CURS 15

Text 1
RAY BRADBURY -FAHRENHEIT 451

- Sau despre ciudata alcătuire a lumii. E plăcut să stai în tovărăsia altora. Dar
nu cred că sociabilitatea înseamnă să aduni laolaltă nişte oameni şi să nu-i laşi să
vorbească.
Tu ce crezi? O oră de televiziune, o oră de baschet, de baseball sau de alergări, o
lecţie de istorie sau de desen - la care copiem câte ceva-, pe urmă alte sporturi.
Asta-i şcoala. Şi ştii, cei mai mulţi elevi nu pun niciodată întrebări; stăm şi
înghiţim numai răspunsuri, o avalanşă de răspunsuri, după care trebuie să mai
pierdem alte patru ore cu „educaţia prin film". Ce fel de sociabilitate e asta? E ca
şi cum ai lua nişte vase cu fundul spart şi-ai turna apă-n ele printr-o mulţime de
pâlnii şi-ai pretinde apoi că e vin. Ajungem atât de sleiţi la capătul fiecărei zile,
că nu mai suntem în stare de nimic altceva decât să mergem la culcare sau în
vreun parc de distracţii, ca să ne legăm de oameni, să spargem geamuri în
Pavilionul Spărgătorului de geamuri sau să stricăm vreun automobil cu mingea
aia grea de oţel, în Pavilionul Distrugătorului de automobile. Sau să ieşim cu
maşina pe străzi şi să gonim nebuneşte, încercând să vedem cât de mult ne putem
apropia de stâlpii felinarelor sau de alte maşini, fără să le ciocnim. Au dreptate,
cred, să-mi spună că-s nesociabilă şi-aşa mai departe. N-am niciun prieten, ceea
ce dovedeşte, presupun ei, că sunt anormală. Dar toţi cei pe care-i cunosc zbiară
sau ţopăie ca nişte apucaţi sau se bat între ei. Ai băgat de seamă cât de brutali au
devenit oamenii unii cu alţii?
1. Scrie cazul și funcția substantivelor
- Sau despre ciudata alcătuire a lumii. E plăcut să stai în tovărăsia altora. Dar
nu cred că sociabilitatea înseamnă să aduni laolaltă nişte oameni şi să nu-i laşi
să vorbească.
2. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică

N-am niciun prieten, ceea ce dovedeşte, presupun ei, că sunt anormală. Dar toţi
cei pe care-i cunosc zbiară sau ţopăie ca nişte apucaţi sau se bat între ei. Ai băgat
de seamă cât de brutali au devenit oamenii unii cu alţii?

Ajungem atât de sleiţi la capătul fiecărei zile, că nu mai suntem în stare de nimic
altceva decât să mergem la culcare sau în vreun parc de distracţii, ca să ne legăm
de oameni, să spargem geamuri în Pavilionul Spărgătorului de geamuri sau să
stricăm vreun automobil cu mingea aia grea de oţel, în Pavilionul Distrugătorului
de automobile.
3. Transcrie trei cuvinte care conțin grupuri de sunete învățate și precizează-le
Dar nu cred că sociabilitatea înseamnă să aduni laolaltă nişte oameni şi să nu-i
laşi să vorbească.

4. Scrie felul propozițiilor evidențiate cu roșu

N-am niciun prieten, ceea ce dovedeşte, presupun ei, că sunt anormală. Dar
toţi cei pe care-i cunosc zbiară sau ţopăie ca nişte apucaţi sau se bat între ei.
5. Precizează tipul de raport sintactic dintre ultimele două propoziții

- Vorbeşti ca un om foarte bătrân.

