edus prin lotiuni cu mentol concentrate de Fadiferent de natura lor, este contraindicata prekite tate, Pilea afctati Ia copii va fi tratté cu cea ns In functe de faza evolutiva tratamental loca mn toate cazurile eczematoase, u sipun sau alte substange ici- ‘mugetel, acid boric, ulei vegetal. al eczemei variazi: 5, Pentru fat, mini picioare se folosese pansam seschimba la 3-4 ore, Pentrua se mentine umede sae gry pot provoca macerarea si favorizeazAextinderea in In cazurile cind zemuirea nu este : congestonant pulberele (tlc, oxid de zine sae "Diener w ic id de zine, jum ia! famatel se introduce pasta, apol crema ci conticeitisnu spray ie wee mi subacuti sau cronici se folosesc unguentele:lorinden, ihtiolul, gudronal vegetal a nine Dack au survenitplodermizis, se pot ula ungueneca antibitice soluji alcoolice de violet de gentiana de 2%, solutia Castellani, violet de metilde 20%, tare se aplicd prin badijonare, Siar eee Tratamentul fizioterapeutic are ca scop a induce efecte hiposensibile, antiinfla- matori, antipuriginoase, de uscare 5 restabilre a functei peli, In perioada acuta a eczemei se indica: electrosomanul, electroforeza nazala cu antihistaminice, inductotermie in regiunea rinichilor, Dupi depisirea fare acute se recomanda: PUVA, RUY, ultrasunet, CFI, tratament cu unde infrascurte, darsonvali, magnitoterapie, lazeroterapie. Pentru absorbjiainfltratelor: parafin-ozocheri apli- catie, tratament cu argild terapeutica, Naftalan, bai sulfuroase, iodo-bromata, cu sare de mare, cu extract de conifere, tratament cu nimol. fectiei. DERMATITA Dermatita este 0 inflamatie acut8 a peli, care apare sub influenga direct& a unui irtant extern (fig.54) Din mediul extern asupra pielii pot actiona agentifizii,chi- jologici, medicamente, produse alimentare, Agentii fizici cauzeaza inflamati prin frecare, apasare, taieturi, 2girieturi, cildura, frig, pot actiona asupra pielii prin arsuri gi degerituri de diferite grade; radiatile determina reactii cutanate prin ac~ tiunea lor ionizanta (izotopii radioactvi,razee solare, Roentgen). Agentii chimici ca sipunul, pasta de dint, ‘jul de buze, tincturile colorante de pir, blinurile, lina, sirurile, solventii organici provoaci' modifcéri sutanate prin dizolvarea inveligului protector acidolipi- deshidratand gi uscind pielea. Agentii biologici ca fronzele plantelor,florile, urzica, cinepa, inl, hameiul, ‘agul, stejarul, policandrul, mahagonul provoaci der- ‘tite care sunt frecvent prezente la gradinari, florari, picasa botanist, tamplari, textilist. Ponteaspecials Dermatologe si venerologie BISubstantele medicamentoase antipirina, bromidele, reductoarele, iodul produc dermatite lo sonalul medical, pacienti, mentelor. antibioticele, sulfamidele, calizate pe extremitifi, fat, git, att la per. cat sila muncitorii de la fabricile de producere a medicy, Produsele alimentare, cremele, conservele, brinzeturile,cipsunele, fragi, nucile, ciocolata, cafeaua, maioneza pot produce manifestricutanate prin tonne Wii sau prin sensibilizare, Toate aceste substanfe pot cauza stri toxic sau de sensi, lizare in functie de starea de reactivitate a organismului, Piclea normala prin structura ei este capabili si suporte, irda filezata, exc tatillefizice, chimice, biologice pana la o anumita intensitate. Dacia aceste excitatii Sunt prea intense, organismul reactioneaza la Jocul de irtaie prin inflamatia pie, Reactia cutanata depinde de particularitiile organismului (ipul de sistem nervos, starea de sensibilizare, imunitatea). Dermatitele se impart in dermatite de iritajie primar sau de contact, alergice de contact, dermatite medicamentoase, dermatit profesional. Dermatitele de iritatie primarat se caracterizeaza contact cu agentul respectiv (eritem intens, atdt timp cat actioneazi agentul respectiv, dispare cind acest iritant este inliturat, Leziunile sunt strict limitate