Introducere

La sfârsitul secolului al XX-lea, profesorul francez Celestin Freinet (15 octombrie 1896,
Gars, Alpes-Maritimes-08 octombrie 1966) a pus bazele unui sistem numit mai târziu pedagogia
Freinet. În 1920, a devenit ȋnvăţător în satul Le Bar-sur-Loup, acesta este momentul în care Freinet
ȋncepe să-şi dezvolte metodele de predare proprii. Acestea au fost în contradicţie cu politica oficială a
Consiliului Naţional de Educaţie, fapt care a dus la demisionarea sa în anul 1935. După ce
demisionează, Celestin Freinet își deschide propria școală în Vence.
Pedagogia Freinet este un sistem de educaţie care se concentrează pe copil, îl ȋncurajează să
vorbească liber, să comunice, să coopereze, să experimenteze, iar rolul educatorului se limitează la
organizarea materialelor necesare educaţiei, asigurarea și menţinerea climatului de ȋncredere, precum și
cultivarea ȋncrederii în părerile celorlalţi.
Implementarea alternativelor educaţionale și ȋnfiinţarea ȋnvăţământului particular în ţara
noastră, au fost posibile după anul 1989. Una dintre alternativele educaţionale în cadrul sistemului
naţional de ȋnvământ este pedagogia Freinet.
Această metodă, concentrată pe copil, respectă curriculum-ul naţional și face parte din
subsistemul ȋnvăţământului alternativ de stat.

Principiile pedagogiei

Pedagogia Freinet este o şcoală modernă care pregăteşte copii de azi să trăiască în lumea de
mâine şi e fondată pe valori universale: responsabilitate, autonomie, cooperare, întrajutorare. Este
centrată pe copil luând în considerare cele trei componente ale personalităţii sale: unicitate, diversitate,
globalitate.
Câteva dintre principiile de bază ale pedagogiei Freinet sunt:
• Copiii au aceeași natură ca și adulții.
• A fi mai mare nu înseamnă neapărat a fi superior celor mai mici.
• Necesitățile de învățare ale unui copil sunt în funcție de starea lui de sănătate, de constituția sa
și de caracteristicile lui psihologice.
• Nimănui nu-i place să fie sub comanda unei autorități.
• Nimănui nu-i place să fie forțat să facă o anumită muncă, chiar dacă acea muncă nu-i displace.
• Nimănui nu-i place să se miște fără să gândească, să acționeze ca un robot.
• Profesorii trebuie să motiveze munca elevilor.
• Memorizarea, baza a multor procese de învățare, este de luat în considerare doar când aduce
beneficii importante muncii, vieții.
• Așezarea copiilor după grade, ranguri, este o greșeală.
• Pedepsele sunt întotdeauna o greșeală.
• Educația poate fi făcută numai în demnitate.

Tehnicile pedagogiei Freinet

Tehnicile educative, ȋn pedagogia Freinet, sunt privite ca fiind un ansamblu de instrumente,

materiale şi de procese didactice care pot ajuta copilul ȋn procesul de formare.
Tehnicile Freinet sunt rezultatul activităţilor de grup obţinut prin: colaborarea și unirea
eforturilor umane în vederea finalizarii cu succes a unui proiect.
 Textul liber este tehnica de bază a pedagogiei Freinet. ”Un text liber este, aşa cum indică
numele, un text pe care copilul îl scrie în mod liber, când are chef să-l scrie şi pe tema care îl inspiră”.
(C. Freinet)
Prezentarea texului liber se face de către un elev doritor să-şi prezinte textul ȋn faţa
colegilor, iar colegii vor fi evaluatorii. Rolul profesorului este de a găsi un spațiu în orar pentru textul
liber și de a crea un climat de încredere pentru această activitate.
Textului liber i se vor aduce completări, modificări, i se poate face o ilustrare, adică o
interpretare artistică, doar în cazul în care acesta a fost conceput pentru a fi publicat. Având ca bază
textul liber, se pot organiza ulterior urmatoarele activităţi: lecţii de gramatică și ortografie, de
vocabular, de istorie, de geografie, de biologie, de anchete documentare.

Jurnalul şcolar de tip Freinet este:

• un mijloc de exprimare, care respectă libertatea de opinie, pentru că publică ceea ce gândesc
copii;
• un mijloc de comunicare, deoarece face cunoscut colectivului ceea ce dorește să spună un copil;
• un mijloc de socializare şi de formare civică;
• un mijloc de învăţare pentru că necesită cunoștințe de scris, citit, ortografie, de vocabular pentru
a se face înțeles.

Corespondenţa şcolară permite:

• deschiderea şcolii spre viaţă- crează legături cu alte clase;
• lărgirea câmpului de relaţii afective permite copilului să se construiască, acesta devenind un
observator atent al mediului;
• deschiderea spre socializare;
• ȋntărirea identităţii grupului;
• ȋnvăţarea prin punerea în aplicare a tehnicilor Freinet: textul liber, jurnal şcolar.

Ancheta documentară este o tehnică complexă de învăţare. Pentru realizarea ei se parcurg

mai mulţi paşi: precizarea temei şi a modului de abordare, partea de cercetare, prelucrarea informaţiei,
bilanţul fiecărei etape şi realizarea formei finale.
Ancheta documentară este considerată a fi incheiată doar dacă poate fi valorificată, adică
informaţia oferită să fie corectă, de actualitate și utilă.

Exprimarea plastică este încurajată prin desen.

Exprimare corporală este promovata prin dans.

Evaluarea în pedagogia Freinet are ca scop depăşirea eşecurilor şcolare, valorizarea

reuşitelor în cazul copiilor care necesită ajutor în finalizarea proiectelor individuale.
Tipurile de evaluare:
• autoevaluarea- cu ajutorul fişelor autocorective, elevul își corectează singur munca;
• evaluarea colectivă- colectivul clasei este evaluatorul, clasa determină nivelul de reuşită al
proiectului individual;
• socializarea- definitivarea proiectului individual se realizează sub forma unui articol, album,
expoziţie, inregistrare, film.