Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Arthur Koestler - Intuneric La Amiază

    Încărcat de

    vlsimon50
    37 vizualizări111 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    37 vizualizări111 pagini

    Arthur Koestler - Intuneric La Amiază

    Încărcat de

    vlsimon50

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 111
    ‘Anmitr Korsrtsx (1905-1989) s-a nsct Ia Budapest In tnerefe, dup studi universitare la Viena, adera la rigcareacomunisti din Germania gseriein presacomu- nist din aceasta ford, articoe since gi impresi de céltorie prin URSS, Particips la Razbotul Civil din Sania ila cel deal doilea Rézboi Mondial fn rma 82 ii devine cetijeanbritanic si se stbilete la Lon dia, unde se sinucide impreuna cu soia sla 78 de ani. Oven Spanish Testament (1988), Arrival and Departure (1949), The Yo and te Conissr (1945), Arrow inthe Blue (1951), The Invisible Writing (1954). ARTHUR KOESTLER INTUNERIC LA AMIAZA ‘Traducere din englezi de SANDA ARONESCU Edipia a U-a reviteutt HUMANITAS BUCURESTI Coperta colectiei DONE STAN Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei KOESTLER, ARTHUR ntuneric la amiaz4/Arthur Koestler; trad: Sanda Aronescu Ed. a 2-a rev. - Bucuresti: Humanitas, 2002 216 p. 18 cm. ~ (Spectacolul istoriei) ISBN 973-50-0235-3 I. Aronescu, Sanda (trad.) 821.111-31=135.1 ARTHUR KOESTLER DARKNESS AT NOON © Arthur Koestler, 1940 ‘© HUMANTTAS, 2002, pentru prezenta versiune romaneasc& ISBN 973-50-0235-3 | | | Personajele din acenstt carte sint imaginare. Imprejuritile istorice care au deterntinat acfunile lor sint real. Viafa lui N.S. Rubasov este sintezt aexis- tenfei mai multor oameni care au fost victime ale asa-numitelor ,procese moscovite”. Autorul ia cuns- cut personal pe cifion din ei. Aceastd carte este de- dicatit memoriei lor. Paris, octombrie 1938 — aprilie 1940 Cel care instawrenzt 0 dictatwrit si nu-l omoarit pe Brutus, ori cel care intemeiazt o republic si nu-i uucide pe fii lui Brutus, ru va domni dectt putin timp.” a Macwiaventt Discursuri Omule, ome, mu pot ta total lipst de mit” Dosrorevskt Crimit si pedeapsit PRIMUL INTEROGATORIU 1 oNimeni nu poate guverna rtmind nevinovat.” Sainr-just Usa celulei se inchise cu zgomot tn urma lui Rubagov. ‘Acesta rimase citeva secunde proptit de usa sii aprin- 8e0 figar’. Pe patul din dreapta lui erau intinse doua pi turi destul de curate, iar salteaua de paie prea umplut& de curind. Chiuveta din stinga lui n-avea dop, dar robi- netul funcfiona. Hird&ul de ling’ ea fusese proaspat dez~ infectat, nu mirosea. Perefii de pe ambele parti erau din cframida compacta, ca si indbuse bittaia semnalelor, dar acolo unde era strapuns& de feava de incalzire gi de scur- sere, fusese acoperité cu mortar si avea 0 rezonanfa destul de bun’; in plus, eava de ineazire prea chiar sa fie bun’ conducitoare de 2gomot. Fereastra incepea la nivelul ochi- lor; puteai s& vezi in curte féra a fi nevoit s& te ridici apu- cindu-te de gratii, Pind aici, totul era in ordine. (Cisci, isi scoase haina, o impaturi gi o puse pe saltea fn chip de perna. Se uit’ afard, in curte. ZApada licirea gil buie in lumina ingemanati a lunit sa felinarelor electtice De jur-imprejurul curfii, de-a lungul zidurilor, fusese dega- © potecd ingust’, pentru plimbarea zilnicd. Inc nu mijisera zorile; in ciuda felinarelor, stelele striluceau pe bolta senin§, inghefatd. Un soldat cu pusea in bandulier’ patrula in sus gi-n jos pe zidul de aparare din fafa celulei lui Rubagov; batea pasul ca la parada. Din cind in cind, lumina galbena a felinarelor scipara pe baionet’ ‘Rubasov igi scoase