40 mii de pers.
data intrece de 3 ori acesti indicatori in -Se masoara dupa sc.Richter (0-12º). -
perioada precedenta.-Daca contaminarea Anual se int.: 2-3 cutrem de 8º; 70-7 º ;
cu s. toxice, radioact., bacteriol. intrece de
100-6 º ; 1000-5 º, 100mii 3-4 º.
100 ori normele permise in aceste 1) Dimensiunile si caracterul cutrem.
zone.Acesti indicatori sunt temporari şi depind de: -Relieful regiunii date; -Forta
instabili si pot fi modificati calitativ si (magnitudinea) cutremurului.
cantitativ, totul depinzind de tipul de Dupa magnitutidine se împart în: -
dezastru, amploarea acestuia, situatia Slabe-3-5º; -Medii-5-7 º; -Puternice 7-8 º; -
generală şi medicala concret creata in Catastrofale (8,1 s.m.mult)
focar. După adâncime: <70 – superf., 300 –
3. Notiune de caracteristica medii; ±700 – adânci
medico- tactica a catastrofelor După m-smul seismului: vulcanice 3-4º,
Partic specif a multor dezastre s/t: # car.local; prin surpare <3-4º, car.local;
imprevizibilitate după loc şi timp a multor tectonice
dezastre; # apariţia simultană într-un timp 2.a) Volumul pierderilor sanitare depind
relativ scurt a pierderilor generale umane de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -
şi sanitare; # odată declaşînduse unele Gradul de pregatire a popul. in comportare
dezastre pot duce în lanţ la declanşarea adecvata in caz de cutremur.; -Gradul de
altor dezastre.Cuprinde citeva elemente: pregatire a protect. civile, a servic. asist.
1.Caracterul si dimensiunile focarului. med. de urgenta, mobilitatea inalta a
2. Volumul si structura posibila a acestor organizatii p/u a incepe la timp
pierderilor sanitare de focar. 3.Gradul de lucrarile de salvare si ajut. medical.; -
scoatere din functiune a instit. med si a Perioada zilei, anotimp; -Caracterul
personalului medical. 4.Prezenta sau constructiilor; - Gradul de pregatire a
absenta contaminarii terenului cu populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si
s.radioactive, toxice, bacteriene. 5.Starea aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu
sanitaro-epidemica a terenului creata in 1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-
urma dezastrului concret. 60%, cu 6h-905%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la
4. Caracteristica medico/tactica 2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din
a inundatiilor timp a volumului posibil a pierderilor
Zona I (zona inundatiilor catastrofale) sanitare permite de a planifica asigurarea
viteza valului – 30 km/ora, T / 30 min, L - med. a ran si boln.
6-12 km P/u planificarea corecta a asigurarii
Zona II (zona scurgerii rapide) – viteza med. in caz de cutremur e nevoie sa
scurgerii apei-15-20 km/ora, T – 50-60 cunoastem caracteristica zonelor seismice-
min, L -15-20 km 4 zone:
Zona III (zona scurgerii medii) – viteza 1. Z. distrugerilor usoare: pierderi
scurgerii apei-10-15 km/ora, T 2-5 ore, L - generale umane - 15-20% din pop.:
30-50km p.sanitare – 96-98% din cele generale;
Zona IV (Zona revarsarii apei)- vitera p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
scuergerii apei -6-10 km/ora, T-4-10ore, L 2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%;
–pina la 36-70km p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15
Volumul si strutura pierderilor umane %; 30%-necesita intenare.
vor oscila in functie de: - densitatea popul

3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%;
p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%;
35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-
55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-
40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde
de factorul lezant (mecanic, chimic,
termic, psihoemoţional, patologic)
In funct. de fact. lezant pierderile sanit
pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din
p.sanitare; -lez. termice – 15-20% din
p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari
reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18%
vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din
sinistrati dintre care 35% stare grea, 43%
medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere,
toxemie, pierderi de plasma.
3) Gradul din scoatere din functiune a
cadrelor medic: în cazul în care vor fi
scoase din funct. instit. med. si cadrele
med vor fi necesare de mijloce si forte
din afara focarului.
4) Prezenta sau absenta contaminarii
terenului cu s.radioactive, toxice,
bacteriene: e necesar de a proteja
personalul medical dar si ranitii si
bolnavii de factori lezanti. In acest caz
personalul medical va lucra in mijl. de
protect. individuala (masca antigaz,
echipament antichimic), productivitatea
muncii scade si vor fi necesare
suplimentarea forţelor şi mijl.medicale p/u
a indeplini unul si acelasi volum de lucru
intr-o unitate de timp.
5)Starea sanitaro-epidemica a terenului
creata in urma dezastrului concret.-
Starea S-E se inrautateste brusc (vor fi
distruse sisteme cu alimentare cu apa, de
canalizare, supravietuitorii ramin fara
adapost, apar un nr. mare de cadavre).
Maladii caracteristice:Holera, Dizinterie,
Hepatita virala, Enterocolite specifice, Ale
cailor respirat.
6. Caracteristica medico-tactica a
avariilor la transportul aerian
Clasificare: dupa tipul de trenuri: 1.
castrofe cu trenuri de pasageri; 2. cu
trenuri de marfa; 3. cu trenuri de pasageri
si de maraf (concomitent)
Dupa urmarile tehnice: accidente;
avarii; cazuri deosebite de defecte in
lucru; cazuri de defecte in lucru
Dupa caracterul accidentului:
tamponare, izbire, iesire de pe calea ferata;
incendiu; combinate
Dupa urmarile medicale: categoria I-M
(nr sinistratilor <5); categoria 2-M (nr de
sinistrati 5-15); categoria 3-M (15-20);
categoria 4-M (30-50); categoria 5-M
(>50)
Dupa caracterul lezarilor: castrofe cu
traume mecanice; cu combustii; cu
intoxicatii; cu leziuni prin iradiere; cu
poluarea mediului; cu leziuni combinate si
poluarea mediului
Dupa urmarile sanitaro-igienice si
ecologice: categoria I (cu raza zonei de
poluare pina la 50 m); categoria II (50-
300m); categoria II (300-500 m); categoria
IV (>1000m)
Particularitatile structurii pierderilor
sanitare:
1. traume mecanice (90%); 2. in
accidente cu incendii 20% din sinistrati
vor avea leziuni termice si combinate; 3.
din traumele mecanice predomina plagile
tesuturilor moi, fracturile inchise ale
membrelor, traume craniocerebrale insotite
de comotii cerebrale grave (>50%); 4. o
greutate specifica majora revine traumelor
combinate si asociate (>60%);5. din toate
pierderile sanitare circa 20% au necesitate
in asistenta medicala de urgenta
7. Caracteristica factorilor lezanti
ai catastrofelor:
1.F.mecanici (unda de soc,alunecari de
teren, prabusiri de pamint, uragane,
virtejuri, explozii (schije secundare)
2.F.termici (temp. inalte, scazute; ef de
temp inalta provocata de un fascicol de
lumina-lazer, focos atomic)
3.F.chimici: (subst. chimice
concentrate: amoniac, acizi, baze etc)
4.F. de iradiere: (accid. la instalatii ce
folosesc surse cu energie atomica,
radioterapie etc)
5.F. biologici: (bacterii si toxinele lor)
6.F. psiho-emotionali-stres
-Unda de soc-in urma exploziei. Este
un volum de aer comprimat ce se
raspindeste uniform de la epicentru spre
periferii cu o viteza supersonica. Asupra
organismului uman actioneaza in mod
indirect direct, propulsind prin tes,
organismului si provocind leziuni. Atit
act. directa cit si indirecta provoaca
leziuni.
Actiunea U.d.S aspuro org- in kg/cm2:-la
actiunea 0,2-0,4 kg/cm2- leziuni
usoare( contuzii, luxatii, perforatii ale
mem. timpanice)
-la 0,6-0,9 kg/cm2 – lez. grave (lez. org.
interne, lez. articulatiilor, contuzii grave
etc)-la 0,9 si ↑-lez. extrem de rave,
incompatibile cu viata.-Combustii- pot fi
superficiale si profunde
Complicatii:-Primare precoce
(pierderea cunostintei, asfixie, stare de
soc, de toxemie)-Lez. secundare precoce
(supuratia leziunilor, stare de sepsis,
Release from Medtorrents.com
pneumonii etc)-Tirzii (contractura
cicatriciala-keloid, ulcer trofic, amiloidoza
org. interne). In intox cu Co2-dereglari
psihice.
