N.

CHELUTA·GEORGESCU

CONTRIBUTII LA TOPOGRAFIA TOMISULUI

IN SEC. VI e.n.
A

I
ntr-un studi.u ·d in 1974, ca'utam sa datam cu maoi multa preoizie
o ootegonie de mOll'mlinte din epoca romana tirzie de l.a Tom is '. Gondi\il;.Ie
excepvionale de conserva-re a ce'lor doua co:mplexe funera-re de pe str. Mir-
ceo eel Batrin, ne- au permis sa datom acest ,t ip de mormint in sec. VI e.n.
Aratam la tilmpu.1 ouveni[, ca one la.flalm intr-o zona de Inecropala de sec. VI
e.n., necropola caire in IJumin'a ul1!imelor cercetari din pnima¥o'na an:ullu.j
1976, incepe sa-~i contureze dimensiunile ~i particularita\ile. De asemenea
s-au putut surprinde elemente nai legate de ritul ~i ritualul acestor in
humori in sec. VI e.n.

*
La 150 m. NE de complexele .f.u,nera're de pc> str. Milfcea c,,1 B6.tniln au
aparut in primavara anului 1976 un nou grup de camere funerare situate
la 4,80 m. de la nivelul actual de caleare. Sopatura constructorilor a
ofectat 0 bunG parte din acest complex, rominind intacte doar doua din
cele 4 camere funerare ,dilSpuse ,in OJ'luce. De asemen~a oano,fU\! de a,oce's
(dromosul) a fost sUrpr.iinS ~i e'l pmiia'l. Dintre cele douo caimere, numai
una cu lungimea de 2,30 m, lo\imeo 2,05 m, ~i 0,95 m inol \ime (in punctul
rna;x;im 01 tavanului, boltit) - avec rol de loculus. Aceasta incapere conserve
in condi~i.i bune doua schelete de odulVi, o~' ezote in skrie de lemn ome
au putrezi" datonito g'reid u'lu,i mare de uimiditate. In pozitie dorsa-Io, oele
doua schelete Qveo,u mHnile aduse din leoate .pe p~ie'Pt !j>i erau or,ientate
EV cu capuil iia V. Un'ul di'n schelete ,de 1,98 m. lungilme, a dete'nmi'nat o~e­
zOlre:a skdlUlu,i de II:emn puyin obl,jc ,pent ru a incapea 1'U,ng'i.me'a de 2,25 m
a s·icriulUli in ce·j 2,05 m c:it a.vea lati:mea camerei funerare. In humerusul
boa\ul",i -sting 0·1 acestuli schelet oS-a go,s it un vir! de ii."r, caire a strapu-ns
os",1 dintr-o parte in ceal·a.ita. Lingo cap",i femura·1 drept 5--0 gasit 0 oa ta-

1 N. CheltJ ta Georgescu, Complexe funerare din sec. VI e.n. '0 Tomis, in Po ntica ,
7, 1974.

https://biblioteca-digitala.ro
254 N. CHELUTA-GEORGESCU

rama de bro,nz aurit cu ine'l,ul de !prinue'r e din argiint. Oa.t{]ifiOma in forma

de eJipsa m'ul1 0,1un g'i:ta , eSlte de-oo:ra-ta eu un chenar de puncte incizote. in
centriU 0 "crux latin a" adinc sapota ~i ins'oni,s a intr·1un cere, Ij'o r de 0 parte
~i de .altra dte un porumbel. S-·au mai gasit ,i n acel,a.~i context de deplasa-re
al obiecie'I'o·r de 10 locul ilni~ial, dc;i Ilei dl,n mg'i-nt, Immos stil i.zaVi .i m'a i
multe ni. wri dn acela.i metall rep'rezentind 1,loriou 3 peta'!,e, toate elemente
de ornla ment ale centur,j,j d i,n pi'e le, oare a putrezit 2_ (P,I. I, fig. 1, 10).
Scheletul doi,n s-i'crilul alat,urat - 1,78 m. lungime - Inu avea niei un
obiect de invenoo', funeror.
St ratligTo,f,j:a ,[ocuiui ne indeamna sa ,crede'm co ~i 'ocest complex face
porte din ra'mi~jcat,io subt e;r,ana eu CQ1raoter funerar sUirprin sa pe str. Mir-
cea cel Baot,in 3, diferenta de In'ivel la eme si nt situate ce'le doua ca me re
descrise m'ai sus, >alii de oom'plexele A .i B descoperi-te in 1973, I·i'ind da-
toratC] terenu lui ,deni vel:ot, u~'or de su rprin:s ~i in oJ1iento-r:-ea st ra tu·lui 9r05
de argila. D.incaonal-ul de ccces 01 aees!",i comp'lex, ca're ' i l nota,nr cu C
(pentru a u~ura disculia din finalul acestui stud iu) s-a putut recup era un
va s ceramic', carccteristic sec. VI e.n. 4. (PI. I, I,ig . 2).

