paginile

Ghid pentru S\n\tate 5-6

u Laptele matern, primul [i
cel mai important aliment
Ia[i - Restric]iile de
al bebelu[ului. Un articol
de Ioana Precupan,
consilier în al\ptare
acreditat IBCLC,
la Aeroport s-au
Maternitatea Arcadia Ia[i
Paginile Ghidului pentru s\n\tate sunt realizate
`n colaborare cu ARCADIA - SPITALE {I CENTRE MEDICALE
prelungit cu o lun\ 2
M I E R C U R I , 2 AUGUST 2023, NR. 147 (9695) www.ziaruldeiasi.ro 8 PA G I N I - 4 L E I
T
EN
M
A
N
O
B
A

Pre[edinte: Alexandru Låzescu Adresa redac]iei: Ia[i, Bd. Nicolae Iorga nr. 35 Telefon: 0232.271.271 Whatsapp: 0734.942785 Redactor-[ef: Toni Hri]ac

Notele la Rom=n\, dispropor]ie inexplicabil\

la examenul de la Facultatea de Drept, Ia[i

O ciud\]enie: „Ziarul de Ia[i”,

decari[ti respin[i
Testul la Limba Român\, pentru
admiterea la Facultatea de Drept din
cadrul Universit\]ii „Alexandru Ioan
Cuza” din Ia[i, a dat b\t\i de cap chiar
[i candida]ilor cu rezultate excep]ionale
ZIARUL
de azi
LOCAL 3 Conflictul cu Wizz
Banii soacrei: Poveste
`nc=lcit\ cu zeci de mii de lei,
bani oferi]i viitoarei soacre. Bani
ascun[i de procurori sau
`mprumut? La împrumuturile
între persoane fizice, legea
impune ca prob\ existen]a unui
contract, dar în cazul rudelor,
condi]ia nu este obligatorie.
la bacalaureat [i în to]i anii de studiu
o nou\ etap\ de
dezvoltare, al\turi
de Dan Fiterman
din liceu. Din totalul de 678 de Dan Fiterman, unul dintre proprietarii
candida]i, mai mult de jum\tate (345) grupului de firme care-i poart\ numele,
aveau medii peste 9 atât la Bac (care a intr\ pe pia]a media din Ia[i. Începând
cu 1 septembrie 2023, el va de]ine
contat în propor]ie de 50% din media compania care va edita „Ziarul de Ia[i”.
final\ la admitere), cât [i în anii de Mai multe am\nunte, `n pagina u 3
studiu (criteriu de departajare) [i erau
îndrept\]i]i s\ spere c\ vor fi admi[i
Ieri a `nceput Postul.
f\r\ probleme la facultate. Îns\ 17%
dintre ace[ti candida]i cu note foarte
Va ]ine pân\ la 15
bune au fost respin[i sau pu[i pe listele
de a[teptare. De ce a devenit examenul
august, la Adormirea
de Limba Român\ un obstacol atât de
greu de trecut? u Am\nunte [i posibile
explica]ii, pe larg, `n pagina 2
Maicii Domnului u 2
Cum s\ lup]i cu compania aerian\
neserioas\ pân\ la ultimul b\nu]? FOTBAL - Poli a r\mas f\r\ pre[edinte!
u pariu la desp\r]ire: Daniel Pancu [i Andrei Cristea vor ajunge antrenori
mari u Ciprian Paraschiv spune c\ a f\cut profit în an pandemic [i e unul
dintre principalii creditori ai clubului de fotbal ie[ean u contractul dintre
Air al unui ie[ean pre[edintele executiv al Politehnicii Ia[i [i Ciprian Paraschiv a ajuns la
final: Paraschiv, care a renun]at în acest an la acordul pe care-l avea cu Poli
foarte `nc\p\]=nat pe o perioad\ nedeterminat\ [i a acceptat o nou\ în]elegere, pân\ pe 31
iulie, a f\cut anun]ul desp\r]irii de echip\ pe pagina lui de facebook, textul
L\sat „cu ochii în soare” de operatorul fiind înso]it de o fotografie cu stema veche a grup\rii din Copou u Pagina 8
Wizz Air, un ie[ean s-a înc\p\]ânat s\ `[i

LOCAL
Evenimente: 320.000 lei de
la Prim\rie pentru 12
evenimente. Cel mai scump:
„S\rb\toarea Diasporei”.
2
ia înapoi [i ultimul leu] cheltuit pentru
biletul pe care nu l-a putut folosi. Firma Pagina 3 u ~ncep s\ curg\ banii pentru pistele
a fost obligat\ s\ returneze banii. Iat\
cum a procedat, pas cu pas! u Pagina 3 de biciclete. Nu `ns\ [i contractele de lucr\ri
Vremea probabil\ la Ia[i

LOCAL 3
M\surile fiscale preg\tite de
Falsa vecin\: Pensionar coali]ia de guvernare. Vezi
jefuit `n propria cas\ de o t=n\r\
care i s-a prezentat ca fiind
„vecina de sus, asistent\
Miercuri Joi Vineri aici „draftul” de ordonan]\!
Ý Max. 28ºC Ý Max. 33ºC Ý Max. 37ºC
medical\”. Cum s-a `nt=mplat?
Þ Min. 16ºC Þ Min. 19ºC Þ Min. 20ºC
u micro`ntreprinderile ce
realizeaz\ venituri de peste
300.000 lei, supuse unui impozit
de 3% din totalul cifrei de afaceri
Sâmb\t\ Duminic\ Luni u cum vor fi impozitate firmele
Mar]i,
Ý Max. 35ºC Ý Max. 28ºC Ý Max. 27ºC din zona IT? u Dar firmele mari?
8 august, Þ Min. 20ºC Þ Min. 17ºC Þ Min. 15ºC u Citi]i articolul din pagina 8
edi]ie cu carte Sursa: Accuweather.com
detalii `n pg.8
Partener:
Funda]ia
Antibiotice
{tiin]\ [i Suflet
2 Miercuri, 2 august 2023
A CTUALITATEA IE { EAN | ZIARUL DE IA { I

Notele la Limba Român\, o dispropor]ie inexplicabil\

pe scurt Restric]iile de la Aeroport la examenul de la Facultatea de Drept de la „Cuza”

S-a votat pentru concesionarea

termofic\rii Ia[ului. Un
consor]iu Austria - Elve]ia -
Germania este deja interesat
Prim\ria poate demara procedurile pentru
concesionarea serviciului de termoficare.
Consiliul Local (CL) a aprobat, alalt\ieri, un
studiu de oportunitate în acest sens, care
arat\ c\ acesta este cel mai bun scenariu pen-
tru înc\lzirea ora[ului: operarea sistemului
de c\tre un privat. Municipalitatea ar avea
deja discu]ii [i cu un consor]iu format din
firme din Austria, Elve]ia [i Germania. Cel
pu]in a[a a declarat ieri viceprimarul Daniel
Juravle în [edin]a CL, el subliniind c\, în
prezent, discu]iile se afl\ în etapa de evalu-
are a situa]iei generale a CET. Întrebat ulteri-
or care este numele consor]iului, vicepri-
marul a spus c\ nu poate face public\ infor-
ma]ia la acest moment în negocieri. Dac\
scap\ de CET, Prim\ria poate r\sufla u[urat\:
în ultimii doi ani, presiunea acestei activit\]i
asupra bugetului local a fost intens invocat\,
cheltuielile opera]ionale fiind foarte ridicate.
A[a cum ZDI relata ieri, gestiunea sistemu-
lui de termoficare de c\tre privat i-ar aduce
profit acestuia abia dup\ 4 ani de activitate,
în condi]iile în care vor fi f\cute investi]ii
estimate pân\ la concuren]a sumei de 70 mil-
ioane euro. Aceast\ informa]ie apare în
studiul de oportunitate aprobat de plen.
„Calendarul (deleg\rii serviciului, n.r.)
depinde de ni[te faze prealabile pe care tre-
buie s\ le îndeplineasc\ atât municipalitatea,
cât [i consor]iul care este interesat s\
investeasc\ în sistemul de termoficare [i s\-l
administreze pentru urm\torii 25 de ani. Nu
v\ pot da prea multe detalii în acest moment,
deoarece suntem într-un «due diligence». În
teorie, într-un interval de 4 luni, ar trebui s\
intr\m în Consiliul Local cu mai multe
detalii, dar asta depinde de cum evolueaz\
caracteristicile solicitate de consor]iu plus
factorii care ar duce la îndeplinirea
condi]iilor impuse”, a declarat, în plen,
viceprimarul Juravle. La [edin]a de alalt\ieri
a CL, Juravle a fost principalul reprezentant
al executivului, în condi]iile în care Mihai
Chirica a fost la Bucure[ti pentru semnarea
contractului de finan]are aferent reabilit\rii
pasajului Socola. Investi]ia, în cazul c\ruia
este semnat [i contractul de lucr\ri, benefici-
az\ de fonduri „rezervate” Ia[ului în cadrul
Programului „Anghel Saligny”. Valoarea
total\ a proiectului se ridic\ la aproape 52
milioane lei. (Alex ANDREI)
s-au prelungit cu `nc\ o lun\ O ciud\]enie: decari[ti la
u primele 150 de locuri de parcare, gata la mijlocul lunii
august: cele mai multe vor fi ocupate logistic, de
personalul tehnic, de mijloacele de transport public
acreditate - autobuze, microbuze [i taxiuri u la jum\tatea
lui septembrie vor fi disponibile peste 300 de locuri,
adic\ mai mult de 50 la sut\ din capacitatea parc\rii u
Graficul de lucr\ri stabilit
de conducerea aerog\rii cu cei
de la Strabag, compania care
construie[te terminalul de
pasageri T4 [i reamenajeaz\
„curtea” Aeroportului Ia[i,
prevede o deschidere gradual\
a accesului în parcare. Astfel,
într-o prim\ faz\, pân\ pe 15
august vor fi finalizate
lucr\rile din fa]a terminalului
T3 [i pe o por]iune din fa]a
terminalului T4.
Fazele 2 [i 3, care includ
lucr\rile din dreptul termi-
nalelor T1 [i T4, vor avea
încheiate lucr\rile pân\ la
jum\tatea lunii septembrie. La
acel moment, num\rul
locurilor de parcare reamena-
jate va dep\[i 300, respectiv
50 la sut\ din capacitatea
parc\rii extinse. „Num\rul de
locuri de parcare de care vom
dispune sunt insuficiente
pentru traficul din aceast\
perioad\ [i, pentru a evita
ambuteiajele, am solicitat
autorit\]ilor prelungirea
m\surilor de restric]ionare a
accesului pân\ pe 14 septem-
brie, când vor fi încheiate
lucr\rile din etapele 2 [i 3 [i
vom dispune de un num\r de
locuri de parcare suficiente
pentru a fi redeschis\”, pre-
cizeaz\ directorul general al
Aeroportului Ia[i. Romeo
Vatr\ adaug\ c\, pân\ atunci,
va fi asigurat\ parcarea pentru
echipajele de zbor, pentru per-
sonalul tehnic [i de mijloacele
Noul terminal, T4, de la Aeroportul Ia[i
de transport public acreditate –
autobuze, microbuze [i taxiuri.
Faza 4, care include c\ile
de acces din fa]a terminalelor
T1, T2 [i T3, se va definitiva
pe 15 octombrie. Dup\ înc\
dou\ s\pt\mâni va fi punct
final [i pentru Faza 5, în care
se vor încheia lucr\rile la
locurile de parcare din dreptul
noului terminal de pasageri [i
reconfigurarea c\ilor de acces
de aici. „Este un proces com-
plex [i trebuie s\ ]inem cont
c\ lucr\m sub cel mai mare
trafic pe care l-a avut
Aeroportul Interna]ional Ia[i.
Sper\m ca vremea s\ nu ne
dea planurile peste cap.
Extinderea parc\rii este parte
component\ a lucr\rilor la
noul terminal”, a men]ionat
directorul aerog\rii.
Pe de alt\ parte, cele 600
de locuri ale parc\rii extinse
se anun]\ deja insuficiente,
„Vom demara înc\ din acest
an documenta]iile pentru o
nou\ parcare de lung\ durat\
supraetajat\ de 1500 locuri,
cu trei niveluri, dup\
hangarul Aerostar, cu
finan]are din bugetul aero-
portului”, a anun]at Romeo
Vatr\ urm\torul obiectiv prior-
itar al extinderii infrastructurii
aeroportuare.
Cât prive[te vestea deloc
pl\cut\ de prelungire a
restric]iilor de acces la termi-
nalele de pasageri, „este o
obliga]ie s\ împ\rt\[im aceste
detalii de planificare [i
execu]ie, pentru c\ ne
respect\m pasagerii [i consid-
er\m ca transparen]a este
esen]ial\ atunci când aceste
lucr\ri produc disconfort în
accesul la aeroport”, a mai
spus Vatr\, invocând volumul
[i complexitatea lucr\rilor care
trebuie finalizate pân\ la
sfâr[itul anului. (Radu
ME{NI}|)
Bac, respin[i la facultate
Din toat\ Universitatea Alexandru
Ioan Cuza din Ia[i, examenul la
Limba român\ s-a dat doar la
Facultatea de Drept. {i asta pentru
c\, spune rectorul Universit\]ii, prof.
univ. Tudorel Toader,
“Interpretarea corect\ a con]inutu-
lui normei juridice, în]elegerea spir-
itului legii [i a voin]ei legiuitorului
necesit\ o foarte bun\ cunoa[tere a
limbii rom=ne. Fiecare participant
la înf\ptuirea justi]iei, indiferent de
rolul pe care îl are, interpreteaz\
legea; în plus, judec\torii o [i
aplic\. Perspectivele cunoa[teri
difer\, de la nivelul înv\]\mântului
preuniversitar fa]\ de sensul juridic.
De aici pot surveni [i unele difer-
en]e la calificativele ob]inute. Alte
diferen]e pot surveni din dificultatea
întreb\rilor de examen. Ne dorim ca
studen]ii no[tri sa aib\ o buna
cunoa[tere a limbii rom=ne, condi]ie
necesar\ pentru devenirea lor ca
buni juri[ti”.
Testul la Limba Român\ conta în
propor]ie de 50% pentru ca un candi-
dat s\ fie admis (cu condi]ia s\ fi
ob]inut cel pu]in nota 5 la test), iar
media examenului de bacalaureat
conta tot în propor]ie de 50%, în
timp ce criteriile pentru departajarea
candida]ilor cu aceea[i medie de
admitere erau nota la testul de limba
român\ [i media anilor de studii.
Acest din urm\ criteriu a fost, cu sig-
uran]\, pe placul majorit\]ii
candida]ilor. {i asta pentru c\ media
mediilor anilor de studiu a tuturor
celor 678 de candida]i a fost 9,36, în
timp ce media notelor la limba
român\ a fost 7,09.
Limba român\, a[a cum se vede [i
în grafic, a fost un obstacol dificil
pentru majoritatea candida]ilor.
Excluzând olimpicii, doar 4% dintre
candida]i au luat note între 9 [i 9,99
la acest test, în timp ce cei mai mul]i
au ob]inut note de 7 – 7,80 (35%)
sau de 6 – 6,80 (25%). De fapt, la
înscrierea pentru admiterea la
Bacalaureat se mai diminueaz\, dar
r\mâne important\ (1,5 puncte).
• Media la testul de Limba
Român\ a candida]ilor care [i-au
asigurat un loc cu tax\ la înv\]\mânt
cu frecven]\ redus\ a fost 7,12, în
timp ce media anilor lor de liceu a
fost 9,29, iar cea de la Bac a fost
8,85.
• Pe locurile cu tax\ la înv\]\mânt
cu frecven]\, cea mai mic\ not\
ob]inut\ la Limba Român\ în cazul
candida]ilor admi[i a fost 7, iar cea
mai mare a fost nota 9. De fapt, doar
doi candida]i au ob]inut 9 la Limba
Român\, în timp ce 16 au fost nota]i
cu 8 - 8,6, [i al]i 52 de candida]i au
primit note între 7 - 7,80.
• Pe locurile destinate candida]ilor
de etnie român\ au fost admise dou\
persoane, cu note de 6,2 - 6,5 la
limba român\ [i cu medii între 8,28 -
9,47 la bacalaureat [i în anii de
studiu.
• Al]i doi candida]i, proveni]i din
sistemul de protec]ie social\ au
ob]inut 6 [i 6,6 la Limba român\ [i,
pentru c\ aveau deja medii peste 9 la
bac [i în anii de studiu, au fost
accepta]i la forma de înv\]\mânt cu
frecven]\.
• Candida]ii din mediul rural
admi[i ([ase persoane), au avut o
medie de 7,67 la testul de limba
român\, în timp ce media anilor lor de
studiu a fost 9,32, iar cea de la Bac
8,78.
“E o prob-
lem\, nu se
mai studiaz\
gramatica. La
bacalaureat
nu sunt teste
de gramatic\,
pentru c\
limba român\
nu se studiaz\
în liceu.
Problema nu e la copii, ci la faptul
c\ în program\ nu mai exist\ lec]ii
de gramatic\. Institutul de lingvis-

A `nceput Postul. Va ]ine p=n\ la 320.000

Facultatea de Drept, 51% dintre can-
dida]i aveau rezultate excep]ionale la
Bac [i în anii de studii) [i riscul de a
tic\ Iorgu Iordan - Al. Rosetti a
f\cut demersuri pe lâng\ doi
mini[tri din Ministerul Educa]iei
cerând reintroducerea gramaticii în
nu fi admi[i era minim. Totu[i, zece
15 august, la Adormirea Maicii lei de la dintre ei nu au predat tezele la limba
român\ [i au fost nota]i cu 0, patru
candida]i excep]ionali au fost nota]i
licee, indiferent de profil. Pân\
acum, f\r\ rezultat, dar în]eleg c\
acum trei s\pt\mâni au reluat