8. Pierderile sanitare în caz de
catastrofe şi clasificarea lor
Pierderi generale- toate pierderile pop.
ce apar in urma catastrofelor (naturale,
tehnogene si sociale). Se impart in: -
P.definitive (nerecuperabile)-decedati +
pierduti fara veste. -
P.sanitare(recuperabile)
P.Sanitare- oameni ce in urma
leziunilor, imbolnavirilor au pierdut
capcitatea de munca mai mult de 24h si au
fost inregistrate in inst. curative (asist. de
urgenta) si lu s-a acordat ajutor medical
calific.
Clasificarea pierderilor sanitare
a. factorul etiopatogeneticleziuni
mecanice, leziuni termice, leziuni prin
iradiere, leziuni chimice, leziuni
biologice, leziuni reactive (psihoze)
Fiecare dintre aceste clase conţin un
anumit număr de grupuri de leziuni
omogene
Clasa I – un număr mare de grupuri în
funcţie de localizarea lezării şi
profunzimea ei.Clasa II – 2 grupuri –
combustiile/degerăturileClasa III – boala
actinică acută/boala actinică cronicăClasa
IV –lez prin subst toxice neuroparalitice; -
lez prin subst cu acţiune toxică generală; -
lez prin subst toxice asfixiante; - lez prin
subst toxice diferite (lacrimogene,
iritante); - lez prin subst cutano
vezicanteClasa V – prin forme bacteriene/
prin toxine bacterieneClasa VI – stări
reactive de scurtă durată/stări reactive
prolongate
Fiecare din aceste grupuri conţine forme
nozologice concrete (diagnostic diferit)
b. clasif după numărul și modalitatea de
acțiune a factorilor lezanţi care au
influenţat în organismului uman:
leziuni combinate – apărute în urma
acţiunilor asupra organului a 2 sau
mai mulţi factori lezanţi
leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe
regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe
organe, doar printr-un singur factor
lezantleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai
multe regiuni anatomice prin 2 sau mai
multe elemente a unuia şi aceluiaşi factor
lezant.
d. După gravitate:leziuni extrem de
grave: răniţii cu leziuni incompatibile cu
viaţa, care se află în stare de agonie. Lor li
se acordă ajutorul medical
simptomaticleziuni grave: răniţi ce au
leziuni ce poartă pericol pentru viaţă de

regulă sunt fără conştiinţă cu diagnostic
complex, complicat şi necesită tratament
staţionar îndelungat. Ei au nevoie de ajutor
medical de urgenţăleziuni de gravitate
medie – răniţii şi bolnavii care nu au
pericol pentru viaţă, dar deseori au
necesitate de tratament staţionar
îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi
bolnavii care pot să se autodeservească şi
să se deplaseze desinestătător. Ei
deasemenea au nevoie de tratament
staţionar
9.Volumul şi structura pierderilor
sanitare posibile în caz de cutremur
de pământ
a) Volumul pierderilor sanitare depind
de: -magnitudinea C., -Densit. Popul.; -
Gradul de pregatire a popul. in
comportare adecvata in caz de cutremur.;
-Gradul de pregatire a protect. civile, a
servic. asist. med. de urgenta, mobilitatea
inalta a acestor organizatii p/u a incepe la
timp lucrarile de salvare si ajut. medical.;
- Perioada zilei, anotimp; -Caracterul
constructiilor; - Gradul de pregatire a
populat cu privire la 1 ajutor (autoajutor si
aj. reciproc) In caz de intirziere a ajut. cu
1h-nr. de decedati creste cu 30%, cu 2h-
60%, cu 6h-905%.
Volumul pierderilor sanitare pot fi de la
2,5 la 6,4 % din populatie. Cunoasterea din
timp a volumului posibil a pierderilor
sanitare permite de a planifica asigurarea
med. a ran si boln.
P/u planificarea corecta a asigurarii
med. in caz de cutremur e nevoie sa
cunoastem caracteristica zonelor seismice-
4 zone:
1. Z. distrugerilor usoare: pierderi
generale umane - 15-20% din pop.:
p.sanitare – 96-98% din cele generale;
p.irecuperabile-2-4%; 5%- internare
2.Z. distr.medii: p.generale 20-25%;
p.sanitare -85-90%; p.irecuperabile 10-15
%; 30%-necesita intenare.
3.Z.distr.puternice: p.generale-25-30%;
p.sanitare80-85%; p. irecuperab-15-20%;
35% internare.
4.Z. distr. totale: p.gen-40%, /p.sanit-
55-60%/ p. irecuperab-40-45%. .internare-
40%.
b) Structura pierderilor sanitare depinde
de factorul lezant (mecanic, chimic,
termic, psihoemoţional, patologic)
In funct. de fact. lezant pierderile sanit
pot fi:-lez. mecanice- 85-90% din
p.sanitare; -lez. termice – 15-20% din
p.sanitare; -crush-sindrom -24%; -Stari
reactive- 70-80 din populat. din ei 10-18%
vor fi internati.
Crush-sindrom constituie 24% din
sinistrati dintre care 35% stare grea, 43%
medie, 22% usoara.
Factori patologici de baza- durere,
toxemie, pierderi de plasma.
12. Factorii ce influenteaza volumul
si structura pierderilor sanitare.
Volum-exprima in cifrea absolute nr de
raniti si bolnavi.Structura-raportul in % a
diferitor categorii de leziuni cate nr.
absolut a pierderilor sanitare in urma
dezastrelor. Asupra vol si str. pierderilor
sanitare vor influenta : 1.Tipul de
catastrofa; 2.Durata de a fact. Lezanti;
3.Densitatea pop. din focar; 4.Caracterul
constructiilor; 5.Gradul de pregatire si
protectie a pop.; 6.Gradul de pregatire a
serv. asist med de urgenta.; 7.Anotimpul;
8.Parte a zilei; 9.Alti factor
13. Noţiuni de leziuni combinate,
asociate şi multiple, apărute în
urma catastrofelor
clasif după numărul și modalitatea de
acțiune a factorilor lezanţi care au
influenţat în organismului uman:
leziuni combinate – apărute în urma
acţiunilor asupra organului a 2 sau
mai mulţi factori lezanţi
leziuni asociate - atacă 2 sau mai multe
regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe
organe, doar printr-un singur factor
lezantleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai
multe regiuni anatomice prin 2 sau mai
multe elemente a unuia şi aceluiaşi factor
lezant.
14. Recunoasterea medicala/
Esenta, tipurile, misiunile si
organizarea R.M. in sit. except.
R.M - complex de masuri, organizate şi
executate în scopul dobîndirii informaţiei
cu caracter social, economic şi medico-
sanitar din zona afectată de dezastru.
Aceasta va sta la baza determinării
situaţiei medico-sanitare real create în
focar şi luarea hotărîrii vizînd organizarea
asig med în proc de lichidare a consec
medico- sanitare ale dezastrelor.Tipuri:
Rec. sanitaro-tactica; R. sanitaro-
epidemiologica, Cercetare radiologică,
Cercetare chimică, R.Psihologo-
psihiatrică.
1. Rec. Medico-tactica: Scopul de
baza- dobindirea datelor d/e conditiile
si posibilitatile zonei afectate de
dezastru
care vor influenţa asigurarea medicală şi
în special organizarea măsurilor de
tratament şi evacuare a lezaţilor.Misiunile
de baza:- Determinarea dimensiunilor si
suprafetei focarului; volumului şi
structurii pierderilor generale umane-
Studierea conditiilor raionului catastrofei
in scopul
Release from Medtorrents.com
determinarii starii cailor de acces şi de
evacuare (drumuri)-Precizarea terenurilor
satisfacatoare p/u instalarea, desfasurarea
format. medicale sosite in focar.-
Determinarea surselor de apa potabila-
Depistarea instit. curativo-profilactice din
focar şi celor limitrofe-Depist. instit. de
aproviz. medicala din focar şi celor
limitrofe (farmacii, depozite farmaceutice)
2. R. sanitaro-epidemiologica: Scopul:
dobindirea datelor despre starea sanit-
epidem a focarului catastrofei.
