Literaturd, teatru si film- mijloace de comunicare artistica Tipul de optional: disciplind nous 1 ora/ stiptimand — clasa a VIIa Argument _ »Vi s.a intamplat vreodati si iesiti din sala de cinema mii un gol in suflet? S8 vi pard ru cA s-a aes filmul? Dac& vi s-au intémplat toate acestea, inseamna Sion seains seopul, obictivel stu principal find ca specatorul si se idenifice ev persngjul, si se implice in scenario ia atitudine, Persoana care merge la cinem: isi intr intro alté lume, cea a naratiuni, care isi are ridicinile in marile mituri ale culturi. Se intra intr-o lume fictiva, se trdieste in aceastd lume si apoi se revine la lumea cotidiand cu alt viziune. Victor Tumer umeste aceastd experien{a /iminala (din latinescul limen care inseamna prag). In acest timp, liminal, persoana sti in pragul a doud lumi: lumea pragmaticd, cotidiand si lumea ideald, utopicd. Persoana nu doar std in prag, contemplind naratiunea, ci int’ in povestire si igi asuma responsablitatea ca i cdnd ar fi un personaj de pe ecran[..[Teatrul filmul ofera o arie de explorare pentra o schimbare culturala continui."( Carlo Tagliabue, Cinematografia $1 waa cotidiana, Editura Elledici, Torino, 2001). Modul de preluare @ mesajului — vizual, auditiv sau audio-vizual ~ impus de tipul de imagine artisticd, se defineste in functie de relayia cu dimensiunea temporalk a receptiril, Lessing ficea o clasficare a artelor, in studiul Laocoon, publicat in 1765, in arte ale succesiunii si arte ale simultaneitiii. Mesajul poetic, realizat in cod verbal, poate fi receptat auditiv, atunci cand este formulat oral, sau vizual, atunci cand este transmis scriptural, cum se intampla in cazul . Corelat unei imagini plastice, cain cazul caligramei, mesajul poetic este destinat exclusiv unei receptari vizuale; corelat cu un mesaj melodic, ca in situajia cintecului, este destinat receptirii auditive. ‘Trecdnd la teatru, mesajul poetic, ca urmare a sineretismului de coduri, capita o structura complex, complicand totodati problema receptirii: daca mesajul poetic propriu-zs, realizat in cod verbal, este receptat auditiv, mesajcle complementare, care intervin prin codurile non-verbale, cum ar fi cel mimic sau Kinetic, sunt destinate receptarit Viale. Vorbim agadar de o receptare audio-vizuall care, ca si in situafia filmului, presupune un alt mod de participare a actul comunicarii. Receptorul devine din cititor, spectator de teatru sau film. ‘Cinematograful, arta sincreticd, a ficut saltul de Ia imaginea vizualé staticd la imaginea vizwala dinamica, ddesfigurarea vizuala a misctri ind surprinsd din perspectivi eped. Astfe,cinematograful devine o modalitate de a povesti eu ajutorul imaginilor. Nowa form& de comunicare a schimbat ait structura mesajul, eat si disponibititay ovetului, printo reorganizare a situatiet de comunicare. Enuniul anistic de tipul ilmutui a devenit wn produs colectiv, indirect si instrumental. ; iru filme mijloace de comunicare artistied propune analiza celor tri tipuri de Opfionalul Literaturd, teat o : i comunpareartistcd,infelegerea punciclor de interferend inte acesea sia modurilorspecfice de transmitere @ mesajelor sensibile cate elev’ in egalé masura, urmai 1m cultivarea si dezvoltarea imaginatiei audio-vizuale a copiilor prin oferirea unor proiectiiaudio-vizuale ale unor oper literare pe care aceatia Vor trebui s& le letureze in prealabil. aio de aspectul cultural si de divertisment, filmu si teatrul sunt utilizate de cite profesorul de limba si literatura roman, in scop pedagogic. Profesorul va decide daci proiectile vor i uilizate integral sau partial, cu sau ree rerupei fn cazul viiondrit integrate, profesor poate cere elevilor si fac un rezumat al proiectiei vizionate, ee erei ema proiectiei,s& imagineze o confinuae a povesi sis imagineze vsia unuia dintre personaje ete. Saati aidactic poate segmenta vizionarea, oprind-o in momentestrategice, pent -erifica injelegerea oral (printr- Cacittationar eu alegere multipl, spre exemplu, sau print-o serie de intebir deschse), Dar o proiectie poate fi exploatati si secvential pentru explicarea unui aspect gramatical precis sau ca element declangator al unei activi srettfnctare creativa (serisoare, mesaj electronic, articol de pres, povesie etc). Sao oe eatrul s filmul reprezité forme de comunicare atistcl deoarece, asemenea oblectul eee, Sith estinate in primul rand si placd, Pentru asi atinge scopul, fecare prezints particulartafi care transced limbajul specific. COMPETENTE GENERALE 1s Formarea competentelor in domeniul receptirii particularitailor si limbajului specific in literatury teatri film. 4s Folosirea instrumentelor de analiza stlisticd si structural a diferitelor modaitati de comunicare atistick. Scanned with CamScanner© Argumentarea, in scris sau oral, a propriilor opinii asupra unui text literar, spectacol de teatru sau film. COMPETENTE SPECIFICE, + inelegerea fenomenului de diversificare tematic& si compozitional a literaturii, teatrului si cinematografici; © cunoasterea principalilor reprezentangi