Domnului. Permisiuni, obiceiuri Prim\rie cu note între 5 [i 5,80, în timp ce

Pe 15 august cre[tinii
ortodoc[i s\rb\toresc
Adormirea Maicii
Domnului, cunoscut\ în
popor ca Sfânta Maria
Mare. În aceast\ perioad\
premerg\toare s\rb\torii
cre[tinii postesc, fiind
considerat un post aspru,
asem\n\tor Postului Mare,
în care în fiecare zi de
luni, miercuri [i vineri
pân\ la ora 15.00 este
indicat s\ fie ]inut post
negru, iar dup\ aceast\ or\
se consum\ mâncare
uscat\. Mar]i [i joi se
m\nânc\ f\r\ ulei, doar
zilele de sâmb\t\ [i
duminic\ fiind dezlegare
la ulei [i vin. În popor se
spunea totu[i despre pos-
PUBLICITATE
tul Sfintei Maria Mare c\
este unul u[or, care poate
fi ]inut chiar [i de copii
sau de femei îns\rcinate
pentru a na[te u[or,
Fecioara Maria fiind
ocrotitoarea lor. Se mai
spune despre acest post c\
este unul al bucuriei [i al
evlaviei fa]\ de Maica
Domnului, în care se
citesc Paraclisele Maicii
Domnului, se fac pelerina-
je la biserici [i în care sunt
sporite rug\ciunile.
Pe vremuri, în
diminea]a zilei de Sf.
Maria, femeile care
mergeau la biseric\
împ\r]eau struguri, prune,
faguri de miere [i mergeau
în cimitir pentru a t\mâia
mormintele. Tot pe 15
august se spune c\ b\rba]ii
schimbau p\l\ria cu
c\ciula, iar cei care mai
purtau p\l\rii erau ironiza]i
de cei din jur. Tot atunci
este interzis sc\ldatul în
apa râurilor [i dormitul pe
prisp\, iar dup\ aceast\ zi
se deschidea sezonul
nun]ilor care ]inea pân\ la
intrarea în postul
Cr\ciunului. Perioada din-
tre cele dou\ Sânt\m\rii
este considerat\ optim\
pentru sem\n\turile de
toamn\. De asemenea,
data de 15 august este ulti-
ma zi în care florile sunt
culese [i în care sunt con-
siderate a fi „de leac”.
(C\t\lin HOPULELE)
pentru 12
evenimente
u cel mai scump:
„S\rb\toarea
Diasporei” u iat\
lista tuturor
manifest\rilor! u
Prim\ria va aloca noi fon-
duri pentru sus]inerea unor
evenimente care vor fi orga-
nizate în perioada urm\toare
la Ia[i. Este vorba despre o
sum\ de peste 320.000 lei
pentru 12 manifest\ri.
Singurul eveniment de pe
list\ care apar]ine Prim\riei
este „S\rb\toarea
Diasporei”, o manifestare
organizat\ anual, în luna
august. La celelalte eveni-
mente, municipalitatea este
partener. Cei mai mul]i bani
(75.000 lei) sunt prev\zu]i
pentru „Magia Serii în
Sunet [i Lumin\”, un spec-
tacol (în aer liber) organizat
de Oper\ în fiecare an [i care
adun\ mii de ie[eni. Al]i
50.000 lei vor fi aloca]i pen-
tru Festivalul Familiei, al
Mitropoliei Moldovei [i
Bucovinei. „Proiectul
dore[te s\ ofere un spa]iu de
recreere [i petrecere a unui
timp de calitate pentru
familii [i importan]a fami-
liei în firescul ei: b\rbat,
femei [i copii, precum [i
rolul pe care p\rin]ii îl
poart\ în dezvoltarea copi-
ilor lor”, spun organizatorii.
În cadrul unui proiect dis-
tinct, MMB va primi de la
Prim\ria Ia[i al]i 90.000 lei
pentru manifestarea
„Întâlnirea Tinerilor
Ortodoc[i din Moldova”. Pe
lista evenimentelor care vor
fi sprijinite de Prim\rie se
mai num\r\: Noaptea
Cercet\torilor Europeni
(35.000 lei), Festivalul
Na]ional de Tarafuri „Barbu
L\utaru” (8.000 lei),
Festivalul Interna]ional de
Muzic\ Bizantin\ (35.000
lei), Târgul de Carte
„Gaudeamus” (12.000 lei),
Festivalul Interna]ional de
Cultur\ [i Civiliza]ie
Româneasc\ „Româna[ul”
(25.000 lei), S\pt\mâna
European\ a Mobilit\]ii
(10.000 lei) [i trei
manifest\ri ale Universit\]ii
„Al. I. Cuza” (60.000 lei).
Sumele vor fi aprobate ast\zi
în cadrul [edin]ei ordinare a
Consiliului Local. (Alex
ANDREI)
majoritatea (173 de candida]i) au
avut note între 6 [i 7,80. Exceptând
olimpicii, doar 28 de candida]i dintre
elevii care, atât în liceu, cât [i la Bac,
au avut doar medii peste 9, au
ob]inut [i la testul gril\ de Limba
Român\ note peste 9 (pân\ la 9,60).
Dintre candida]ii excep]ionali, zece
au fost respin[i, iar 49 au ajuns pe
lista de a[teptare – adic\ 17% dintre
candida]ii cu medii peste 9 au avut
probleme la admitere din cauza testu-
lui la Limba Român\.
Tematica de examen, afi[at\ pe
siteul facult\]ii, anun]a c\ în vederea
verific\rii cuno[tin]elor de limba
român\ elementele supuse verific\rii
se refer\ la aspecte lexicale [i seman-
tice (de exemplu, identificarea sen-
surilor corecte ale unor cuvinte,
recunoa[terea rela]iilor de sinonimie,
antonimie, omonimie [i paronimie
dintre cuvinte, identificarea [i uti-
lizarea adecvat\, în contexte variate,
a sinonimelor, antonimelor, omon-
imelor [i paronimelor unor cuvinte),
dar [i la aspecte gramaticale (cum ar
fi identificarea formei corecte de
gen, num\r [i caz a unor substantive;
utilizarea adecvat\ a formelor articu-
late; identificarea formei corecte de
feminin a unor adjective;
recunoa[terea adjectivelor f\r\ grade
de compara]ie etc) sau de ordin
fonetic [i ortografic (de exemplu,
accentuarea corect\ a cuvintelor sau
identificarea formelor corecte din
punct de vedere ortografic).
“Întreb\rile vizeaz\ chestiuni
necontroversate, a c\ror rezolvare
corect\ decurge din cunoa[terea
principiilor actualei norme literare
române[ti probând capacit\]ile pe
care le au candida]ii în ceea ce
prive[te: definirea [i corecta uti-
lizare a feluritelor cuvinte [i forme,
distingerea între diferitele posi-
bilit\]i pe care limba le ofer\ [i felul
în care norma literar\ le actual-
izeaz\ - la nivel lexical-semantic,
gramatical [i fonetic [i explicarea în
mod corect a solu]iilor pentru care
s-a optat, testul urm\re[te s\ ofere o
imagine corect\ [i real\ asupra
bunei cunoa[teri [i st\pâniri a lim-
bii române [i asupra deprinderilor
de a utiliza corect norma literar\
contemporan\”, se mai preciza pe
site-ul facult\]ii. Excluzând
extremele (olimpicii, nota]i cu 10, [i
candida]ii care au ob]inut nota 0 la
Limba Român\), media notelor
ob]inute la testul de limb\ român\ de
c\tre candida]ii cu note foarte mari a
fost de 7,52, în timp ce media medi-
ilor lor de la Bacalaureat a fost de
9,41, iar cea din anii de studiu de
9,62.
La câteva s\pt\mâni dup\
Bacalaureat, notele la limba român\
ale acestor candida]i erau cu aproape
dou\ puncte la mici la Limba
Român\ decât mediile examenelor
lor de la finalizarea liceului [i cu
peste dou\ puncte mai mici decât
mediile din anii de studiu. Dac\
includem [i candida]ii cu medii sub 9
în anii de studiu [i la Bac, diferen]a
între media la testul de Limba
Român\ [i media mediilor de la
demersurile. {i au dreptate, trebuie
f\cut ceva, în condi]iile în care
analfabetismul func]ional a ajuns la
46%, potrivit ultimelor rezultate ale
evalu\rilor PISA. De aceea, nu m\
mir\ aceste note, chiar sunt mari.
Ace[ti copii, care au sus]inut exam-
enul la Drept, sunt dintre cei care
în]eleg ce citesc, dar nu au mai
înv\]at gramatica, au uitat-o”, a
explicat pentru Ziarul de Ia[i director
Institutul de Filologie Român\ „A.
Philippide” din Ia[i, cercet. [t. I, dr.
Gabriela Haja (foto).
De aceea[i p\rere este [i Serinella
Zara (foto jos), profesor de Limba [i
Literatura Român\ la Colegiu Mihai
Eminescu din Ia[i: „Eu, ca profesor
de rom=n\, ar
trebui s\-i
ajut, dar pro-
grama
claselor
IX – XII nu
cuprinde
no]iunile
cerute la
admiterea la
facultate.
Chiar m-am sim]it vinovat\, adesea.
{i înc\ la Ia[i e un examen mai
onest, bazat pe ceea ce ar puteau [ti
copiii din cele înv\]ate în clasa a
VIII-a. Studiind dup\ culegeri,
copiii pot lua examenul. Înc\ cei
care vor s\ dea examen la
Bucure[ti, la Drept sau la Poli]ie,
trebuie s\ fac\ medita]ii speciale. În
principiu, la Ia[i se verific\ fonet-
ic\, vocabular [i foarte pu]ine ele-
mente de morfo-sintax\, în timp ce
Bucure[tiul cere chestiuni de spe-
cialitate, care nu se înva]\ nici în
gimnaziu, [i nici în liceu, compli-
cate [i discutabile, cu care nici gra-
maticii nu sunt de acord. Acest exa-
men [i programa de liceu ar trebui
gândite ca o continuitate, dar nu o
continuitate cu clasa a opta, cum se
întâmpl\ la Ia[i. Sau cu nimic, cum
se întâmpl\ la Bucure[ti”.
Lec]iile de gramatic\ ar trebui
reintroduse în programa de liceu,
spune categoric Serinella Zara, care
adaug\: „Eu sunt convins\ chiar c\
cei care dau examenul \sta de
limba român\ la admiterea la facul-
tate vor vorbi [i vor scrie mai corect
în român\ decât genera]iile ante-
rioare, care nu au sus]inut exam-
enul”. Iar Gabriela Haja, de la
Institutul Philippide, lanseaz\ o
întrebare la care Ministerul
Educa]iei ar trebui s\ dea în cele din
urm\ un r\spuns: „Exist\ tot felul de
obiective pentru înv\]\mânt, în gen-
eral, dar unul dintre aceste obiec-
tive ar trebui s\ fie ca orice absolv-
ent de liceu s\-[i cunoasc\ propria
limb\. M\ refer, desigur, la limba
na]ional\, pentru c\ România este
]ara cu cele mai multe limbi ale
minorit\]ilor recunoscute oficial. În
2007 aveam 20 de limbi vorbite în
România – altele decât româna –
zece cu protec]ie general\ [i zece
care beneficiau de protec]ie sporit\.
{i de atunci s-au mai ad\ugat câte-
va, mi se pare. {i este bine a[a. Dar
cine protejeaz\ limba român\?”
(Cristina PETRACHE)
 ZIARUL DE IA { I
L OCAL / E CONOMIC Miercuri, 2 august 2023 3