pantofii, stind inca la fereastra. Stin- se figara, puse mucul pe jos, la capatul patului, si ramase 7 iteva minute asezat pe saltea. Se mai duse 0 data la fe- reastra. in curte era liniste: santinela tocmai se-ntorcea: deasupra turnului de paz& unde era instalat& o mitralier& Zari o fisie din Calea Lactee. Rubasov se intinse pe patul de cazarma gi se inveli cu pitura de deasupra. Era ora cinci si probabil c& pe tim- pul iernii nu erau trezifi inainte de sapte. fiera foarte somn si, gindindu-se bine, ajunse la concluzia c& erau pujine sanse sf fie at la interogatoriu in urmatoarele trei, patru zile. isi scoase pince-nez-ul, il puse pe pardoseala de pia- tr, linga mucul de figara, zimbi si inchise ochii. Se incal- sub patura gi se simfea la ad&post; pentru prima oard, Geli de il ue mal temea Ge visele lie Cind, dupi citeva minute, paznicul stinse de afara lu- mina gi se uit& in celuld prin vizet’, Rubasov, fost comi- saral poporului, dormea.cu spatele la perete, cu capul pe bratul sting intins, esind rigid in afara patului: doar mina zvienea prin somn. ii atirna moale si interne bubwiaw in usa lui Ruz areste ubasov tocmai visa ca e arestat. Ciocaniturile se intejeau si Rubagov se ciznea sh se tre- zeasck. Stipinea tehnica de a se smulge din cosmarusi,in- trucit visul despre prima sa arestare revenea, periodic, de ani de zile si se derula cu regularitatea unui ceasornic. ‘Uneori reusea printr-un putericefortde voinfa si opreas- c& ceasomicul, 88 asi din vis prin propria sa stridanie, dar de data asta nu era in stare; ultimele siptémini il epui zaser’, transpira si rsufla greu in somn; ceasomicultiesia, Visul continua. Visa, ca intotcleauna, c& cineva batea in usa si c& afara asteptaa tri barbaf sil aresteze. li vedea prin usa inchis8, slind afard si izbind fn us8. Purtau uniforme now-noufe, costumatia adecvata a garzilor pretoriene ale dictaturi ‘germane; pe sepci si pe mineci aveau insemnele garzi crucea incrligath agresiv; in mina rimasd liber’ fineau pis- toale grotesc de mari; diagonala si centurile lor miroseau 8 puternica piele. Acum se aflau in camer’, la cfpattiul pa~ ‘tului: Doi din ei erau nite fldcdi uriagi cu buze groase gi ‘ochi de peste; cel de-al treilea era scund si gras. Stateau {n picioare linga pat, cu pistoalele in mina, risuflind greoi spre el. Linistea era tulburat& doar de giffitul astmatic al celui scund si gras. Apoi cineva trase lanful de la closet Ia etajul de deasupra gi apa incepu sa gilgiie in jos, prin fevile din perete, Ceasornicul batea tot mai incet. Ciocaniturile din usa lui Rubasov se intefeau; cei doi barbai de afar, care veni- seri si-] aresteze, biteau alternativ gi igi suflau in miinile inghefate. Dar Rubasov nu putea sa se trezeasca, desis c&acum urmao scend deosebit de dureroast: cei tre statt tot ling& patul lui gi el incearc& s&-gi puna halatul. Dar mineca e intoarsa pe dos; nu reuseste si-si introduc brajul fn ea. Se luptt in zadar, pind ce il cuprinde un soi de para~ lizie; nu se poate migca, desi totul depinde de imbracarea la timp a minecii. Aceasta chinuitoare neputinta dureazd citeva secunde, timp in care Rubasov geme si simte ume- zeala rece de pe timple, iar bitaile din usa patrund in som- nul Jui ca un ripait indepartat de tobe; braful de sub pern& fizvieneste in efortul febrl de a gisi mineca halatului; apoi, fn sfirsit, este eliberat de prima lovituré surda data peste ‘ureche cu patul pistolului. De obicei, senzafia familiar’, repetatd si trait iar si iar, de sute de ori, a acestei prime lovituri, de la care ise trigea si surzenia, il ficea 88 se trezeascd. Inc mai tremura