a literatur filmului universal si romanesc; * formarea competenjei de a aprecia opera de valoare la nivelul traducerii (sau, acolo unde este posibil nivelul textului original); * compararea valorilor estetice in evolutia acestora; * formarea capacititii de a individualiza opera prin structurd, tem, motiv, stilisticd si capacitatea de stabili I, la analogii; * integrarea fenomenul literar in fenomenul cultural-istoric prin conexiuni cu istoria artelor (teatru, cinematograf); * largirea sferei de interpretare a formelor de comunicare artistic prin nuanfare filozofic’; * realizarea transferului de valori estetice, specific literare, din domeniul literar in celelalte arte; © cunoasterea gi infelegerea mesajului operelor literare; * — desprinderea valorilor morale care uisesc expresia artisticd in acestea; * _ sesizarea la fiecare autor a elementelor stilistice proprii; ‘* _ integrarea operelor artistice in circuitul valorilor nationale gi universale; © dezvoltarea spiritului interogativ-argumentativ despre viata si lume; * — stabilirea de legaturi tematice si de idei intre operele artistice studiate. EVALUARE Modalitaile de evaluare trebuie concepute in strinsi legatura cu specificul cursului optional propus. in acest sens se impune deplasarea de accent de la metodele tradijionale de evaluare la strategii de evaluare care sa ofere elevilor posibilitatea de a demonstra: * ceea ce stiu (ca ansamblu de cunostinje); * cea ce pot sa facd (utilizarea cunostinfelor ca instrumente de raportare critica la medii). {In acest context, evaluarea vizeaz’: + elaborarea unor eseuri; + realizarea unor portofolii pe teme date; + construirea unor alternative explicative la mesajele receptat + dezbaterea unor probleme comunicationale sesizate de elev + observarea sistematicd a act si comportamentului elevilor, + autoevaluarea; + elaborarea de proiecte pe teme date. | + transpunerea in scend a unei dramatizari de edtre micii actori. CONTINUTURILE INVATARIL Semestrul I-18 ore Prezentarea programei si a obiectivelor 1. Textul fictional : ; 1.1 Vizionarea filmului Pulbere de stele , ecranizare dupa romanul cu acelasi nume, de Neil Gaiman 1.2 Lectura selectiva dupa romanul cu acelasi nume, de Neil Gaiman. Structura textului fictional Ml. Fabula 2.1 Lecturd selectiva din fabula Ferma animaletor, de George Orwel 2.2 Vizionarea ecranizArii dup& fabula cu acelasi nume 2.3 Fabula- specie a genului epic IIL. Jules Verne-precursorul filmului SF 3.1 Aprecieri personale dupa lectura integrala a romanului Dowdzeci de mii de leghe sub miri 3.2 Vizionarea filmului cu acelasi nume 3.3 Alte ecranizari dupa romanele lui Jules Verne Scanned with CamScannerIV.Monologut 4. Monologul ca dis m iscurs. Monologul ea mod de expunere 422 Vizionarea unor vi monologuri sustinute de Horatiu Maliele si Dem Radulescu 413 Yizionareaaltor monologuricelebe in storia einematograftel somanest 4-4 Abaterile dela normele limbiilterae inte-un mesa] aseultat 4.5 Adecvarea elementelor nonverbale la mesa} Semestrul al I-lea~18 ore V.Lumea teatrului 5.1Sceneta Vizionarea ecraniziril 5.2 Piesa de teatru Vizionarea ecranizarii Cuibul de viespi( realizath dupa piesa de teatru Gaijele, de Alexandru Kiritescu) 3:3 Sceneta si piesa de teatru- asemaniri $i deosebiri 5.4 Regizori si actori, Piesa noastra de teatru lor dupa D-I Goe... si dupa Bubico de I. L. Caragiale VL Filmul de animatie 6.1 Istoricul filmului de animatie 6.2 Vizionarea filmului de animatie Ice age 3 6.3 Filmul de animatie-Cocosatul de la Notre Dame, ecranizare dupa romanul eu acelagi nume, scris de Victor Hugo 6.4 Contrastul dintre aparenfa i esenti 6.5 Quasimodo- un personaj de actualitate 6.6 Tipologii de personaje in filmul de animatie VIL. Din lumea celor care nu cuvanti 7.1 Aprecieri personale dupa lectura integrala a romanului Colf Alb ,de Jack London 7.2 Vizionarea ecranizarii Eight Below 7.3 Lumea vietatilor marunte si universul uman 7.4 Reportajul .Lumea neobignuité a animalelor 7.2 Aprecieri personale dupa lectura integrald a romanului Print si cersetor, de Mark Twain 7.3 Vizionarea filmului Ivanhoe 7.4 Vizionarea filmului Troya | 7.SRaportul fictiune/ realitate in romanul istoric incheierea anului scolar ‘Postmodernismul in cinema, Editura AquaForte, Cluj, 2001 etarcones Cinema... un secol ceva, Edtura Curt Veche, 2005 Coreiovesca, oe ‘tori Ra romance 189-2000, Eara Fandaiel Cutaraleromane, 2001 jin Caiman Giiinescu,G. ‘Siudiis conferinge, ESPLA, Bucuresti, 1956 Guar Gi ‘Seriltorisirdini, Ed. pentru iteraturé universala, Bucuregh, 1967 Deinba, Ovi eat dear sp ls, Gheorghiu, Mihnea “Orientari in literatura straind, ESPLA, Bucuresti, 1958 SE ‘storia teairului universal, Ed, Didacticd si Pedagogica, Bucuresti, 1960 aa Ginenatonraf dea engl wen Eitra ACT. 2000 tori mul romdinese, ta Revista flmulal romanese Pippidi,D. Antologie de Titeraturd universal, ESPLA, Bucureyt, 1956 Save! Suopul ‘Tncursiune in storia imului romanese Editura Antet, 2002 Vinnu, Tudor Studi de lteraturd universal Bucuresti, 1963 Scanned with CamScanner