„Ziarul de Ia[i”, o nou\ Poveste `nc=lcit\ cu zeci de mii de

etap\ de dezvoltare, lei, bani oferi]i viitoarei soacre. Bani
al\turi de Dan Fiterman ascun[i de procurori sau `mprumut?
Dan Fiterman (foto), unul
dintre proprietarii grupului de
firme care-i poart\ numele,
intr\ pe pia]a media din Ia[i.
Începând cu 1 septembrie
2023, el va de]ine compania
care va edita “Ziarul de Ia[i”.
Cunoscut pentru dezvoltarea re]elei med-
icale “Arcadia”, dar [i pentru activitatea sa
în alte zone de business, Dan Fiterman
spune c\ investi]ia în media este o priori-
tate acut resim]it\ peste tot în
lume. ”Societatea are nevoie de o pres\
s\n\toas\, a[a cum are nevoie de oameni
s\n\to[i. Media trece acum printr-un
moment de tranzi]ie generat de
schimb\rile tehnologice. Este un punct
de cotitur\ care schimb\ peisajul infor-
ma]ional [i pune în eviden]\ nevoia de
repere. Unde g\se[ti informa]ia de cali-
tate [i unde este doar zvon sau dezinfor-
mare? Am ales “Ziarul de Ia[i” pentru
c\ face parte categoric din prima zon\
calitativ\. Este ziarul fanion al ora[ului,
îl citesc de la înfiin]are [i am toat\
încrederea în echipa care-l editeaz\. Voi
investi în presa de mâine, în modernizare
[i în dezvoltarea con]inutului editorial de
calitate. Acesta este un bussiness de
s\n\tate social\ [i este pe termen lung.
Vom dezvolta produse editoriale noi, vom
acorda o aten]ie sporit\ mediului de
afaceri [i vom dinamiza politica de
vânz\ri [i monetizare. Nu vor fi
schimb\ri în politica [i echipa editorial\,
la care am apreciat întotdeauna onesti-
tatea [i urm\rirea adev\rului.”, ne-a
declarat Dan Fiterman.
La rândul s\u, redactorul [ef Toni Hri]ac,
care a de]inut pachetul majoritar la com-
pania care editeaz\ ziarul, spune c\
parteneriatul cu Dan Fiterman vine “la
locul [i momentul potrivit”. ”Mare parte
din pres\ s-a tabloidizat, iar re]elele
sociale au divizat societatea. “Ziarul de
Ia[i” a r\mas un canal media de calitate,
un liant comunitar axat pe valori solide,
practici deontologice [i sinceritate.
Parteneriatul cu Dan Fiterman vine la
locul [i momentul potrivit pentru a abor-
da performant noile provoc\ri ale
tehnologiei. Un nou site, înt\rirea
echipei editoriale, noi abord\ri în zona
de business, videopodcast [i debating
sunt câteva dintre obiectivele prioritare
pe care ni le-am propus. {i, înainte de
toate, va fi, a[a cum am procedat în cei
33 de ani de la înfiin]are, interesul citi-
torului”, a spus Toni Hri]ac.
Despre Dan Fiterman
Dan Fiterman este cunoscut pentru
proiectele de succes pe care le deruleaz\
în zone diverse – domeniile farmaceutic,
medical, imobiliare, HoReCa etc. Arcadia
Spitale [i Centre Medicale este un reper
pentru pacien]ii din regiunea de nord-est [i
din întreaga ]ar\, având o structur\ com-
plex\, care cuprinde spitale, policlinici,
centre de imagistic\ [i o maternitate.
Spitalul de Recuperare Medical\ Arcadia,
cel mai recent spital din Re]eaua Medical\
Arcadia, este rezultatul unei investi]ii de
peste 20 de milioane de euro [i reprezint\
cea mai complex\ solu]ie medical\ de
acest tip din Europa.
Inspirate de comunitate [i de nevoile sale,
proiectele de investi]ii derulate de Dan
Fiterman r\spund provoc\rilor actuale
într-un mod autentic, bazat pe observare
continu\, în]elegere deplin\ [i r\spuns
direct [i adecvat, prin strategii atent gân-
dite. Prin companiile pe care le de]ine,
Dan Fiterman se implic\ în via]a comu-
nit\]ii [i prin sus]inerea programelor deru-
late de funda]ii [i asocia]ii din Ia[i [i
România, dar [i prin implementarea pro-
gramelor proprii, destinate sprijinirii dez-
volt\rii educa]iei [i s\n\t\]ii.
Despre „Ziarul de Ia[i”
Ziarul de Ia[i este liderul presei ie[ene, cel
mai important ziar al comunit\]ii [i un
reper al presei scrise din România. Primul
num\r al ziarului a ap\rut în data de 27
mai 1991. Jurnali[ti forma]i la [coala sa de
pres\ se afl\ în pozi]ii de conducere în
redac]iile ziarelor, televiziunilor [i pos-
turilor de radio din întreaga ]ar\. Ziarul
este tip\rit în format broadsheet, având 8-
10 de pagini. Apare de luni pân\ vineri [i
are un caracter generalist. Cotidianul
Ziarul de Ia[i se distribuie în jude]ul Ia[i,
atât în mediul urban cât [i în cel rural.
Ziarul de Ia[i are o prezen]\ consistent\ în
spa]iul online, atât prin intermediul site-
ului ziaruldeiasi.ro cât [i prin intermediul
conturilor deschise pe cele mai importante
re]ele sociale : Facebook, Instagram,
Twitter [i Pinterest. La acestea se adaug\
e.ziaruldeiasi.ro – solu]ia prin intermediul
c\reia se ofer\ accces pe baz\ de abona-
ment la Edi]ia Digital\ Ziarul de Ia[i în
format pdf.
Ziarul de Ia[i ofer\ anual Premiul Na]ional
pentru Proz\, aflat la cea de-a 21 edi]ie,
care se bucur\ de un prestigiu deosebit în
lumea literar\. Împreun\ cu Editura
Polirom, editeaz\ s\pt\mânalul
“Suplimentul de Cultur\”, cu distribu]ie
local\, lunea, împreun\ cu “Ziarul de Ia[i”,
[i na]ional\, în principalele libr\rii ale ]\rii.
Ziarul de Ia[i a ini]iat, împreun\ cu
Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i,
Funda]ia Pro Ruralis, care, cu sprijinul
comunit\]ii de afaceri, a institu]iilor
publice locale [i a persoanelor fizice,
[colarizeaz\ anual, la cele mai bune
licee din Ia[i, 100 de copii din mediul
rural, cu performan]e deosebite dar
lipsi]i de posibilit\]i materiale. Funda]ia
Pro Ruralis se afl\ în cel de-al 24 an de
activitate. (Redac]ia)
Un ie[ean a chemat-o în judecat\ contract scris. Bogdan H. cerea înapoi suma demonstra existen]a unui împrumut. „În priv-
de 52.906 lei, r\mas\ din împrumutul ini]ial. in]a lipsei unui înscris care sa probeze con-
pe mama fostei sale prietene, De cealalt\ parte, Gabriela D. a afirmat c\ tractul de împrumut, instan]a apreciaz\ c\ pot
cerând bani pe care i-ar fi ac]iunea b\rbatului avea doar un caracter fi reale sus]inerile reclamantului de imposi-
acordat cu împrumut. La [icanatoriu, Bogdan H. voind de fapt s\ se bilitate moral\ de preconstituire a unei dovezi
r\zbune pe fiica femeii. Aceasta ceruse [i scrise, date fiind rela]iile de încredere, îns\
împrumuturile între persoane ob]inuse un ordin de protec]ie împotriva lui, chiar [i în aceste condi]ii, reclamantul nu a
fizice, legea impune ca prob\ depunând totodat\ o plângere pentru tentativ\ reu[it s\ probeze existen]a contractului de
existen]a unui contract, dar în la omor, dup\ ce b\rbatul o [icanase în trafic, împrumut [i cu atât mai pu]in c\ s-a îndeplinit
acro[ându-i autoturismul [i încercând s\-i o cerin]a esen]ial\ pentru validitatea contrac-
cazul rudelor, condi]ia nu este r\stoarne ma[ina în [an] sau s\ o împing\ pe tului de împrumut [i anume existen]a con-
obligatorie, dat\ fiind natura contrasens. Femeia a explicat c\ nu era vorba sim]\mântului pârâtei la încheierea pretinsu-
rela]iei. Judec\torii au avut de de niciun împrumut. În fapt, cercetat de lui contract. Faptul c\ pârâta i-a restituit
DIICOT pentru trafic de droguri [i sp\lare de reclamantului la data de 09.12.2020 suma de
pus în balan]\ cuvântul unuia bani, Bogdan H. încercase s\-[i pun\ averea la 3000 de euro nu formeaz\ convingerea
contra cuvântului celeilalte. ad\post, transferându-i banii respectivi. instan]ei c\ voin]a real\ a p\r]ilor a fost de a
Ulterior, în noiembrie 2020 îi transferase încheia un contract de împrumut”, au apreciat
În plângerea sa, Bogdan H. a explicat c\ îi înapoi 4.500 de euro. O lun\ mai târziu, îi judec\torii. În momentul transfer\rii banilor de
acordase cu împrumut Gabrielei D. suma de d\duse al]i 3.000 de euro, iar în ianuarie înc\ la Bogdan H. la Gabriela D. prin banc\, singura
67.500 lei la începutul anului 2020, prin trans- 1.000 de euro. Diferen]a de 5.000 de euro i-o men]iune f\cut\ fusese „transfer”, nu „împru-
fer bancar. La acea dat\, rela]ia dintre cei doi pl\tise în cursul anului 2021, în mân\. Îi retur- mut” sau alt termen sinonim. Cum existen]a
era apropiat\, b\rbatul botezându-i un nepot nase deci to]i banii. unui împrumut nu fusese demonstrat\, magis-
femeii [i existând la un moment dat posibili- În analiza dosarului, magistra]ii Judec\- tra]ii Judec\toriei au decis respingerea cererii
tatea unei înrudiri. Dup\ 10 luni, femeia i-ar fi toriei au f\cut referire la prevederile Codului ca neîntemeiat\. Bogdan H. mai are [ansa
returnat 3.000 de euro, dar atât. În]elegerea Civil despre împrumuturile între persoane fiz- apelului, sentin]a primei instan]e nefiind defin-
fusese doar verbal\, nefiind întocmit niciun ice. Or, prima problem\ era tocmai de a se itiv\. (Nicolae MANOLIU)
Iat\ cum s\ lup]i cu compania
aerian\ neserioas\ p=n\ la
ultimul b\nu]! Conflictul cu Wizz
Air al unui ie[ean `nc\p\]=nat
D\nu] A. î[i f\cuse pl\ti]i pe primul bilet [i cump\rat de D\nu] A.,
rezervare pentru zborul „creditele” primite de la judec\torii nu au putut
Bucure[ti – Santorini [i companie. La plângerea re]ine în favoarea com-
retur, pl\tind 1.041 lei. ie[eanului, reprezentan]ii paniei buna credin]\.
~ncep s\ curg\ banii Zborul urma s\ aib\ loc
pe 28 aprilie anul trecut.
Wizz Air nu au depus
întâmpinare, astfel încât
La solicitarea ie[eanu-
lui, magistra]ii
pentru pistele de Orarul acestuia a fost îns\
modificat de Wizz Air, iar
ie[eanul a cerut banii
magistra]ii au avut la dis-
pozi]ie doar situa]ia, a[a
cum era prezentat\ de
Judec\toriei au decis [i
obligarea companiei la
plata dobânzii legale la
biciclete. Nu `ns\ [i înapoi. A primit îns\ doar
772,8 lei, [i nu `n bani ci
în „credite” Wizz Air:
petent. Conform Codului
Civil, contractul valabil
încheiat are putere de
suma de 269 lei, începând
cu data cump\r\rii celui
de-al doilea bilet. Wizz
contractele de lucr\ri bani pe care îi putea
folosi doar la
lege între p\r]ile contrac-
tante, rezervarea unui
Air ar fi putut fi obligat\
[i la plata cheltuielilor de
achizi]ionarea unui alt bilet de avion având car- judecat\, fiind partea care
Banii pentru construirea pistelor pentru bicicli[ti au bilet. Cum ie[eanul voia acterul unei rela]ii con- a pierdut procesul. Pentru
început s\ fie împ\r]i]i de anul trecut prin PNRR, dar abia totu[i s\ ajung\ în tractuale. De asemenea, aceasta, ar fi trebuit îns\
de acum încep lucr\rile. Administra]ia comunei }u]ora Santorini, a mai cump\rat legea prevede c\ „p\r]ile ca D\nu] A. s\ precizeze
este prima din jude] care a atribuit, la sfâr[itul s\pt\mânii un bilet, pe 22 iunie. De trebuie s\ ac]ioneze cu valoarea acestor cheltu-
trecute, contractul de amenajare a 6 km de piste. Firma aceast\ dat\, a trebuit s\ bun\ credin]\ atât la ieli. El nu a f\cut îns\
Ungureanu Trans, care [i l-a adjudecat pentru 1,26 mil- pl\teasc\ 1.542 lei, din negocierea [i încheierea acest lucru pân\ la
ioane de lei, are trei luni la dispozi]ie s\ finalizeze re]eaua care 772 lei, în „credite”. contractului, cât [i pe tot închiderea dezbaterilor pe
local\. „Pista pentru biciclete proiectat\ are continuitate Ulterior, D\nu] A. s-a timpul execut\rii sale”. fondul cauzei. Sentin]a
[i va asigura conexiune cu puncte de interes de la nivel adresat instan]ei, cerând Or, cum Wizz Air nu a Judec\toriei nu este înc\
local, precum dispensarul, [coala, sediul prim\riei, biser-
obligarea Wizz Air la explicat în niciun fel de definitiv\, ea putând fi
ica”, se arat\ în Caietul de sarcini care a înso]it procedura restituirea sumei de 269 ce nu decontase în contestat\ cu apel. (Alex
de licita]ie. Documentul precizeaz\ [i structura pistei:
l\]ime a platformei variabil\ între 1,2-2m, 15 cm strat de lei, diferen]a dintre banii întregime biletul Z|NOAG|)
funda]ie din balast, 5 cm strat de nisip [i 10 cm grosime
plac\ din beton. „Re]eta” a fost preluat\ de comuna
H\rm\ne[ti, care a[teapt\ pân\ joi ofertele în cadrul
licita]iei care a pornit de la 1,05 milioane de lei. Aici,
Pericolele care ne pândesc în
urmeaz\ s\ fie amenaja]i 800 de metri de pist\ în intravi-
lanul satului H\rm\ne[tii Vechi [i 1200 de metri în satul
Bolde[ti. Cerin]a este „o l\]ime a pistei de minim 2,0 m
concedii, vara: sfaturile medicilor
Medicii atrag aten]ia asupra pericolelor crescute de nitra]i pot proveni din mai
amenajat\ în dou\ piste de l\]ime minim 1 metru, câte care pot ap\rea atunci când alegem s\ multe surse, compozi]ia natural\ a solului,
una pentru fiecare sens de circula]ie, care este continuu plec\m în concedii în ]ar\ sau în str\in\tate, folosirea pe scar\ larg\ a fertilizantelor
pe toat\ lungimea [i asigur\ conexiunea între puncte de mai ales pe perioada verii. Spre exemplu, azotoase, nerespectarea condi]iilor igieni-
interes local”, precizeaz\ anun]ul de licita]ie. Dup\ una dintre cele mai des întâlnite recomand\ri co-sanitare [i de amplasare a fântânilor.
atribuirea contractului, cele dou\ piste trebuie s\ fie final- vorbe[te despre consumul apei din surse Conform legisla]iei în vigoare, în cazul în
izate în decurs de un an. {i comuna Ciorte[ti beneficiaz\ de care nu sunt sigure sau asupra c\rora exist\ care apa din fântânile [i izvoarele publice
o finan]are de 1,5 milioane de lei, bani cu care unele îndoieli. Ca exemplu, Direc]ia de are concentra]ia de nitra]i mai mare decât
administra]ia urm\re[te construirea a 6,5 km de piste pen- S\n\tate Public\ Buz\u a trimis un raport valoarea prev\zut\ în lege, prim\ria este
tru biciclete. Platforma luat\ în calcul este de 1,2 metri, solicitat de Agerpres în care se men]iona obligat\ s\ asigure apa potabil\ gratuit
m\rginit\ de borduri, semnalizat\ cu 52 de indicatoare în faptul c\ dou\ treimi dintre probele luate din pentru sugari [i copii mici pân\ la 3 ani”,
total [i, bineîn]eles, cu marcaje longitudinale [i transver- fântâni de la începutul anului erau necon- au men]ionat reprezentan]ii DSP Buz\u în
sale. Termenul de depunere a ofertelor este 18 august, forme. Riscul cel mai mare este de raportul publicat de Agerpres. Un alt pericol
lucr\rile fiind preconizate s\ dureze 7 luni. intoxica]ie cu nitri]i, care poate fi fatal\, în care poate ap\rea în concedii îl dubleaz\ pe
Toate trei comunele sunt men]ionate în lista proiectelor special în cazul copiilor cu vârsta de sub trei cel deja existent legat de mu[c\turile de
de acest fel declarate câ[tig\toare pe 2 noiembrie anul tre- ani. Speciali[tii atrag aten]ia c\ situa]ia, de[i c\pu[e. Speciali[tii germani au realizat un
cut la Ministerul Dezvolt\rii. Cei mai pu]ini bani au ajuns poate nu comparabil\ cu cea din Buz\u, studiu, citat de 360medical.ro, în care arat\
la Vl\deni, doar 203 mii lei, Criste[ti [i {cheia, pu]in peste exist\ riscul s\ fie repetat\ [i în jude]ele de c\ Virusul Alongshan s-a r\spândit [i în mare
730 de mii de lei la fiecare, iar cei mai mul]i, la Holboca, munte sau la cele de mare, unde se îndreapt\ parte din Europa. Aceasta este o infec]ie care
2,1 milioane de lei, Stolniceni-Pr\jescu, 1,85 de milioane, oamenii cu prec\dere acum, în sezonul esti- a ap\rut acum [ase ani, în China, [i nu a dat
[i Victoria, 1,82 milioane de lei. Pe list\ mai apar comunele val, [i în zilele caniculare vor vrea s\ se pân\ în prezent o boal\ grav\ la oameni, dar
Aroneanu, Bal[, Br\e[ti, Coarnele Caprei, Gol\ie[ti, r\coreasc\ hidratându-se de la astfel de surse d\ unele simptome mai severe ce sunt ade-
Lungani, Miroslove[ti, Mo]ca, Movileni, Plugari, R\chiteni de ap\. „În apa de fântân\, concentra]iile sea asociate gripei. (C\t\lin HOPULELE)
[i Tansa. Cu câteva zile înainte, pe 19 octombrie, comuna
Dume[ti primise 1,18 milioane de lei în acela[i scop, dar
nicio licita]ie nu a fost lansat\ pân\ acum. Interesant este c\
ora[ul Podu Iloaiei este câ[tig\torul incontestabil al
selec]iei, numele localit\]ii ap\rând în dou\ rânduri la
Ministerul Dezvolt\rii [i Lucr\rilor Publice, iar o dat\ la
Administra]ia Fondului de Mediu. Astfel, odat\ cu
comunele enumerate mai sus, administra]ia Podu Iloaiei
apare cu aproape 12 milioane de lei aloca]i în acest scop.
Trei s\pt\mâni mai târziu, pe 23 noiembrie, ora[ului îi mai
sunt repartizate 4,86 de milioane. A[a cum am relatat deja,
prim\ria local\ a ob]inut [i de la Administra]ia Fondului de
Mediu 2,84 milioane de lei pentru 2,84 km de piste. Totu[i,
pân\ acum, Prim\ria Podu Iloaiei nu a lansat nicio proce-
dur\ menit\ s\ achizi]ioneze serviciile de execu]ie a pistelor
de biciclete. (Radu ME{NI}|)

Pensionar jefuit `n propria cas\ de o t=n\r\ care i s-a

prezentat ca fiind „vecina de sus, asistent\ medical\”
Un ie[ean a fost jefuit în
propria cas\ de o escroac\
ce s-a prezentat ca fiind o
vecin\ de la un etaj
superior. Aceasta a profitat
de vârsta [i buna-credin]\ a
b\trânului, care o mai
ajutase de altfel [i cu alt
prilej. De aceast\ dat\,
judec\torii au decis s\ o
trimit\ dup\ gratii.
În dup\-amiaza zilei de 28
octombrie 2020, Ana Maria
Todirel a sunat la u[a lui T.C.,
în vârst\ de 85 de ani. Femeia s-
a prezentat sub un nume fals,
spunând c\ este asistent\ med-
ical\ [i locuie[te în acela[i bloc.
I-a cerut b\trânului o sum\ de
bani pentru a-[i cump\ra de
mâncare. Lui T.C. nu i s-a p\rut
nimic suspect [i a primit-o în
locuin]\. A scos dintr-o borset\
100 de lei [i i-a întins femeii.
De altfel, cu un alt prilej, când
femeia îi spusese c\ mama sa e
bolnav\, îi mai d\duse 300 de
lei. De aceast\ dat\, Todirel s-a
l\comit. A a[teptat un moment
în care T.C. nu era atent [i i-a
sustras din borset\ [i restul ban-
ilor, respectiv înc\ 800 de lei. furt [i în[el\ciune, trei dintre ele faptul c\ la 24 de ani, avea deja
Pe scara blocului erau insta- aflându-se deja pe rolul trei copii. Tân\ra a fost con-
late camere video de supraveg- Judec\toriei ie[ene [i fusese are- damnat\ la 9 luni de închisoare,
here, astfel încât poli]i[tilor nu stat\ preventiv în alt\ cauz\. pedeaps\ care s-a ad\ugat la cea
le-a fost foarte greu s\ o identi- Anul trecut, Todirel mai fusese anterioar\. Pedeapsa rezultat\ va
fice pe Todirel, mai ales c\ condamnat\ o dat\, cu sus- fi de 1 an [i 5 luni de închisoare
aceasta le era o „cuno[tin]\” mai pendare. În fa]a judec\torilor, [i va fi executat\ în regim de
veche. Femeia era deja cercetat\ Todirel [i-a recunoscut fapta, dar deten]ie. Sentin]a nu este defini-
în mai multe dosare penale pen- acest lucru nu a ajutat-o prea tiv\, ea putând fi atacat\ cu apel.
tru s\vâr[irea unor infrac]iuni de mult, dup\ cum nu a ajutat-o nici (Alex Z|NOAG|)
4 Miercuri, 2 august 2023
O PINII ZIARUL DE IA { I

EUROPA DE ACAS|
EDITORIAL

O nou\ invita]ie
pentru Moscova
Lovitura de stat din Niger, eveniment bine
primit la Moscova, [i repercusiuniule asupra
Occidentului
M iercurea trecut\, pre[edintele Republicii
Niger, Mohamed Bazoum, a fost
înl\turat de la putere printr-o lovitur\ de
stat militar\, guvernarea fiind preluat\ de o junt\
condus\ de generalul de brigad\ Abdourahamane
Tchiani, anterior comandantul g\rzii
preziden]iale. Mass media interna]ionale au ofe-
rit deja ample relat\ri despre insatisfac]ia
Occidentului, pentru care pre[edintele Bazoum,
desemnat prin alegeri libere,reprezenta ultimul
aliat din Sahel, regiune dramatic afectat\ de
rebeliuni islamiste. Pe de alt\ parte, a[a cum era
de a[teptat, evolu]iile din Niger au fost bine pri-
mite la Moscova, în condi]iile în care Kremlinul
- inclusiv prin intermediul grup\rii Wagner - î[i
extinde puternic influen]a în zon\.
Dup\ cum se [tie, puciul din Niger vine la scurt
timp dup\ cele din Mali (mai 2021) [i Burkina
Faso (septembrie 2022), toate având în comun,
cel pu]in declarativ, nemul]umirea for]elor arma-
te fa]\ de modul în care guvernele participau la
lupta împotriva mili]iilor islamiste, sub coordo-
nare francez\. În fapt, Fran]a pare s\ fie, cel
pu]in pentru moment, marele perdant al
evolu]iilor politice din Sahel: dup\ o ac]iune
militar\ de succes împotriva islami[tilor în nor-
dul Republicii Mali, în 2013, Parisul a decis s\
extind\ ostilit\]ile pe un front mai larg, în Sahel,
expunându-se riscului ca prezen]a sa militar\ s\
fie instrumentat\ politic de oponen]ii regimurilor
ce s-au aliniat liniei franceze. {i, pe fondul unor
vechi [i complexe conflicte interne, alimentate
de factori economici, etno-rasiali [i religio[i, dar
[i de resuscitarea interesat\ a discursului antico-
lonialist, în Mali, Burkina Faso [i, acum, în
Niger s-au produs puternice reac]ii antifranceze
[i antioccidentale.
F\r\ a detalia, aici, asem\n\rile [i diferen]ele din-
tre procesele politice din cele trei ]\ri men]iona-
te, se poate observa e[ecul abord\rii
administra]iilor Hollande [i Macron, care s-au
angajat pe termen lung în Sahel, f\r\ a avea sufi-
cient\ influen]\ asupra angrenajelor militare din
]\rile-gazd\. Iar trecerea gradual\ la o logic\ de
tip R\zboi Rece în nucleul sistemului
interna]ional (Occident – Rusia/China) a f\cut ca
periferia sistemului s\ redevin\ tentant\ pentru
Scena balconului din ‘68 (I)
Florin CÎNTIC
La 55 de ani de la invadarea
Cehoslovaciei de c\tre sovietici [i
acoli]i, mai st\ruie înc\ mitul curajului
ar\tat de Nicolae Ceau[escu. Cum am
scris, tot aici, despre acest subiect acum
cinci ani, a[ relua aceste articole de
august. {i, poate, de memorie lucid\.
Î n noaptea de 20 spre 21 august 1968,
trupele Pactului de la Var[ovia (minus
România [i Albania), conduse de
generalul sovietic Iam[cikov ocupau
Cehoslovacia. Dup\ sursele celui mai
important specialist de la Oxford,
profesorul R. J. Crampton, era vorba de
29 de divizii (marea majoritate trupe
sovietice dislocate în R.D.G., Polonia,
Ucraina [i Ungaria, precum [i armate
na]ionale), 7500 de tancuri [i 1000 de
avioane care au luat cu asalt punctele
strategice [i în câteva ore au preluat
controlul întregii ]\ri, pre[edintele
Svoboda [i Ministrul Ap\r\rii, Dzur,
oprind armata ceh\ s\ r\spund\ militar [i
cerând popula]iei s\ nu opun\ rezisten]\.
Secretarul General al Partidului Comunist
Ceh, Alexander Dub�ek, cel care ini]iase
un curent reformist în partid de la
preluarea puterii, în ianuarie a acela[i an,
a fost arestat [i dus la Moscova împreun\
cu membrii întregului guvern.
Opera]iunea a fost denumit\ „Danubius”,
dup\ remarca furioas\ a lui Brejnev
despre „cârd\[ia dun\rean\” a Iugoslaviei
[i a României cu Cehoslovacia [i avea ca
scop „oprirea contrarevolu]iei” pe care o
încercau reformi[tii cehi, cei care în
Manifestul celor 2000 de cuvinte
vorbeau despre pluripartidism, despre
refacerea unui partid social-democrat,
despre depolitizarea armatei, despre
libertatea presei [i de con[tiin]\, despre
ridicarea cenzurii [i despre reabilitarea
victimelor politice ale stalinismului.
Ce treab\ avea Ceau[escu cu acest
program reformator? Niciuna. Ajuns la
putere dup\ moartealui Dej din eroarea de
judecat\ a lui Ion Gh.Maurer (care l-a
crezut mai tân\r, mai docil [i mai deschis
~N R|SP|R
decât Gheorghe Apostol), Ceau[escu a
dus mai departe cele dou\ mari schimb\ri
de direc]ie ale partidului fa]\ de Uniunea
Sovietic\ orchestrate de Maurer [i
Corneliu M\nescu: apropierea de China
lui Mao [i resuscitarea curentului
na]ionalist care se opunea politicii
dominatoare a „imperialismului” sovietic,
cel care propov\duia interna]ionalismul
proletar în defavoarea etnicit\]ii. Toat\
îngro[area na]ionalist-comunist\ a
politicii lui Ceau[escu venea din a[a-zisa
„declara]ie de independen]\” a lui Dej,
din aprilie 1964, [i din fascina]ia tr\it\ de
tân\rul politruc comunist în fa]a eficien]ei
politice a discursului na]ionalist-legionar
(nu numai tema „omului nou”, dar [i toat\
structura de organizare, de „agita]ie [i
propagand\” a ceau[ismului par calchiate
dup\ cele ale G\rzii de Fier!). Cu un
discurs cu accente isterice, datorate
diabetului, cu o pozi]ie dominatoare [i
autoritarist\, Ceau[escu va face limpede
liniile de for]\ ale regimului s\u înc\ de la
finele anului 1967, când cumuleaz\
puterea de stat în mâinile partidului [i î[i
plaseaz\ camarila în CC [i la conducerea
nou înfiin]atelor jude]e (care ruinau
vechea re]ea de putere din raioane [i
regiuni a simpatizan]ilor sovietici). Iritat\
de planul Valev, care voia s\ instituie o
comand\ sovietic\ asupra programelor de
dezvoltare economic\ a ]\rilor din
„lag\rul socialist” – rezervând României,
spre exemplu, doar rolul de ]ar\ agrar\ [i
zootehnic\ ce urma s\ produc\ necesarul
pentru toate ]\rile „surori” –, conducerea
de la Bucure[ti începe s\ mârâie [i reia
tema dreptului fiec\rui partid de a-[i
alege calea pe care o consider\ potrivit\
pentru des\vâr[irea socialismului la el
acas\, a[a cum fusese ea lansat\ de
Gheorghiu-Dej.
De aceea, pozi]ia lui Ceau[escu nu era de
sus]inere a „democratiz\rii” partidului
comunist, în care intelectualii s\ joace un
rol mai activ, cum visau reformi[tii cehi,
ci doar de evitare a cre\rii unui precedent
în care sovieticii, împreun\ cu slugile lor,
intrau s\ r\stoarne de la putere o
conducere de partid dintr-o ]ar\
„fr\]easc\” care nu le era pe plac. Din
aceast\ perspectiv\, Ceau[escu propunea
dezinvolt fie desfiin]area simultan\ a
celor dou\ blocuri militare, fie comanda
prin rota]ie a Tratatului de la Var[ovia,
lucru care stârnea hohote de râs la
Moscova (dar [i iritare!). De altfel, în
aceast\ criz\ s-a v\zut c\ Ceau[escu,
egolatru maladiv, visa s\ ajung\,
asemenea lui Tito, un lider al „]\rilor
nealiniate” [i c\ politica României pe
acest subiect a fost în siajul Iugoslaviei
ceea ce a stârnit, dup\ cum spuneam,
furia lui Brejnev.
A fost evident îns\ c\ Ceau[escu, care a
fost în Cehoslovacia, în vizit\ la cel mai
înalt nivel, imediat dup\ Tito, nu se
reg\sea în programul reformist al
Prim\verii de la Praga (cu excep]ia
punctului minor al reabilit\rii victimelor
stalinismului, lui dosarul P\tr\[canu
LABORATORUL DE ANALIZE
folosindu-i doar la debarcarea Ministrului
de Interne Dr\ghici [i la mozolirea
imaginii lui Dej). În discu]iile avute, între
15 [i 16 august, Ceau[escu îi reaminte[te
lui Dub�ek c\ nici nu se pune problema
de „a se renun]a la rolul conduc\tor al
partidului comunist [i al clasei
muncitoare” [i insist\ doar pe agenda lui
extern\, cu desfiin]area programelor
CAER [i pe faptul c\ partidele comuniste
din fiecare ]ar\ trebuie s\ joace un rol mai
important, „s\ nu mai existe un centru
conduc\tor al mi[c\rii comuniste la ale
c\rui decizii trebuie s\ te supui
necondi]ionat”. Ce e interesant, e
argumenta]ia potrivit c\reia adoptarea
necondi]ionat\ a pozi]iei PCUS provine,
spunea Ceau[escu criticând conformismul
stalinist al lui Dej, din idealizarea în
trecut a tot ce venea din URSS, îns\
acum, PCR „trebuie s\ adopte pozi]ii care
corespund nevoilor de azi ale României”.
De altfel, nu se sfie[te s\ dea drept
exemplu m\surile luate de el în România
[i s\ critice intruziunile sovietice sau
inten]iile unora „de a amesteca Tratatul
de la Var[ovia” în rezolvarea acestei crize
interne a partidului ceh, creat\ de fapt de
grup\rile conservatoare din Prezidium,
dirijate de Moscova, cele care vor adresa
oficial „invita]ia” sovieticilor [i alia]ilor
lor de a veni s\ apere „cuceririle
revolu]ionare” puse în pericol de a[a-zisa
contrarevolu]ie. Culmea e c\, sub raport
juridic, Tratatul de la Var[ovia permitea
interven]ia militar\ doar în cazul în care o
]ar\ era atacat\ de un du[man ideologic,
„imperialist”, care voia s\ r\stoarne
ordinea comunist\, nu [i în cazul
„fra]ilor” ideologici. Ceau[escu afl\ de
invazie dup\ ora 3 diminea]a, de la Paul
Niculescu-Mizil, mâna sa dreapt\, cel
care fusese sunat, când au intrat trupele
sovietice în Praga, de corespondentul
Agerpres. La ora 6.30 diminea]a conduce
deja lucr\rile Comitetului Executiv al CC
al PCR, convocat în prip\. (Continuare
în edi]ia Ziarului de Ia[i din 9 august)
Florin C`ntic este istoric,
director al Arhivelor Na]ionale,
Filiala Ia[i [i scriitor

