Sunteți pe pagina 1din 6

Centrul Şcolar de Educație Incluzivă

Loc. Vișeu de Sus, jud. Maramureș

PROIECT EDUCAŢIONAL

Managementul clasei
Învățăm și încurajăm comportamentele pozitive în timpul orelor

Domeniu : Consiliere şcolară şi educaţională


Perioada: pe parcursul întregului an şcolar: 2016-2017
Instituţia coordonatoare: Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă,Vişeu de Sus
Parteneri/colaboratori: profesorul,consilierul şcolar şi clasa de elevi
Echipa de implementarea a proiectului: Psihopedagog ȘIMON MARIA
Consilier şcolar: MAN DIANA ALEXANDRA

Grup ţintă/beneficiari: elevii


Scop/rezultate aşteptate:
Cercetările recente au arătat că există o legătura directă între comportamentul care există în
clasă şi rezultatele obţinute în predarea curriculei, respectiv în procesul de instruire. Scopul este
realizarea unor adaptări şi ajustări conform caracteristicilor particulare ale clasei care să
stimuleze comportamentul pozitiv în timpul orelor şi să faciliteze asimilarea eficientă a
curriculumului şi eficientizarea procesului de instruire.
Obiective :
 stimularea unui comportament pozitiv în timpul orelor, modelarea comportamentelor
dorite;
 să faciliteze asimilarea eficientă a curriculumului;
 eficientizarea procesului de instruire;
 crearea unei culturi pozitive şi unitare a respectivei clase;
 să conştientizeze elevii în privinţa responsabilităţii care le revine in managementul clasei;
 cultivarea şi perfecţionarea competenţelor sociale ale elevilor:
 comunicare si relationare asertiva intre si in grupul clasei de elevi si profesorul diriginte;
 rezultatele educaţionale şi comportamentale obţinute de elevii clasei respective sa fie
optime
Argument : Rezultatul va fi recunoaşterea şi de către elevi a corelaţiei directe între
curriculum şi comportament, precum şi identificarea cu cooperarea lor directă şi interesată a trei
tipuri principale de adaptare a curriculumului la necesităţile clasei prin care să corespundă
gradului de dificultate, să stimuleze interesul acestora pentru respectiva disciplină, precum şi să
contribuie la creşterea nivelului de conştientizare al elevilor în privinţa responsabilităţii care le
revine cu privire la managementul clasei, inclusiv cultivarea şi perfecţionarea competenţelor
sociale ale elevilor.