un, timp si mina, infundata sub perna, continu sa se-ntind’ dupa mineca halatului; cici, de regula, inainte dea se trezi definitiy, trebuia sx mai treact prin ultima gi cea mai ori- Dild faz’. Ea consta dintr-un sentiment de buimaceala, con- faz, c& aceasta trezire era adevaratul vis si cd, de fapt, el zicea ined pe pardoseala umeda, de piatr’, a celulei in- tunecate, cu galeata la picioare, cu o cana de apa si citeva farimituri de piine la cApatti. $i de data asta continu’ pentru citeva clipe starea de confuzie, nesiguranga de a nu sti dact mina lui va da de gileat’ sau de intrerupatorul veiozei. Apoi lumina inva- di inc&perea gi picla se risipi. Rubagov respiré adine de teva origi, cu miinile incrucigate pe piept ca un conva- 9 lescent, se bucura de incintatorul sentiment de libertate si sigurana. Igisterse fruntea si porfiunea de chelie de la spate cut cearceaful si, redevenind ironic, se uit’ chioris fn sus, la portretul , Numarului 1”, conducatorul Parti- dului, care atimna deasupra patului siu, pe peretele ca- merei — si pe perefi tuturor camerelor de lings ea, de sub easau de deasupra ei; pe tofi perefii din cas’, din oras, din imensa tar’, pentru care luptase si suferise si care il asezase acum din nou in imensa ei poald ocrotitoare. Acum era treaz de-a binelea; dar bataile in us continuau. 3 Cei doi bairbati care venisera si-l aresteze pe Rubagov stiteau afara, pe palierul intunecos, si se consultau. Por- tarul Vasili, care-i condusese pind sus, stitea in usa des- chisd a liftului si gifia de fricd. Era batrin gi slab. Deasupra gulerului rupt al mantalei militare, pe care gi-o aruncase peste cimasa de noapte, se zArea o cicatrce lat, rosie, care-i «idea 0 infatisare scrofuloasé. Ea era rezultatul unei rini la ceaft caipitata in r&zboiul civil, in tot cursul caruia lup- tase in regimentul de partizani al lui Rubasov. Mai tirziu, Rubasov fusese trimis in strdindtate i Vasili mai afla vesti despre el numai ocazional, din ziarele pe care ile citea sea- ra fiica lui i citise discursurile finute de Rubasov la con- grese; erat lungi si greoaie, si Vasili nu reusea niciodat’ 88 regiseasci in ele tonalitatea glasului acelui birbos miti- tel, comandant de partizani, care stia injuraturi ait de fru- moase incit ar fi Ricut-o si pe Sfinta Fecioar’ din Kazan si zimbeasc’. De obicei, Vasili adormea pe la mijlocul aces- tor discursuri, dar se trezea intotdeauna cind fiica lui ajungea la propozitile finale gla aplauze, ridicind solemn glasul. La fiecare lozinca de incheiere: ,Traiasca Interna- Sionala! Trsiasca Revolufia! Traiascd Numarul 1!", Vasil adiiuga un sincer Amin” in barbS, ca s& nul auds fiicd- sa, apoi igi scotea cojocul, se inchina pe ascuns si se baga in pat cu constiinfa incarcatd. Avea siel atimnat deasupra patului un portret al Numdrului 1 si, Iing8 acesta, o foto- Btafie a lui Rubasov in postura de comandant al partiza- 10 nilor. Dact i-ar gisi aceasté fotografie, probabil car fi si el ridicat. Pescara era frig, intuneric si foarte liste, Cel mai tind dintre cei doi de la Comisariatul pentru Afaceri Interne propuse s% sfirime broasca trgind in ea cu pistolul. Va- sili se propti de usa liftului; nu avusese timp s8-i incalfe ghetele ca lumea 51 miinile fi tremurau atit de tare c¥ nu putea sis incheie sireturile, Cel mai virstnic din cei doi nuera de acord si tragi in broasciarestarea trebuia efec- tuati discret. Amindoi igi suflard in mifinile infepenite si ‘ncepurd s8 izbeasc’ din now in usa; cel tind busea in ea cu patul revolverului. O femeie incepu si fipe cu un glas asculit citeva etaje mai jos. — Spune-i si tac8, fi