Ziduri
marile puteri antioccidentale. Dac\, în ceea ce
prive[te Africa, Beijingul prefer\ s\ se limiteze la
penetrare economic\ aduc\toare de beneficii
politice pe termen lung, linia Moscovei pare s\
„Televiziunea - dragostea mea” (I)
fie aceea de a sprijini direct – financiar [i, prin autorul accept\, bineîn]eles, necesitatea sondajelor
intermediul Wagner, militar – acele for]e dispuse
Radu P|RP|U}| facto, f\r\ natur\; un om gol Alex VASILIU ce relev\ op]iunile publicului dar acord\ în mod
s\ conteste ordinea regional\ sus]inut\ de în gol! surprinz\tor aten]ie sporit\ tipurilor de produc]ii
Am tradus mai mul]i filosofi televizate pe care acesta le prime[te. Criteriul este

M
Occident. i-ar fi pl\cut s\ fi inventat eu acest titlu,
ru[i. Nu mai traduc: nu mi se cu atât mai interesant cu cât la nivelul anului

În cazul celor trei state din Sahel, aceasta se tra-
duce [i prin sfidarea ECOWAS (Comunitatea
Economic\ a Statelor din Africa de Vest), o orga-
niza]ie regional\ce poate sanc]iona înc\lcarea
ordinii de drept în statele-membre – la limit\,
inclusiv prin interven]ie militar\. Dar climatul
actual nu este unul favorabil unor m\suri de
acest tip, iar ECOWAS devine tot mai irelevant\.
Ea a instituit deja primele sanc]iuni împotriva
Nigerului [i a amenin]at cu o posibil\ ac]iune
armat\, dar aceasta din urm\ este improbabil\, în
condi]iile în care exist\ un sprijin popular semni-
ficativ pentru puci[ti.
Conduc\torii militari din Niger, asemeni celor
din Mali sau Burkina Faso, se tem nu doar de
interven]ii externe, ci [i de a c\dea ei în[i[i vic-
tim\ unor noi puciuri, întreprinse de al]i aventu-
rieri. De altfel, tocmai aceasta s-a întâmplat în
ultimele dou\]\ri: primii lideri instala]i dup\
înl\turarea guvern\rii civile au fost, la rândul lor,
r\sturna]i prin lovituri de stat, dup\ cel mult un
an. Aceast\ instabilitate îi poate stimula pe liderii
din capitala Nigerului, Niamey, s\ cear\ ajutorul
Rusiei. Aceasta nu s-ar sfii deloc s\ le ofere spri-
jin în chestiunea cea mai presant\: men]inerea la
putere.Dac\ exemplul din Mali este relevant,
atunci observ\m c\ for]ele Wagner î[i îndepli-
nesc obliga]iile contractuale de a lupta cu rebelii
islami[ti ([i o fac f\r\ scrupulele de care dau
dovad\ militarii occidentali) dar, în plus, îi pot
ajuta pe liderii de la Bamako s\descurajeze even-
tualele tenta]ii subversive din cadrul propriei
armate.
Lovitura de stat din Niger a generat, dup\ cum se
[tie, reac]ii publice ostile Occidentului [i favora-
bile implic\rii Rusiei. Dar, a[a cum o demons-
treaz\ exemplul Republicii Burkina Faso, noile
autorit\]i ar putea fi precaute [i discrete în ceea
ce prive[te o reorientare rapid\ înspre Moscova.
În Niger exist\ o re]ea militar\ extins\ creat\ de
Fran]a, pentru sus]inerea opera]iunilor anti-isla-
miste din Sahel, iar o cerere oficial\ de p\r\sire a
]\rii înc\ nu a venit (de[i este foarte probabil s\
fie înaintat\ curând). Cel mai probabil, în viitorul
apropiat nu va fi trimis\ o solicitare explicit\
adresat\ Moscovei – dar, dup\ cum se [tie, dac\
exist\ ocazia, Rusia are obiceiul s\ înceap\ pene-
trarea unei ]\ri fragile, cum este Nigerul, chiar în
lipsa unei invita]ii oficiale.
Lucian D~RDAL|
L
a noi, pe vremuri,
d\inuia printre zidari
credin]a c\ o cas\ nu se
cade s\ fie complet terminat\,
fiindc\, spuneau ei, nu-i este
dat omului s\ închege ceva în
vremelnicia vie]ii. {i,de
aceea, l\sau undeva. într-un
col] mai nev\zut, zidul „la
ro[u”, netencuit. Sau comi-
teau o jertf\. Vezi Legenda
M\n\stirii Arge[ului. Unii
cred c\ din acela[i motiv nu
este terminat\ nici piramida
lui Keops, care are, în loc de
vârf, o platform\ - da, o plat-
form\, zicem noi, de pe care
se vede viitorul. A[a s\
r\mân\ neîncheiate [i aceste
intermiten]e de
Keopsic\.Poate c\ vor deschi-
de o bolt\ c\tre viitor.
Tic-tac-ul ceasornicului (dar
[i al inimii) alerg\ cu timpul
în cârc\. De ce [i încotro
alearg\? Întrebarea este atât
de stupid\... {i, totu[i, atât de
întemeiat\! Dar, e întemeiat\
pe stupiditatea noastr\, care
nu [tim nu vrem sau nu putem
[ti c\ întrebarea este o art\
ve[nic disponibil\, naiv\[i f\r\
amintirea e[ecurilor trecute. {i
de aceea expus\ tuturor stupi-
dit\]ilor. A[a c\ m\ întreb:Nu
cumva oare cea mai perfect\
întrebare este T\cerea?
A iubi înseamn\ s\-]i iei
r\spunderea moral\ a unui
fragment din Realitate.
Cum po]i citi în ziua de azi
vechile versuri populare: Cine
]ine cu str\inii/Mânca-i-ar inima
câinii? Sunt aceste conforme cu
noile norme europene?
„Da]i-mi un trup”! se v\ic\rea
Kierkegaard. {i pe lament\rile
patologice ale acestuinesa-
tisf\cut f\r\ trup,
existen]iali[tii decreteaz\ c\
existen]ialismul este, în pri-
mul rând, o filosofie a omului
înainte de a fi o filosofie a
naturii! Eroare! Nu,
existen]ialismul este o filoso-
fie a unui om f\r\ trup [i, ipso
cere, e drept,îmi vine s\ tra-
duc ca câinelui a linge sare.
Totu[i, s\ fiu drept, îmi
lipse[te durerea efortului de a
dr\mui, nop]i în [ir, imponde-
rabilele cuvinte - îngerii mei
române[ti. Ah, muste[te în
mine atâta orgoliu, v\zând c\
limba româneasc\ este în
stare s\ înve[mânteze geniul
atâtor filosofi ru[i: Vladimir
Soloviov, Rozanov, Berdiaev.
Mda, le-am dat cet\]enie de
filosofi români!
Hristos a dat suprema
defini]ie a angaj\rii: „Cine nu
este cu Mine, este împotriva
Mea”. {tia El ceva, acest
Hristos, [i, mai ales, cuno[tea-
bine la ce se putea a[tepta din
partea omului.
Creatorul i-a dat procur\
Poetului s\ continue Crea]ia,
dar nu l-a investit cu dimen-
siunea eternit\]ii. De aceea,
Poezia este o eternitate care
moare.
Întrebat cum a conceput
uria[a statuie a lui Zeus,
Fidias a r\spuns:
- Citindu-l pe Homer! Da, la
început este poetul; apoi vin
zarafii de vorbe. Dar funda-
mentarea lumii este un vis
poetic.
Abisul cheam\ abisul. {i, dac\
te ui]i în el, începe [i el s\ se
uite în tine, iar prin adânc
vezi moartea trecând.
Hristos râdea în hohote pe
cruce. {i, de dou\ mii de ani,
râde în hohot de cei care-l fac
Dumnezeu. El vrea s\ fie
numai Om! Credin]a mea este
cam aceasta: Cred în Una
Realitate, F\c\toarea Cerului
[i a P\mântului; [i m\ angajez
s\-]i d\ruiesc floarea gândului
meu ca suprem omagiu adus
numai ]ie, Realitate, în lumina
lucidit\]ii, a clarit\]ii [i a
libert\]ii. Amin!
Radu P\rp\u]\ este scriitor,
traduc\tor [i publicist
dar pentru c\ norocul l-a ales cu mult
timp înainte pe regretatul realizator de
emisiuni Ovidiu Dumitru, îmi fac datoria s\ înca-
drez între ghilimele cele trei cuvinte inspirate, sin-
tetice, cu parfum poetic. Declara]ia evident liric\
a fost fireasc\ sub „condeiul” celui care a înso]it o
lung\ serie de melodii perene ale muzicii u[oare
române[ti cu versurile sale. Dar motivul
însemn\rilor ce urmeaz\ este volumul lui
Umberto EcoDespre televiziune, publicat nu
demult în versiune româneasc\1. Voi survola câte-
va idei ordonate de Eco pentru c\ televiziunea
este trandafirul pe care-l ]inem permanent în glas-
tr\, cu tot cu parfumul [i ]epii lui, fiindc\ 59 de
ani (!) investi]i de acest senior al spiritului în pub-
licistica de radio [i televiziune au l\sat câte ceva
interesant, de luare aminte, exemplu celor doritori
s\ st\pâneasc\ valurile agitate ale audio-vizualu-
lui. Câte ceva mai mult.
Înainte de toate impresioneaz\ puterea de
cuprindere a gândirii [i ac]iunilor lui Umberto
Eco. Se [tie, media în general, mai ales radio-ul [i
televiziunea pretind atât de mult timp, energie [i
dedica]ie dac\ vrei s\ le cultivi în mod exclusiv
profesionist încât alte domenii ale cunoa[terii, ale
vie]ii spirituale sunt greu (dar nu total) inaccesi-
bile practicii serioase, la nivel performant.
Umberto Eco a fost un atlet la mai multe „disci-
pline” ale mediei, p\strându-[i renumele ca
semiolog, filozof, politolog, scriitor. Poate c\ ar fi
trebuit s\ scriu „este” pentru c\ limitele vie]ii sale
biologice (1932-2016) nu au prea mult\ relevan]\
de vreme ce ideile î[i p\streaz\ actualitatea, rele-
van]a.
Eco a scris printre primii despre televiziune
(„Problemi estetici del fatto televisivo” pentru al
treilea Congres Interna]ional de estetic\ de la
Torino), dup\ numai doi ani de la prima emisiune
transmis\ în Italia la 3 ianuarie 1954. Bibliografia
vast\ acumulat\ rapid, de-a dreptul proteic în ]ara
sa [i în lume pe parcursul deceniilor, nu l-a demo-
ralizat, preg\tirea, experien]a de sociolog, voca]ia
de analist [i, element fundamental, activitatea
intens\ ca realizator de emisiuni radio-tv mode-
lându-i ideile rezistente în timp. Succesul scrieri-
lor sale cu caracter analitic se explic\[i prin
„ascunderea” caracterului [tiin]ific mai ales la
începutul textelor, prin conducerea treptat\ a citi-
torului spre zonele p\relnic aride, l\sându-i impre-
sia stabil\, reconfortant\ c\ a ajuns u[or la în]ele-
gerea unor situa]ii [i fenomene, prin ironia fin\,
prin umorul ce asigur\, la rândul lor, cursivitatea,
înveli[ul dulce al pastilei cu idei deseori inconfor-
tabile.
În introducerea comunic\rii „Pentru o cercetare
semiologic\ a mesajului televizual” (p. 76-93)
1956 reclamele vizibile ori subliminale nu
invadaser\ masiv programele televiziunii italiene,
o institu]ie înc\ interesat\ precump\nitor de infor-
ma]ie, cultur\[i divertisment (acesta, în forma, s\
o numesc, inocent\, cuminte). Pornind de la reali-
tatea c\ informa]ia [i-a pierdut rolul în fabricarea
produselor economice, însu[indu-[i acest statut,
Eco subliniaz\ rolul esen]ial jucat în special de
televiziune nu doar în formarea convingerilor
publice dorite de autorit\]i ci [i rolul însu[i de put-
ere ce î[i schimb\ executorii în func]ie de impera-
tivele politice ale unui anumit loc [i timp. O put-
ere „soft” ce se bucur\ de acelea[i rezultate ca ale
puterii represive. Sunt oferite exemplele înlocuirii
spectaculoase în fond, nu în form\, a
conduc\torului fostei URSS Nikita Hrulciov
(1964), filmele americane „Seven Days in
May,”„Dr. Strangelove”[i „Fail Safe”. Interesant\
este analiza modului cum media, în cazul nostru
televiziunea, î[i pierde statutul simplu de purt\tor
al informa]iei devenind canal ideologic:
[…]„când cineva trebuie s\ scrie zilnic atâtea [tiri
câte încap în spa]iul aflat la dispozi]ie, astfel încât
s\ poat\ fi citite de un public cu preferin]e
diferite, din clase sociale diferite [i cu diferite
niveluri de educa]ie, de pe întreg teritoriul
na]ional, libertatea celui care scrie s-a încheiat
deja: con]inutul mesajelor va depinde nu de autor,
ci de condi]iile tehnice [i sociologice ale mijlocu-
lui de comunicare.”
Numind aceast\ concep]ie despre mass-media
apocaliptic\, Umberto Eco explic\:
[…]„nu conteaz\ ce ve]i spune prin canalele de
comunicare în mas\; în momentul când receptorul
este asaltat de o serie de mesaje ce îi parvin prin
diferite canale, concomitent, într-o anumit\ form\,
natura acestor informa]ii este mai pu]in impor-
tant\. Ceea ce conteaz\ este bombardamentul
treptat [i uniform cu informa]ii, în care diferitele
con]inuturi se aplatizeaz\[i î[i pierd diferen]ele.”
Conform teoriei lui Marshall McLahan, teorie
vizionar\ deoarece a fost difuzat\ prima oar\ în
1964 între coper]ile volumului „Understanding
Media”, se ajungea/s-a ajuns ast\zi la o consecin]\
pe care Eco o vede de-a dreptul tragic\: „eliberat
de con]inutul comunic\rii, destinatarul mesajelor
din mass-media prime[te doar o lec]ie ideologic\
global\, îndemnul la o pasivitate narcotic\. Atunci
când mass-media triumf\, omul moare.”2
Polirom, 2021, traducere de Aurora Fir]a-
Marin,Stefania Mincu si Oana S\li[teanu
2 Ultimele trei citate sunt de la pagina 95.
Alex Vasiliu este jurnalist, muzicolog [i profesor