Misiunile:-stud. starii sanatatii pop. , in
special a morbiditatii contagioase in zona
afectata şi epizootiilor
-Stud. starii sanitaro-igienice a
localitatilor din focarul calamitatii.-
Determin. starii sanitaro-igienice a surselor
de aprovizionare cu apa . Cantitatea si
calitatea apei si marcarea izvoarelor.-
Depistarea instit. de profil sanitaro-
igienice si antiepidemice a personalului
acestora, cu scop de folosire dupa
destinatie.3.R.sanitaro-chimică: Scop –
det.gr.de pericol în rezultatul avariilor cu
contaminare chimică, determinării zonelor
gr de contaminare, ident toxicului şi
prognozei consecinţelor.4.R.sanitaro-
radiologică: Scop – det.limitelor zonelor
şi gr de contaminare şi trasarea
măsurilor urgente de protecţie a pers
aflate în focar cât şi a salvatorilor
5.R.Psihologo-psihiatrică: scop –
prognozarea consecinţelor sociale şi
medico-psihologice a dezastrului. În
acest scop se obţine informaţia ce ţine de
săn.psih.a pers aflate în zonă, cât şi a
salvatorilor şi se determină volumul
activ.pt acordarea asist psihiatrice,
necesarului în forţe şi mijloace de acest
profil.
Principiile de baza R.M.in focar:-
Continuitatea recunoasterii-efect.
recuunoasterii med. la timp, depistarea
subst. nocive-Autenticitatea rec. med (date
reale), verificarea datelor cu alte surse-
transmiterea datelor obţinute spre
instit.med-sanitare ce au necesitate de ele-
pe măsura obţinerii informaţiei – de luat
măsuri corespunzătoare în lim
posibilităţilor (Marcarea hotarelor
epidemice, izolarea b/v contagioşi ş.a.)
În diverse dezastre, Rec.medico-sanitară
se organizează şi se execută: în volum
deplin(ex.cutremur de pământ),
parţial(ex.calam.cu car.tehnogen) sau nu se
va executa (catastrofe transp aerian,
maritim, acte de terorism)
Modalitati de dobindire a a datelor de
R.M.-Stud. monografiilor medico-
geografice a raioanelor corespunzatoare-

Dobindirea info. de la Statele Majore ale
Protectiei Civile şi SE, ce actionneaza
permanent, a organelor de conducere
raion., republic.-Dobind. datelor de la
personalul medical al instit med-sanit din
zonele afectate de dezastru, cît şi de popul-
observarea permanenta asupra mediului
ambiant, asupra intreprinderilor si
obiectivelor economice cu risc de
declanşare a dezstrelor-studierea
consecintelor medico-sanit a catastrofelor
in teritoriul focarului si in zonele apropiate
a acestora.
Organizarea R.M. în focar sunt
indreptate echipe de recun.-ale PC ( in
componenta poate fi: un mrdic
epidemiolog, felcer labornat, sofer sanitar.
Dotati cu echipament p/u puarea probelor
medicale: alimente, sol, aer, apa)-
detasament de I ajutor med. al PC.
Componenta: medic 1, felcer 1, cerceas
perimetrist 1, sofer 1.
-detasament mobil antiepidemic.
Componenta: laboratoare (sectia
epidemiologica), laborator bacteriol,
laborator sanitaro-epidemic, laborator
“Ro”. se iau 13 probe in 24 h.
15. Misiunile protectiei civile a
r.Moldova si mod. de indeplinire a lor
P.C.-un sistem de masuri si actiuni
interprinse pe scara intregului stat pe timp
de pace si razboi in vederea protectiei
populatiei si bunurilor materiale in cond.
de calamitati naturale, ecologice,
accidentelor. folosirii armelor de
distrugere in masa.Misiunile PC: -
Protectia popul. si a bunului material in
conditii de sit. except.; -Efect lucrarilor de
salvare si a altor lucrari de urgenta in
conditii de sit. except. si la lichidarea
consecintelor lor.; - Organ. preg.
prealabile si multilaterale ale pop. si a
fortelor protectiei civile.
Modalităţi de îndeplinire a misiunilor:-
Organizarea forţelor necesare ce pot ce pot
asigura prot. popul. si a bunului material
in conditii sit.except/, inzestrarea tehnica
materiala si pregatirea speciala-Crearea si
mentinerea in stare de pregatire
permanenta a sist. de comanda, instiintare
si comunicatii, organelor controlului si
supravegherea situat. radioactive, toxice,
acteriene, antiincendiare, toxice,
bacteriene, antiincendiare pe terit. RM.-
Acumularea fondului necesar de
constructii p/u adapostirea pers. supuse
pericolului.-Acumul. si pastrarea in
siguranta a mijloc. de protectie, a prod.
aliment., medicam, mijloace tehnice,
militare si a surselor autonome de
aprovizionare cu apa si energ. electrica in
sit. except.-Aproviz. cu apa, prod.
alimentare si materie prima, a furajelor,
anim. domestice, plante, decontaminare cu
s.toxice, radioactive, radioactive,
bacteriene, iar a mediului ambiant de
depoluare cu aceste substante.- Pregătirea
din timp a popul pt evacuare, iar în caz de
apariţie a pericolului nemijlocit –
evacuarea popul şi a bunurilor materiale
din zonele periculoase.-Instiintarea org. de
conducere si a popul RM despre pericolul
sau apariti sit.except si aducerea in stare
de pregatire completa a fortelor si
mijloacelor P.C.-Acordarea aj. multilateral
sinistratilor.-Efect. controlului asupra
executarii masurilor pe profilact menite sa
preintimpine sau sa diminueze
probabilitatea apar. Sit. except. si sa
reduca proportiile acestora.-Antrenarea
unitat. economice in acetiunile de
prevenire si lichidare a situat exception.-
Asig. securitatii anti-incendiare a
obiectelor economice nationale, a populat
si stingerea lor.-Organizarea si efect
instruirii lucratorilor unitatilor economice
si cetatenilor privitor la procedeele de
aparare si actiuni in sit. except
16. Structura organizatorică a PC
a RM
Include: - organe de conducere – in
Guvernul RM prim-ministru e Presedintele
Comisie SE a RM; Serviciul PC si SE sef
serviciului – vice presedintele Comisiei pt
SE; Conducatorii administratiei publice
locale conducatorii – sefii Comisiilor pt
SE; conducatorii ministerelor, directorii
departamentelor, sefii unitatilor economice
presedintii Cimisiei pt SE.
- organe de administrare – comisia pt
SE a RM; SM al Fortelor PC; Serviciul de
salvare-deblocare; Inspectoratul de Stat al
PC; Directia PC – in municipii, orase,
Sectia PC – in sectoare, raioane,
Inspectori
– in sate; Comisiile pt SE ale
ministerelor si departamentelor
specialisti titulari, persoane responsabile
pt PC (la unitati economice)
- forţe şi mijloace de lichidare a
urmărilor calamităţilor – Unitatile si
subunitatile militare ale PC;
Formatiunile militarizate; Formatiunile
de salvatori si pompieri; Formatiuni
specializate ale ministerelor si
departamentelor; Formatiunile
nemilitarizate ale obiectelor economiei
nationale
- reţeaua de observare şi control de
laborator – Centrele si institutiile sanitaro-
igienice si antiepidemice ale MS a RM;
Statiile hidrometio ale serviciului
Departamentului Protectiei Mediului
inconjurator; Laboratoarele veterinare,
agrochimice, de protectie a plantelor ale
Release from Medtorrents.com
ministerului agriculturii si alimentatiei;
Laboratorul ministerului serviciilor
comunale si exploatarii fondului de
locuinte; Institutiile principale, orasanesti
si sectorale, laboratoarele centrale
specializate. Centrele de indicatie a
substantelor radioactive, toxice
- sistem de instruire – Instruirea ]n
scolile de cultura generala de la 8 ani;
Instruirea in institutiile de invatamint
mediu de specialitate; Instruirea in
institutiile de invatammint superior;
Instruirea la unitatile economice; Instruirea
la locul de trai; Instruirea primara si
perfectionarea ultarioara a conducatorilor
in domeniul PC.