zise cel tina Tui Vasil. —Taci din gural strigh Vasili. Au venit autoritaile Femeia ticu deindatd, Tindrul schimb& tactica; acum maltrata usa izbind in ea cu cizmele. Zgomotul rasuna pe toat’ scara; in cele din urma, usa fu data jos. Cei tei se postar’ ling& patul lui Rubagov, tindrul cu pistolul in ming, cel virstnic finindu-se bajos, cain pozi- fie de drepfi; Vasil statea la ctiva pasi in spatele lor, spri- jinit de perete. Rubagov igi mai stergea inca transpiratia de pe cap; se uit la e cu o privire mioapa gi somnoroas. ~ Cetajene Nicolas Salmanovici Rubasov, in numele legii esti arestat, spuse tinsrul Rubagov bijbii pe sub perna dup ochelari gi se salts un pic in capul oaselor. Cu ochelari pe nas, och lui aveau expresia pe care Vasil si ofierul cel virstnic 0 cunosteau din vechi fotografi sieproduceri, Ofijerul cel virstnicinfe- peni si mai tare in pozitie de drepfi tindrul, erescut sub noi eroi, ficu un pas spre pal; tolitrei vedeau cd era gata 4 spund sau si facd ceva brutal ca si-si ascunda stinghe- reala, — Ia arma aia de-aici, tovardige, ti spuse Rubasov. in de- finitv, ce vrefi de la mine? — Ai auzit ch esti arestat, spuse biiatul. Imbract-te gi ‘nw fa scandal. — Aveti mandat de arestare? intreba Rubasov. Ofiferul cel virstnic scoase o hirtie din buzunar, tinse lui Rubasov si lu8 iarisi pozitie de drepyi Rubagov o citi cu atentie. u —Bine, spuse el. Din chestile astea nu te Limurestinici- odati; si vi ia naiba! — Imnbraci-te mai repede, spuse baiatul Se vedea c& brutalitatea nu mai era jucat’, ci fireasc& pentruel Grozava generate am prods, se gd! Rubasov. ‘amintiafigele propagandistice in care tineretul era intot- deauna reprezentat cu chipuri zimbitoare. Se simjea obo- sit. — Dect si tot invirfi revolverul ala, mai bine mi-ai da halatul, ii spuse baiatului. Baiatul rosi, dar nu spuse nimic. Ofiferul mai virstnic fi intinse lui Rubagov halatul. Rubagov isi viri braful in minect. — Macar de data asta a mers, spuse el cu un zimbet crispat: Ceitalf tre nu infeleserai si nu spusera nimic. Il urma- rir& cum se scoal& incet din pat si isi adund hainele moto- tolite. up’ fipatul strident al femeii, in casa se lasase ticerea, dar ei aveau senzafia ca tofi locatari stateau trejiin pat, finindu-si risuflarea. ‘Apoi auzir’ cum cineva de la un etaj superior trage lan- ul si cum apa gilgtie uniform in jos, prin fev. 4 Lausga din faff era trast magina cu care veniser’ ofiferi un model american nou. Era incd intuneric; goferul aprin- sese farurile, strada dormea sau se preficea c& doarme. Se urcar’, mai ntti flicaul, apoi Rubagov, apoi ofiferul cel virstnic. Soferul, care era tot in uniforms, porni masina. Dup’ colt, drumul nu mai era asfaltat; erau inca in cen- trul oragului; de jur-imprejurul lor erau cladiri mari, mo- deme, cu nouii sau zece etaje, dar mergeau pe drumuri de jar’, din noroi inghefat, cu o pulbere subfire de zpada prin crépaturi. Soferul conducea magina la pas si super- ba caroserie scirtiia gi scrismea ca un car cu boi. — Mergi mai repede, spuse flactul, care nu putea supor- {a tacerea din masina. 