PULS POZI}IA LUI JUP

De ce dom’ Costel [i nea
Mih\i]\ au c\lc\tura mai
ap\sat\ `n ultima vreme?
Afi[area tot mai des `mpreun\ a lui
Costel Alexe cu Mihai Chirica din ulti-
ma vreme, inclusiv la Guvern, c\ci de
Ia[i nu mai spunem, pare s\ fi dat ap\ la
moar\ sus]in\torilor celor doi: gata,
sta]i lini[ti]i la locurile voastre, c\ avem
cu cine merge la atac `n alegerile locale
de la anul, c\ci cei doi sunt viitorul
luminos [i liberal al Ia[ului! Ce-i drept,
prin partid se tot [u[ote[te una sau alta
despre vizitele celor doi la Bucure[ti
din ultimele zile, `n care printre altele
cic\ ar fi avut [i ceva `ntruniri cu lideri
liberali na]ionali, [i la care f\r\ doar [i
poate c\ s-a abordat [i tema alegerilor
locale de anul viitor [i sus]inerea liber-
al\ pentru o nou\ candidatur\. Nu [tie
`ns\ nimeni din filial\ dac\ s-ar fi sta-
bilit ceva concret, dar to]i v\d c\, de
c=nd s-au `ntors `napoi la Ia[i, am=ndoi
parc\ au tupeu mai mult, par mai bine
dormi]i noaptea, ba chiar [i c\lc\tura
parc\ li-i olecu]\ mai ap\sat\. S\ fie
oare \sta vreun semn c\ [i preocurorii
ar fi l\sat-o mai moale, cum se zvone[te
c\ ar fi cerut premarele de la mai marii
zilei, `n ceea ce-l prive[te? Sau e doar
`n capul lor?
Ce se mai aude dinspre
useri[tii ie[eni?
Apropo de candidaturile la alegerile
locale de anul viitor, s\ s\rim olecu]\
p=rleazul [i la opozi]ie, c\ [i aici au
r\s\rit [i cresc idei interesante, mai ales
dup\ ultimele ploi mai curate, f\r\
piatr\. Filial\ unde cic\ varianta cu un
candidat la prem\rie din afara partidu-
lui, altul dec=t cei doi vechi combatan]i,
Cozet [i Bodea, ar fi pierdut teren,
odat\ ce rezultatele sondajului coman-
dat de la Bucure[ti se dezbat tot mai
mult la centru. Sondaj `n care, cum
spuneam, de[i el are un procent net mai
bun dec=t ea, niciunul din cei doi nu
par a reu[i, potrivit calculelor sociolog-
ice, s\-l detroneze pe Chirica. Exist\
`ns\ varianta `n care musiu Chirica o ia
pe cocoa[\ chiar `naintea alegerilor, caz
`n care va ie[i o degringolad\ de toat\
frumuse]ea pe pia]\, pentru c\ liberalii
ar r\m=ne f\r\ candidat valid. ~n aceste
condi]ii, o alian]\ cu useri[tii nu ar stri-
ca deloc, iar solu]ia la `ndem=n\ care ar
fi? Ia, ghici]i, v\ rog, cine are mai mare
priz\ la liberali dintre useri[ti?
Un scenariu na[pa tare
Una scurt\, la final, [i despre politichia
de Bucure[ti, c\ tot veni vorba de capi-
tal\. Cic\ cea mai mare dram\ actual\ a
liberalilor este c\ scad constant `n son-
daje, p=n\ la alegerile izb\vitoare ar
mai fi mai bine de un an, iar ei nici nu
g\sesc un personaj cu trac]iune `n
spatele c\ruia s\ recupereze `n cam-
panie. Iar mul]i dintre cei mai h=r[=i]i,
precum Blaga, Boc sau Flutur, simt c\
i-a f\cut pe to]i Ciolacu `n s=nge.
Singura consolare este c\ Ciolacu va
accepta `n cele din urm\ s\ candideze la
pre[edin]ie [i cu sprijinul lor, un fel de
USL 2, iar ca promisiune s\ le arate
postul de premier de dup\ alegeri.
Numai c\ [i aicea e o problem\:
anali[tii partidoiului `i tot susur\ lui
Ciolacu s\ promit\ ce-o promite, dar
numai cu juma de gur\. Asta pentru c\
ar fi indicii ca anul viitor partidoiul s\
poat\ lua cam tot, dac\ ob]in ceva spri-
jin din umbr\, la votul pentru viitorul
guvern, de la nea Georgic\. Mda, cam
nasol...
Partener: ARCADIA - SPITALE {I CENTRE MEDICALE
Ghid pentru S\n\tate Miercuri, 2 august 2023 5

Sindromul de tunel carpian e, adesea, Laptele matern, primul [i cel mai

provocat de activitatea profesional\
Sorina Popa, 48 ani, Ia[i: „De
aproape un an am probleme cu mâna
dreapt\. Simt adesea amor]eli [i fur-
nic\turi la nivelul palmei [i al
degetetelor, mai pu]in al degetului
mic. Uneori trebuie s\ scutur mâna în
timp ce lucrez, pentru c\ simt c\ pur
[i simplu mi se blocheaz\. Sunt
foarte îngrijorat\, pentru c\ munca
mea necesit\ folosirea permanent\ a
mâinii drepte: sunt statistician [i
lucrez, zilnic, câte 10-12 ore în fa]a
calculatorului. Problema este c\ am
astfel de senza]ii inclusiv noaptea,
când mâna este în repaus”.
Dr. Mariana Pricop, Medic spe-
cialist reumatologie, recuperare,
medicin\ fizic\ [i balneologie,
Redhospital Sf. Sava, Ia[i: „Cel mai
probabil a]i dezvoltat un sindrom de
tunel carpian. Dar acest diagnostic vi-l
poate pune doar un medic, dup\ ce v-
a investigat. Tunelul carpian este
regiunea situat\ între încheietura pum-
nului [i palm\, delimitat\ de oasele
carpiene [i ligamentul carpian. Prin
acest canal trec tendoanele mu[chilor
mâinii [i nervul median, care conduce
senza]iile de la primele 3 - 4 degete
(deget mare, ar\t\tor, mijlociu [i
par]ial, inelar) [i coordoneaz\ con-
trac]ia unor mu[chi ai palmei.
Suferin]a nervului carpian poate fi
determinat\ de inflama]ia tendoanelor
învecinate sau a articula]iei pumnului,
de forma]iuni diverse (lipoame, neu-
rofibroame). De asemenea, sindromul
de canal carpian este frecvent asociat
altor afec]iuni, diabet zaharat,
hipotiroidism, amiloidoz\, boal\
renal\, poliartrit\ reumatoid\,
alcoolism. Deseori afec]iunea este
idiopatic\, adic\ f\r\ o cauz\ evident\.
Factorii profesionali care predispun
sunt reprezenta]i de mi[c\ri repetitive
cu mâinile – ca [i în cazul dvs., cu
men]inerea prelungit\ a unor posturi
cu mâna pe mouse, sprijinind închei-
etura pumnului pe o suprafa]\ dur\, de
exemplu. Diagnosticul sindromului de
tunel carpian se realizeaz\ clinic, pe
baza acuzelor de furnic\turi [i
amor]eal\ în degete, asociind durere a
mâinii care poate urca p\n\ la cot sau
um\r. Suferin]a apare deseori noaptea,
iar persoana afectat\ descrie anumite
gesturi care calmeaz\ durerea. De
asemenea, simptomele pot fi generate
de anumite manevre/teste. Este impor-
tant\ diferen]ierea de compresiunea
nervului median deasupra încheieturii
pumnului sau de afectarea r\d\cinilor
nervoase cervicale ori a plexului
brahial. Electromiografia este tehnica
neurofiziologic\ care permite
diferen]ierea fa]\ de alte afect\ri ner-
voase, confirm\ sediul leziunii [i ajut\
la stabilirea severit\]ii acesteia,
ghidând indica]ia de decompresiune
chirurgical\. În func]ie de severitatea
afect\rii, medicamentele antiinflama-
toare [i purtarea unei atele/orteze pe
perioada noptii pot fi suficiente.
Fizioterapia este benefic\ pentru
majoritatea persoanelor care sufer\ de
sindrom de tunel carpian, în special în
cazuri u[oare pân\ la moderate.
Terapia prin masaj poate ajuta la
tratarea [i prevenirea sindromului
tunelului carpian prin promovarea cir-
cula]iei, ameliorarea inflama]iei,
ajutarea la eliminarea reziduurilor
metabolice [i calmarea mu[chilor [i
tendoanelor iritate. În cazurile severe,
tratamentul este chirurgical. Procedura
chirurgical\ efectuat\ pentru sindro-
mul de tunel carpian se nume[te
„decompresia tunelului carpian” [i are
ca scop s\ elibereze presiunea asupra
nervului median prin t\ierea ligamen-
tului care formeaz\ acoperi[ul tunelu-
lui; acest lucru cre[te m\rimea tunelu-
lui [i scade presiunea asupra nervului
median”. t
important aliment al bebelu[ului
Ioana Precupan,
Consilier în al\ptare
acreditat IBCLC,
Maternitatea Arcadia:
Al\ptarea este o rela]ie
unic\ [i irepetabil\ dintre
mam\ [i copil, iar laptele
matern are cel mai înalt
standard de calitate pentru
hr\nirea bebelu[ilor.
Conform Organiza]iei
Mondiale a S\n\t\]ii, se
recomand\ ca al\ptarea s\
fie exclusiv\ pân\ la vârs-
ta de 6 luni, continuând
pân\ la 2 ani [i peste, atât
timp cât mama [i copilul
[i-o doresc. Practic, toate
mamele pot al\pta, de
aceea este important ca
orice viitoare m\mic\ s\
de]in\ informa]ii corecte [i
s\ dispun\ de sprijinul
familiei pe toat\ perioada
al\pt\rii.
Al\ptarea: beneficii
pentru bebelu[
Pentru bebelu[i, laptele
matern este cel mai valoros
aliment posibil. Laptele
matern con]ine to]i
nutrien]ii de care un copil
are nevoie în primele 6 luni
de via]\, gr\simi, carbo-
hidra]i, proteine, vitamine,
minerale [i ap\. Este u[or
de digerat, con]ine ap\ în
propor]ie de 88,1%, 3,8%
gr\simi, 0,9% proteine, 7%
lactoz\ [i un procent de
0,2% din alte minerale [i
vitamine. De[i exist\ un
mit în aceast\ privin]\, nu
exist\ lapte matern slab din
punct de vedere nutritiv, în
schimb putem vorbi de un
transfer ineficient de lapte
(este posibil ca un copil s\
nu m\nânce suficient de
mult din diverse motive ce
trebuie neap\rat investi-
gate) sau, în foarte pu]ine
cazuri, (aproximativ 2%)
de patologii ale mamei ce
pot duce la lacta]ie insufi-
cient\. În cazul în care
mama nu cunoa[te aceast\
patologie, se recomand\
imediat investiga]ii med-
alergii), ba mai mult decât
icale pentru c\, dincolo de
al\ptare, copilul are nevoie atât, stimuleaz\ dezvoltarea
de o mam\ perfect psihic\ [i intelectual\ [i
ajut\ la instalarea unei st\ri
s\n\toas\. Chiar [i în aceste
cazuri, e bine c\ se reu[e[te de confort pentru mam\ [i
al\ptarea par]ial\, incompa- bebelu[ datorit\
rabil mai benefic\ decât propriet\]ilor sale. Scade
lipsa al\pt\rii. Laptele riscul dezvolt\rii de infec]ii
matern înt\re[te sistemul gastrointestinale, infec]ii
imunitar al copilului, ale urechii, afec]iuni car-
deoarece formula aceasta diovasculare sau a bolii
magic\ con]ine anticorpi [i celiace. dez-
factori anti-infec]io[i. Este volta
cel mai la îndemân\ ali- Al\ptarea: beneficii cancer
ment, u[or de digerat [i se endometrial sau ovarian.
pentru m\mic\ Nu de pu]ine ori
afl\ mereu la temperatura
potrivit\, iar pan\ la Al\ptarea ajut\ uterul al\ptarea vine cu multe
s\ revin\ la dimensiunea nel\muriri [i chiar
începerea diversific\rii
de dinainte de sarcin\ prin provoc\ri. La Maternitatea
nutrien]ii din laptele de sân
sunt suficien]i pentru eliberarea de oxitocin\. Arcadia oferim sprijin
hr\nirea complet\ a Al\ptatul ajut\ la tutu-ror mamelor care î[i
bebelu[ului. Al\ptatul revenirea la greutatea de doresc s\ al\pteze [i vor s\
reduce riscul copiilor de a dinainte de sarcin\. se informeze corect.
dezvolta anumite boli Mamele care al\pteaz\ www.arcadiamami.ro
(obezitate, astm sau au un risc mai mic de a

O protein\ ar proteja femeile anti-obezitate

Un studiu realizat la Universitatea
Riverside, din California, descrie
mecanismele care stau la baza difer-
en]elor de sex în ceea ce prive[te
obezitatea. Folosind un model de
[oarece de obezitate indus\ de o diet\
bogat\ în gr\simi, o echip\ de oameni
de [tiin]\ de la UC Riverside, a
descoperit c\, în compara]ie cu mas-
culii, [oarecii femele sunt protejate
împotriva obezit\]ii [i a inflama]iei,
deoarece secret\ o cantitate mai mare
dintr-o protein\ imunitar\ numit\
RELMalpha. „Studiul nostru arat\
c\ celulele imune [i RELMalpha
sunt implicate în cauzarea acestor
diferen]e specifice sexului în
r\spunsul imunitar la obezitate”, a
declarat Meera G. Nair, profesor de
{tiin]e Biomedicale la Facultatea de
Medicin\, care a condus studiul pub-
licat în Life. RELM (molecule
rezistin-like), constituie o familie de
proteine secretate de mamifere care
sunt foarte bine exprimate în bolile
infec]ioase [i inflamatorii. Una dintre
aceste proteine, RELMalpha, se
declan[eaz\ rapid în organismul
[oarecilor în urma unei infec]ii [i are
rolul de a proteja ]esuturile organis-
mului. Aceasta are o secven]\ [i o
func]ie similar\ cu cea prezent\ la
om. „RELMalpha regleaz\ dou\
tipuri de celule imunitare:
macrofagul antiinflamator [i eozi-
nofilul”, explic\ prof. Nair.
Macrofagele [i eozinofilele sunt
tipuri de celule albe din sânge care
lupt\ împotriva bolilor, dar care pot fi
d\un\toare pentru organism când
ac]ioneaz\ în absen]a unei infec]ii.
Cercet\torii au observat în acest
studiu c\ „b\rba]ii au exprimat mai
pu]in RELMalpha, au avut mai
pu]ine eozinofile [i au avut
macrofage inflamatorii care au pro-
movat obezitatea”. Atunci când
cercet\torii au eliminat RELMalpha
la [oarecii femele, au constatat c\
[oarecii nu mai erau proteja]i de
obezitate, au avut mai pu]ine eozi-
nofile [i au prezentat macrofage
inflamatorii – similar cu [oarecii
masculi. „Am reu[it s\ reducem
obezitatea la ace[ti [oareci femele
prin tratarea lor cu eozinofile sau
cu RELMalpha, sugerând ]inte ter-
apeutice promi]\toare”, a precizat
prof. Nair. „Suntem primii care au
cartografiat aceast\ cale care prote-
jeaz\ împotriva obezit\]ii la femele”,
a ad\ugat ea. Echipa de cercetare a
constatat c\ deficien]a RELMalpha a
avut efecte semnificative [i la mas-
culi, dar într-o m\sur\ mai mic\ decât
la femele. „În experimentele noas-
tre, [oarecii femele aveau niveluri
mai ridicate de RELMalpha decât
masculii, ceea ce explic\ probabil de
ce deficien]a RELMalpha a afectat
mai mult femelele decât masculii”, a
specificat cercet\toarea. Luarea în
considerare a diferen]elor de sex este
esen]ial\ pentru a aborda bolile meta-
bolice, cum este [i obezitatea, au sub-
liniat autorii studiului. Potrivit aces-
tora, studiul este nou prin faptul c\
arat\ un rol nerecunoscut anterior
pentru RELMalpha în controlarea
r\spunsurilor metabolice [i inflama-
torii în timpul obezit\]ii induse de
diet\, [i care s-a dovedit acum c\
depinde de sexul individului. Altfel
spus, rezultatele eviden]iaz\ o „ax\
RELMalpha-eozinofile-macrofage”,
cheie care func]ioneaz\ la femei pen-
tru a le proteja de obezitate [i infla-
ma]ia induse de dieta alimentar\.
}intirea acestor c\i ar putea s\ ofere
noi terapii pentru combaterea obez-
it\]ii, au concluzionat autorii. Studiul
a fost sprijinit de National Institutes
of Health (NIH) din Statele Unite. t