*
Modernizareoa "P;ietii Grivila" d in Constanla a afectat 0 supnala\a Ide
forma d-reptungh,i ukm, (100 X 140 m) miirgin i.ta de strazi,le : M. D:umi,t ru
Iia N, General Cem-at 'Ia E, N. Gnigorescu I'a V ~i ~tefa n eel More la S.
Aceasta zona e,ste 0 veche <neoropola a Tom1j,s'ulu,j, 8'd ificator in o:ce st sens
fi,j,nd lips·o unor edJf.ioi'i antJce care Or f,j putut saopora tinin d sea ma co
locul nu (l fost afect at d e c1adi ri moderne cu zidarie de fundali·e adi nca.
P,rofun Zlime'Q sapatur,j,i - in lunele ,Iocuri sond oje,l e S-'Q.U foc-ut pine 1'0
- 10 m. de ['0 nrivelul ·a·ohual de caloa.re - a per.mi s st·udi etre'o a trei com-
plexe funenarre de ·aoela~i tip leu cele descoperite pe s'br. M,jlrcea eel B6tni·n.
o impre}urOire ferkit6 ne -Q adus in f.a~a unei descoper.te inbinse ~i adinci,
cu 0 siou,a\ie topo-,str<! tigr"mica edif,;oatoar,e pent nu 0 'neoropola de sec. VI
e.n., formata din rm'oli multe complexe, a 'Ccliro.r ca mere fune,noire si,nt leg{]te
p rintr-un canal de acces cu n,iveluII de calea're antk. (PL III). in aceasta
zon6 , guf1CI cana·lululi de acces ef1Cl sit ua,t a I" - '0,85 m. l a\a de nivei'ul
actual de c(deere.
S-OIU putut 'cer:ceta ' ~ re'i lcomp.Jexe ~ulnef1Or:e di1spuse ,Ira ad i ndmi dli.~e ­
rite dar legate intre ele au co-nule de acces sapate in t erenlull a" gilos. Din
motivele omi'nti te m:a·j S'UlS, vom nota oelle trei 'o omlp'lexe fiune1ro1f1e cu D, F, G .

. 2 D. II. rDimitrov, Rannohristionka grobni/a at Reka Devnio in Bul letin de 10 soci ete
orcheo logique. Varna, tom. XI, 1960, p. 97. K. S6gi. Dos Longobordische groberfeld von
Vars, in Acta Archeologico. Tom. XVI. fase. 3-4, 1964, p. 370. pI. XXVIII, 5 pentru M 14
~i XXVIII. 6. pentru M 15, catorome asemcnotoare datate in sec. VI e.n.
3 N. Chelulo~Georgeseu. op. cit .• p. 368 .
.. C. $co.rp'On, Ceram;ca romano ~ b;zont;na de /0 Socidavo, in PonticQ, 8, p. 286.
10, 76, tip C, f.ig. VIII, 4, XII, 9, cu ollologiile de sec. VI e.n .

https://biblioteca-digitala.ro
CONTRIBUTII LA TOPOGRAFIA TOMISULUI iN SEC. VI EN 255·