12 Soferul didu din umeri fir sé se uite fn jur. fi arun- ‘ase lui Rubasov o privire indiferenta si neprietenoasé cind acesta se urcase in masina. Rubagov avusese cindva un ac- cident de maging; omul care era la volanul ambulantei se uuitase la el cu aceeasi privire. Mersul sta lent, cu 75 feli, pe nigte strizi pustii, cu lumina sovaielnict a faru- rilor in fafa lor, era greu de suportat. — Cit mai e? intrebs Rubasov, fara s8-i priveasc’ pe {nsofitorii s8i. Era cit pe-aci s-adauge: pind la spital. (Ojumatate de ora bund, spuse cel virstnic in unifor- ma. Rubagov fi scoase figirile din buzunar, biga una in guri si didu automat pachetul mai departe. Tindrul refwz8 scurt, cel virstnic lua doua si-i intinse una goferului. Sofe- rul duse mina la gape, apoi le oferi foc tuturor, finind vo- lanul cu o singuré mind. Rubasov igi simjea inima mai ‘ugoarX; in acelagi timp asta fl enerva. E si momentul 8 devin sentimental, se gindi el. Dar nu putu rezista ten- tafiei de a vorbi, ca s& trezeasc’ in jurul lui pusing caldurs uman’. — Pacat de magin’, spuse el. Maginile straine cost 0 vere si dupa o jumatate de an pe drumurile noastre sint terminate. poiate, spuse batrinul ofifer. Rubasov isi didu seama dupa tonul lui cd fi infelege neputinfa. Se simfea ca un ciine cruia tocmaii se azvirlise un os; se hot&ri s& nu mai vor- eased. Dar deodata baiatul spuse agresiv: — fn statele capitaliste sint mai bune? Rubasov nu putu s& nu rinjeasc’. — Ai fost vreodata in strainatate? intrebs el. —Oricum, stiu cum e acolo, spuse baiatul. Nu-ncer- a si-mi ingiti povesti despre asta. — Drept cine ma ie, de fapt? intreb& Rubasov foarte linigtit. Dar nu se puta abjine s& nu adauge: Zu ci ar tre- bui sa studiezi putin istoria Partidului, Baiatul ticu gi ii pironi privirea pe spinarea soferului. Nimeni nu scoase 0 vorbis Soferul inect pentru a treia oar motorul care gifiia si fl porni din nou, injurind, Trecuré 13 hurductindu-se prin suburbii; infijigarea mizerelor case de lemn nurera cw nimie schimbata. Lunaatirna palida sitece deasupra siluetelor lor girbovite. 5 Lumina electricd ardea pe toate coridoarele din noua {nchisoare model. Ea se risfringea sumbru pe galeriile de fier, pe peretii goi, spoifi cu var, pe usile celulelor cu nu- mele scrise pe cartonase gi cu gaurile negre ale vizetelor. Lumina aceasta incolora, precum si zgomotul strident, fir& cou, al pasilor lor pe lespezi fi erau atit de familiare lui Rubagov, incit se uct un timp cu iluzia c& visa din nou. Incerci si se autoconvinga ci totul era ireal. Dact reugese si cred ci visez, atunci va fi cu adevairat un vis, se gindi el Se stridui cu atita intensitate c& aproape amefi; apoi il ‘n&pidi un val sufocant de rugine. Trebuie st indur gi asta, gindi el. Pin’ la capa. Ajunsera la celula nr. 404, Deasu- pra vizetei era un cartonas cu numele lui, Nicolas Sal- manovici Rubasov. Au pregatit totul cu griji, isi zise; vederea numelui su pe cartonas fi produse o impresie stranie. Vru sii cear& paznicului incé o patur’, dar usa se trintise deja in urma lui. 6 Paznicul iscodise prin vizeta fn celula lui Rubagov la intervale regulate. Rubasov dormise linistit pe patul Iui de cazarma; doar mina fi mai zvicnea din cind in cind, prin somn. Ling& pat, zdcea pe podea pince-nez-ul si un muc de figara. Laota sapte dimineaja — la dou ore dupa ce fusese adus in celula 404 — Rubagov fu trezit de un semnal de ‘goarna. Dormise fara vise si avea mintea limpede. Goarna repetdi de trei oti aceeasi suita de stunete. Tonalitatile sale tremurdtoare rasunard ines o data, apoi se stinsera si se asternu 0 tcere apasatoare si ostila Incd nu se Juminase bine de ziu’; contururile hirdaului siale chiuvetei erau estompate in lumina firava. Gratiile ferestrei formau un desen negru pe sticla murdara; sus, 14 {in stinga, pe geamul spart, era ipits o bucat’ de ziar, Ru- basov se ridica in capul oaselor, intinse mina dupa pince- nez gi dup’ mucul de figara de la capatul patului, ap. se lungi din nou. {si puse pince-nez-ul si reusi s& aprinda mucul. Tacerea dainuia. in toate celulele spoite cu var ale acestui stup de beton, oamenii se ridicau simultan din paturile