- Câteodată sunt chiar antică. Mi-e frică de copiii de vârsta mea: se omoară
între ei. Oare-asa a fost întotdeauna? Unchiul meu spune că nu. Şase dintre
colegii mei au fost împuşcaţi numai în ultimul an. Alţi zece au murit în
accidente de automobil. Mi-e frică de ei, iar ei mă antipatizează tocmai pentru
că mi-e frică. Unchiul meu spune că bunicul lui îşi amintea că înainte copiii nu
se omorau între ei. Dar e foarte mult de atunci şi pe vremea aceea lucrurile
erau cu totul altfel. Oamenii credeau în răspundere, zice unchiul meu. Ştii,
sunt o fiinţă responsabilă. Asta pentru că am fost bătută la timp, când eram
mică. Acum fac singură toate cumpărăturile şi curăţenia în casă. Dar cel mai
mult îmi place să mă uit la oameni. Uneori merg cu metroul toată ziua şi îi
privesc şi trag cu urechea. Încerc să ghicesc cine sunt, ce vor şi unde se duc.
Câteodată intru chiar în parcurile de distracţii sau mă sui în câte un automobil
cu reacţie din cele care gonesc, la miezul nopţii, la marginea oraşului, fără ca
poliţia să se sinchisească de ele - automobilele sunt asigurate! Omul care-i
asigurat cu zece mii de dolari trebuie să se considere fericit! Uneori mă furişez
şi trag cu urechea prin staţiile de metrou sau pe lângă automatele cu
răcoritoare. Şi ştii ce se-ntâmplă?
- Ce anume?
- Oamenii nu vorbesc despre nimic.
- Nu se poate!
- Nu vorbesc despre nimic. Pomenesc doar de maşini, de haine sau de piscine
şi spun: ce grozav! Atâta tot. Dar toţi au acelaşi limbaj stereotip, nimeni nu
spune ceva deosebit. Iar în cafenele, mai tot timpul şi-l petrec punând tonoma-
tul cu glume să debiteze aceleaşi bancuri sau zgâindu-se la peretele muzical,
pe care curg întruna imagini colorate abstracţioniste, fără nicio noimă. Cât
despre muzee, ce să mai vorbim! Ai intrat vreodată într-un muzeu? Totul este
pictură abstractă, altceva nu mai găseşti acolo. Unchiul meu spune că altădată
era cu totul altfel. Pe vremuri, pictura avea câte-un tâlc, ba chiar înfăţişa
oameni.

1. Despărțiți fraza în propoziții și scrieți felul lor

Unchiul meu spune că bunicul lui îşi amintea că înainte copiii nu se
 omorau între ei. Dar e foarte mult de atunci şi pe vremea aceea lucrurile
erau cu totul altfel.

Încerc să ghicesc cine sunt, ce vor şi unde se duc.

2. Transcrieți o propoziție incidentă

Oamenii credeau în răspundere, zice unchiu-meu. Ştii, sunt o fiinţă
responsabilă. Asta pentru că am fost bătută la timp, când eram mică.

3. Scrie un enunț asertiv în care substantivul ,,frică” și pronumele ,,lui” să aibă

altă funcție sintactică decât în text
Mi-e frică de ei, iar ei mă antipatizează tocmai pentru că mi-e frică.
Unchiul meu spune că bunicul lui îşi amintea că înainte copiii nu se
omorau între ei.
4. Transcrie o subordonată atributivă
Omul care-i asigurat cu zece mii de dolari trebuie să se considere fericit!
5. Comentează în cel puțin 30 de cuvinte semnificația mesajului fragmentului de
mai jos

- Oamenii nu vorbesc despre nimic.

- Nu se poate!
- Nu vorbesc despre nimic. Pomenesc doar de maşini, de haine sau de piscine
şi spun: ce grozav! Atâta tot. Dar toţi au acelaşi limbaj stereotip, nimeni nu
spune ceva deosebit. Iar în cafenele, mai tot timpul şi-l petrec punând tonoma-
tul cu glume să debiteze aceleaşi bancuri sau zgâindu-se la peretele muzical,
pe care curg întruna imagini colorate abstracţioniste, fără nicio noimă. Cât
despre muzee, ce să mai vorbim! Ai intrat vreodată într-un muzeu? Totul este
pictură abstractă, altceva nu mai găseşti acolo. Unchiul meu spune că altădată
era cu totul altfel. Pe vremuri, pictura avea câte-un tâlc, ba chiar înfăţişa
oameni.