La - 0,85 m de nivelul actual de celll'oa're s-a ga,s'itint,rmeo in cana·lul

de acces 01 complexu,,"uli .unerar O. Cana,lul de occes era l'U ng de 3,80 m.
cu a ponto de coho.rir e de aproJ<!ilmabiv 40° . O:m,aloU,1 de acees, avea 0 ina,l-
time de 0,85 m ~i 0 .Iii.~i'ffie de 0,75 m, dimen,~iiuni car,e ' coro'bonate au in -
dilnia~i!a pantei de acce·s explka funqi.ona:llita,t ea !(]cestuia . Intr,Qirea in pni -
rna camera fUIn€'roro, ,e na inchii·sa cu un bloc neregu'l'ot de calco!r cu di-
mensiun.;.!e .a proxima!ive 0,62 m X 0,50 m 5. Ojn a,"le pal~u aamere bolt i!e
cu dime'ns!ioU'n'ile de 2,35 m X 2,15 m X 0,95 m., inall~imea maxima in virf,ul
tavanu.I'"'i boltit, n'Uma,i una, aea din extremi,1latea de V a oon'sbruqiei sub-
terane 'Ove'a ,rol de locu lus. In eo s-au s,ulliprin s ,doua schelet,e a~ezate in
po.i\ie dors'a'la, in s,ianie de lemn,lungi de 1,80 m.. Lemonul ,sicrielor se pre-
zenta in momentul desooper,irili intr-o slit-u!a~ie pre'dora, datol1ota giJ1(]dului
de umicii1late deaseb it de mare.
,Pe peretele de S 01 'c amerei funerare 2, din oComplexul D, s-'a gasit a
intrare. care core'S'p:undea, co dim-enS'iluni (1lCitilme ~i ina+yirme) IOU camJ:I.u " de
occes, ,inlnore canti nuata au !Un C!Onal lung de 5 m cu ungh,iui'de coborire
de 20°. Acest cO nail ou ponto lina de cobo.nine, aorespundea au alt complex
funen"" (F), <oomal din 4 calmere disp.use i,n cruoee. Gu exoepvia camerei
centrolle notala de nO'i cu 2, cele'laite . rei, 'a vea'u rol de loculus. Toare 00 -
merele aveau d!imensiunea de 2,35 m X 2,15 om X 0,95 m (inallvimeo ma -
xima in oennrul taviCllnulluli bolt.Lt). In ~i' e ;oare din aceste camere, erau a~eznte
cite 4si,o rie ·d e ,Iemn , ,oo·re pa.tra.u tot alitea sahele!e de adul·\,i, a~eZa~i in
pozi\ie dorsala, cu miinile ad use din cot pe p ie pt. Um iditatea ~i pamintul
prabu~it din t avanul camerelor boltite, au contribuit d in plin 10 distrugerea
lemnu"u,j de 10 siorie. S!j'ngurele obiede de ,inventor car,e .au fost reoupel'lote
din comple"ul ~unerDIr F, ,s int doua talpi d'in piel", f.rag menta re, de ila in -
cal\amintea desc<>peoita 10 unu,1 don ·inhoulmaW aa'me re; 3. (P-I. I, fig. 3).
Camera funera ra 2, din comp lexul F p,rezinta ope pe-retele de E, a 'in-
tra·re identica c.u ce,le ale comp.lex,e,[ar D ~i F, pe oo're se pat rundea in aJt
ca nal de acees, lung de 6,50 m, oa.re facea legatu"",, ou ee l de-n l breH"",
com plex funerar, notat G. Acesto, era compus di n 4 camere funerare, toate
cu roO I de loculus, ampb~"e:a intregiu:l ui oComp'I,,, hind pe oQ"e,I' a~i n:i"",1 ou
complexul F, [a - 7,05 m. Dimensliunile lC!a mef1e,l or, m'oni,ena de saprare sub-
tera na IQ acestora, ampto!5'Olrea introll1i:1or QOlre fOceau legatura dintre . ca-
mere, precum !?i deraHuJ ,d e Irit u:al 0'[ 'a~ez6,njj s:icr.i'e.lor de le,mn, s,i.not j,dentice
cu cele su'rprinse in co.mplex'el,e D iii F. ,$.i in IQoceste cOlmere funer·ore ale
complex,",I'Uli G , eroou inhumo\i i n siani., de lemn, cite patroU sohelet e in
fiecare oamero. C'Omera 4 din acest complex prezenta 0 s'itu:avie inedita.
Pe peretele de vest, 10 60 am de ·1'0 podin" oamerei, eno sapota 0 ni,. a, ,Ioc
pentru un opa!it ca,re a 'a lliS linro~'iind olrQlill·o din mi oul tavan '0,1 nli, ~-ei semi-
sferice. De 1'0 ,un ul din schel,et:ele ·inh:umate 'S-iQ'U recu;pe.l1at d ouo catiOol'iOlme

!i Informati,ile M. l.r,imi'o. care 0 cercetot ,camplexul funerar D, imediot in ziuo

descoperirii . .

https://biblioteca-digitala.ro
256 N. CHELUTA-GEORGESCU

mici de bronz ~i un engolpion mic de argint foarte corodat 6. (fig. 1) .

.$i din :aic est . com'P!I,ex se trecea li n o!lttd lpri!ntr-!Un c-anlOl de o:ooes 0
canu,i intram (pra'bu~ita i n momentu,1 dewopen;,ri,i) se 'Oo£la pe pereteJe de
!:? ,ei . ca'me;~eii '4. D iln ne{enidlie s,i:tUt01i'Q acestui dromas c-are UlliOO ,i n pOJnto
destul de M·no, e'ne atiit de p'r ecara, incH 0 cerceibare a fos t exolusa din ca-
pul locu,lu,i . .
Arattorm malj ,SIUS, 00 sa:p6,tUll'ra ,d in' f li'O'fa. Grni;v-ite'i ne -IQ permi 's sa su rp nin -
dem trei oomp[exe funero're, '0 cOll'lor mende-ra de realhare es·t,e fo o,rte ase-
mana toare eu ceo a co"mplexelor funerare de pe str. Mircea eel B6trin.
'~i materli'o.lul .arheo'logk descoper,ir\: in oomereJe ~unerare ,a 'ie compllexelor
D, F, G se dateoza in sec. VI e.n. De asemenea, ultimu,1 donal de acces
mentionat. eel di,n co:mplexul G, CCliie n'u a putut fii oerc,eilat, alra1a ca ro-
mifirc:atiiQ acestor complex,e funerrare con,tilnlua spre S, deDi, spre str. Cum
Voda, 10 a carUli extl"lem+tate de E, in v,ednclltio teo co:mplex,e lor de pe srr.
Mi,cea cel Bat,inau apalnut ,a llte mOlrminte au dromas. (f,;g. 2).
P'entl"lu 0 i ntregri i,magrinea orieli extl1amUroone u nde s- orU de'Scoperr it
astlel de comf)I'exe lunera"e de sec. VI e.ln., a'mi.n~i'm de,sco peri,nela din 1962,
'fa'Cuta in apropierea Garili Constanta 7. 5s<te vorha de una dhn comerele
funera-re aile unu.i oomplex situat 110 - 7,00 m., aOlre avec 7 schelete inhu-
mote i n sicrie de lemn. Orientarea acestora E-V cu capul 10 V. Stratul de
umpl'UtUira in a.aeo,s to :z;ono, era de 2 ni , iOlr dilmen$oiluni'le camereii ~unerOire
erau 6,60 m X 2,15 m X 0,90 m (ino'll,iime maxilma a tavanullui bo,l~it). ~'i
'Ia oceo,sto camera rUIn-erara, monil€lro de so:par,e slubterono, eske os:emOino-
toa,re cu moniero de ,re:o.liz,orre a cOimplexe!:olr de5'ol1i,se p i-na acum, ceeo ce
'ne dete·nmlirna sa ' opreciem co a ,c eost.a · oamera f.unerolra : oport·inea unui
,oompJex de sec.VI. e.n.