17. Noţiune de medicină a
calamităţilor. Misiunile SAMUSE
M.Calamitatilor-ramura a med.
teoretice si practice, avind ca obiectiv de
baza organizarea si efectuarea asigurarii
med. a populatiei (lezatilor, sinistratilor,)
in procesul de lichidare a consecintelor
medicale ale dezastrelor, ce includ
următoarele complexe de măsuri: -
Masurilor de tratament si evacuare; -
Masurilor sanitaro-igienice si
antiepidemice; -M. ce tin de
aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac,
tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea cu
fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti al
dezastrelor si actiunea lor asupar
organismului; -Patologia specifica aparuta
in rezultatul actiunii fact.; -Formele,
metodele de oragizare si acordare a asist.
med.; -Formele, metodele de tratament,
recuperare medic; -Metodele de combatere
a dezastrelr si a efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva; -
De manageent farmaceutic;-De
management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva; -
Analitica; -Statistica; -De prognozare; -
Simulare
Misiunile SAMUSE:-Organiz activă şi
conduc cu forţele şi mijl serv, antrenate în
lichidarea urmărilor calam
-Acordare la timp a AMU lezaţilor,
evacuarea medicală şi trat RB, -Asig stării
sanitaro-epidemice satisf a popul în
raioanele catastrofale. Prevenirea apariţiei
şi răspîndirii bolilor infecţioase în masă în
rândurile populaţiei
-Micş maximal posibilă a nr neîntemeiat
de decedaţi în focare, pe căile de evacuare
şi la etapele medicale
-Efect expertizei med-legale a
decedaţilor şi exam medic a lezaţilor pt
stabilizarea gr de gravitate a traumelor,

maladiilor şi prognozarea capacit de
muncă a acestora
Modalităţi de îndeplinire:# crearea,
înzestrarea, pregătirea şi menţinerea
forţelor şi mijloacelor SAMUSE
permanent gata pt acţiuni în SE# introd în
pract ocrot săn a bazelor teoretice
metodologice şi organizatorice moderne
de asig med a popul în SE# crearea
rezervelor de mater medic, păstrarea,
împrospătarea şi evidenţa lor
# pregătirea profesională a cadrelor
medic, pt lichidarea urmărilor
calamităţilor# efect recun.med., îndeosebi
recunoaşterea san-epidem în focare de
dezastru# colaborarea cu serv med ale
altor ministere şi depart cu organe de
conducere publică locală, cu organele
servic PC şi SE cu serv respective din alte
state ş.a.# Conduc cu forţele şi mijl
SAMUSE în per de pregătire şi în per de
lichidare a urmărilor med-sanitare a
calamităţilor
18. Principiile de organizare şi de
lucru ale SAMUSE1. caracter vestat şi
prioritar al acestui serviciu2.
princip.teritorial3. mobilit înaltă a formaţ
serv. şi universalitatea profesională de
folosirea a serv în diverse SE4. triajul
medical – măsura de bază de organiz. a
asist.med de urg.popul în SE5. acord
aj.med.la timp, consecutiv şi cu
eficacitatea înaltă6. princ.de interacţiune –
prevede coordon acţ comune în acord
asist med cu serv med ale altor ministere
şi departamente şi se înfăptuieşte prin:
întocmire din timp a planurilor de acţiuni
şi interacţiuni; includerea în compon
comisiilor pt SE a reprez altor ministere şi
departamente
7. princ conducerii unice8. eşalonarea
asist med şi manevrarea cu forţele şi mijl
serviciului9. respectarea raţionalităţii de
creare a forţelor şi mijl serv în funcţie de
posib apariţiei SE şi posib statului10.
cointeresarea materială, prot socială şi
juridică a pers med ş.a.specialişti
participanţi la organiz şi acordarea ajut
med de urg lezaţilor în SE11. princip de
asig a 2 grade de pregătire a serv: grad
înalt şi grad de pregătire permanentă a
forţelor şi mijl serv12. pregăt popul şi a
pers cu un risc profesional mărit, care ţine
de comportament adecvat, acţiunile în SE
şi de acordare a primului ajutor în diverse
calam.
19.Structura organizatorica a Serv.
asist. med. de urgenta in S.E.
Brigazile de asist. med. se organizeaza
la etapele ed. de felcer si moasa, iar la
oficiile si centrele medic, de familie se
constituie brigazi p/u acordarea 1 ajutor
medical-posibilitatea de a acorda ajut.
med. respectiv la 50 lezati in 6 h de lucru.
Conform deciziei organelor de
conducere teritoriala a SAMUS in baza
institutiei medico-sanitare, municipale,
sectorale si raionale se organizeaza
detasamente medicale mobile alcatuite din
10 brigazi (2-5 brigazi p/u acordarea 1 aj.
med, 3-5 p/u ajut. premedical). P/u
acordarea ajut. med. calificat in spitalele
municipale, orasanesti, sectorale, raionale-
brigazi de asistenta calificata chirurgicala
si terapeutica mobile cu capacitatea de
acordare a ajut. chirurgical cu capacitatea
de 12 raniti, toxico-terapeutic-25ran. / 24
h. Brigazile specializate de pregatire
permanenta sunt create la SCR; SM-Sfinta
treime; SC traumatologic; SCNr3 de copii;
S. boli infectioase; centrul mamei si
copilului, SU.
Sarcinile brigazii:1.Acordare 1 ajut.
2. Coordonarea activit. med. in instit. med-
sanit.3.Organizarea colaborarii intre
diverse serv in interesele asistentei med a
populatiei si evacuarea lezatilor din focar.
20. Conditiile ce influenteaza
organizarea si efectuarea masurilor
curativo-evacuatorice a lezatilor in
timpul calamitatilor.1.Imprevizibilitatea
dupa timp si loc a aparitiei dezatrelor2.
Aparitia concomitenta a pierderilor
sanitare in masa3. Volum. si structura
pierderilor sanitare au particularit. sale in
diverse dezastre.4.Gradul de dezvoltare
social-economica a reg. concrete, existenta
instit. med. cu functia pastrata.5.Conditii
geografice (climă/relief) În munţi pierd
sanit cresc cu 27-37%6. Gradul de
dezvoltare a comunicatiilor si a
drumurilor7. Gradul de pregatire a
populat. cu privire la acordarea 1 ajut.
(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la comport.
adecv in div dezastre. În caz în care I-ul aj.
(din rândurile celor gravi) întârzie 1h 
30%; 3h  60%; 6h 90%8. Gradul de
pregatire a format. PC si a serviciului de
SAMU, mobilitate înaltă şi intervenţia cât
mai rapidă a acestora în focar9. anotimpul,
parte a zilei.10. Caracterul dezastrului
Aceste condiţii pot acţiona în complex
 consecinţe grave.
21.Esenta si princip de baza ale
asigur. curativ-evacuatoriale a lezatilor
in timpul calamitatilor.Esenta:efectuarea
la timp a unui complex de masuri
consecutive si succesive in acordarea
ajutor. med. şi trat lezaţilor la 2 etape
medicale cu evacuarea obligatorie a RB
din focar, cu imbinarea evacuarii med şi
asistenta med. si evacuarea RB dupa
destinatie.
Release from Medtorrents.com
Principii:-acordarea ajut. med şi trat RB
la timp-asigurarea consecutivităţii in acord
ajutor. med. R/B ( de la simplu la
compus)-respectarea succesivitatii in
acord ajut. medical şi trat RB (se asigură
prin îndepl documentelor şi prin
cunoaşterea patol în diverse calam)-
simplificarea nr. de etape medicale pînă la
un optim minimum- evacuarea obligatorie
a RB din focar- evacuarea RB dupa
destinatie- specializarea pe larg a instit
medicale- Fractionarea, ajut. med acordat
RB la etap. med.- folosire pe larg a mijl
mecanizate de evacuare a RB
In situatii except. se tine cont de 3 faze:-
faza izolarii(dureaza de la initierea dezastr
pina la inceputul lucrarilor organizate de
salvare. R/b deseori sunt izolati)-faza
salvarii (de la initierea lucrarilor de
salvare-finisarea evacuarii RB din focar)-
faza de reabilitare (presupune acordarea
dif. tipuri de ajut. med., tratament si
reabilitare med.)
22.Tipurile si volumul ajutorului
medical acordat răniţilor şi bolnavilor la
etapele medicale şi dependenta lor de
situaţia de luptă şi medicală.