lor de cazarmé, injurind gi orbeciind pe lespezi si totugi in celulele de izolare nu se auzea nimic— doar din cind in cind pasii care se indepartau pe coridor. Ruba- g0v tia cd e intr-o celula de izolare gi c8 acolo va ramine pina ce va fiimpuscat. ii trecu degetele prin barba scurt’, ascufits, igi fuma cdpetelul de figara gi ramase nemiscat. Deci voi fiimpuscat, se gindi Rubasov. Urmari clipind, miscarea degetului mare de la picior, care se fea vertical Ja capatul patului. fi era cald, se simfea in sigurants si foarte obosit: pind una alta, nu avea nimic impotriva s& mote aga pind la moarte, cu condifia si fie lasat 58 zacd sub patura cazon’. ,Deci au de gind s& te impuste”, isi spuse el pi misc’ usor degetele in ciorap gil veni tn minte un vers care compara talpile lui Isus cu un c&prior alb in miracinis. [gi frec& pince-nez-ul de minec& cu gestul pe care i-l cunogteau tofi cei care luptasera impreuni cu el. Se simfea aproape perfect fericit, incilzit in paturt, oi se temea de un singur lucru, s4 nu trebuiasca sa se scoale si s8se miste, ,Deci vei fi anihilat”, isi zise aproape cu glas tare gi igi mai aprinse o figard, desi fi mai ramineau doar trei. Primele figari fumate pe stomacul gol fi produceau ‘uneori o usoara senzafie de betie; si era deja in starea aceea de exaltare familiar’ pe care o traise anterior in apropierea ‘morfii. In acelasi timp stia cX situafia lui era reprobabila, si, intr-un sens, inacceptabil’, dar pe moment nu simtea deloc inclinatia de a accepta acest punct de vedere, in loc de asta, urmari jocul degetelor sale in ciorapi. Zimbi. fl napadi un val cald de simpatie faté de propriul stu trup, la care de obicei nu finea, si iminenta sa anihilare il cu si simt& plicerea milei de sine. , Vechea garda a mutit”, {i spuse. ,Noi sintem ultimii” Vom fi anihilati.” ,Cci flacai si fete impreun’, se vor preface in firind...” Incer- sisi aminteasca melodia, dar nu-i veneaw in minte decit cuvintele. ,Vechea garda a murit’, repeta el siincerca s8-si 15 tememoreze figurile lor. Isi amintea doar citeva. Din ima- Bien primal prosedinte al International core fsese xecult ca trddttor, nu mal putea reconstitl deat © Ducat de vests ecosez peste un pintec uyorrtun. Nu purtase niciodata bretele, ci intotdeauna curele de piele. Al doilea prim-ministru al statului revolutionar, de ase rmenea executat, igi rodea unghiile in momente de mare primejdie... Istoria te va reabilita, se gindi Rubasov, fr& prea multi convingere. Ce ste istoria despre rostul unghii- Jor? Fuma si se gindea la cei morti sila umilinfa care pre- cedase moartea lor. Cu toate acestea, nu se putea hotart stl urasedi pe Numirul 1 aga cum ar fi trebuit. Privise deseori portretul lui atimat deasupra patului si se str&- uise 88-1 urascd. fi diduser’ multe porecle intre ei, dar pind la ued doar ,Numdrul 1" a pens Mat presus de Grice, groaza pe eve ortspindea. Numéral consis ta posibilitatea ca el 8 aib& totusi dreptate gi ca tofi cei pe care ii ucidea s& fie nevoifi s4 recunoasca, chiar cu pistolul la ceafa, ci s-ar fi putut ca el s& aiba dreptate. Nu puteai fi sigur; puteai doar s& recurgi la acel oracol batjocoritor carese numest storie care pronunt senna abla dupa ce gura celui care |-a consultat s-a umplut de mult cu farina. Rubasov simfi ci este observat. Fara si se uite, stia c& {n celula privea o pupila lipiti de vizetd; peste o clip se auzi intr adevir cheia scrisnind in broasca grea. Dur citva timp pind se deschise usa. Paznicul, un batrinel in papuci, ramase la ui — De ce nu te-ai sculat? intrebi el. — Sint bolnav, spuse Rubasov. Ce ai? Pins miine nu