*
Des'c o'pelnilrill:e mOli vechi 8 ' ~i ,mo,i fiecente 9 ' 0 unor compJexe frune:r ore
·de acest tip 10 Tomis, precum ~i ultimele apari\ii din anii 1973- 1976 vin
·sa intregeo5'ca ournO'a~terea ainiei de de: sfa.~'lJ\rare a ne,oliopoJ ei tomita,ne
din sec. VI e .In., nididnd Ulrmatoalrele probleme :
1 NpuJ de mOl1mint ~i 'l1irfJurorluil in:morminta1r-ii
2 - grupul etnic caruia apor1;ine acest mod de inmorm intare ;
3 - 0 problema de urb1Qntilsti~ca a orQ.~'Ull:uli in rnpo.rt au apia necropo-
'Iei de sec. VI e.n ..

6 Engolpionul cilind nic de argint de Tomis, are onalogii cu engolpioanele de

10
our descoperite In bazinul mediteraneon ~i pontic: Un tip osemonator cu 01 nostru des-
-coperit 10 Pirjoaio, d. V. Curica, Pontica, 2, 1969, pp. 359- 360, datat In sec. V II e.n .
P~ntru Intregirea bibliogrofiei, vezi : Marvin
C. Ross, Catalogue of the Byza ntin e a nd Early
Medieval antiquites in the Dumbarton Oaks Collection: F. R. Marsha!l, Catalog of the
J~wefle ry Greek, Etrusoan dnd Roman, withe departaments of antiquitees, Bri bisch
'Museum, London, 1911 ; Joseph Hampel, AfterthiJmer FriJhen Mittefafters ;n Ungarn, I,
Braunsch weig , 1905. .
7 Este vorba de actU'ola gara C.F.R. din Con·s tant'O.lnformatia prim i< ta de 10 M.lrimia.
8 Gr. Tadlesou, S6piStu ri olrheologic€ in Dobrogea, I-II, ms. I~om. 5131, 513~;
'P. Rotonk, Manuscrise, Arhiva person'Olo, I, ambele mate-ria Ie 10 Bib'lioteca Aca-
,demiei R.S .R. ....
9 V. Borbu, Din necrapolele Tomisului, in scrv, 1, t. 22, 1971, p. 53, tipul VIIl-4.

https://biblioteca-digitala.ro
 Fig. 1. Obiecte de inventer, din complexul funeror G.

Fig. 2. Profilul unui complex funeror de sec. VI e.n., $tr. CuzQ Vade..

https://biblioteca-digitala.ro
 =" 1 o.

=lO

2. 3.
Plan~a I. Ob iecte de inventor funeror, descoperite in mormintele cu d ramos.
https://biblioteca-digitala.ro
 LEGENDA
...a...lncinta romano .tirzie
-----Incint~ parasite in
secVI e.n.
..... Extinderea incintei prin
cons tructie, in sec.VI e.n.
1.Bd.Republicii - 2 .5tr.M.Viteazu
3.Str.Mircea eel Bat rin-+Morminte
®Basilica more al Basilica midi •
Pla n$Q If. Cele dou6 faz e ole zidulu i de incinto in epoca romono · bizontino 10 Tomis.

https://biblioteca-digitala.ro
 PERSPECTIVA AXONOMETRICA-ZONA PlATA GRIVITEI

,I \
\
---r
r

SCQra 1: 20

LEGENDA
Dramas .0' lurgime 3,80 m.
= •b = Sm.
= •C = 6,SOm •

Plon$o !fl.

https://biblioteca-digitala.ro
CONTRIBUTII LA TOPOGRAFIA 10MiSULUI IN SEC. VI EN 257