la regiunea in care s-a produs contactul cu substanta iritanta. Dermatitele de iitate primara sunt determinate ca reactiiobligatoriila toate Persoanele supuse actiunii aceloragifactori din mediul extern, deo intensitate, dura 18 anumiti, care depigestelimitele normale. Dermatitele alergice, sau de sensibilizare apar dupa o perioada indelungata de contact cu substanta iritanta. Dermatita alergicd de contact este una dintre cele mai frecvente boli de piele, datorita hipersensibilizirii la diferite substange chimice ex. terne, care vin in contact direct cu tegumentul. Clinic, dermatita se caracterizeaza prin eritem, edem, veziculatie, insofita de prurit intens in zona de contact cu iritan- tul, Evolutia manifestirilor cutanate depinde de durata gi frecventa contactului cu alergenul, de concentrajiaalergenuui, absorbtia lui percutanata, durata expunerii la substante chimice, intensitateaacesteia, Agent etiologici de mai sus pot provoca pe cale externa dermatite de irtatie primara sau dermatite alergice. Dermatitele profesionale apar in mediul de muncé, la locul de mune’. Aplicarea cutanati a medicamentului sub forma de pulbere, unguente sau in solutie poate duce dupa 5-21 de zile la aparitia dermatitei de contact prin mecanism alergic. O serie de substante ca penicilina, sulfamidele, neomicina, antihistaminicele, fenotiazinele, novocaina, rezorcina, formolul gi iodul diluat determina la persoanele predispuse aparitia unor astfel de leziuni, Tratamentul dermatitelor necesita in primul rnd inlaturarea cauzelor de provo care: se intrerupe contactul cu substanfele chimice,alimentare, schimbarea mediul sia preocuparilor obignuite. Ca tratament general se administreazi preparatele anti- histaminice, sedative, hiposensibilizante, diuretice (hypothiazid 0,025 g, furosemid 0,04 g de 3 ori pe zi) Tratamentul local urmeaza si fie adaptat fazei in care se giseste ceruptia. In faza acuta cu edem se utilizeaza pulbere de oxid de zine, talc, amidon. In az de zemuire abundenta, pulbere vor fi inlocuite cu comprese umede, imbibate in dermatite printr-o reactie pe suprafata de edem, bule, vezicule, eroziuni) si dureaza 132 | Portea specials Dermatologie si venerologier soluie de acid boric, tanin de 2%, Lugol, Burow de 5%, care se schimbi la 3-4 ore, apoi s€ poate recurge la cremé sau unguente cu corticoizi (lorinden) in aplicatii lo- ‘ale de 2-3 71 Pe Ingrjirea pacientilor cu eczeme si dermatite Dermatol ‘Asistenta medicalé asigura ingrijirea pacientului in spital gi la domiciliu dependentai de cauza 5 evolutia eczemei. Pacientii cu leziuni extinse gi exu- dative necesita spitalizare. amplaseaza pacientul intr-un salon mai cald sau mai racoros, in functie de tulburirile de termoreglare; asigur’ repausul la pat in perioada acuti a boliis protejeaza lenjeria de pat, la bolnavii cu eczema zemuinds sau supurativas durata imobilizarii la pat va fi adaptata in functie de evolutia simptomelor gi de prezenta complicatilor; identifica, impreuni cu pacientul sau familia acestuia, cauzele eczemei (asis- tenta medical’ nu poate si ingrijeasca gi si educe un pacient daca nu cunoas- te toate aspectele problemei pe care le prezinti un pacient cu eczema); notea2i, in mod obligatoriu in fsa de policlinic& sau in foaia de observatie clinicd a antecedentelor alergice; utilizeaza imbraciminte adecvata, pentru a reduce suprafetele de tegument supuse traumatizirii (frictiunile provocate de imbriciminte pot determina aparitia de noi leziuni pe piclea sensibilé a bolnavului); recomanda pacientului sé poarte imbriciminte si inciltaminte comoda, adecvata varstei si anotimpului, evitind supraincalzirea; si intrerupa contac- tul cu imbrcdmintea vopsiti, sipunuri iritante, produse cosmetice, menaje- re; lenjeria de corp trebuie si fie confectionati din bumbac, si nu fie dintr-un material prea aspru sau fibre sintetice; in