pofi fi dus la doctor, —M&i doare miseaua, spuse Rubasov. —Miseaua, zici? spuse paznicul.lsitirlind picioarele sitet usa ‘Acum pot cel putin si zac aici in iniste, se gindi Ruba- gov, dar ruci mai cen nie o plicere Thence chhives statutd de sub paturs gio azvirli de pe el. incerca din now sisi urméreasc’ miscarea degetelor de la picioare, dar se plictisi. Avea cite o gaurd in calciiul ambelor gosete. Ar fi vrut sii le cirpeascd, dar renunfa, la gindul e& va trebui 16 88 bata la usa gi s8-i cears paznicului ac gi afi. Oricum, probabil cf acul ise va refuza. Simyi brusc c& tinjeste dupa un iar. Era 0 dorinja atit de puternica, incit simjea miro- sul cernelii tipogratice si atrzea parca fognetul paginilor, Poate c& asearit izbucnise o revolutie sau fusese ucis seful statului sau un american inventase mijlocul de a contra- cara forfa gravit8fii. Arestarea lui nu putea fi ined in ziare; fn fara va fi un timp trecuti sub ticere, dar in straindtate stirea senzationala va transpira in curind. Vor tipari fo- tografii de acum zece ani, dezgropate din arhivele ziare~ Jor, si vor publica o multime de prostii despre el si despre Numarul 1. Acum nu mai voia un ziar, dar dorea cu ace~ lagi nesaf s& afle ce se petrece in creierul Numdrutui 1. fl vvedea sezind la biroul lui, cu coatele proptite, greoi si po- sac, dictind rar unei dactilografe. Ali oameni se plimbi Incoace $i-ncolo in timp ce dicteaza, fac rotocoale de fum sau se joacd cu o righ’. Numarul 1 nu se migca, nu facea rotocoale de fu... Rubagov observa bruse c¥ el insusi se plimba incoace gi incolo in ultimele cinci minute: se scu- Jase din pat fara si-si dea seama. Era atras din nou de vechiul stu ritual de anu cilca marginile lespezilor si stia deja modelul pe dinafar’. Dar gindurile lui nu se desprin- serd nici o secunda de Numarul 1, care, agezat la biroul stu si dictind impasibil, se preficuse treptat in propriul siu portret, in acea binecunoscut& reproducere care atir- na deasupra fiecirui pat sau bufet din tara i privea fix ‘oamenii cu ochii s&i inghefati. Rubagov masura celula in sus gi-n jos, de la usa la fe reastri si inapoi, intre pat, chiuveta si hirdu, sase pagi sijumatate dus, sase pasi si jumatate intors. La uga se-ntor- ea spre dreapta, la fereastra spre stinga; era un vechi obi- cei de puscérias: dac& nu schimbai direcfia intoarceri, te apuca repede amefeala. Ce se petrecea in creierul Num’- rulu 1? Ig reprezenta osecjune prin ace cel, pictatd frumos in acuarel& pe o foaie de hirte, fixatt cu pioneze peo plangetd. Viejurile de materie cenusie se umflau pind se prefaiceau in intestine, se incolaceau intre ele ca niste serpi musculari, deveneau vagi si cefoase ca nebuloase- Ie spiralate de pe hartile astronomice... Ce se petrecea in. acele vrejuri cenusii dilatate? Se stia totul despre nebu- loasele spiralate din departiri, dar nimic despre aceste vre- 7 juri. Acesta era probabil motivul pentru care istoria era i degrab& oracol dectt stints. Poate ca mai tirziu, mult ‘mai tirziu, ea se va inva cu ajutorul unor tabele statis- tice suplimentate cu asemenea secfiuni anatomice. Profe- sorul va desena pe tabla o formula algebric’ reprezentind condifille de vial’ ale maselor unei nafitini date intr-o perioada data: ,Aici vedefi, dragi cet8feni, factorii obiec- ivi care au conditionat acest proces istoric.” Si aritind cu rigla spre un peisaj cenusiu, neclar, dintre al doilea gi al treilea lob al creierului Numarului 1: ,Acum vedeti aici reflectarea subiectiva a acestor factor. Aceasta a dus in. al doilea patrar al secolului doudzeci la triumful prin-

    S-ar putea să vă placă și