1. Tipu,1 de mo'nmint au dramas descopenit j'n neoropo:lla tom'itana, 11'9-

prezinta ansambluri funerare compuse din mai multe camere cu rol de
loculus. Elemente de det,a,I'iu sUlnpr,j1nse ,i n tj1mpul cenc,etolf'Tili acestofio, cum
c-r fi inde'lungatla ,lor ~unc~ionalre 10, faptuII co mali muJ.te camere nu'nerare
a.j·n complexele A ~i D sin t g'o.ale fain) nki 10 unma de i'nmormint'Q1re. pre-
cum ~i o'ooper,j1rea proov,izor.ie a can,alu'iui de c oces 10 un&l.e din complexe.
doy,edesc co a'c estee erau mormiIn't ,e ~amril.iale. R1ealizarea c-amerei'o'r ~u.ne­
ra,re sub farma de cavou ou f,ungi'on'aiI1ilat e ind.,;lungata vine in sp'rii'inul
acestei a~irmatili. Moi SemnrQllam ,un detailiu demn de o mi'n1,it, ocala 0,1 an-
so,mblelo:r f,uneiJ1are inch-j,se de~inlirtiv, cind conol,ul de 'o'coes era urmp:l!Ut nu
nu.mo'i ou pOiffiint dOT ~i au fr.agmente cenomice, ,oum se prezenta com-
ple~ul fun~rar B de pe str. Mircea cel Ba l rin 11,
Inhulmolr.i"le se faceolu in siorie de ,lemn, de forma tnapezoidol.16. lntot -
v.
decune. s1ori j,le sint a~eZJote ,i n a~· a f,el inc·i t irnhiurm'olbu1 sa o'iba capul\ 1'0
1

Atunei cind s:icr,i1uI1 este mal; lung ,deoit camera ~Une'T'alrO, este -o~ez;ort oblric
chiar daco s'up:rolpune a,it S'iol1iu, respectind'u-1se ,i n pr,im'uI1 Iri,nd orienta rea
inhumatului.'
Adinoilmea I,a 'caore e'ra·u sa1pa1te aoest-e complex.e f.unero.re, se exp:J,i'c a
in primul rind. prin apropierea cimpuiui necropolar de ineinta ora~ului
anrt·ic. pe pJ:an seoundar. aoeaosta adi·noime ~ilind redemata de sbrabull gro·s
de arg'ilo carre '(],s igulra secuf1i1are ,i n rimpul sopo.riii, exoluzind toto data pe-
rico'lul prabu~'inili ,i n timrpul ilnmormintarHor.
2, RioUlI de irnmormintme 'dU detal'iille 's'Ol,e de nitu'O'!. dezva'I'Ulie 0 popu-
latie puternic cre~tinata in sec, VI e ,n " in metropola Pontului Stin,J,
C,e~"in:Qfea popula1iei ba~linla'~e di,nt", Duna"e ~i Mme .se faou,se ou
mult inalilnrt:·ea sec. VI em. 12 , ba mlai multln peni:o ode i,sto:ri'CCj in oarre se
dOoteaza aceas1a necropola. lomJis'ul constituie centru! bti,s enidi ore~1!ilne
din Scythikl M;,n'or 13 ,
fnmOirmintorea in oovoUirj ~almjllilalle ou ~uncvilonOlilirtJo1' e indelungata, nu
putea sa apoit-yi;na deoit une,; p'Opu.llcr\iilj ba,~t,ina~e de S'iine sftakotoolre. Reve-
ni,nd 10 ,sitUlavha Sruiliprinsa II,a unul din cele doua schelete din com plexu I
funerar C, putem presupune ea virful de fier din humerusul bra!ului sting
a provo cat mo:alntea. vialenta a eelu,i inhumat 14, liot 10 acest seh~let se
r.em.ar.c<:'! catbalroma de bro'nz 'oluf1irt, ou ma,j mUilte ornament,e de a-rglilnt 'Ol'e
centunjlj propr,iu-zilSe. el,ement care si1ng·ubr:izeaza aces1 inhumat de ce:le-
bite, des'ooperite ,i n comple~~le A. D, F, G ~i ,Ia dam nu s-au ga'sli,t e/'e-
mente de i.nventorr ~uine·nelr.
In s·badi,u,1 o:ctu:ol 01 Cerioetalr,Nor, preoum ~i nUmalrlJJ rel'Otiv mliic all com-
plexel'Or funerolr:e de a.c est tip, cOlre au fo,st sbu!clri!arte. n:u inoUlra1e'Oza 0