Tip de ajutor medical – lista de măsuri
curativ profilactice efectuate pe câmpul de
luptă sau la o etapă medicală concretă. Se
disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor;
2.ajutor premedical; 3.primul ajutor
medical; 4.aj.med calificat;
5.aj.med.specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) -
totalitate de măsuri curativ-profilactice
efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor
medical, în funcţie de situaţia de luptă şi
medicală real creată. Volumul ajutorului
medical se stabileşte de către şeful
serviciului medical superior, în caz de
necesitate de urgenţă volumul ajutorului
medical poate fi modificat şi de către şeful
etapei medicale date. VAM poate fi
utilizat pentru timpurile de ajutor medical :
I ajutor medical, ajutorul medical
calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede
VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte
toate măsurile medicale conform
indicaţiilor medicale – măsuri de urgenţă şi
măsuri care pot fi amânate-redus – se
îndeplineşte doar măsurile de urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat,
VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc
măsuri de urgenţă şi cele care pot fi
amânate în I şi al II rând, în volum redus –

se îndeplinesc măsure de urgenţă şi
măsurile care pot fi amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia
de luptă (pericolul de încercuire, retrageea
trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia
medicală (număr imbunător de RB apăruţi
într-o perioadă scurtă de timp, numărul
mic de cadre medicale). Într-o anumită
perioadă, zi de luptă – VAM poate fi
modificat în funcţie de situaţia de luptă şi
cea medicală. În cazul în care nr de RB
sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia
de luptă este favorabilă, ajutorul medical
se va acorda în vol deplin (şi măsurile de
urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În
cazurile în care inamicul ameninţă cu
ieşirea lui la etapă medicală respectivă se
vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-
lui aj med sau a aj med calificat. În cazul
în care nr de RB sosiţi la et dată este mult
prea mare şi care nu poate fi acoperit şi cu
măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi
amânate, volumul aj med va fi redus pînă
la măsurile de urgenţă a aj med respectiv
(prin neefectuarea măsurilor ce pot fi
amânate)
23. Scopurile şi conţinutul
primului ajutor lezaţilor în SE
Primul ajutor este acordat pe cimpul de
lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin
autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din par-
tea sanitarilor, instructorilor sanitari,
sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de
brancardieri. Scopul primului ajutor consta
in efectuarea celor mai simple masuri
medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si
prevenirea complicaţiilor grave. Timp
optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ
(trusa med individ, pachet individ
antichim, pachet individ de pansam); trusa
medicală de campanie; trusa medicală pt
trupe (pt toate ijl de transp.); mijl
improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: -
stingerea echipam ce ard; - aplicarea
pansamentului pe plaga; - hemostaza
provizorie prin pansament compresiv sau
prin garou; - imobilizarea provizorie a
fracturilor; - calmarea durerii - analgetice;
- antivomitive; - uneori antibiotice; -
administrarea antidotilor in intoxicaţiile
cu substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac
extern; - aplic pansam ocluziv în
pneumotorace deschis; - aplicarea mastii
contra gazelor in teren contaminat; -
tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.
24 .Scopurile, conţinutul şi
organizarea primului ajutor medical în
SE
Primul ajutor medical – se acordă la
punctul medical al brigăzii, batalionului,
încadrate cu medici cu studii superioare –
generalişti. Scopul de bază a I ajutor
medical constituie înlăturarea, atenuarea
consecinţelor leziunilor care prezintă
pericol pentru viaţă, prevenirea
complicaţiilor posibile şi pregătirea
acestora către evacuarea de mai departe.
Timpul optimal – primele 5-6h după
rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2
grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea
poate conduce la deces) şi măsuri de
urgenţă care pot fi temporar amânate (fără
consecinţe grave)
Măsurile de urgenţă a I ajutor medical
includ:-hemostaza provizorie/definitivă, -
înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi
căilor respir super de corpi străini,
scoaterea şi fixarea limbii prolapsate,
ventilare artificială a plămânilor, inhalare
de O2, toracocenteza în caz de
pneumotorax cu supapă, traheostomie), -
măsuri antişoc (hemotransfuzie şi
substituienţi, blocaj novocainic local,
admin analgeticelor, cardiotonice ş.a.)
-imobilizarea de transport în caz de
fracturi, -cateterizarea uretrei sau puncţia
vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -
înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine
doar printr-un lambou de ţesuturi, -
administrarea repetată de antidoţi,
substanţe anticonvulsive,
bronhodilatatoare, psihomimetice, -tratare
sanitară parţială, dezactivare, degazarea
plăgilor în caz de contact cu substanţe
toxice, dezinfecţia echipamentului, -
Spălături gastrice, în caz de pătrundere în
stomac a subst toxice, -administrarea
serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu
toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei
nespecifice în caz de utilizare a armelor
biologice.Măsuri care pot fi amânate
25. Ajutor medical calificat.
Scopurile, conţinutul şi organizarea
ajutorului medical calificat în
SEAjutorul medical calificat – se acordă
de către medicii chirurgi, terapeuţi în
instutuţiile medico militare sau civile.
Acest tip de ajutor are drept scop
înlăturarea consecinţelor RB ce poartă
pericol pt viață; de a preveni compl
posibile. Acest tip de ajutor e acordat în
timpul maxim de 8-12h.
Se împarte în 2 grupe:Ajutorul medical
calificat chirurgical- măsuri de urgenţă
( neefectuare  deces)
- măsuri ce pot fi amânate doar ca
excepție. (neefectuare  agravare/deces)-
măsuri ce pot fi amânate fără consec
Release from Medtorrents.com
graveAjutorul medical calificat terapeutic-
măsuri de urgenţă (neefectuare  deces)-
măsuri ce pot fi amânate fără consecințe
26. Organizarea ajutorului medical
specializat în caz de catastrofe
Ajutorul medical specializat – forma
superioară în acordarea ajutorului medical,
ce se acorda de catre medici specialisti in
diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si
de medicina interna in spitalele militare
specializate, ce dispun de instrumentar,
aparatura de specialitate si medicamentele
necesare.Timpul optimal 24h. Pentru
existenţă are nevoie de câteva condiţii:
1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa
dotării; 3.prezenţa locului pregătit.Scop:
restabilirea funcțiilor organelor și
sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La
orice et.med., timpul optimal de acordare a
aj med respectiv, lezaților prin subst tox de
luptă este de primele 2 ore după sosirea
acestora la etapa dată.
27. Noţiune de etapă medicală.
Etapele medicale prespitaliceşti şi
spitaliceşti
Etapa medicala-fortele si mijloacele
ocrotirii sanatatii instalate pe caile de
evacuare cu scop de primire a RB,
înregistrare, de a face triajul medical, de a
acorda ajut. med. respactiv de a pregati RB
pt evacuare (la neces).
2 tipuri de etape:1. Prespitaliceasca –
toate etapele med din focar. Acestor
formaţiuni medicale le revin indeplinirea
următoarelor misiuni: primirea răniţilor si
bolnavilor, executarea tratării sanitare ori
speciale (după necesitate), acordarea
primului ajutor medical ori premedical
daca acesta n-a fost acordat, pregătirea
răniţilor si bolnavilor către evacuarea de
mai departe ori tratamentul temporar,
îndeplinirea documentelor de evidenta
medicala (fisa primara a rănitului).2.
Spitaliceasca – cele din afara focarului.
Acestor formaţiuni medicale le revin în-
deplinirea următoarelor misiuni: primirea
răniţilor si bolnavilor, executarea
triajului medical, tratarea sanitara
(speciala) după necesitate, acordarea
ajutorului medical calificat, specializat,
tratamentul, reabilitarea medicala,
expertiza medico-militara, indeplinirea
documentelor medicale.
28. Cerintele catre terenul de
instalare a etapelor medicale in cas de
catastrofe-terenul cit mai aproape de
focarele de pierderi sanitare în masă-
suprafata terenului sa asigure instalarea

corectă şi comoda a tuturor secţiilor
functionale ale etapei date-apropierea
nemijlocita de cai de transport de
evacuare si sursă de apa potabilă-terenul
sa nu fie contaminat cu subst. radioactive ,
toxice, bacteriene-starea sanitar epidemica
sa fie satisfacatoare.
29. Schema principala de instalare
a etapei med. in caz de catastrofe.
În efectuarea TM, la orice et.med,
treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj:
Nivel de pericol pt mediul ambiant,
semnul de tratament, semnul de evacuare.
31. Organizarea TM al lezaţilor
în conformitate cu semnele de triaj
În efectuarea TM, la orice et.med,
treb.de ţinut cont de 3 semne de triaj:
Nivel de pericol pt mediul ambiant,
semnul de tratament, semnul de evacuare.
După niv de pericol, toţi RB se împart
în 3 grupe:1.RB ce au neces în tratare
sanitară (parţială/completă), dezactivare,
degazare, dezinfecţie a
echipamentului2.B/v infecţioşi trimişi în
izolator (pt izolare temporară)
3.Restul RB se trimit spre secţia de
primire şi triaj.După semnul de
tratament:1.RB ce au neces în măsuri de
urgenţă a aj med, neefect cărora va
provoca deces2.RB aj.cărora va fi
amânat3.RB în stare de agonie
După semnul de evacuare:1.RB ce vor
fi evacuaţi la instit med din afara
focarului2.RB ce vor rămîne la etapa dată:
netransportabilă, stare de agonie, unii
pentru trat.definitiv3.RB ce vor fi trimişi
la locul de trai pt supraveghere şi trat de
ambulator.