- Unchiul spune, unchiul spune ... Unchiul ăsta al tău pare să fie un om fără
pereche!
- Chiar aşa este, să ştii. Acum trebuie să plec. La revedere, domnule Montag.
- La revedere.
- La revedere ...
Una, două, trei, patru, cinci, şase, şapte zile. În secţia de pompieri:
- Montag, te caţeri pe stâlpul ăla ca o pasăre-ntr-un pom!
A treia zi:
- Montag, te-am văzut întorcându-te pe uşa din dos.Te supără cumva Câinele?
- O,nu ...
A patra zi:
 - Montag, am auzit o chestie nostimă, azi-dimineaţă am auzit-o. Cică un
pompier din Seattle a conectat un Câine la propriul complex chimic şi i-a dat
drumul. Grozavă sinucidere, ce zici?
A cincea, a şasea, a şaptea zi.

1. Scrie numărul de litere și de sunete

unchiul
pereche
chestie
complex
cincea
2. Fă expansiunea cuvântul subliniat
- Montag, te-am văzut întorcându-te pe uşa din dos.
Unchiul ăsta al tău pare să fie un om fără pereche
ce zici
- Montag, te caţeri pe stâlpul ăla ca o pasăre-ntr-un pom!


Şi, după aceea, deodată, Clarisse nu s-a mai arătat. În după-amiaza acelei zile,
Montag se simţi descumpănit, fără să ştie de ce, dar era din pricină că n-o vedea
nicăieri în lumea asta. Pajiştea era pustie, strada la fel, copacii erau goi, iar dacă
la început Montag nici nu-şi dădu seama că-i duce lipsa sau că o caută chiar,
când ajunse la staţia de metrou simţi o vagă nelinişte. Ceva se întâmplase, rutina
lui fusese tulburată. Era o rutină simplă, e drept, rod al câtorva zile, şi totuşi ...
Aproape că vru să se întoarcă, pentru a mai străbate o dată drumul, ca să-i dea
fetei răgaz să apară. Era sigur că dacă va mai merge o dată pe acelaşi drum, totul
va fi în regulă. Dar era târziu, şi sosirea trenului puse capăt acestui gând.
Fâşâitul cărţilor de joc, mişcarea mâinilor, a pleoapelor, vocea bâzâitoare a
ceasornicului-calendar din tavanul staţiei: ,, ... unu şi treizeci şi cinci, joi
dimineaţă, 4 noiembrie ... unu şi treizeci şi şase ... unu şi trezeci şi şapte A.M....
" Fâşâitul cărţilor pe faţa de masă slinoasă şi toate celelalte zgomote ajungeau la
Montag prin bariera vremelnică a pleoapelor lui lăsate. Simţea strălucirea şi
tăcerea din staţie, culorile metalice ale monedelor de aramă, de aur, de argint.
Oamenii nevăzuţi din jurul mesei oftau deasupra cărţilor de joc, în
aşteptare: ,,unu şi patruzeci şi cinci ... " Glasul jalnic al ceasornicului vestea
orele reci ale unei dimineţi reci, dintr-un an şi mai rece.
- Ce-i cu tine, Montag? Montag deschise ochii.
Undeva, un radio bâzâi: ... ,,războiul poate fi declarat dintr-o clipă într-alta. Ţara
noastră este gata să-şi apere ... " Staţia se cutremură toată, în clipa în care o
formaţie masivă de avioane cu reacţie trecu de-a curmezişul cerului negru al
acelei dimineţi, fluierând o singură notă.