10 N. Chelu\o-Georgescu, op. cit., p. 374.

11 Idem, p. 371.
12 V. Pa:wen, Contributii epigrafice 10 istorio cre~tinismu'ui daco -romon, 19-' 1;
D. M. Pippidi , Contributii 10 istorjo veche a Romoniei, Sue. 1958, pp. 481-496 ~i
491-517; D. M. PJpp'i'di, Studii de istorie a religiiJor antice, Suc. 1969, p. 295-296.
13 V. Porvan, Nouve cons·jderaxione sui vescavato della Scizia Minore in Renqkonti
della PonHfica Academia Romano di Archeologia, II, 1924, p. 117, 122 ~i 132-135.
14 Fragmentul de humerus cu virful de fier, precum ~i alte frog mente din schelet,
necesare un.ui stud.iu antropologic 'a u fest date pentr.u ·e xpertiza prof. Aschenri de Ie
"Gonsiglio NOZiionale della Rlicerche Servizio Scienze Sussidjorie de'I1'orcheologia, Romo.

https://biblioteca-digitala.ro
258 N. CHElUTA·GEORGESCU

eventuala d,jscuyie din care s-iar despr,jnde concluzij referito'O,re 1'0 strotjf.i·
carea sedale. a celor i,n,mo,nmi.ntati in eceste cavoulr,j familoi:ale.
3. Cercetarea celor ~ase complexe funerare familia le, 10 care se
odauga descoperirile rnai vechi 15, ne-a format 0 imolJine destul de clara
o inNnder,i'i neoeapalei de sec, VI e.n. 10 Ta mis. De 10 est 10 ve's,t , limitele
ei se indadre:aza int re f.a'l€z·a pI6j'i,j "Mundito'[iu[" ~i acbuala go·ra C.F.R. diin
Constanta. Daca pentliu lot,ulJiO de nord InIU avem nlici 'Un indici:u pent,f;u
stabiHre'a une'i Hmj1.€. 10 sud s'itua~i'a p01re ffiluh mo,i clara. Mo'rm1j'nt,e le cu
dromos de pe str, Cuza Vodii, situate 10 70 de metri de zid ul de incintii
ro:m ::mo-biz:anti,n 16, piotr sa const,i,tlulj,e [,j1rnlita s~udica 10 neoropolei.
o problema deosebit de importanta 0 Iridk6 Q1mpl,a sarea 10 unul sou
mO'i multe c·o mp'lexe nune'rare in ~ono "Pilota G.rli\lii1ei " - st.r. ~t,e.f'oln cer
Mo·re, situatie ramosa ,j,ncerta, dat ~ijjnd iim:po'sliblili1ioteo cercetcJII'ii conal.u lui
de aoces oare pOlrnea din compJexul ~u-neriQIr G, orientindu-se spre sud,
deci spre z,idul de incintii .
Din punDt de vedere topognofic, iClCeUSta zona neonorpoiara este omplo-
satii 10 nord de s~ct",u'l de vest a'icetiiyili tom!i~alne, ojit de bog at in mon'U-
mente cantemporane cu nedrapola de sec. VI e.n. Cit de apropiatii de
acest seotor, jln care s-au descoperlit ~i ce'ncerot dOUG bOZlililioi de epoca
romono -bizantJina 17, eTa neCiTIopoila ona~'ull1Uli, este gl~eu de precizot. Clad i-
ri,le moderne, cufundovii adind, din spayiull cupni.n:s intre ·s lroda .. $Ie>a,n
oe1 Mare" ~i builevOiridul- Republoid:i O IU rav(];~'it stratbunHe olntke a~a co limito
sud:icii a n"""opolei este greu de s!ah.nl'it, da'c ii -n'U i'mposlibiL Gum este ti -
resc, 0 ma:i bUino Idsilim'italre a neoroipolei in piQlrtea sudhca, 0 purtem copa,r o
ounoscilnrd tlra seul Zl'idlUllui de rinointa din sec. VI em.
La TOm'i.s, troseull Zlirdiul'ulj de indnrt a -de epo:ca romono-'b:i izionl~i'na este
cunoscut Inca tdiin .1915, dnd VaS'ile P6.fVlOn oeJ1Ceteo'za ceo mali mo,~e porte
din el, datind oonsh,uclJila sou refa.c erea incilntei mlO1j vech.i pe baz·a in-
Sdr1ipti,i:lo:r di,n vremeo lui l'u,stirn'ilOrn sou a urr;mro~i,lo.r sai ime'di!oti 18. (P,l. II).
Aoeasta 'i nointa se pelstreaza pine in OpJ1Olpiiel1ea Teotl1u.l:ui F,a1ntas,i o. oT,i en-
tarea zidului din a'c est punct nema:itia,nd para'ielii au bUll e"a"du'l Republ:ici,i,
ci dimpotrivii s-e ,schlilmbii spee SV, ma,i predis pri.n spatele edilf1di,u,lu,i mo-
dern omlintit. 0 siipiiTurii de cana·l,iz,are efeduatii in 1976 pe str. Mihai· Vi -
teaz<u ca'ee trGversa ~i bUll eVQ,rdu I Repub:l,icili, G atins ad-inoi'mea de 6.50 m.
La j,nters!eqilO straziiliO'r amlilntlite nu a a:pa1rut nici 0 urma oarre or f,j jrndicot
continumea z'i du'lu,i, pa co ,I el cu bulevardulJ. -in sc-hi-mb 1'0 35 m, .u'd de
oceo,st,a ,iontersecVie 0(1 aparut (rlro - 4,50 ,m) '0 ,ingramadiid"ie mosiva de blrocuri
~i pietre p'rahu~He, ooll1e fe'c eou parte dtiint,r-lUn Ziid mnsiv, orien~at S.V.,
spre a:o tuo'l ull ,M:u:Zle'u 1011 M'ol'linei ,diln Constla:nt·a . Din nefieri:Ci,re "bi1oseru.1 nou
mari poate fj 'Unmof1it, d in couzra construc~iiilor mod erne, io,r din r,j:dj,carri topa
~i fotogro~ii mali vechi n.u se pot trage oonduzili 'c erte 19. Aoest tr'o seu p'o re