Statul excesiv la televizor în copil\rie d\ un

risc mai mare de boli de inim\ la vârsta adult\
Copiii care se „planteaz\” în fa]a
televizorului sunt mai susceptibili de a
avea sindrom metabolic la vârsta
adult\, arat\ un nou studiu pe termen
lung. Astfel p\rin]ii au un motiv în
plus pentru a-[i ridica copiii din fa]a
ecranelor TV [i a-i îndemna s\ fac\
mi[care. Sindromul metabolic prezint\
un grup de simptome care cresc riscul
de accident vascular cerebral, boli de
inim\ [i diabet de tip 2. Acestea
includ: glicemie crescut\, obezitate,
niveluri anormale de colesterol [i
hipertensiune arterial\. Vizionarea
frecvent\ la televizor de c\tre copiii cu
vârste între 5 [i 15 ani a fost cea mai
important\ contribu]ie la sindromul
metabolic, potrivit unui studiu care a
analizat peste 1.000 de participan]i
n\scu]i în anii 1972 sau 1973 în Noua
Zeeland\. Perioadele lor de vizionare a
televizorului în timpul s\pt\mânii au
fost înregistrate la vârstele de 5, 7, 9,
11, 13, 15 [i 32 de ani. Vizionarea mai
mult timp la TV în copil\rie a fost
asociat\ cu o condi]ie cardiorespirato-
rie mai sc\zut\ [i un indice de mas\
corporal\ (IMC) mai mare la 45 de ani
[i cu [anse mai mari pentru metabolis-
mul sindrom. Constat\rile au fost
independente de obiceiurile adul]ilor
de vizionare la televizor, iar concluzia
oamenilor de [tiin]\ a fost aceea c\
vizionarea excesiv\ la televizor în
copil\rie duce la un risc mai mare de
sindrom metabolic la vârsta de 45 de
ani. „Copiii sedentari sunt expu[i
riscului de probleme de s\n\tate mai
târziu în via]\. Ceea ce este cu
adev\rat important în acest sens este
c\, dac\ ace[ti copii sedentari au
decis undeva, la 20 de ani, c\ vor s\
devin\ activi, ei au totu[i un risc
metabolic crescut la vârsta de 45 de
ani”, a spus dr. Colleen Kraft, medic
pediatru la Spitalul de Copii din Los
Angeles [i profesor la Universitatea
din California de Sud Keck School of
Medicine. Exper]ii atrag aten]ia c\ tre-
buie luat\ în considerare evolu]ia
tehnologiei de la începutul studiului.
„Lucrul alarmant despre asta este c\
vedem ce se întâmpl\ acum fa]\ de
acum 45 de ani. Copiii sunt pe tele-
foane, pe tablete, pe computere, pe
ecrane o mare parte a zilei [i nu sunt
cu adev\rat activi. A[a c\ ne uit\m la
o avalan[\ de probleme de s\n\tate
în viitor, dac\ nu ne concentr\m
asupra copiilor [i nu le oferim opor-
tunit\]i de a fi activi”, a afirmat Kraft,
care nu a f\cut parte din studiu.
Recenta pandemie de COVID-19 a
accentuat stilul de via]\ sedentar, a
precizat dr. Scott Krakower, psihiatru
pentru copii la Northwell Health din
New York. „În timpul pandemiei de
COVID, evident c\ oamenii au fost
bloca]i, nu au fost capabili s\ fac\
lucruri, oamenii nu au ie[it suficient
din cas\, au devenit mai izola]i cu
confortul lor de acas\”, a m\rturisit
dr. Scott Krakower. Studiul nu poate
dovedi c\ prea mult timp pe ecran
cauzeaz\ sindromul metabolic, au spus
autorii, condu[i de dr. Robert Hancox,
de la {coala de Medicin\ Dunedin a
Universit\]ii din Otago. Dar leg\tura
este plauzibil\, spun cercet\torii,
observând c\ orele de timp petrecut pe
ecran iau din timpul petrecut pentru
activitatea fizic\, care este legat\ de o
s\n\tate mai bun\. În acela[i timp,
„copiii de canapea” este posibil s\
consume b\uturi dulci [i gust\ri bogate
în gr\simi. Timpul excesiv de ecran nu
este doar r\u pentru s\n\tatea fizic\ pe
termen lung a copiilor. La începutul
acestui an, chirurgul general al SUA a
emis un avertisment c\ re]elele
sociale, o activitate preferat\ a tiner-
ilor, pot avea un impact negativ asupra
s\n\t\]ii mintale [i dezvolt\rii creieru-
lui. „V\d mai mul]i copii pe unele
dintre aceste platforme de socializare.
Ei nu pot ie[i de pe ecran [i acest
lucru le afecteaz\ într-adev\r stima
de sine general\, în special dispozi-
tivele de jocuri [i re]elele sociale”, a
spus Krakower, care a subliniat c\ ast-
fel de obiceiuri au impact negativ.
Ce pot face p\rin]ii pentru a se
asigura c\ vor avea copiii lor o via]\
lung\ [i s\n\toas\, independent de dis-
pozitivele lor? „Cel mai important
lucru pentru men]inerea copiilor
activi pentru p\rin]i este c\ trebuie s\
g\seasc\ locuri unde se pot juca [i de
multe ori trebuie s\ fie activi cu ei”, a
sf\tuit Kraft. Asta înseamn\ c\ p\rin]ii
trebuie s\-[i duc\ în parc copiii, s\
danseze cu ei, s\ mearg\ cu bicicletele
[i s\ le limiteze cu adev\rat timpul de
expunere la ecrane. t
Pagini realizate de
Mihaela C|N|N|U
6 Miercuri, 2 august 2023
Ghid pentru S\n\tate Partener: ARCADIA - SPITALE {I CENTRE MEDICALE

O protein\ din lapte Promulgat în noiembrie, anul trecut, Planul na]ional

poate accelera
vindecarea r\nilor
de combatere a cancerului nu este func]ional nici acum
Cazeina este o protein\ natural\ care se g\se[te în
laptele mamiferelor [i este cea mai abundent\ în
laptele de vac\, unde se reg\se[te în propor]ie de
pân\ la 80%. În ultimul deceniu, a crescut interesul
pentru propriet\]ile antimicrobiene, antioxidante [i
antiinflamatorii ale cazeinei, precum [i pentru utili-
tatea acesteia ca supliment alimentar bogat în pro-
teine. Acum, cercet\torii au descoperit c\ pansa-
mentele infuzate cu cazein\ au îmbun\t\]it în mod
semnificativ vindecarea r\nilor la [obolani în com-
para]ie cu cele din grupurile de control.
Studiul realizat de cercet\torii de la University
College London (UCL) [i publicat în revista
Interface, este primul care testeaz\ pe un model ani-
mal beneficiile de vindecare ale cazeinei.
Rezultatele promi]\toare sugereaz\ c\ aceast\ sub-
stan]\ ieftin\ [i care se g\se[te în mod natural, din
abunden]\, având propriet\]i antimicrobiene, are
poten]ialul de a înlocui materialele scumpe, cum ar
fi argintul, în pansamentele pentru r\ni. În acest
studiu, cercet\torii de la UCL au amestecat cazeina
pur\ cu policaprolacton\ (PCL), un poliester
biodegradabil utilizat în mod obi[nuit ca material
pentru bandaje. Ace[tia au folosit o tehnologie dez-
voltat\ la UCL în 2013, pentru a crea bandaje cu
cazein\. Acest lucru nu ar fi fost posibil cu alte
metode de fabrica]ie mai costisitoare. {obolanii cu
mici r\ni identice ale pielii au fost împ\r]i]i în trei
grupuri.R\nile celor din primul grup au fost tratate
cu bandaje infuzate cu cazein\, al doilea cu bandaje
PCL normale, iar al treilea f\r\ bandaje. Progresul
vindec\rii a fost verificat dup\ 3, 7, 10 [i 14 zile
prin fotografierea [i m\surarea r\nilor, precum [i
prin examinarea acestora la microscop. Echipa a
constatat c\, la 14 zile, r\nile tratate cu bandaje cu
infuzie de cazein\ s-au vindecat r\mânând la doar
5,2% din dimensiunea lor ini]ial\, fa]\ de 31,1% în
grupul cu bandaje normale [i 45,6% în grupul
netratat. Analiza a confirmat, de asemenea, c\ ban-
dajele cu cazein\ nu sunt toxice [i c\ nivelurile de
molecule legate de imunitate au fost mult mai
sc\zute în jurul r\nilor tratate cu acestea.
„Materialele naturale con]in unele propriet\]i min-
unate, dintre care multe sunt necunoscute”, a
declarat dr. Jubair Ahmed (Inginerie mecanic\
UCL), primul autor al studiului. „Cuno[team repu-
ta]ia cazeinei de a avea beneficii de vindecare, iar
rezultatele noastre sugereaz\ c\ exist\ un mare
poten]ial de utilizare a acesteia în aplica]ii med-
icale, cum ar fi pansamentele pentru r\ni. Este
nevoie de mai mult\ munc\ pentru a ne asigura c\
pansamentele din cazein\ sunt sigure [i eficiente
la om, dar aceste rezultate ini]iale sunt
promi]\toare”, a precizat medicul. Întrucât cazeina
este un produs rezidual al laptelui, dac\ ar fi apro-
bat\ pentru tratamentul la om, ar fi un material rela-
tiv ieftin care ar putea fi produs la scar\ larg\.
Cu toate acestea, compozi]ia chimic\ [i poten]a
substan]elor naturale pot varia, o problem\ care ar
trebui abordat\ în cazul utiliz\rii clinice a cazeinei,
unde consecven]a este esen]ial\ pentru un tratament
sigur [i eficient, spun speciali[tii. ”Toate cercet\rile
de pân\ acum sugereaz\ c\ substan]a cazein\ are
un poten]ial de vindecare a r\nilor, dar în acest
moment nu [tim precis de ce”, a declarat la rândul
s\u, profesorul
Mohan Edirisinghe
(Inginerie mecanic\
UCL), unul dintre
autorii principali ai
studiului.
Cercet\torii
urmeaz\ s\ studieze
în continuare inter-
ac]iunile care au loc
înainte de începerea
testelor clinice la
om. t
În fiecare an, în România, sunt înregis- media european\ este de 4-6 ani privind
trate circa 100.000 de persoane care sunt accesul la medicamente inovative”, a
diagnosticate cu cancer, dintre care sub 500 men]ionat pentru Ziarul de Ia[i Cezar
sunt copii. Tot în fiecare an, peste 20.000 Irimia (foto), pre[edintele Federa]iei
de pacien]i cu suferin]e oncologice mor din Asocia]iilor Bolnavilor de Cancer din
cauza unui cancer prevenibil sau tratabil, România dar [i pre[edinte al Alian]ei
potrivit raportului OCDE - Profilul de ]ar\ pacien]ilor cronici din România.
privind cancerul - România 2023. În acest Proiectul de hot\râre de guvern
context, Planul Na]ional de Prevenire [i stabile[te [i pa[ii urm\tori care trebuie
Combatere a Cancerului (PNPCC), despre f\cu]i de Ministerul S\n\t\]ii în vederea
care s-a tot vorbit în ultimii 22 de ani, implement\rii Planului na]ional de combat-
p\rea s\ aduc\ speran]e pacien]ilor onco- ere a cancerului:
logici privind accesul cât mai rapid la diag- 1. Elaborarea Setului de recomand\ri pen-
nostic [i tratament. Îns\, de[i a fost promul- tru diagnosticul fiec\rui tip de cancer, care va
gat de pre[edintele Iohannis înc\ din cuprinde semnele clinice de alarm\, algorit-
noiembrie 2022, iar normele de aplicare ar mul de diagnostic, cu etape specifice, respec-
fi trebuit s\ apar\ din iunie 2023, acest Plan tiv toate investiga]iile necesare pentru fiecare ministrului S\n\t\]ii [i al pre[edintelui tipuri de ser-
este înc\ nefunc]ional pentru c\ ministrul din etapele diagnosticului de cancer, de la Autorit\]ii Na]ionale de Management al vicii vor fi sta-
S\n\t\]ii Alexandru Rafila, de[i prezent la primul consult medical [i pân\ la ini]ierea Calit\]ii în S\n\tate (ANMCS), în termen bilite prin ordin al
ceremonia semn\rii acestui act, ulterior tratamentului specific tipului de cancer. Setul de 3 luni de la data intr\rii în vigoare a ministrului S\n\t\]ii,
acestui moment a fost de p\rere c\ sunt de recomand\ri va fi elaborat de c\tre hot\rârii de guvern. Standardele de certifi- în termen de 30 de zile de la intrarea în
necesare modific\ri [i adapt\ri ale textului comisiile de specialitate ale Ministerului care a calit\]ii cuprind criterii minimale vigoare a hot\rârii de guvern.
actual. S\pt\mâna trecut\, Guvernul a apro- S\n\t\]ii [i aprobat prin ordin al ministrului care trebuie îndeplinite de furnizorii de ser- 7. Accesul pacien]ilor cu cancer la ser-
bat o ordonan]\ care modific\ Planul S\n\t\]ii în termen de 60 de zile de la data vicii medicale care doresc s\ intre în rela]ie vicii de îngrijiri paliative este esen]ial si
Na]ional de Prevenire [i Combatere a intr\rii în vigoare a hot\rârii de guvern. contractual\ cu casele de asigur\ri de reprezint\ o modalitate de îmbun\t\]ire [i
Cancerului. Ca de obicei, în astfel de 2. Stabilirea Traseului pacientului, specif- s\n\tate pentru furnizarea serviciilor med- men]inere a calit\]ii vie]ii atât pentru
situa]ii, normele de aplicare vor fi aprobate ic fiec\rui tip de cancer, [i dezvoltarea icale de diagnostic al cancerului. Manualul pacientul oncologic, cât [i pentru apropia]ii
într-o [edin]\ viitoare. Între timp, Ministerul instrumentelor de management a intervalelor calit\]ii serviciilor de diagnosticare a can- acestuia. Planul na]ional de îngrijiri palia-
S\n\t\]ii a publicat proiectul de hot\râre, de timp caracteristice fiec\rei etape. Traseul cerului cuprinde procedurile necesare pen- tive va fi aprobat prin ordin al ministrului
care reglementeaz\ modalitatea de imple- pacientului trebuie aprobat prin ordin al tru atingerea standardelor de calitate pentru S\n\t\]ii în termen de 30 de zile de la
mentare a unor m\suri prev\zute în PNPCC ministrului S\n\t\]ii în termen de 30 de zile fiecare metod\ de diagnostic în parte. intrarea în vigoare a hot\rârii de guvern.
[i fixeaz\ termene, cuprinse între o lun\ [i de la data intr\rii în vigoare a ordinului de 4. Formularele standardizate la nivel 8. Elaborarea unui ghid de preven]ie
trei luni, pentru mai multe ordine de min- aprobare a setului de recomand\ri pentru na]ional pentru raportarea rezultatelor integrat\ a îmboln\virii prin cancer, care va
istru care vor asigura aplicarea efectiv\ a diagnostic. “În acest sens, este absolut nece- investiga]iilor clinice [i paraclinice utilizate con]ine recomand\ri privind preven]ia pri-
Planului. „Toat\ lumea vede c\ se tergi- sar\ elaborarea unor algoritmi de diagnostic, în stabilirea diagnosticului de cancer mar\ [i secundar\ a cancerului, pe baza
verseaz\ punerea în aplicare a acestui care s\ cuprind\ (enumerate) toate investi- urmeaz\ s\ fie aprobate prin ordin al min- c\rora medicii de familie s\ furnizeze con-
Plan. Din noua ordonan]\ a disp\rut arti- ga]iile necesare pentru toate etapele diagnos- istrului S\n\t\]ii în termen de 3 luni de la sulta]ii preventive pacien]ilor în condi]ii de
colul 7, cel care men]iona obligativitatea ticului oncologic, de la primul consult med- data intr\rii în vigoare a hot\rârii de guvern. calitate [i eficacitate. Ghidul va fi elaborat
apari]iei normelor în maximum 180 de zile ical [i pân\ la ini]ierea tratamentului specific Fiecare formular specific standardizat pen- de Institutul Na]ional de S\n\tate Public\
de la promulgare, adic\ în iunie anul aces- tipului de cancer”, se arat\ în nota de funda- tru tipul de investiga]ie utilizat va con]ine (INSP), împreun\ cu comisiile de speciali-
ta. În felul acesta, s-au asigurat c\ nu-i mentare. Pentru îmbun\t\]irea managemen- un pachet minim de date necesar exprim\rii tate ale Ministerului S\n\t\]ii, [i aprobat
mai putem da în judecat\. Pân\ acum, noi tului de caz al pacien]ilor cu cancer este uniforme a diferitelor componente ale diag- prin ordin al ministrului S\n\t\]ii – termen
am câ[tigat peste 300 de procese cu statul, necesar\ o abordare unitar\ la nivelul tuturor nosticului [i va fi utilizat obligatoriu de 45 de zile.
în favoarea bolnavilor de cancer. Ne vom spitalelor care acord\ servicii medicale [i c\tre furnizorii de servicii medicale afla]i în 9. Elaborarea planurilor de extindere a
sf\tui cu avoca]ii no[tri [i vom vedea ce se îngrijiri conexe pacientului oncologic. rela]ie contractual\ cu casele de asigur\ri de unor programe regionale de screening pen-
poate face. Vom trimite scrisori, în care Astfel, criteriile de clasificare [i ierarhizare a s\n\tate [i care particip\, în diverse etape, la tru cancerul de col uterin, de sân [i colorec-
vom ar\ta ce ni se întâmpl\, tuturor unit\]ilor sanitare care acord\ servicii med- stabilirea diagnosticului de cancer. tal, precum [i a planurilor de dezvoltare [i
amsadelor ]\rilor din Uniunea European\. icale [i alte îngrijiri conexe vor fi aprobate 5. Actualizarea Curiculei de preg\tire desf\[urare a programelor de screening pen-
Zilnic primim apeluri disperate de la bol- prin ordin al ministrului S\n\t\]ii, în termen pentru specialit\]ile medicale implicate în tru cancerul de prostat\, în conformitate cu
navi de cancer sau de la p\rin]ii copiilor de 30 de zile de la data intr\rii in vigoare a preven]ia, diagnosticul [i tratamentul recomand\rile europene. Metodologiile de
cu aceast\ boal\ c\ au acces greu la inves- hot\rârii de guvern. pacientului cu cancer, în scopul cre[terii implementare a programelor de screening
tiga]ii. Sunt pacien]i cu cancer bronho- 3. Elaborarea Standardelor de certificare calit\]ii diagnosticului, tratamentului [i trebuie aprobate prin ordin al Ministrului
pulmonar care fac investiga]ii câte 4-6 [i metodologia de evaluare a calit\]ii ser- îngrijirilor medicale S\n\t\]ii în termen de 45 de zile.
luni [i care nu mai apuc\ nici s\ înceap\ viciilor de diagnostic al cancerului oferite 6. Definirea tipurilor de servicii de con- 10. Realizarea Planului de ac]iune pen-
tratamentul. Test\rile genetice se fac foarte de furnizorii de servicii medicale, precum siliere psihologic\ a pacientului oncologic, tru definirea [i organizarea re]elei de centre
greu [i dureaz\, pentru c\ nu toate cen- [i a manualului calit\]ii serviciilor de diag- precum [i condi]iile acord\rii acestora, ca integrate de diagnostic [i tratament al
trele oncologice pot face acest lucru [i se nosticare a cancerului, de c\tre comisiile de urmare a impactului pe care îl poate avea o cazurilor de oncologie pediatric\. Planul
trimit analizele în doar 2-3 locuri din ]ar\ specialitate ale Ministerului S\n\t\]ii. afec]iune oncologic\ asupra unui pacient [i trebuie aprobat prin ordin al ministrului
sau în str\in\tate. Decalajul dintre noi [i Acestea vor fi aprobate prin ordin comun al asupra membrilor familiei acestuia. Aceste S\n\t\]ii în termen de 30 de zile. t
un medic va analiza achizi]ia
Test de sânge la domiciliu pentru depistarea Alzheimer?
O companie farmaceutic\ începutul anului 2022 pentru uz dup\ ce Agen]ia pentru alimente prezent de exper]ii de la FDA.
pentru a se asigura c\ este nece-
sar\ din punct de vedere medical
american\ a lansat primul test de clinic. [i medicamente (FDA) din Statele Înainte de dezvoltarea acestor [i va plasa o comand\ în numele
sânge care se adreseaz\ direct „Unul dintre avantajele de a Unite a decis la începutul lunii dou\ medicamente, tratamentele pacien]ilor. Ace[tia î[i pot revizui
avea un astfel de test de iulie s\ acorde o autoriza]ie com- concepute împotriva Alzheimer rezultatele online [i au posibili-
consumatorilor finali pentru a
depistare a proteinei beta- plet\ medicamentului Leqembi vizau doar simptomele, nu [i tatea de a se consulta cu un
detecta nivelurile anormale de medic, f\r\ costuri suplimentare.
amiloid este acela c\ te ajut\ s\ (lecanemab-irmb), dezvoltat de cauza bolii. Testul se adreseaz\
beta-amiloid, o protein\ care Noul test de sânge, creat [i
afli, posibil cu mai mul]i ani produc\torul japonez de medica- adul]ilor cu vârsta de 18 ani [i
joac\ un rol cheie în declan[area verificat într-un singur laborator,
înainte de a deveni simptomatic, mente Eisai [i partenerul s\u, peste, care pot avea pierderi
maladiei Alzheimer [i care apare dac\ ai un risc de a dezvolta nu a trecut prin nicio procedur\
grupul american Biogen, care u[oare de memorie sau un istoric
cu mai mul]i ani înainte de mani- Alzheimer”, a declarat Michael elimin\ proteinele beta-amiloid familial de Alzheimer [i care de verificare din partea FDA,
festarea primelor simptome de Racke, directorul din creier [i care a demonstrat c\ doresc s\-[i evalueze propriul risc potrivit Reuters. În general,
demen]\. Noul test, denumit AD- Departamentului de Dispozitive încetine[te progresia maladiei pentru aceast\ boal\. autoritatea de reglementare amer-
Detect, cost\ aproape 400 de Medicale Neurologice din cadrul Alzheimer la pacien]ii afla]i în Pentru a putea fi folosit la ican\ nu verific\ astfel de teste
dolari [i folose[te aceea[i companiei americane stadii timpurii ale bolii. Un trata- domiciliu, utilizatorii trebuie mai atâta timp cât ele sunt prescrise
tehnologie ca testul de sânge produc\toare, Quest Diagnostics. ment similar, donanemab, dez- întâi s\-l achizi]ioneze de pe site- de un furnizor de servicii
lansat de aceea[i companie la Anun]ul a fost f\cut la scurt timp voltat de Eli Lilly, este evaluat în ul companiei. Prin telemedicin\, medicale. t