1. Scrie tiparul textual

,,- Montag, te-am văzut întorcându-te pe uşa din dos.Te supără cumva
Câinele?
- O,nu ...”
 ,,Pajiştea era pustie, strada la fel, copacii erau goi, iar dacă la început Montag
nici nu-şi dădu seama că-i duce lipsa sau că o caută chiar, când ajunse la
staţia de metrou simţi o vagă nelinişte”

2. Scrie în 2-3 enunțuri două trăsături specifice textului epic, înfățișate în

fragmentul de mai jos, ilustrându-le cu secvențe relevante

Montag prin bariera vremelnică a pleoapelor lui lăsate. Simţea strălucirea şi

tăcerea din staţie, culorile metalice ale monedelor de aramă, de aur, de argint.
Oamenii nevăzuţi din jurul mesei oftau deasupra cărţilor de joc, în
aşteptare: ,,unu şi patruzeci şi cinci ... " Glasul jalnic al ceasornicului vestea
orele reci ale unei dimineţi reci, dintr-un an şi mai rece.
- Ce-i cu tine, Montag? Montag deschise ochii.
Undeva, un radio bâzâi: ... ,,războiul poate fi declarat dintr-o clipă într-alta. Ţara
noastră este gata să-şi apere ... " Staţia se cutremură toată, în clipa în care o
formaţie masivă de avioane cu reacţie trecu de-a curmezişul cerului negru al
acelei dimineţi, fluierând o singură notă.

3. Transcrie o subordonată atributivă

Staţia se cutremură toată, în clipa în care o formaţie masivă de avioane cu
reacţie trecu de-a curmezişul cerului negru al acelei dimineţi, fluierând o
singură notă.
4. Transcrie subordonatele
Aproape că vru să se întoarcă, pentru a mai străbate o dată drumul, ca să-i dea
fetei răgaz să apară.
5. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică
Glasul jalnic al ceasornicului vestea orele reci ale unei dimineţi reci, dintr-un
an şi mai rece
-scrie un enunț asertiv în care adjectivul jalnic să aibă funcție de nume predicativ
-scrie un enunț exclamativ în care substantivul orele să fie complement
prepozițional


Montag clipi. Beatty se uita la el ca la o statuie dintr-un muzeu. Acum-acum o

să vină lângă el Beatty şi-o să-l cerceteze pe toate feţele, încercând să-i
ghicească gândurile şi să-i sondeze conştiinţa apăsată de sentimentul vinovăţiei.
Dar cu ce anume se făcuse vinovat?
- E rândul tău să joci, Montag ...
Montag se uita la oamenii aceştia, ale căror feţe erau arse de-o mie de focuri
reale şi de alte zece mii de focuri imaginare, care le încingeau obrajii şi le
mistuiau ochii. Erau în stare să privească liniştiţi, fără să clipească, flăcările
stârnite de aprinzătoarele lor de platină, fumându-şi veşnicele lor pipe negre.

1. Transcrie trei substative în cazuri diferite din fragmentul de mai sus

 Montag clipi. Beatty se uita la el ca la o statuie dintr-un muzeu. Acum-
acum o să vină lângă el Beatty şi-o să-l cerceteze pe toate feţele, încercând
să-i ghicească gândurile şi să-i sondeze conştiinţa apăsată de sentimentul
vinovăţiei. Dar cu ce anume se făcuse vinovat?

2. Transcrie două verbe la moduri diferite și un verb lao formă verbală

nepredicativă, precizându-le

- E rândul tău să joci, Montag ...

Montag se uita la oamenii aceştia, ale căror feţe erau arse de-o mie de focuri
reale şi de alte zece mii de focuri imaginare, care le încingeau obrajii şi le
mistuiau ochii. Erau în stare să privească liniştiţi, fără să clipească, flăcările
stârnite de aprinzătoarele lor de platină, fumându-şi veşnicele lor pipe negre.