32. Grupele de RB repartizaţi în
urma TM la etapele prespitaliceşti
1. RB ce au neces în măsuri de urg după
indicaţii vitale2. RB cărora aj med va fi
amînat(1.şi2. în cadrul formaţiunii)3.
restul RB4. RB ce vor fi evacuaţi din focar
la instit med din afara focarului5. RB ce
vor ieşi din focar de sinestătător sau cu
ajut altor pers
33. Grupele de RB repartizaţi în
urma TM la etapele spitaliceşti1. RB în
stare de agonie
2. RB ce au neces de măsuri de
urgenţă3. RB cărora aj.med. va fi amânat4.
RB ce vor fi trimişi la locul de trai pt
suprav şi trat ambulator.
34. Esenţa, scopurile şi organizarea
evacuării medicale a lezaţilor în caz de
catastrofe
Evacuarea medicala-complex de
măsuri ce ţin de căutare, scoatere de sub
dărâmături şi transportarea acestora pînă la
30. Triajul medical. Definiţia,
tipurile, scopurile şi semnif TM a
lezaţilor în SE
Triajul medical – parte componentă de
bază a măsurilor de tratament şi evacuare
în campanie şi reprezintă – repartizarea
RB pe grupe în raport cu necesităţiele
omogene de tratament, profilaxie şi
evacuare.
etapa finalp unde se va acorda aj.med.,
tratament şi reabilitare medicală. Numai
evacuarea medicala da posibilitate de a
elibera etapele medicale de raniti si
bolnavi si face posibil ca ele sa se
deplaseze in conformitate cu crearea
situaţiilor tactice si medicale pe de o parte
si de a acorda acel tip de a-jutor medical
(in conformitate cu indicaţiile medicale)
răniţilor si bolnavilor de care ei necesita.
Scopul: acordarea la timp a ajut.
med.; crearea condit. de manevrare cu
fortele si mijloacele SAMU din focar.
Caile pe care se efectuează evacuarea
răniţilor si bolnavilor se numesc cai de
evacuare si de cele mai multe ori ele
corespund cu caile de aprovizionare.
Totalitatea cailor de evacuare, etapelor
medicale instalate pe ele si transportul
sanitar folosit, care asigura o grupare de
trupe poarta denumirea de direcţie de
evacuare.
Evacuarea medicala se organizează sub
responsabilitatea seful SAMU a nivelului
respectiv. P/u evacuare se folosesc
autosanitare, autobuse sanitare, elicoptere
sanitare ale MS, dar si camioane, trenuri,
elicoptere de transport etc.
Autobuzele sanitare si elicopterele
sanitare nu vor acoperi evacuarea R/b din
foacr, de aceea in perioada de pregatire,
seful SAMU de nivel respectiv, prin
colaborare cu alte persoane de decizie din
alte ministere si departamente tre sa ia
decizie p/u a primi mijl. de transport. a r/b.
in acest scop exista decizia Guvernului,
prin care m. drumurilor si transportului,
cit si alte ministere si departamente sunt
obligate sa asigure SAMU la cererea sa cu
mijloace de transport p/u evacuarea R/B
din focar si p/u transp. medicilor si mat.
med in focar. Aceasta decizie e inclusa in
planul de evacuare a comisiei respective
p/u S.E, care se aprobă de către
preşedintele comisiei, iar măsurile incluse
în plan st obligatorii pt toţi executanţii.
În RM există o decizie a guvernului
prin care sunt obligate ministrul
transportului şi infrastructurii drumurilor,
alte ministere şi departamente de a asigura
la cererea SAMU, transp necesar pt
evacuarea RB
Release from Medtorrents.com
În dependenţă de funţia îndeplinirii,
triajului medical este de 2 tipuri: triajul din
cadrul formaţiunii şi triajul medical de
evacuare şi transport.TM se face în baza
diagnosticului stabilit şi prognosticului
posibil; poartă un caracter concret şi se
face încontinuu.
din focar, dar si pt transp pers med şi mater
med în focar.
Se interzice evacuarea RB din focar în
cazul în care nu a fost acordat aj med.
35. Izvoarele de aprovizionare a
instit. si format. med. cu materiale
medicale, sanitaro-gospodaresti si
speciale in SE. • Cu mat. Med-Sanit:-din
rezerva intangibila de mat. a instit si
format servic. asist med de urgenta creata
conform Tabelei temporare de
aprovizionare-de la interp. farmaceutice
-din rezervele nescazute statale-prin
finant. din bugetul republican sau local-
prin folosirea unor mijl. medico-veterinare
de la serv. veterinare-mat. med. de la alte
ministere si departamente-mat. med. aflate
la aprovizionarea curenta a inst. medicale-
mat. med. aflate in focar si ce sunt utile p/u
folosire.
• Cu mat. Sanit-gospod:-conform
Tabelei temporare de aprovizionare-Din
instit., ministere, departam, prin
hotarirea comisiilor p/u sit except ale
municipiilor, oraselor, sectoarelor,
raioanelor.
• Cu mat. speciale:-conform Tabelei
temporare de aprovizionare-prin statele
majore a prot. civile locale.
36. Pastrarea mat. med. ale instit.
si format. SAMUSE
P/u pastrarea lor corecta e necesar
efectuarea:-amenajarea incaperii cu poliţă,
safeuri-Mentinerea depozit. in curatenie si
respectarea conditi corespunzatoare-Paza
depozit. si respectarea regulilor
antiincendiare.
-Evidenta stricta si corecta a mat. aflate
la pastrare-Controlul sistematic asupra
respectarii normelor de pastrare a mat.•
M.med se pastreaza conform cerintelor:1)
Dupa destinatie:-Mat. in rezerva nescazuta
p/u format. med. se pastreaza separat.-M.
de folosire curenta p/u instit. med-
separat2)Dupa tipul materialului: toate
mat. folosite in practica med., preparate
bacteriene, reactive de laborator, mat. de
pansamente, obiecte p/u farmacii se
pastreaza aparte.3)Dupa conditii speciale
de pastrare: care necesita tº speciala, ce tre
ferite de umiditate, de raze solare. In afara
de aceasta se pastreaza separat: -Sub.

deosebit de toxice (lista speciala); -
Mijloace medic toxice- gr A; -Mijloace
med. cu efect puternic gr B, p/u care sunt
stabilite reg. speciale de pastrare.
Mater med se păstr în ambalaje pt
fiecare formaţ medic. Pe fiecare ambalaj
se scrie: denum depozit, denum medicam,
masa fără dop şi netă, timp de pregătire,
data analizei, numele de familie ale
împachetatorului, data împachetării.
Mater.inflamabile se păstr aparte
conform regulilor speciale.Obiectele din
gumă/cauciuc se păstr la o temp de 0-20oC,
să fie ferite de curent de aer şi de razele
directe ale luminii. Tot aparatajul medical
pănă la punerea în rezervă nescăzută treb
să fie examinat în acţiune. Instrumentarul
chirurgical treb să fie conservat.
Respons pt crearea rezervelor nescăzute
de mater pt instit şi formaţ medic o poartă
directorii acestor instit med.
Controlul sistematic asupra acumulării,
păstrării şi împrospotării mater e/e efect de
către medicul şef-adjunct al spit în probl
medic.Respons pt împrospătare la timp a
mater medic în rezerva nescăz o poartă
şeful farmaciei spitalului, iar în acele spit
unde nu sunt farmacii respons o poartă
asist super a Sp.
Normele de aproviz şi păstrare în
rezervele scăzute şi determ de către org de
conduc ale ocrot săn regionale ce ţin cont
de particul existente de caracterul
catastrofelor posibile, dar şi conform
tabelei temporare de aproviz.
Pt primirea mater medic este necesar de
a prez următ docum: buletin de identit,
procura, bon de livrare.
37. Misiunile farm. centrale,
orasanesti în SE. Documente neces.
p/u primirea mat. med.