1
Centrul Şcolar de Educație Incluzivă
Loc. Vișeu de Sus, jud. Maramureș

RESURSELE PROIECTULUI
Resurse umane implicate: profesorul diriginte, consilierul școlar, elevii, părinţii acestora
(dacă este necesar).
Resurse materiale: Planuri de lecţie standard, generale şi planuri de lecţie adaptate,,
prezentări video şi audio, cărţi, spatiile de învățământ din școală,/sala de clasa, cabinetul de
consiliere, aparat foto, retroproiector, materiale auxiliare consumabile, CD/DVD-uri.
Resurse financiare :
- fondurile adunate prin colectare/voluntariat;
Resurse temporale: anul şcolar 2016– 2017
Tipul de activitate:
Managementul clasei se referă la toate acţiunile întreprinse de un profesor pentru a
organiza elevii, spaţiul, timpul şi materialele aşa încât conţinutul predării şi învăţarea acestuia de
către elevi să poată avea loc în condiţii optime. Deoarece problemele în învăţare şi cele
comportamentele sunt rezultatul interacţiunii zilnice în şcoală dintre indivizi şi a influenţei
exercitate de mediu, trebuie ca profesorul să se concentreze pe două categorii de elemente
specifice: necesităţile de grup şi individuale precum şi pe identificarea adaptărilor şi/sau
suportului în mediul în care se desfăşoară procesul educaţional pentru a răspunde necesităţilor
de grup şi individuale identificate.
Conţinut: În acest caz, conţinutul este definit prin rezultatele educaţionale şi
comportamentale obţinute de elevii clasei respective. Pornind de la recunoaşterea faptului că
deseori comportamentele nedorite sunt expresia unui deficit de competenţe, implicit rezultă că
predarea este cea mai bună intervenţie, având în vedere că variabilele educaţionale şi
instrucţionale sunt cele mai directe mijloace de influenţare a comportamentului elevului.
Implicit, adaptarea acestora la nivelul clasei şi individualizat are ca efect o îmbunătăţire a
comportamentului general şi asigură oportunităţi sporite de învăţare.
Astfel, elevii se vor implica în mod corespunzător în activităţile din timpul orelor, vor şti
care sunt aşteptările profesorilor şi vor avea, în general, rezultate bune, minimalizându-se
pierderile de timp, confuziile, întreruperile din timpul orei. Climatul general al clasei va fi cel de
concentrare pe activitatea desfăşurată, într-o atmosferă destinsă şi plăcută.
Prin managementul clasei împreună cu elevii se adresează de o manieră proactivă deficitul
de competenţe şi se contribuie la crearea unei culturi pozitive şi unitare a respectivei clase.
Organizare:
Primul pas: Regulamentul şcolar şi regulamentul personalizat al şcolii/clasei pe care
elevii le iau la cunoştinţă la începutul fiecărui an şcolar, precum şi după fiecare vacanţă. Dincolo
de comunicarea acestora şi activităţile desfăşurate pentru cunoaşterea, implicarea şi
perfecţionarea lor cu participarea elevilor (cu precădere în ceea ce priveşte ”regulamentul
personalizat al clasei”), elevii vor fi solicitaţi să-şi ofere propriile lor comentarii, idei şi aşteptări
despre modul în care prevederile acestora îi ajută şi în procesul de învăţare al disciplinelor ce
urmează să fie însuşite în noul an şcolar/trimestru etc., evident adaptat conform vârstei acestora.
Discuţiile cu elevii cu toată seriozitatea, ca şi cum ne-am adresa unor persoane adulte, instruite şi
informate:

2
Centrul Şcolar de Educație Incluzivă
Loc. Vișeu de Sus, jud. Maramureș

 folosirea definiţiilor clare, adaptate nivelului de înţelegere al elevilor


 listăm atributele critice – cuvintele-cheie ce caracterizează mesajul pe care-l transmitem
 oferim exemple şi non-exemple
 îmbunătăţim modul de dezvoltare al conceputului
 verificăm că s-a înţeles
 extindem şi adăugam noi valenţe conceptului
 recunoaştem eforturile elevilor de a coopera
 reluăm predarea şi restructuram modul de predare conform necesităţilor clasei şi celor
individuale
Al doilea pas: Formulăm împreună cu elevii viziunea clasei (de exemplu, dorim să fim o
clasă în care fiecare dintre noi este atent şi are grijă de el şi de ceilalţi colegi, elevii învaţă şi sunt
susţinuţi de colegi prin atitudine şi comportament, precum şi de profesori cărora le pot solicita în
orice moment ajutorul, clasa va avea un aspect curat, îngrijit ).
Convenim împreună cu elevii asupra unor ”produse” prin care să evaluam împreună şi
fiecare pentru el dacă s-a realizat viziunea în privinţa modului de organizare a clasei:
- Numărul de absenţe
- Numărul de întârzieri la ore
- Temele dacă au fost/n-au fost făcute de toţi elevii
- Rezultatele învăţării exprimate prin note
Identificăm elevii care se oferă ca voluntari pentru diverse activităţi cum ar fi înregistrarea
numărului de întârzieri. Din nou, nu este vorba de ”demascarea” autorului, ci de rezultatul
general pe clasă în acest sens. Evident, profesorul/ va putea observa dacă întârzierea la o anumită
oră este un obicei frecvent al unui anumit elev şi va putea, ca urmare, discuta cu acesta şi
identifica motivele personale, aşa încât să se aplice metode de intervenţie personalizată în acest
sens.
Ex. În urma observaţiilor pe aceste categorii de ”produse” în cooperare cu elevii şi ceialalţi
profesori ai clasei, se poate ajunge la concluzii de tipul:
 x % a fost numărul de absenţe zilnice
 modelul indică o frecvenţă mai mare a absenţelor în zilele de luni/vineri
 întârzierile la ore au fost nerelevante/prea mari
 performanţele s-au îmbunătăţit atunci când elevii au fost rugaţi să lucreze pe temele date
în grupuri formate aleatoriu
În acelaşi timp, rugam elevii din clasă să observe propriul comportament şi cel al colegilor
lor şi să noteze exemplele şi non-exemplele. În paralel, profesorul va realiza şi el o astfel de
înregistrare a comportamentelor distructive şi circumstanţelor în care se produc.
Metoda înregistrării manifestării/absenţei anumitor comportamente pe activităţi, rutine,
perioade de timp:

3
Centrul Şcolar de Educație Incluzivă
Loc. Vișeu de Sus, jud. Maramureș

 Identificăm răspunsurile tipice.


 Sugerăm posibile surse de îmbunătăţire a mijloacelor de control al mediului.
Ex.: profesorul şi elevii vor înregistra separat, percepţia lor despre momentele în care în
timpul orei s-au creat discuţii care n-au legătura cu subiectul discutat, momentele specifice în
care apar astfel de manifestări, subiectul predate când s-a produs respectivul comportament.
 Încurajăm elevii să-şi autoevalueze şi să-şi conştientizeze nivelul de performanţă precum
şi comportamentul specific (pozitiv sau negativ)
 Permitem elevilor să-şi asume responsabilităţi pentru controlarea propriului
comportament şi pentru consolidarea comportamentelor pozitive.
Al treilea pas: încadrăm în activităţile curriculare modelarea comportamentelor
dorite.
 Discutăm cu elevii despre conceptele ce sunt în legătură directă cu aşteptările clasei, aşa
cum au fost formulate acestea în viziune de ei împreună cu mine.
 Legăm aşteptările clasei de curriculumul pentru discipline cum ar fi literature, limbile
străine, informaţiile multiculturale, programe dezvoltate în şcoală cum ar fi cele
anti-alcool/droguri, ori contra violenţei, a abandonului scolar, etc.
 Îmbunătăţim dezvoltarea viziunii şi conceptelor legate de respectiva viziune: permitem
elevilor să discute cu noi, profesorii şi între ei, în grupuri de lucru exemple. Ii rugam să distribuie
aceste exemple pe locaţie şi circumstanţele respectivului exemplu. Solicitam să ne prezinte
exemplul prin joc de roluri.
 Verificăm înţelegerea modului în care am intervenit pentru dezvoltarea viziunii şi
conceptelor: elevii vor prezenta/identifica exemplele pozitive şi negative prin imagini ori în scris.
 Rugăm elevii să ţină un ”jurnal” de exemple pozitive şi negative pe baza observaţiilor
făcute în lectură, în drumul spre şi dinspre şcoală, ori la urmărirea programelor tv. ,in parcuri sau
diferite locuri, etc. Oferim apoi un grafic cu rezultatele observaţiilor lor. Discutam, cu acesta
ocazie despre beneficiile pe care le aduc comportamentele pozitive.
 Recunoaştem eforturile depuse de elevi,le punem la dispoziţie imagini grafice de exemple
şi non-exemple de comportament, oferim o imagine grafică a propriului lor comportament, făcut
conform observaţiilor înregistrate de ei şi de mine. Discutam rezultatele şi solicitam opinia lor
despre cum s-ar putea îmbunătăţi aceste rezultate.
 Folosim un sistem de recompense pentru elevi, de exemplu:
o Unul dintre profesorii favoriţi îi va face o ”recomandare” (eventual umoristică) în
vederea urmării unei posibile cariere pe care şi-o doreşte;
o Organizaţi o ”petrecere” a clasei/şcolii cu diverse locaţii, conform intereselor elevilor.
Invitaţi părinţii să participle ca supraveghetori: concurs de dans cu premii simbolice, concursuri
sportive, concurs de graffiti, karaoke etc.
o Elevii cu cele mai bune rezultate la învăţare şi disciplină vor avea ocazia să prezinte ei o
”lecţie model” cu colegii lor, pe un subiect care-i interesează în mod deosebit.