3. Transcrie o AT, o CP , o CM
4. Fă expansiunea cuvântului subliniat
de alte zece mii de focuri imaginare

Aveau părul negru ca antracitul, sprâncenele ca funinginea, iar obrajii lor

vineţi, bine bărbieriţi, păreau tăvăliţi în cenuşă - stigmatul meseriei pe care-o
moşteniseră. Montag tresări şi rămase cu gura căscată. Văzuse oare vreodată
vreun pompier fără păr negru,fără sprâncene negre şi fără asemenea obraji
albăstrii ca oţelul, bărbieriţi şi totuşi parcă năpădiţi de o barbă sură? Oamenii
aceştia semănau leit cu el, se vedea în ei ca-ntr-o oglindă. Să fi fost oare toţi
pompierii recrutaţi pe temeiul înfăţişării lor, ca şi pe baza aptitudinilor lor?
Culoarea lor de cenuşă şi duhoarea pipelor lor veşnic aprinse să fi fost un
criteriu? Iată-l, de pildă, pe acest căpitan Beatty: învăluit în nori de fum, tocmai
deschidea un nou pachet de tutun şi mototolea ţipla, cu un zgomot de hârtie arsă.
Montag se uită la cărţile pe care le ţinea în mână:
- M-mă gândeam ... mă gândeam la focul de săptămâna trecută, la omul căruia
i-am lichidat biblioteca. Ce s-a întâmplat cu el?
- L-au dus cu de-a sila la balamuc, fiindcă zbiera ca un apucat.
- Dar nu era nebun ...
Beatty îşi aranja liniştit cărţile.
- E nebun oricine-şi închipuie c-ar putea duce de nas guvernul şi pe noi.
- Am încercat să-mi închipui cum m-aş simţi eu, zise Montag. Adică, cum
m-aş simţi dacă nişte pompieri ne-ar arde casele şi cărţile noastre.
- Noi n-avem niciun fel de cărti.
- Bine, dac-am avea.
- Nu cumva ai tu? îl întrebă Beatty, clipind încet.
- Nu, răspunse Montag, privind pe deasupra capetelor celorlalţi către peretele
pe care erau afişate liste dactilografiate cu titlurile a un milion de cărţi
interzise.
 1. Recunoaște în 2-3 enunțuri o trăsătură a personajului, precizând tipul de
portret și mijlocul de caracterizare

Oamenii aceştia semănau leit cu el, se vedea în ei ca-ntr-o oglindă. Să fi

fost oare toţi pompierii recrutaţi pe temeiul înfăţişării lor, ca şi pe baza
aptitudinilor lor? Culoarea lor de cenuşă şi duhoarea pipelor lor veşnic
aprinse să fi fost un criteriu?
2. Transcrie subordonatele
- M-mă gândeam ... mă gândeam la focul de săptămâna trecută, la omul căruia
i-am lichidat biblioteca.

- L-au dus cu de-a sila la balamuc, fiindcă zbiera ca un apucat.

- Am încercat să-mi închipui cum m-aş simţi eu, zise Montag.

- Nu, răspunse Montag, privind pe deasupra capetelor celorlalţi către peretele pe

care erau afişate liste dactilografiate cu titlurile a un milion de cărţi interzise.