1. Determinarea necesarului in mat.
medico-sanitre, sanit-gospod si speciale
p/u asigurarea instit. şi formaţ medic in
S.E.2. Stud. sit. posibile si planificarea
aprov. instit. si format. medicale. Aproviz.
popul cu med. in SE.3.Pregatirea pers. inst.
farmaceutic p/u lucru in s.e.4.Paticiparea
la crearea rezervelor nescazute de mat.
med. p/u instit. med, p/u lucru in
SE.5,Crearea rezerv. nescazute de mat, in
instit farmaceutice. Acumularea, pastrarea
si improspatarea mat. med.6.Pregatirea si
asigurarea emiterii organizate si operative
a mat. med. in termeni limitati7. Stud.
posibilit. p/u folosirea in aprovizionarea
instit. med din resursele locale.8. Controlul
asupra folosirii rationale si economice a
mat. medicale. 9. Reimpartirea instit. med
in conformitatea cu situatia creata in caz
de catastrofa10.Evidentierea justa si darea
de seama cu privire la dinamica mat.
medicale11. Organizarea prot.
personalului si a mat. med. in conditii de
SE. Ridicarea stabilitatii de lucru a
obiectelor farmaceutice corespunzatoare.
38. Actiunile de comportament
personal in caz de cutremur, incendii
si inundatii.
ÎN CAZ DE CUTREMUR DE
PĂMÎNT-feriţi-vă de căderea tehcuielii,
armaturii, dulapurilor, poliţelor,
-fiţi cît mai departe de ferestre, oglinzi,
abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele intern,
în deschizătura uşilor;-imediat ce vor
înceta zguduiturile - părăsiţi clădirea;-nu
vă folosiţi ascensorul;-aflîndu-vâ in stradă
treceţi la mijlocul ei, pe piaţă, cît mai
departe de clădiri şi edificii,stîlpi cu linii
de tensiune;
ÎH CAZ DE INUNDAŢII-anunţaţi din
timp personalul acestei case;-transferaţi la
etajele de sus sau în poduri bunurile
materiale;-deconectaţi apa, electricitatea,
gazul;-luaţi cu sine lucruri de prima
necesitate şi plecaţi la punctul de adunare;-
dacă vă aflaţi în stradă, deplasaţi-vă pe un
loc mai ridicat;-feriţi-vă de
transformatoare şi fire electrice.ÎN CAZ
DE INCENDIU:-feriţi-vă de temperatură
înaltă, fum şi gaze, de prăbuşirea
edificiilor, de exploziile utilajului
tehnologic şi al aparatelor, de căderea
copacilor,-este periculos de întrat in zona
cu fum dacă vizibilitatea e mai mică de
10m;-la salvarea victimelor, înainte de a
întră în încăperea încendiată, acoperiti-vă
pe cap cu o prelată muşama, palton sau
trenci umezite în prealabil.-uşa în
încăperea cu fum deschideţi-o atent, pentru
a evita izbucnirea flăcărilor în urma
aerisirii abundente:-în încăperea cu fum
deplăsaţi-vă pe brînci sau tîrîş;-pentru
protejarea de oxidul de carbon respiraţi
printr-o ţesătură umeda.
39. Noţiune şi principiile de bază al
prot.popul.în SE în timp de pace
Prot. civila in SE la pace-complex de
masuri(activitati) pe scara intregului stat
de ordin legislativ, economico-financiar,
social si de management, ce au drept scop
excluderea, diminuarea la maxim a act.
fact. lezati in caz de declansare a
dezastrelro asupra org. uman. •
Responsabilitati in domeniul prot.. pop. il
au: -presedintele RM, -Parlamentul, -
Guvernul, -Ministerele, departamente, -
Org. publice locale, - conducătorul
întreprinderii de stat/private; -Fiecare cet.
in parte.• Principiile:1. Conducerea
continua a activitatii de protect. a pop. de
catre organel de conducere publica,
Release from Medtorrents.com
conducatorii ministerelor, departamentelor
si a conducatorilor obiectelor economice
nationale, private sau de stat.2.
Planificarea din timp si efectuarea
masurilor de protectie a populatiei pe
intreg teritoriu a RM3. Planificarea si
efectuarea masurilor de protectie a
populat. concomitent cu planificarea si
efectuarea de alte ministere si
departamente 4.
Planificarea si executarea masurilor de
protectie a pop. in complex cu planurile de
dezvoltare sociala si a economiei nationale
a RM, judetului, municipiului si obiectului
economic national.
40. Masurile generale de protectie a
pop. in situatii exceptionale in timp de
pace
Aceste măsuri s/t organiz şi efect de
către conduc de la toate nivelele de comun
cu organele PC, ce acordă asistenţă
consultativă inclusiv şi materială.1.
observarea permanenta si controlul de
laborator vizind pericolul operatiei
dezastrelor, contaminarea mediul. ambiant
cu s. toxice, bacteriene.2. Informarea la
timop a pop. d/e pericolul de aparitie a
calamitatilor spontane, avariilor si altor sit.
exceptionale3. Adapostirea pop. in
adaposturi de protectie, utilizarea
mijloacelor de protectie
individualaAdăposturi – mijl de prot
colectivă. După gr de prot pot fi:
ad.standart şi improvizat.Ad.standart st
construite şi la stadiul de proiectare treb să
corespundă următ cerinţe: - prot.sigură a
pop.; -să permită reşedinţa popul.în mod
autonom, nu mai puţin de 72h; - să fie
construite la o distanţă de siguranţă de sist
de apeducte şi canalizare cu pres înaltă; -
treb.să dispună de intrare şi ieşire cu
acelaşi gr de protecţie în acelaşi timp să
dispună de ieşire de rezervă.4.
Respecatreea de catre pop. a regimului de
protectie pe teren. Contaminatdeterm
regimului antichimic / antiradiaţional /
antibacterian. Pentru respectarea acestor
regimuri se util.: mijl de prot colectivă,
mijl de prot individuală(echipam de prot şi
măşti antigaz), mijl de prot medicală
(antidot, radioprotector, subst antibact şi
unele regimuri speciale:
observare/carantină)5.Evacuarea pop. din
zonele ce prezinta pericolreprez măsuri
şi activ orientate spre scoaterea, tranps
popul din zonele afectate spre zonele de
siguranţă. Sunt constituite comisii de
evacuare, ce elab plan de evacuare, care
include: - liste nominale ale evacuatorilor;
-direcţia; -asig siguranţei; - asig medicală.
În locuri unde se evac popul s/t constit
comisii de primire şi repartizare a popul.

6. Efectuarea masurilor speciale de
protectie si cu caracter sanitaro-igienic
7. Instruirea in prealabil a pop.
privitor la comportamentul corect si
modalit. de protectie, activitate in SE
41. Masurile speciale (medicale) de
protectie a pop. in SE in timp de
pace
s/t organiz şi efect de conducăt de la
toate nivelele de comun cu organele PC si
MinSăn. Scop:profilaxie, acord I-ul aj., în
caz de contaminare cu subst tox, radioact,
bact, traume şi arsuri
In acest scop sunt utilizate preparatele
medicam.: radioprotectoarele, antidotii,
analgetici, prep. antibacteriene si
mijloacele de tratare sanitara partiala-P/u
profilaxia contam. cu s. radioactive-
cistamina din trusa individuala p/u pop. in
care sunt 2 tuburi a cite 6 compartimente.
Se utilizeaza inainte de a intra in zona
contaminata-In caz de patrundere a s. rad.
in tractul gasto-intestinal- iodidul de caliu-
P/u jugularea reactiei primare in caz de
aparitie a b. actinice- aeron, iodid de caliu,
etaperazina etc-In caz de contaminare a
minilor, corpului dezgolit –
decontaminare, dezactivare- spalarea
miinilor si a partilor dezgolite cu sapun si
scuturarea hainelor.
-In caz ..s. toxice- antidoti ce
neutralizeaza tox. in organism-In ...
fosfororganice( clorofos, diclofos,
zoman, gaze neuro-paralitice)- atropina,
afina, sapole din trusa individuala-
In...cianide- antidoti- amilnitina,
propilnitrita, promosmon, tiosulfat de
natriu.-In
...arseniu- unitiolul-in ... a partilor
descoperite si a echipamentului-
decontaminare c ajutorul pechetului
antichi,mic individual-in...s bacteriene-
antibiotice de spectru larg de actiune-In
caz de taume- pachetul de pansam.
individual
• Continutul trusei individuale p/u
pop:-Sub. de calmare a durerii
(promedol 2%)-Antidot contra subst
fosforoorganice (safolen, afina,
atropina)-Rem antibacteriene -
sulfadimetoxina (deregl TGI)-
rem.antibacteriene - doxiciclina p/u tra.
gasto-intestin si plagi, combustii-
Radioprotective – cistamina-
Radioprotective nr 2-iodidul de caliu-
Antivomitiv (traume cranio-cerebrale):
etapirizina, dimetcarb
42. Conditiile de activit. ale
SAMUSE si influenta lor la organizarea
asig. med. a R/B.