cadrul vizitei la domiciliu, discuta cu membrii familiei despre importanta sprijinului, atat moral, cat gi fizic, care trebuie acordat pacientului; sustine pacientul din punct de vedere psihic, pentru a preveni starile de- presive si anxietatea (pruritul duce la perturbarea somnului, intensificarea sentimentelor negative, oboseala): psihoterapia, sugestia prin hipnoza, som- nul medicamentos, schimbarea mediului si a ocupatiilor, linistea moral au. actiune favorabila asupra eczemeis prezinta exemple de pacienti cu evolutie favorabild a bolii;, asigurd dieta alimentara bogat& in proteine, daci zemuirea si pierderea de ser sunt in cantitate mare, reduce aportul de lichide si sare; regimul alimentar va fi lacto-vegetarian declorurat, in toate stadiile eczemei se vor exclude urma- toarele produse alimentare: brinzeturile, pestele gi carnea conservati, ouile, frigca, laptele, smantina, cpsunele, alcoolul, ceaiul, cafeaua, condimentele, alimentele sirate (continuarea contactului cu produsele sensibilizante face ca tratamentul recomandat de medic si fie ineficient); daca eczema coexist cu 0 afectiune digestiva sau metabolici, se va prescrie o diet adecvata mala supravegheazi respectarea regimului alimentar; loge si venerologie Parteaspeciala 133«alimenteari sau ajut in alimentatie copii mii, bolnaviiimobiliza; F Ih toate cazurile eczematoase, indiferent de natura lor, este contraindcat palarea cu ‘si sau alte substante iritante; . Goyurle sau rile se recomand’ dupa ciderea crustelor(durata bi nu tr. pute si depigeasci 15 — 20 de minute, deoarece peste aceasti limita stratul ‘cornos se inmoaie prea mult, se produc descuamari si hidratéri masive; in Spa de baie se adaugi (niiodata concomitent) diverse substan: spumantl de baie sau amidon, extract de conifere, permanganat de potasiu, puse in- trun siculet de tifon, care provoaca inmuierea pieli sau infuzit de mugefl (2-3 ltr), pentru dezinfecti, infuzii de sunitoare sau levintica pentru aci- tunea tonifianti, decoct de coaji de stejar pentru reducerea iritatiei pieli in diferite eczeme ale copiilor. Dupa baie, stergerea pielii corpului se va face nu- mai prin tamponare, pe fat, maini, at, se pot folosi creme hidratante,apoi se va administra medicafia recomandata de medic. TOXICODERMIILE Toxicodermiile este inflamatia acut& a pielii, aparut in urma actiunii iritan- tului introdus in organism prin injectii intravenoase, intramusculare, subcutanate sau pe cale orali, respiratorie. (fig.55). La baza patogeniei se afla atat alergia, cit si actiunea toxici a substantei introduse in organism. Marea majoritate a acestor substanfe chimice sunt reprezentate prin medicamente: pastile antinevralgice, pra~ furi antigripale, sulfamide, barbiturice, antibiotice, preparate cu iod, brom, arseniu, vapori, gaze, spray-uri sau produse alimentare, Manifestarile cutanate sunt repre- zentate prin erupfii rozeoliforme, scarlatiniforme ori prin plici eritemato-edema- toase sau urticariene, papulo-veziculoase,fiind de natura alergica. Asa, de exemplu, barbituricele, intrebuinate indelungat, pot da eriteme rujeoliforme, polimorfe, eri- trodermii. Medicatia antidiabeticd (insulina) produce leziuni cutanate prin mecanism aler- gic la locul injectirii sau la distant. Administrarea indelungata a vitaminei A poate provoca diskerato- 28, prurit, alopecie, a vitaminei B, — leziuni erite- matoase, papuloase, urticariene cu prurit i uneori oc anafilactic grav. In majoritatea cazurilor e vorba de o toxicodermie medicamentoasi. ‘Toxicodermia medicamentoasa poate surveni ca rezultat al folosirii un timp indelungat a unui medicament. Tabloul clinical toxicodermiei medicamentoa- ‘se se caracterizeaza prin manifestiri eritematoase, papuloase, veziculare ori papuloveziculare. Deseori se manifest prin multiple erupfi Fig Tocodermia Dermatologie si venerologie L B34 | Potcospecia