3. Fă expansiunea cuvântului ,, interzise”

4. Crezi că există cărți care ar trebui interzise? Exprimă-ți opinia în 50-100 de
cuvinte, având ca reper textul dat


Titlurile acestea săreau în foc şi se mistuiau aidoma Timpului sub toporul şi

sub tulumba lui care nu scuipa apă, ci kerosen. Spusese „nu", dar în mintea lui se
stârnise în aceeaşi clipă un vânt de undeva de după grila ventilatorului de-acasă
şi-i răcorise faţa, ca o adiere blândă. Se văzu apoi din nou într-un parc înverzit,
stând de vorbă cu un om bătrân, foarte bătrân, iar vântul din parcul acela era si el
răcoros.
Montag întrebă cu glas şovăitor:
- Oare ... oare să fi fost întotdeauna aşa? Staţia de pompieri, munca noastră ...
adică, demult, odinioară ...
- Demult, odinioară! Ce fel de vorbe sunt astea? se burzului Beatty.
,,Nătângule, ai să te trădezi" îşi spuse Montag în gând.
La ultimul incendiu citise un rând dintr-o carte cu poveşti, un singur rând ...
- Vreau să spun că pe vremuri, adică înainte ca toate clădirile să fie complet
imunizate împotriva focului ...
Deodată, i se păru că în numele lui vorbea un glas mult mai tânăr. Deschise
gura şi o auzi pe Clarisse McClellan spunând:
- Oare pompierii nu erau meniţi mai degrabă să preîntâmpine focul, decât să-l
aprindă şi să-l aţâţe?
- Asta-i bună!
Stoneman şi Black îşi scoaseră din buzunar regulamentul, care cuprindea şi un
scurt istoric al Companiei Pompierilor din America, şi-l deschiseră la pagina
unde Montag, deşi de mult familiarizat cu toate acestea; citi următoarele:
Compania a fost înfiinţată în 1790 cu scopul de a arde cărţile cu influenţă
engleză în Colonii. Primul pompier:
Benjamin Franklin.

1. Asociază fragmentul dat cu o altă operă studiată sau ca lectură

suplimentară, prezentând în 50-100 de cuvinte o temă comună prin referire
la o secvență relevantă din fiecare text.

Text 2
1984, de George Orwell, Editura Polirom, 2012. Traducere de Mihnea Gafița

1984 este una dintre distopiile care pot veni oricând peste noi. Şi de-asta, cartea,
publicată iniţial acum aproape 70 de ani, revine în mod recurent ca bestseller. Deşi
absurd şi exagerat, universul creat de Orwell e palbabil şi se dezvoltă natural din
angoasele şi ororile omenirii.

În centrul său stă lupta interioară a unui individ şters, cu varice mai sus de gleznă,
cenzor la Ministerul Adevărului - apogeul tuturor outlet-urilor de ştiri false de azi.
Winston Smith locuieşte în Londra viitorului, pe tărâmul Oceaniei, o naţiune
controlată de un partid unic şi de un conducător suprem - Fratele cel Mare, un
Mântuitor al inumanităţii cu o lozincă înfiorătoare:

„Fratele cel mare stă cu ochii pe tine”.

Întruchipat de el, guvernul controlează fiecare aspect al vieţii oamenilor. A instalat în

locuinţele lor dispozitive („tele-ecrane”) cu care-i ascultă şi urmăreşte constant; a
inventat o limbă nouă („nouvorba”), menită să reducă cât mai mult vocabularul
populaţiei şi să-i limiteze astfel aria de gândire şi de reacţiune; a creat ca infracţiune
supremă „crimăgânditul” pentru ca oamenilor nici măcar să nu le treacă prin gând
rebeliunea sau nesupunerea - pedepsite cu un drum la Camera 101, unde nu vrei să
ajungi. Duşmanii poporului sunt „Frăţia” - o grupare condusă de un lider proscris,
fost membru de partid - şi două ţări cu care Oceania pendulează între alianţe şi
război.

Winston începe o rebeliune subtilă împotriva Partidului, convins că mai devreme sau
mai târziu va fi „pulverizat” pentru „crimăgândit”. O face mai întâi sub forma unui
jurnal pe care-l ţine într-un colţ ferit de tele-ecran şi, mai târziu, printr-o idilă cu o
femeie mult mai tânără şi mai îndrăzneaţă decât el, Julia. Încep împreună o luptă
pentru libertate şi dreptate, într-o lume unde neadeăvrul este ridicat la rang de adevăr
incontestabil, iar nedreptatea e atât de firească, că oamenii ajung s-o internalizeze cu
o voluptate de speriat. Pentru Winston, libertatea înseamnă să spui că doi plus doi fac
patru. Va fi forţat însă să accepte că, de fapt, fac cinci. (Ionuț Dulămiță)