15 Mormintele din copatul de E 01 str. Cuza Voda, nu ou putut fi c·ercerote din

cauza i:nstQbil'ita~j.j strutuJ1i1or :j n core emu sapote incaperile funerare.
16 V. Parvon, Zidu/ cetafii Tomis, i n ARMSl, XXXVI]' pp. 415 .'?i u,r-m.
17 A. Rodules'Cu, Monumente romano-bizontine din secto ru/ de vest 01 cetafij Tomis.
18 V. Pa:rvan, op. cit., Z,idu!... .... , p. 439.
19 O. Taholi. Ruinele unei clad;r; din epoca imperia/a romano la Constanta, astOzi
disparute, in Arta ~i A'rcheo'i ogio, III, 4, 1930, pp. 52 ~i urm.

https://biblioteca-digitala.ro
CONTRIBUTII LA TOPOGRAFIA TOMISULUI iN SEC VI EN 259

a lamuI'j ~i opjental'ea indnt'eli deja cunosou·t e, exp'·jdnd totodata -?i o-rien-

tmea .pre SV a oceste'ia in punclu,1 de linga Tea trul Fanro,s'io,
Toate acesteQ 'Of pOIl'eo .~ife' -?ti, daca cercetarea zonei de vest a oro-
~ului n'U ar. fi scos ,Ia iV6<l,la pe ,Iinga ce,I'e doua bmi,lioi ~i un fragment din
;.nGi"nt{l tomHana de nord, lin oi-nta ClOre me1rge de ace.a,sta data parolel cu
buleva·rdul RepubHcN 20, Aceasta por~ilune ,0 Zii'd u!lluii u-rmind sa se l1ocor-
dez,e cu ~idul de inciota de s'ub blocul e"
inchizind pe ni.nsu'la tomlitana la
vest dupa lrave,rsme'o st r, I. L. Garagio,le, (PI. II), In oowl oce,slo avem doua
trasee ale Ziidu·lu'j de i'noi'n,t o , care nu pot Iti decit doua faze distincte :
- 0 '~az6 rna'; veche a indintei, pe Caire s-e po·at.e vedea refacere'a din
vrem-eo IIUli l,u's tini,a1n, p'i na 1o punctud de lingo Te'otr·ul Fnntosjo.
- 0 faza de constructie din temelii pentru morirea incin tei ~ i care
corespUonde ~idu:lu'i de I,i nga bozi:Hca mka, cme merge por:a:I'e l cu bulevo,r-
dul Repuhlli'Oili.
IA ctivitatteo de recon5'tlnuctie ~i 'consrructJie in Scythlila M 'inor in -Yfemea
impa.raVilor A'n!o·s.tla.s,jlus ~i lustin'ian este bi,ne ounos-outo aNt di:n ,izvoolre cit
~i di,n descoper.ki ul'lheo·log,jce, IzvororeJle soni,se d a',l'\nlilce ,eu oo~iViit'a ,t,e'a con-
structi,v a I(] lui Ju.stinilo.n i,n Seythio M'inor 21 ,a'u det8lrmii1nat ' era .m!Ul!~,i Ij:s.tori'O-
grafi So otrihuie epocii lui lusttin ian ceea ce se construi se in vremea
lui Anostasius, activitati cunoscute mai ales datorito descoperirilor
arheolog'ice 22.
Consideraim co. fazl(] a II-I(J a j,ndntei to'm'itane tirz!ilj a fest consrtruito
din temelii, locmai pentru a . nelude ora~ului intregul complex bazilical din
sectoru,1 de vest 23, 0 a,stfel de ,acIJiv.ilote conls'bnUlet,iva explka .i desdopeni'rea
cuptoarelor de caramizi, atit de aprapiatii de cele doua bazilici, incit oare
cu totuil .n.everosim·i.ll'() .~u.ncVilQ!n~a ire:a lor ,!foi 'diupo ti ncheiereo luerou'blolr de
construc\ie la cele doua bazilici, precum ~i a zidului de incinta.
Ex;'s ten ta u'nui ep'ils co'pi.u-m la Tom1il$ in sec. VI e,n. nu este de n'Ot'Ulra
so s'U1Pprinda. Usto epi,soopj1lor de l!omis, oapliitalla pr:ov:i'ndiet este ouno:sout6
in 'interva'l,ul 368-369 24 ~i 550-553, an'i dnd este cunoscut episcopull Va-
lenNnian, eel co·re jntre~jlnea conespo:n'd ento i·n Hmbo l:a;tilno eu popa V'i-
g il ius al Romei 25
Apropiereo I'imj.jei de sud, a necrop",l"i de sec, VI e,n" de Zlidul de
in'Cinta 'rom!a:no-bliz;anllin ,COTe ·i nco:njuna episcopiumu', dien Ziono de vest a
cetatii, ne indeamna sa atribuim unuia din bazilicile acestui complex func-
lia de bazilica cemiteriala , Bazi lica mica, situata foa r.te aproape de zidul
de inointa 26, pare so fi QIV'U.t a,ceste a,t~ibuvhi in cadllul episcopiumu/ui to -
mitan.