4
Centrul Şcolar de Educație Incluzivă
Loc. Vișeu de Sus, jud. Maramureș

o Elevii cu cele mai bune rezultate vor putea formula ei tema pentru acasă.
o Pe adresa elevilor cu cele mai bune rezultate din clasă va fi expediată o carte poştală
adresată părinţilor, în care profesorii îi vor informa pentru ce anume este admirat copilul lor de ei
etc.
o Pe o perioadă scurtă de timp va beneficia de un permis, pe baza căruia va putea veni la
şcoală luni/pleca de la şcoală vineri cu zece minute mai devreme etc.
 Prezentam aceste activităţi şi includem strategii care pot fi folosite şi de familie şi de
comunitate pentru reconfirmarea şi consolidarea conceptelor, atunci când avem întâlniri cu
părinţii şi reprezentanţii comunităţii în şcoală.

EVALUAREA PROIECTULUI
 Fotografii .
 Expozitii – concursuri cu diferite teme,finalizate cu diplome.
 Portofolii realizate de fiecare elev al clasei participant la proiect .
 Schimburi de impresii ;
 Jocuri de rol cu exemple pozitive si negative, evidentiind beneficiile celor pozitive
percum si dezavantajele celor negative ;
 ”jurnal” de exemple pozitive şi negative/comportamente dezirabile vs indezirabile;
 Chestionare de evaluare ;
 Realizarea unor prezenteri Power Point cu activitatile desfasurate în clasa în anumite ore.
 Realizarea unui CD care să cuprindă întreaga activitate desfășurată în cadrul proiectului
Mediatizare :
 Popularizarea activitatilor la nivel şcolii
Diseminare :
 Interpretarea rezultatelor chestionarelor pentru a cunoaşte impactul proiectului asupra
grupului ţintă
Sustenabilitatea proiectului a fost abordată din mai multe perspective:
 Transferabilitatea
 Abordarea integrată la nivelul scolii
 Sustenabilitate din punct de vedere al resurselor umane implicate
 Sustenabilitate din punct de vedere al capacităţii tehnice

Datele de contact ale coordonatorilor proiectului :


Pproiectul educational : “ Managementul clasei/Învățăm și încurajăm comportamentele
pozitive în timpul orelor “– coordonat de doamnele prof. Psihopedagog Șimon Maria și
consilier școlar prof, Man Diana Alexandra, cu participarea elevilor din clasele a V- a de la
C.Ș.E.I, Vişeu de Sus .

5
Centrul Şcolar de Educație Incluzivă
Loc. Vișeu de Sus, jud. Maramureș

Desfasurarea activitatilor s-au realizat prin:


-activități de învăţare ;
-concursuri, întreceri, jocuri în aer liber, jocuri de rol;
- programe artistice dedicate “Zilei Martișorului”,”8 Martie”,Colinde,”Ziua prieteniei,,etc.
-spectacole și scenete de datini și obiceiuri de Crăciun;
-vizită la Muzeul de Etnografie și alte instituții publice şi economice; etc.
Rezultate asteptate:
 modelarea comportamentelor dorite;
 asimilarea eficientă a curriculumului;
 eficientizarea procesului de instruire;
 crearea unei culturi pozitive şi unitare a respectivei clase;
 responsabilizarea elevilor în managementul clasei;
 formarea şi perfecţionarea competenţelor morale și sociale ale elevilor:
 comunicare și relaționare asertivă între și în grupul clasei de elevi și profesorul diriginte;
 rezultatele educaţionale şi comportamentale pozitive
Concluzii
Proiectul a avut un impact major asupra copiilor prin promovarea dialogului și a
comunicării între elevii clasei și profesorul diriginte, formarea unor deprinderi de viață civilizată
și de comunicare interumană; formarea și dezvoltarea comportamențelor pozitive, în
managementul clasei/ grupul de elevi care să favorizeze procesul instructiv-educativ. Aceste
proiecte trebuie să continue pentru ca elevii să cunoască : Regulamentul şcolar şi regulamentul
personalizat al şcolii/clasei;Dirigintele să formuleze împreună cu elevii viziunea clasei;
Incadrăm în activităţile curriculare modelarea comportamentelor dorite, pentru un mamagement
bun al activitatilor de învățare la nivelul clasei.

Coordonatori: Psihopedagog ȘIMON MARIA


Consilier şcolar: MAN DIANA ALEXANDRA

Director,
Andreca Vasile

S-ar putea să vă placă și