„RĂZBOIUL ESTE PACE

LIBERTATEA ESTE SCLAVIE
IGNORANŢA ESTE PUTERE
Scoate din buzunar o monedă de douăzeci şi cinci de cenţi. Şi pe ea sunt gravate
aceleaşi trei lozinci, cu litere mici, dar citeţe. Iar pe cealaltă faţă este chipul Fratelui
cel Mare. Până şi de pe monedă ochii ăia parcă te urmăresc. Pe monede, pe timbre, pe
copertele cărţilor, pe steaguri, pe afişe, pe pachetele de ţigări - peste tot. Mereu
aceiaşi ochi care parcă te urmăresc şi vocea care te învăluie. Când dormi sau când
eşti treaz, la lucru sau la masă, înăuntru sau afară, în baie sau în pat - nicăieri nu scapi
de ele. Nimic nu-ţi aparţine, afară de cei câţiva centimetri cubi de sub ţeastă.”
https://www.scena9.ro/article/carturesti-distopii-literatura

1. Prezintă în minimum 30 de cuvinte un element de conținut comun celor

două texte , ilustrându-le cu secvențe relevante.

I. De aci înainte vorba trece la lucruri mai depărtate. Toader spune că a vorbit
cu cumnatul, cu vărul, cu finul, în sfârşit, cu cutare şi cutare dintre oamenii
vrednici de a fi stat de vorbă cu dânsul; iar Marta îi spune cine a fost si cine
nu a fost de curând la dânsii, cu cine a vorbit si cu cine nu, cine ce a zis si
cine nu a zis.
Ioan Slavici, Gura satului

1. Notează prima completivă directă din text.

2. Transcrie elementul introductiv şi menţionează prin ce parte de vorbire este
exprimat.
3. Elementul regent al propoziţiilor completive directe cine a fost şi cine nu a fost
de curând la dânşii este:
4. Scrie ultimele două completive directe din text.
5. Menţionează ce tip de raporturi există între propoziţiile completive directe din
al doilea enunţ al textului.

II. Completează cu propoziții completive directe

Ştiam
 Bianca a aflat
A bănuit
mereu
N-a băgat de
seamă A uitat
Crede
A văzut
Ana doreşte
III. Construieşte trei fraze în care să existe câte o propoziţie completivă directă
reluată prin forma atonă de pronume personal feminin cu valoare neutră o.
IV. Pe măsură ce copiii încep să stăpânească gândirea abstractă, creşte
anxietatea socială. Cum arăt eu în ochii celorlalţi? este întrebarea majoră.
[ ... ] Studiile arată că adolescenţii au un comportament mai riscant atunci
când alţi adolescenţi sunt prin preajmă decât atunci când sunt singuri.
Totuşi, cercul de prieteni are beneficiile lui: copiii învaţă să negocieze, să
facă planuri, să comunice, să facă compromisuri.
Sfatulparintilor..ro
V. Citeşte următoarele afirmaţii şi încercuieşte litera , dacă le consideri
adevărate, respectiv litera , dacă le consideri false.
1. Prima propoziţie completivă directă din text este să stăpânească gândirea
abstractă.
2. Regentul pentru propoziţia completivă directă că adolescenţii au un
comportament mai riscant este verbul predicativ arată.
3. În ultimul enunţ există trei propoziţii completive directe.
4. Raportul care se stabileşte între propoziţiile completive directe din ultimul
enunţ este de coordonare prin juxtapunere.
5. Propoziţia completivă directă poate avea ca termeni regenţi un verb şi o
interjecţie predicativă.
VI. Construieşte o frază în care să existe o propoziţie completivă directă cerută
de verbul a vedea reluată prin forma atonă de pronume personal feminin cu
valoare neutră o.
VII. Construieşte câte o frază în care să existe:
-două propoziţii completive directe în raport de coordonare copulativă
- după schema: PP- AT-CD.