1.Imprevizibilitatea dupa timp si loc a
aparitiei dezatrelor2. Aparitia
Release from Medtorrents.com
concomitenta a pierderilor sanitare in masa 3. Volum. si structura pierderilor sanitare
au particularit. sale in diverse
dezastre.4.Gradul de dezvoltare social-
economica a reg. concrete, existenta instit.
med. cu functia pastrata.5.Conditii
geografice (climă/relief) În munţi pierd sanit
cresc cu 27-37%6. Gradul de dezvoltare a
comunicatiilor si a drumurilor7. Gradul de
pregatire a populat. cu privire la acordarea 1
ajut.(autoajutor şi aj.reciproc) cit si la
comport. adecv in div dezastre. În caz în
care I-ul aj. (din rândurile celor gravi)
întârzie 1h  30%; 3h  60%; 6h
90%8. Gradul de pregatire a format. PC si
a serviciului de SAMU, mobilitate înaltă şi
intervenţia cât mai rapidă a acestora în focar
9. anotimpul, parte a zilei.10. Caracterul
dezastruluiAceste condiţii pot acţiona în
complex  consecinţe grave.
43. Normele de comportare personala
in caz de cutremur , alunacari de teren si
contaminare cu s. radioactive:ÎN CAZ DE
CUTREMUR DE PĂMÎNT-feriţi-vă de
căderea tehcuielii, armaturii, dulapurilor,
poliţelor,-fiţi cît mai departe de ferestre,
oglinzi, abajure;-plăsaţi-vă lîngă peretele
intern, în deschizătura uşilor;-imediat ce
vor înceta zguduiturile
- părăsiţi clădirea;-nu vă folosiţi
ascensorul;
-aflîndu-vâ in stradă treceţi la mijlocul ei,
pe piaţă, cît mai departe de clădiri şi
edificii,stîlpi cu linii de tensiune;ÎN CAZ
DE ALUNECARI DE TEREN; - ieşiţi din
clădire pe loc drept;- anunţaşi despre
fenomen vecinii şi ajutaţi copiilor,
bolnavilor şi bătrînilor să părăsească
clădirea;- în caz de necesitate chemaţi
asistenţa medicală de urgenţă, poliţia, sau
pompierii.- efectuaţi măsurile pentru
asigurarea securităţii oamenilor, valorilor
materialeÎN CAZ DE CONTAMINARE
RADIOACTIVA-îmbrăcaţi măştile antigaz
(masca din vată-tifon) şi plecaţi în edificiul
de protecţie;-dacă adăpostul este departe
şi nu aveţi mască-antigaz, rămîneţi acasă,
conectaţi radioul pentru recepţionarea
comunicatelor organelor protecţiei civile;-
închideţi ferestrele, uşile acoperiţi-le cu
ţeseturi dense, încleiaţi crăpăturile din
ramele ferestrelor;-la indicaţia organelor
protecţiei civile pregătiţi-vă pentru posibila
evacuare;-la indicaţia instituţiilor curative
întrebuinţaţi tablete de caliu iodat;
-plecînd din casă deconectaţi aparatele
electrice, luaţi cu sine documentele, banii,
lucrurile necesare, îmbrăcaţi masca- antigaz
sau masca umezită din vata-tifon, o prelată
sau trenciul;-la sosirea în raionul
 Release from Medtorrents.com
nepereculos treceţi controlul radioactiv şi echipe de brancardieri. Scopul primului
prelucrarea sanitară; ajutor consta
44. Caracteristica zonelor
inundatiei catasrofale si influenta lor
lla organizarea ajut. medical R/B
Pt a organiza mai corect lucrările de
salvare şi de acordare a aj.med.este
necesar de a cunoaste caracteristica zonei
de inundatii. 4 zone (începând de la baraj):
1. Z1.- In.catastrofală (vit. apei=>30
km/h; raza zonei:10-12 km; val inund.
2-5 m; timp de scurg.a apei–30 min.)
2. Z2.- de scurgere rapidă (V-15-
20km/h; R.15-20 km; val-0,5-1 m;
timp de scurgere 50-60min)
3. Z3.-de scurgere medie (V-10-15
km/h; R-30-50 km, depinde de relief;
val- lipseste/timp de scurgere-2-3h)
4. Z4.-de scurgere lenta (V-6-10 km/h;
R-36-70 km; Val lipseşte; timp de
scurgere
=>7-8 h)
45. Notiune de med. a calamitatilor.
Organizarea interactiunii SAMU si
alte servicii ale ministerelor si
departamentelor in interesul
asigurarii medicale a ranitilor si
bonavilor.
M.Calamitatilor-ramura a med.
teoretice si practice, avind ca obiectiv de
baza organizarea si efectuarea asigurarii
med. a populatiei (lezatilor,
sinistratilor,) in procesul de lichidare a
consecintelor medicale ale dezastrelor,
ce includ următoarele complexe de
măsuri: - Masurilor de tratament si
evacuare; - Masurilor sanitaro-igienice
si antiepidemice; -M. ce tin de
aprovizionarea cu mater. Sanit-farmac,
tehn med, utilaj; -M. ce tin de dirijarea
cu fortele si mijloacele serv. med
Obiectivele de studiu:-Factorii lezanti
al dezastrelor si actiunea lor asupar
organismului; -Patologia specifica
aparuta in rezultatul actiunii fact.; -
Formele, metodele de oragizare si
acordare a asist. med.; -Formele,
metodele de tratament, recuperare medic;
-Metodele de combatere a dezastrelr si a
efectelor act. fact. lezanti.
Aspecte:-Clinic; -De med. Preventiva;
- De manageent farmaceutic;-De
management sanitar.
Metode de studiu:-Istorico-descriptiva;
- Analitica; -Statistica; -De prognozare; -
Simulare
48. Conţinutul primului
ajutor acordat lezaţilor în SE
Primul ajutor este acordat pe cimpul
de lupta (in focarul de pierderi sanitare)
prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor
din par- tea sanitarilor, instructorilor
sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari,
 Release from Medtorrents.com
in efectuarea celor mai simple masuri urgenţă care pot fi temporar amânate (fără
medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si consecinţe grave)
prevenirea complicaţiilor grave. Timp
optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ
(trusa med individ, pachet individ
antichim, pachet individ de pansam); trusa
medicală de campanie; trusa medicală pt
trupe (pt toate ijl de transp.); mijl
improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: -
stingerea echipam ce ard; - aplicarea
pansamentului pe plaga; - hemostaza
provizorie prin pansament compresiv sau
prin garou; - imobilizarea provizorie a
fracturilor; - calmarea durerii - analgetice;
- antivomitive; - uneori antibiotice; -
administrarea antidotilor in intoxicaţiile
cu substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac
extern; - aplic pansam ocluziv în
pneumotorace deschis; - aplicarea mastii
contra gazelor in teren contaminat; -
tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.
49. Scopurile si continutul
ajutorului premedical lezaţilor in
situatii exceptionale
Ajutor premedical (2-3h) – se acorda la
punctele sau raioanele de adunare a RB de
catre felcer sau moasa. Se efect cu scop de
a lichidare si micsorare a consecintelor
leziunilor ce poarta pericol p/u viata si
prevenirea complicat. grave, cit si p/u
corijarea nejunsurilor 1-aj.
Continut: completarea 1 ajutor, inlat.
asfixiei, admin analgeticelor, ventilatia
artificiala a plaminilor, inhalare O2,
controlul garoului aplicat anterior,
corijarea imobiliz. fracturilor cu aplicarea
atelelor, admin repetată a antidotilor,
antibiotice de spectru larg, antivomitive,
Incalzirea RB in caz de hipotermie,
Cardiotonice, Tratare sanitara partiala,
Profilaxia nespecifică în caz de folosire de
către inamic a armei bacteriologice.
50. Volumul 1-ului ajutor medical
si dependenta lui de sit. creata in focar
Primul ajutor medical – se acordă la
punctul medical al brigăzii, batalionului,
încadrate cu medici cu studii superioare –
generalişti. Scopul de bază a I ajutor
medical constituie înlăturarea, atenuarea
consecinţelor leziunilor care prezintă
pericol pentru viaţă, prevenirea
complicaţiilor posibile şi pregătirea
acestora către evacuarea de mai departe.
Timpul optimal – primele 5-6h după
rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2
grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea
poate conduce la deces) şi măsuri de