materiale. Asta explic\ de ce ai

HOROSCOPUL ZILEI tendin]a s\ ui]i bunurile sau
cur\]enia chimic\. E[ti cel mai fericit
Berbec - Chiar dac\ recuno[ti sau apropia]i de tine. Trebuie s\ dac\ se vor face lucruri pentru tine.
nu, crea]ia este tema central\ a vie]ii recuno[ti c\ ai fost mai degrab\ Circumstan]ele de ast\zi te vor for]a
tale. Dac\ nu e[ti un artist sau un egoist `n ultimul timp. Tu nu e[ti s\ te ocupi de unele dintre aceste
scriitor, poate ar trebui s\ fii. Exist\ centrul universului [i totu[i, uneori treburi lume[ti. Te vei sim]i mai bine
o mul]ime de idei creative `n capul ac]ionezi ca [i cum ai fi. p=n\ la sf=rsitul zilei, [tiind c\ po]i fi
t\u care s\ fie exprimate. De ce nu Fecioar\ - Aceasta este o zi `n care a[a cum `]i doreai s\ fii.
`ncerci? Nu ai nimic de pierdut [i s- vrei s\ petreci mai mult timp cu Capricorn - Dac\ `]i urmezi
ar putea s\ fii uimit de ceea ce po]i partenerul t\u. Este posibil ca rela]ia instinctul [i `ndr\zne[ti s\ `]i asumi
produce. Creierul t\u are dou\ p\r]i. ta s\ fi ajuns `ntr-un fel de impas. anumite riscuri, vei fi recompensat
Este timpul s\ folose[ti ambele. Depinde de tine s\ faci ca focul s\ destul de frumos. Ai capacitatea de
Taur - Se pare c\ e[ti plin de ard\ puternic din nou. Cum? {tii `ncepe un proiect minunat. Faci tot
`ntreb\ri. Unele dintre ele sunt mari, exerci]iul, numai timpul petrecut `ntr- posibilul s\ nu te distrezi ast\zi.
unele banale. Tot ce [tii este c\ te un mod romantic este necesar. O P\streaz\-]i concentrarea pe imaginea
preocup\ [i c\ r\spunsurile nu sunt ]inut\ frumoas\, o rezervare la cel de ansamblu. Vei descoperi c\ atunci
u[or de `n]eles. Nu te `ngrijora. Totul mai bun restaurant, iar tu [i partenerul c=nd ai grij\ de marile probleme, cele
ce se va schimba p=n\ la sf=r[itul t\u sunte]i din nou `mpreun\. mici se rezolva de la sine.
zilei. Lumea ta va p\rea din nou Balan]\ - Aceasta este o zi cu o V\rs\tor - Vei putea respira dup\
calm\ [i ordonat\. Bucur\-te de ea. ocazie nespus\. Dac\ te-ai `ngrijorat at=ta agita]ie din ultima vreme.
Gemeni - E[ti un individ misterios, c\ nu ai utilizat `ntregul t\u poten]ial Probabil c\ ai fost `ngrijorat de
dar uneori `]i este greu s\ `]i ascunzi creativ, po]i ui]i de asta. finan]ele tale de ceva vreme. Ei bine,
unicitatea pentru a-]i face treaba. Creativitatea ta este f\r\ limite [i `n nu mai trebuie s\ `]i faci griji.
Poate c\ nu e[ti tu. Dac\ sim]i c\ nu cele din urm\ vei `n]elege acest Evenimentele de ast\zi te pun `napoi
te distrezi destul de mult `n via]a ta lucru. Fii `n c\utarea unor pe linia de plutire sau `]i arat\ o cale
sau dac\ nu utilizezi `ntregul poten]ial oportunit\]i neobi[nuite. Cineva sau cl\ra pentru a ajunge acolo. Te-ai
al creativit\]ii, acest lucru ar putea fi ceva pe care `l `nt=lne[ti ar putea str\duit s\ rezolvi aceste probleme
un moment bun pentru a face o avea efecte pozitive asupra ta. financiare. Acum po]i `ncepe s\
schimbare destul de important\. Scorpion - Azi vei avea parte de lucrezi mai inteligent.
Rac - Ego-ul t\u poate fi lovit de tensiune `n aerul de la locul de Pe[ti - Vei fi tentat s\ faci unele
unele evenimente petrecute cu munc\. Se pare c\ nu vrei s\ faci prea schimb\ri `n via]a ta ast\zi. Uit\-te la
c=teva zile `n urm\. Ceea ce ai p\]it mult tam-tam, ci vrei s\ p\strezi un rela]iile tale [i decide cine sunt
poate fi din cauza gre[elilor pe care profil sc\zut, mai ales dac\ ai nevoie adev\ra]ii t\i prieteni. E[ti loial, ceea
le-ai f\cut ? Nu este o chestiune de s\ lucrezi. ~ncerc\ s\ evi]i orice ce `i face pe unii s\ vad\ c\ e[ti de
confruntare, ci de conversa]ie. discu]ii. Doar pentru c\ cineva este `ncredere, dar de ce s\ fii loial [i
Persoana `n cauz\ probabil nu [tie ce implicat nu `nseamn\ c\ trebuie s\ fii celor care nu v\d nimic la tine? Ai
a f\cut sau a spus. O expresie a [i tu. Ar fi mai bine dac\ nu face dat acestor a[a-numi]i prieteni o
p\rerii tale poate provoca scuze. Te nimic. Retrage-te `n biroul t\u [i vei mul]ime de [anse s\-[i demonstreze
vei sim]i mai bine `n scurt timp. vedea c\ totul va reveni la normal. afec]iunea. Este timpul s\-i l\sa]i s\
Leu - Starea ta de ast\zi te `mpinge S\get\tor - E[ti vis\tor `n ceea ce cad\ pe marginea drumului [i s\ `]i
s\ ob]ii o perspectiv\ asupra vie]ii prive[te rela]ia ta sentimental\. elibereze timpul astfel `nc=t s\ ]i-l Dezlegarea integramei de ieri - TENOR ITALIAN: *E*ITI*S*C*ACRU*CATELE*HA*SICANAT*CITET*
tale [i asupra vie]ii celor mai Preferi s\ nu te g=nde[ti la lucrurile petreci cu prietenii adev\ra]i. TROSC*A*P*PAVAROTTI*AVARIATA*ERE*FA*ALIAT*DOG*ROIT*INTER*IARNA*ACE*TERACOTA*RACAI

TVR 1 TVR 2 PRO TV ANTENA 1 PRIMA PRO CINEMA ACAS|

07.00 3 ceasuri bune
10.00 Agrostrategia
11.00 Care pe care
12.30 Istorii incredibile
13.00 Oamenii [i legea
14.00 Telejurnal
15.00 Convie]uiri
16.50 Care pe care
17.45 Furtun\ la palat (s)
19.00 Dincolo de alb [i
negru
20.00 Telejurnal
21.00 R\zboiul din ad=ncuri
(ac].)
23.00 So]ia perfect\ (s)
00.05 C=[tig\ Rom=nia!
00.50 Furtun\ la palat (s)
02.00 Fotbal feminin
08.00 Ferma (r) 06.00 {tirile Pro TV 06.00 Observator 07.00 Iubiri vinovate (s) 07.45 Clasa de t\nt\l\i 06.00 Drag\ mam\ (s)
09.00 Hudson [i Rex (s) 10.30 Vorbe[te lumea 08.00 ‘Neatza cu R\zvan [i 08.00 Mama mea g\te[te (com.) 08.00 Jocurile sor]ii (s)
10.00 Atelier de s\n\tate 13.00 {tirile Pro TV Dani mai bine 09.45 La bloc (s) 09.00 Trei surori (s)
11.30 Cap Compas 14.00 Lec]ii de via]\ 12.00 Observator 09.00 S\n\tate cu stil 12.00 Josie [i Pisicile 10.00 P\cate din iubire (s)
12.00 Telejurnal 16.00 M=ncare pe care 14.00 Provocarea destinului 09.30 Frumoasa curtezan\ (dram\) 12.00 Mereu `n g=ndul meu
13.00 Cultura minorit\]ilor 17.00 {tirile Pro TV 17.00 Observator Hwang Jin Yi (s) 14.30 Lawrence al Arabiei (s)
14.30 Fii `n form\! 18.00 Ce spun rom=nii 18.00 Pre]ul cel bun 13.00 Iubiri vinovate (s) (av.) 13.00 ~nt=lnirea cu destinul
15.30 Documentar 19.00 {tirile Pro TV 19.00 Observator 14.00 Focus 16.15 Rebela de la radio (s)
16.30 Rom=nia `n bucate 20.30 Las Fierbin]i (s) 20.30 Pofti]i pe la noi 16.30 Frumoasa curtezan\ (com.) 15.00 Pe aripi de vis (s)
17.00 Vara amintirilor 21.30 Homefront (ac].) 23.30 Narcos (s) Hwang Jin Yi (s) 18.15 La bloc (s) 17.00 Drumul c\tre tine (s)
18.00 Ora de [tiri 23.30 {tirile Pro TV 00.30 Observator 18.00 Focus 18 20.30 Zon\ de impact (ac].) 18.00 P\cate din iubire (s)
19.00 Hudson [i Rex (s) 00.00 Clanul (s) 01.00 Pove[ti de familie 19.00 Mama mea g\te[te 22.30 The Revenant (dram\) 19.00 Drag\ mam\ (s)
21.00 Cursa prin istorie 02.15 Lec]ii de via]\ 03.00 Revizie tehnic\ mai bine 01.30 Zon\ de impact (ac].) 21.00 Jocurile sor]ii (s)
22.00 Deadwood (s) 20.00 Cronica c=rcota[ilor 22.00 Trei surori (s)
23.00 Vara amintirilor 22.00 Focus 23.00 R\m=i l=ng\ mine (s)
00.00 Arte [i fapte 23.00 The Sniffer (s) 00.00 Mereu `n g=ndul meu
02.00 Ora de [tiri 00.00 Exclusiv VIP (s)
02.30 Cronica c=rcota[ilor 01.00 Drag\ mam\ (s)
ZIARUL DE IA { I
M ICA P UBLICITATE Miercuri, 2 august 2023 7

vVÂNZ|RIv
vIMOBILIAREv
n V=nd triciclet\ electric\ Pegas, în stare excelent\, pre] 3.000
VÂNZ|RI TERENURI lei, negociabil. Tel. 0730.540624

n Persoan\ fizic\, v=nd patru parcele a c=te

2000 metri p\tra]i de teren, situate pe vANGAJ|RIv
[oseaua Trei Sarmale - B=rnova, intravilan
B=rnova. Pre] 25 euro/metrul p\trat. Telefon: n Angajez persoan\ serioas\ pentru preparare m=ncare, o dat\ pe
0744.312852. (I.20) s\pt\m=n\. Rela]ii la 0749.462176.

n Persoan\ fizic\, v=nd teren intravilan cu vDIVERSE v

suprafa]a de 2245 mp, situat `n B=rnova.
Terenul beneficiaz\ de utilit\]i: gaz, ap\,
curent electric [i poate fi achizi]ionat [i `n 4 n ~ncepere lucr\ri `n data de 11.07.2023, pentru Autoriza]ie
loturi separate. Pre]: 35 euro/ mp. Telefon: Construire nr. 285 din 30.06.2023, cu titlul “Construire locuin]\
0753.596061. (I.20) individual\”.

SERVICII FUNERARE vCURSURIv

n Organiz\m cursuri acreditate de Ministerul Educa]iei [i

Ministerul Muncii pentru administratori de asocia]ii de propri-
etari, 850 lei. Telefon: 0749.054109.

v OFERTE SERVICIIv

PROMOVEAZ|-}I AFACEREA.
GRATUIT!
Aboneaz\-te la Ziarul de Ia[i pe 6
luni sau un an [i-]i oferim un pachet
gratuit de publicitate pe care-l po]i
folosi a[a cum dore[ti. Telefon:
0731.331035, e-mail:
ciprian.isachi@ziaruldeiasi.ro.

AGENDA
OMULUI DE
AFACERI

{efi departament redac]ie: Editor:

Redactor-{ef: Toni HRI}AC
Redactor [ef adjunct: Florin NICULA
Redactor [ef adjunct: Claudiu RAUS
(responsabil de num\r)
Art Director: Lucian AMARII
n Eveniment na]ional / interna]ional: Cosmin PA{CA
n ~nv\]\m=nt / economic: Dan CONSTANTIN
n Editorial, opinii: Nicoleta N|STASE
n Sport: Ovidiu MINEA
n Editori on-line: Dan CONSTANTIN, Cosmin
PA{CA, Adriana PLECAN
n Divertisment umoristic: Cip IE{AN
Tipar offset: TIPO MEDIA
Director executiv: Oana MUSTA}|
Director economic: Antoneta FILIP (int. 112)
Ziarul de Ia[i este singurul cotidian ie[ean `nregistrat la
Biroul Rom=n de Audit al Tirajelor - BRAT [i care
beneficiaz\ de rezultate de audien]\ periodice, con-
form Studiului Na]ional de Audien]\.
Partener:
SC Grupul de Pres\
Redac]ia [i administra]ia: Ia[i, Bd. N. Iorga nr. 35
Tel. 0232.271.333, 0232.271.271 (secretariat),
Medianet SRL
0745.651.637, Fax 0232.270.415
J22/744/2000
CUI RO 13398286 e-mai: redactie@ziaruldeiasi.ro; cititori@ziaruldeiasi.ro
Abonamentele se pot face la orice Oficiu Po[tal sau la sediul redac]iei.
Abonamente la domiciliu, pentru municipiul Ia[i, la telefon 0232.214.120
Sesiz\ri [i reclama]ii `n leg\tur\ cu abonamentele: Ciprian Isachi, telefon 0232.214.120
8 Miercuri, 2 august 2023
pe scurt
Inunda]ii catastrofale `n China: peste
52.000 de persoane au fost evacuate
Ploaia necru]\toare a c\zut pentru a patra zi la
Beijing [i în ora[ele din apropiere, mar]i, dup\ ce un
taifun a adus în nordul Chinei precipita]ii neîntrerupte
[i inunda]ii pe scar\ larg\. Potrivit AFP, cel pu]in 11
persoane au murit [i 27 sunt date disp\rute în urma
ploilor abundente care au lovit Beijingul. Râurile s-au
umflat la niveluri periculoase, determinând Beijingul s\
foloseasc\ un rezervor de stocare a inunda]iilor pentru
prima dat\ de când a fost construit în urm\ cu 25 de
ani. Începând de luni sear\, capitala Chinei a izolat
peste 100 de drumuri de munte [i a evacuat peste
52.000 de persoane din casele lor. Doksuri, una dintre
cele mai puternice furtuni care a lovit China în ultimii
ani, a sl\bit pe m\sur\ ce se deplasa spre interior, dar
autorit\]ile au avertizat c\ riscurile unor noi inunda]ii [i
alte dezastre geologice r\mân. Mai multe linii de
metrou din capital\, inclusiv trenurile din suburbiile
vestice, au fost suspendate mar]i. Districtul Mentougou
din vestul Beijingului a înregistrat pagube dramatice cu
o zi înainte, dup\ ce ploile toren]iale au transformat
drumurile în râuri, antrenând ma[ini. Guvernul capitalei
a declarat c\ precipita]iile din ultimele zile au dep\[it
recordurile înregistrate în urma unei furtuni puternice
de acum 11 ani. În iulie 2012, Beijingul a fost lovit de
cea mai puternic\ furtun\ de la fondarea Chinei mod-
erne, ora[ul primind 190,3 mm de ploaie într-o singur\
zi, afectând peste 1,6 milioane de persoane. La sud de
Beijing, în provincia Hebei, precipita]iile înregistrate de
sâmb\t\ pân\ luni la o sta]ie meteorologic\ local\ au
dep\[it cantitatea înregistrat\ în mod normal pe parcur-
sul unei jum\t\]i de an, cu precipita]ii de 1.003 mm
pentru cele trei zile. Doksuri a m\turat coasta Fujian
s\pt\mâna trecut\, provocând un prejudiciu economic
direct de 2,06 miliarde de dolari în provincia sud-estic\
[i afectând aproape 2,7 milioane de persoane, cu
aproape 562.000 de persoane evacuate din case [i peste
18.000 de case distruse, potrivit presei de stat.
Speran]a de via]\ ar putea cre[te pân\
la 120 de ani, sus]in oamenii de [tiin]\
Speran]a de via]\ a omului se preconizeaz\ c\ va
cre[te pân\ la 120 de ani peste câteva decenii datorit\
noilor tehnologii, precum inteligen]a artificial\ (IA) [i a
cuno[tin]elor dobândite în urma pandemiei de COVID-
19, a relatat duminic\ televiziunea suedez\ (SVT).
"Prognosticul nostru este o durat\ de via]\ între 100 [i
120 de ani în aproximativ 50 de ani, cel pu]in în ]\rile
dezvoltate", a declarat pentru SVT Ignat Kulkov,
cercet\tor la Universitatea Malardalen (MDU) din
Suedia. De asemenea, se estimeaz\ c\ persoanele vârst-
nice vor fi la fel de s\n\toase ca cele de circa patruzeci
de ani - în mare parte datorit\ progreselor tehnologice
rapide -, a explicat Kulkov f\când referire la concluziile
unui studiu efectuat al\turi de colegii s\i de la univer-
sit\]i din Finlanda, Fran]a [i Regatul Unit [i publicat în
jurnalul [tiin]ific Futures. "Din ce în ce mai mul]i
oameni vor purta dispozitive portabile pentru a-[i moni-
toriza starea de s\n\tate. Aceste dispozitive vor fi
conectate cu medici [i spitale", a spus Kulkov,
ad\ugând c\ unii dintre ace[ti senzori vor fi sub form\
de implanturi. Astfel de dispozitive vor permite
medicilor s\ fac\ recomand\ri referitoare la modific\ri
ale stilului de via]\, într-un stadiu incipient, acest lucru
având drept efect o stare de s\n\tate mai bun\ [i o
durat\ de via]\ mai lung\, a spus el. Progresele din alte
domenii vor contribui, de asemenea, la o via]\ mai
lung\, au concluzionat oamenii de [tiin]\.
NA}IONAL / SPORT ZIARUL DE IA { I
M\surile fiscale preg\tite de coali]ia de
guvernare. Vezi aici draftul de ordonan]\!
u micro`ntreprinderile ce realizeaz\ venituri de peste 300.000 lei, supuse unui impozit de 3% din totalul cifrei de afaceri
Coali]ia de guvernare client), 6209 – Alte activit\]i de
preg\te[te o ordonan]\ menit\ servicii privind tehnologia
s\ aduc\ schimb\ri semnifica- informa]iei, 5610 –
tive în domeniul fiscal pentru Restaurante, 5621 – Activit\]i
microîntreprinderi [i angaja]i de alimenta]ie (catering) pentru
din industria IT. Potrivit unui evenimente, 5629 – Alte ser-
draft de ordonan]\ consultat de vicii de alimenta]ie n.c.a., 5630
Economedia, microîntreprinder- – Baruri [i alte activit\]i de
ile care ob]in venituri de peste servire a b\uturilor, 6910.
300.000 lei vor fi supuse unui Prevederile intr\ în vigoare
impozit de 3% din totalul veni- la data de 1 octombrie 2023. În
turilor, scrie economedia.ro. Cu cazul în care, în cursul unui an
toate acestea, în ciuda modif- fiscal, o microîntreprindere
ic\rilor propuse, scutirea de realizeaz\ venituri mai mari de
impozit r\mâne valabil\ pentru 300.000 lei [i o rat\ a
inclusiv ob]inute din salarii [i multor propriet\]i imobiliare se 120 mp, exclusiv anexele gos-
IT-i[ti, dar cu o ajustare impor- rentabilit\]ii de peste 30%, cal- asimilate salariilor realizate de calculeaz\ prin aplicarea unei pod\re[ti, a c\ror valoare, inclusiv
tant\. Astfel, conform noilor
culat\ ca raport între profitul persoana fizic\ în baza unui cote de 1% asupra diferen]ei a terenului pe care sunt constru-
prevederi, scutirea va fi aplicat\ net [i venituri totale, înregis- singur contract individual de dintre suma valorilor impoz- ite, dep\[e[te suma de 600.000
doar la un singur angajator sau trate potrivit reglement\rilor munc\, raport de serviciu, act abile individuale comunicate de lei, dar nu dep\[e[te suma de
pl\titor [i va fi valabil\ doar contabile aplicabile, aceasta de delegare sau deta[are sau a c\tre organul fiscal local prin 700.000 lei, exclusiv taxa pe val-
pentru veniturile de pân\ la datoreaz\ impozit pe profit unui statut special prev\zut de decizia de impunere [i plafonul oarea ad\ugat\, achizi]ionate de
10.000 lei. începând cu trimestrul în care lege, pe baza op]iunii expri- de 2.500.000 lei. Intr\ în persoane fizice în mod individual
se înregistreaz\ acest caz.” De mate, în scris, prin declara]ie pe vigoare în 3 zile de la data pub- sau în comun cu alt\ persoan\
Modific\ri fiscale `n cazul asemenea, ordonan]a prevede propria r\spundere la angaja- lic\rii în Monitorul Oficial al fizic\/alte persoane fizice, dac\ au
microîntreprinderilor c\ veniturile sub form\ de divi- tor/pl\titor, dup\ caz. Partea din României. încheiat pân\ la 1 ianuarie 2023
Cotele de impozitare pe ven- dende, inclusiv câ[tigul ob]inut venitul brut lunar ce dep\[e[te În perioada 1 septembrie – 31 acte juridice între vii care au ca
ca urmare a de]inerii de titluri 10.000 lei nu beneficiaz\ de decembrie 2023, se aplic\ o cot\ obiect plata în avans pentru
iturile microîntreprinderilor:
a) 1%, pentru microîntre- de participare definite de legis- facilit\]i fiscale. Se aplic\ redus\ de TVA de 5% pentru: achizi]ionarea unei astfel de
la]ia în materie la organisme de a) livrarea de locuin]e care locuin]e;
prinderile care realizeaz\ veni- începând cu veniturile aferente
turi care nu dep\[esc 300.000 plasament colectiv se lunii septembrie 2023; au o suprafa]\ util\ de maxi- c) livrarea de locuin]e care au
impoziteaz\ cu o cot\ de 10% o suprafa]\ util\ de maximum
lei inclusiv [i care nu desf\[oar\ mum 120 mp, exclusiv anexele
activit\]ile prev\zute la lit. b) din suma acestora, impozitul Modific\ri fiscale `n gospod\re[ti, a 120 mp, exclusiv anexele gos-
fiind final.
pct. 2; domeniul imobiliare c\ror valoare, inclusiv a pod\re[ti, a c\ror valoare, inclu-
b) 3%, pentru microîntre- terenului pe care sunt constru- siv a terenului pe care sunt con-
prinderile care:
Modific\ri `n domeniul IT Referitor la propriet\]ile ite, nu dep\[e[te suma de struite, nu dep\[e[te suma de
1. realizeaz\ venituri peste Apar nout\]i care vizeaz per- imobiliare, sunt obligate la 450.000 lei, exclusiv 600.000 lei, exclusiv taxa pe val-
300.000 lei; soanele fizice care realizeaz\ plata impozitului pe de]inerea taxa pe valoarea ad\ugat\, oarea ad\ugat\, achizi]ionate de
2. desf\[oar\ activit\]i core- venituri din salarii [i asimilate mai multor propriet\]i imobil- achizi]ionate de persoane fizice, persoane fizice în mod individual
spunz\toare codurilor CAEN: salariilor prev\zute la art. 76 iare, persoanele fizice care au dac\ au încheiat pân\ la 1 ian- sau în comun cu alt\ persoan\
5821 – Activit\]i de editare a alin. (1)-(3), ca urmare a în proprietate cl\diri situate în uarie 2023 acte juridice între vii fizic\/alte persoane fizice, dac\
jocurilor de calculator, 5829 – desf\[ur\rii activit\]ii de creare România a c\ror valoare care au ca obiect plata în avans au încheiat în perioada 1 ianuarie
Activit\]i de editare a altor pro- de programe pentru calculator. impozabil\ calculat\ potrivit pentru achizi]ionarea de astfel – 31 august 2023 acte juridice
duse software, 6201 – Activit\]i Scutirea se aplic\ la un singur titlului IX Impozite [i taxe de locuin]e; între vii care au ca obiect plata în
de realizare a softului la angajator/pl\titor, pentru veni- locale dep\[e[te 2.500.000 lei. b) livrarea de locuin]e care au avans pentru achizi]ionarea unei
comand\ (software orientat turile de pân\ la 10.000 lei Impozitul pe de]inerea mai o suprafa]\ util\ de maximum astfel de locuin]e. t
FOTBAL - Poli a r\mas f\r\
economic
pre[edinte! Pariu la desp\r]ire:
Daniel Pancu [i Andrei Cristea Adaos comercial plafonat
la 14 grupe de produse
Fraud\ uria[\ din
tranzac]ii cu criptomonede
alimentare începând de ieri
vor ajunge doi antrenori mari Cotele de adaos comercial pentru 14
Comisia american\ pentru burs\ [i
valori mobiliare (SEC) a dat în judecat\
un antreprenor american pe care îl
grupe de produse alimentare se vor limita,
u Ciprian Paraschiv spune c\ a începând de mar]i, pentru o perioad\ de 3 acuz\ c\ a strâns mai mult de 1 miliard
luni, ordonan]a de urgen]\ privind sto- de dolari prin oferta neînregistrat\ [i
f\cut profit în an pandemic [i e vânzarea de valori mobiliare cripto,
parea cre[terii pre]urilor la alimentele de
unul dintre principalii creditori baz\ fiind aprobat\ de Guvern în data de înainte de a fura milioane pentru a-[i
ai clubului de fotbal ie[ean 30 iunie 2023. Alimentele care vor bene- asigura un stil de via]\ cu statut înalt [i
ficia de reducerea cotelor de adaos comer- achizi]ionarea de bunuri de lux, inclu-
cial, discutate [i agreate cu toate p\r]ile siv cel mai mare diamant negru din
Contractul dintre pre[edintele exec- lume, transmite Reuters.Antreprenorul
utiv al Politehnicii Ia[i [i Ciprian implicate în produc]ia [i comer]ul cu ali-
mente, sunt: pâinea alb\ simpl\ 300 - 500 Richard Schueler a operat trei oferte de
Paraschiv a ajuns la final. Paraschiv, cripto-active: Hex, PulseChain [i
care a renun]at în acest an la acordul grame, f\r\ specialit\]i; lapte de vac\
proasp\t 1,5% gr\sime, 1 litru; brânz\ PulseX. SEC sus]ine c\ Heart a promo-
pe care-l avea cu Poli pe o perioad\ vat investi]iile „ca pe o cale c\tre
telemea de vac\ vrac, iaurt simplu din
nedeterminat\ [i a acceptat o nou\ lapte de vac\, gr\sime 3,5%, maximum bog\]ia grandioas\”. Ofertele au fost
în]elegere, pân\ pe 31 iulie, a f\cut 200 grame; f\in\ alb\ de grâu „000” 1 kg; f\cute prin jetoanele Hex, care au fost
anun]ul desp\r]irii de echip\ pe pagina m\lai 1 kg; ou\ g\in\ calibru M 10 buc\]i; comercializate ca un „Certificat de
lui de facebook, textul fiind înso]it de o fruntea sus, cu argumente. Am f\cut [i ulei de floarea soarelui 1 litru; carne depozit” bazat pe Ethereum. Dar SEC
fotografie cu stema veche a grup\rii gre[eli, am avut încredere prea mare în proasp\t\ pui (pui întreg, tacâmuri de pui, sus]ine c\ rentabilitatea anual\ de 38%
din Copou. Iat\ postarea, pe care fostul anumi]i oameni, îns\ con[tiin]a mi-e pulpe pui întregi cu os, aripioare de pui); promovat\ de Schueler nu a fost altceva
c\pitan de echip\ al Politehnicii a intit- carne proasp\t\ de porc (carne de lucru, decât acoperirea unei scheme elaborate.
curat\! Nu am nici cel mai mic regret Schueler se confrunt\ cu trei acuza]ii
ulat-o „Declara]ie de dragoste”: c\ am renun]at la avantaje, pozi]ii, bani pulp\ de porc cu os [i f\r\ os, spat\ porc);
«Colaborarea mea cu Politehnica Ia[i legume proaspete vrac (ro[ii, castrave]i, de fraud\ cu valorilor mobiliare, în
pentru cel mai frumos club din lume. instan]\ civil\. Schueler, care s-a n\scut
din func]ia de pre[edinte executiv a Am slujit Poli cu acela[i devotament ceap\ galben\, fasole uscat\, morcovi,
ajuns la final, povestea noastr\ de ardei gras, ardei kapia); fructe proaspete în Statele Unite, dar locuie[te în
pe care l-am avut [i ca juc\tor. Finlanda, [i-a fraudat în secret investi-
dragoste r\mâne aceea[i. Am promis la Le mul]umesc din inim\ celor f\r\ vrac (mere ro[ii [i mere golden, prune,
pepene ro[u, struguri de mas\); cartofi torii, sus]ine SEC, generând activit\]i
momentul instal\rii c\ voi face un pas de care Politehnica ajungea de mult la de tranzac]ionare în valoare de sute de
înapoi când voi sim]i c\ nu mai pot proaspe]i albi vrac; zah\r alb tos 1 kg.
groapa de gunoi a istoriei, suporterilor Procedura de formare a pre]ului la raft milioane de dolari pe platformele sale,
ajuta clubul inimii mele sau când adev\ra]i ai echipei, [i îi felicit din „creând impresia fals\ de volum semni-
prezen]a mea, în contexte create de pentru aceste produse trebuie s\ fie uni-
suflet pentru zbaterile lor de a onora tar\, atât pentru produsele marc\ privat\ ficativ de tranzac]ionare [i cerere
al]ii, îi poate genera probleme: m\ ]in memoria truditorilor fotbalului local [i organic\ de jetoane Hex.” Schueler a
de cuvânt. ale produc\torilor, cât [i pentru produsele
de a p\stra identitatea Poli: un adev\rat marc\ proprie ale comerciantului. deturnat cel pu]in 12 milioane de dolari
Simt, nu [tiu de ce, c\ pân\ [i simbol al Ia[ului. Pre[edintele iese din Adaosurile comerciale se aplic\ la val- din fonduri ale investitorilor, a sus]inut
desp\r]irea «din acte» e doar o schim- scen\, dar sufletul meu r\mâne aici! Te oarea f\r\ TVA a produselor agricole [i SEC, pentru a cump\ra un diamant
bare vremelnic\. Dar, la acest moment, iubesc, Poli! Etern!» alimentare prev\zute, se precizeaz\ în negru de 555 de carate, vehicule de
[terg toate minciunile care mi-au fost Profesor universitar în cadrul proiectul de act normativ. Nerespectarea ultim\ genera]ie [i ceasuri de lux. Un
spuse în fa]\, toate mizeriile [i atacurile Universit\]ii de Medicin\ [i Farmacie prevederilor constituie contraven]ie, dac\ Rolex Daytona de 550.000 de dolari, un
mâr[ave la care am fost supus. P\strez „Gr. T. Popa” din Ia[i, Paraschiv este nu a fost s\vâr[it\ în astfel de condi]ii Rolex GMT Master II de 800.000 de
doar amintirile frumoase. Am reu[it s\ încât, potrivit legii penale, s\ constituie dolari [i un alt ceas Rolex nespecificat,
în continuare observator interna]ional de 1,38 milioane de dolari, au fost
salvez echipa de la o retrogradare (în de fotbal, calitate pe care a dobândit-o infrac]iune [i se sanc]ioneaz\ cu amend\
2021, când Poli a retrogradat, alte per- de la 100.000 lei la 2.000.000 lei. printre achizi]iile sale de ceasuri, a
la finalul lui 2019. Asear\, el a oficiat spus SEC.
soane conduceau!), am evitat falimen- pentru a 20-a oar\ în carier\ la un meci
tul, f\când profit în an pandemic, am organizat de UEFA (partide din com- Rata [omajului a sc\zut în
fost [i sunt unul dintre principalii cred- peti]iile europene intercluburi [i ale luna iunie 2023 p=n\ la 5,4% Raiffeisen, profit mai mare
itori ai clubului, am sprijinit lansarea a echipelor na]ionale), Zimbru Chi[in\u în Rusia fa]\ de anul anterior
doi antrenori, Daniel Pancu [i Andrei – Fenerbahce Istanbul, din Conference Rata [omajului în luna iunie 2023 a
Cristea (ce nedrept au fost trata]i [i fost de 5,4%, în sc\dere cu 0,1 puncte Grupul austriac Raiffeisen Bank
League. Cu nici dou\ s\pt\mâni International, una din b\ncile europene
ei!), care sunt convins c\ vor ajunge înainte, Paraschiv, care a fost [i super- procentuale fa]\ de cea înregistrat\ în
mari. {i câte altele... luna mai 2023 (5,5%). Num\rul [omer- cu cea mai mare expunere pe Rusia, a
vizor FIFA, a fost observator [i la raportat mar]i o cre[tere cu 9% a profit-
Chiar dac\ am regretul c\ puteam duelul dintre FK Sarajevo [i Torpedo ilor (în vârst\ de 15-74 ani) estimat pen-
împlini mult mai multe dac\ eram spri- tru luna iunie a anului 2023 a fost de ului înregistrat de pe urma opera]iunilor
Kutaisi, tot din Conference League. din Rusia în prima jum\tate a anului, în
jinit, a[a cum mi s-a promis, azi p\strez (Ovidiu MINEA) 444.700 persoane, arat\ datele publicate
mar]i de Institutul Na]ional de Statistic\ timp ce la nivel de grup profitul a
(INS). „Rata [omajului în luna iunie sc\zut cu 24%, transmite Reuters.
2023 a fost de 5,4%, în sc\dere cu 0,1 Profitul dup\ taxe realizat de divizia
puncte procentuale fa]\ de cea înregis- RBI din Rusia în primele [ase luni a
trat\ în luna mai 2023 (5,5%). Rata fost de 685 milioane de euro, în cre[tere
[omajului la b\rba]i a fost cu 0,8 puncte fa]\ de un rezultat de 630 milioane de
euro în perioada similar\ a anului tre-
procentuale mai mare decât la femei”,
cut, grupul austriac precizând c\ a bene-
arat\ datele INS. Num\rul [omerilor (în
ficiat de cre[terea veniturilor din
vârst\ de 15-74 ani) estimat pentru luna
dobânzi precum [i de comisioanele mai
iunie a anului 2023 a fost de 444.700 mari. Reuters a informat anterior c\
persoane: în sc\dere fa]\ de luna prece- Reuters avea inten]ia de a se separa de
dent\ (447.500 persoane); în sc\dere fa]\ opera]iunile din Rusia dar pân\ la urm\
de aceea[i perioad\ a anului precedent a decis s\ amâne planurile vizând ple-
(452.000 persoane). Pe sexe, rata [oma- carea din Rusia. Mar]i, grupul austriac a
jului la b\rba]i a dep\[it-o cu 0,8 puncte dezv\luit c\ atât num\rul angaja]ilor cât
procentuale pe cea a femeilor (valorile [i cel al clien]ilor din Rusia a crescut în
respective fiind 5,8% în cazul per- primul semestru. „Continu\m s\ lucr\m
soanelor de sex masculin [i 5% în cazul la vitez\ maxim\ asupra a dou\ op]iuni
celor de sex feminin). Re]ine în contin- pentru afacerilor noastre din Rusia: o
uare aten]ia nivelul ridicat, de 21,7%, al vânzare sau o separare. În timp ce
ratei [omajului în rândul tinerilor (15-24 lucr\m asupra acestor op]iuni complexe,
ani). Pentru persoanele adulte (25-74 continu\m s\ ne reducem opera]iunile
ani), rata [omajului a fost estimat\ la din Rusia”, a declarat directorul general
4,3% pentru luna iunie 2023 (3,9% în de la RBI, Johann Strobl.
cazul femeilor [i 4,7% al b\rba]ilor).
Num\rul [omerilor în vârst\ de 25-74 ani Curs BNR din 1 august 2023
reprezenta 75,2% din num\rul total al 1 EURO 4.9334 lei (sc\dere)
[omerilor estimat pentru luna iunie 2023.
1 DOLAR 4.4964 lei (cre[tere)