20 A. R6dulescu , op. cit., p. 23, fig . 1.

21 Procopius , Oespre zidiii, pp. 471 - 475. in lzvoarele Romcni,ei, 11, Sue., 1970.
22 R, Vulpe, L Barne'O, DID, II, Sue" 1968, pp. 410-411.
23 A. RadulesQu , op. cit., p. 77, ,unde se propune ·existen!<J <J mai multO'r boziliei
in oceosta zona, ceea ce or tllc6tui un episcopium 10 Tom.r.s.
2~ nata cind este ex:ilat ~episcopul ortodox '0 '1 Tomisului Set~a nion de catre impa-
ratul Volens. d . r. Bomea, DID, II . p. 397,
25 R. Netzhamme(, Epietet und Astin, Diokletianische Mi:irtyrer om Donaudelta, Zug.
'936, p, 61-68,
26 A. RadulesC'u, op. cit., p. 23.

https://biblioteca-digitala.ro
260 N. CHELUTA-GEORGESCU

R<SUME.

CONTRIBUTIONS A LA TOPOGRAPHIE DE TOM/S

AU Vie SI£CLE DE N.E.

Dons un etude publie en 1974, ncus tachions de dater a vec plus de preCIS i on les
tombes a dramas de Tomis, mises au jour dan;$ 10 Irue Mirceo c-el Batrin de Consta nta.
Le mobilier funeroire t rouv€! dons ~es deux ensembles crcheologiques fermes les a fahs
doter a I'epoque du Vie s'ii~oJe de n.e.
Nous ovans 'rely:u 10 confirmation categorique de oette detation pour lies tombes de
cette oatE~gonje de I'epoque romono·byzantine, grace a
"etude des ensembles fune-roires
trou ves place "de Gnivila" - toujours a Constanta. P.ar1mi les pieces les plus eloquentes
du mobilie-r contenu par ~'es tro'is ensembles dj,sposespor eroges jusqu'a une profondeur
de 7 m. 05 il conv,; ent de mentionner ,une boucle de bronze dare. La bo'Ue,le s'omait entre
autres de deux co'i ombes flanquant une crux latina. A oettte piece, s'ojoutent plusieurs
appliQues d'l(lrgent qui dlko'r oi e nt 10 e,einture proprement dite.
Ces toutes dernie~es rrecherches de [a neorop'ol:e tomitaine du Vie siec1e de n.e.
ant abouti " des remcrques concernant:
- Ie type de [0 tombe respective et son rituel funeraire ;
- Ie groupe ethnique usant de ce mode d'enterrement ;
- 'I'urbanisme de ,10 ville pa'r .rapport a
I'oire de la neoropole du Vie siecle de n.e.
La superfide de la macropole de Vie -sieele de n.e. 'Consideree en fonction du
trace de I'enceinte tomitaine a
I'epoque romano -byzantine porte a
conclure que la res-
taur.ation et 1,0 construction de J'ence'i nte sous Justinien a du passer par deux phases.
Compte ten"U de 10 ,ramifioation ,s outenraine des tombes a
dramas dans Ie voisinage
de I'enceinte da ns 10 zone occidentale de 10 v.ille de Tomis, nous sommes enclines de
penser que Ie tronc;on de mur qui ferme 10 zone Irespective suivant un trace pamllele a
J'a ctuel bouleva'rd de 10 Republique de Constanta a du etre bati au Vie sieele de n.e.
11 devait delimiter Ie quartier occidental au les fO'uilles ant explore les deux bosiliques
d'epoque romano-byzantine. La petite basilique, celie situee dons Ie vo isinage immediat
de J' enceinte tomitoine (edifiee a
i' epoque de 10 -construction des basiliques ou une a
periode fort proche de celie-d), semble avoi r rempli 10 fonetion de basilique afectee a
un cimetiere, dons Ie cadre de repiscopiurn de Tomis.

https://biblioteca-digitala.ro