VIII. Subliniază propoziţiile completive directe din frazele de mai jos.

Mama ştie cine va veni în vizită.
Întrebarea este cine va băga de seamă ce s-a întâmplat.
Noi nu voiam să insistăm în această situaţie.
Ştiu că a exagerat în acea situaţie, dar am aflat că a reuşit să-şi ia revanşa.
Crede orice aude la colegi şi nu ştie să distingă adevărul de minciună.
Am văzut cum zboară păsările în văzduh.
Copilul vrea orice vede în vitrină, dar uneori trebuie să înţeleagă că exagerează.
Ea are de învăţat şi ştie că trebuie să persevereze pentru a reuşi.
Catinca a mărturisit cum a procedat pentru a o ajuta pe colega ei.
 Sfătuiesc de bine pe cine mă ascultă.
Maria ştie întotdeauna ce vrea, dar uneori nu poate să-şi exprime foarte bine dorinţele.

IX. Împarte textele de mai jos în propoziţii şi transcrie propoziţiile completive

directe, precizând elementul regent şi pe cel introductiv.
Abia trecuseră dar câteva luni după Sf. Gheorghe, şi drumeţii mai umblaţi nu mai
ziceau că o să facă popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiţă, şi toată lumea
ştia cine e Ghiţă şi unde e Ghiţă ...

Ioan Slavici, Moara cu noroc

Nu, că putem să întoarcem caii şi să ne ducem acasă! a zis el atunci cu simplitate,

vrând parcă, cu o ultimă sforţare, să rămână în mijlocul acestei simplităţi care ne-ar fi
izbăvit de toate grijile şi de toate temerile. Spunem că n-au mai fost locuri şi gata. [ ... ]
Marin Preda, Viaţa ca o pradă

Căci ce-i poetu'n lume şi astăzi ce-i poetul? La glasu-i singuratec

s'asculte cine vrea. Necunoscut strecoară prin lume cu Încetul Şi
nimene nu'ntreabă ce este sau era ...
Mihai Eminescu, Pierdut în suferinţă
X. Realizează expansiunea complementelor directe subliniate pentru a obţine propoziţii
corespunzătoare.
Copiii au terminat de citit lecturile obligatorii de vacanţă.

Ea aude strigând mulţi copii.

Spune-mi ora sosirii În Bucureşti
Mi-a arătat pe hartă locul izvorârii Mureşului.
Am aflat pretul rolelor
XI. Realizează contragerea subordonatelor de mai jos în partea de propoziţie
corespunzătoare.
Xenia mi-a dezvăluit unde a copilărit.
Mama ne prepară zilnic ce ne place.
Maria a susţinut că a avut dreptate În acea situaţie.
Voi aţi găsit ce aţi căutat?
Dodo ştia cât va dura excursia.

XII. Construieşte fraze în care completiva directă (CD) să fie introdusă, pe rând,
prin: că, să, dacă, ceea ce, ce, ca ... să, unde, când, oricine, cât.

XIII. Scrie opinia ta despre rolul familiei sub forma unei fraze alcătuite dintr-o
propoziţie principală şi o propoziţie subordonată completivă directă.
 XIV. Scrie opinia ta despre carte sub forma unei fraze alcătuite dintr-o propoziţie
principală şi două propoziţii subordonate completive directe.

Text 3
Minunea trosneşte sub tălpile mele
Abia îmbrăcată în frageda formă
A crengilor ude,
Deasupra capului meu se dezlănţuie
Şi picură-n mine,

Glasul ei limpede
Şi neînţeles se aude.
Ea curge pe pietre
Şi le face frumoase,
Adoarme în fragi
Şi le coace în somn,
Conul de brad i-e palat,
Leagăn ochiul de cârtiţă,
Lumânare
Oricare pom.
În ea încap
Şi fructele şi rădăcinile,
Şi fluturii şi albinele,
Şi răul şi binele
Din cer şi de pe pământ,
Şi chiar şi eu,
Nevrednica,
Nealungată
Niciodată
Din raiul
Pe care-am încercat
Să-l pângăresc
Pricepând.
Ana Blandiana, Minunea
1. Comentează în cel puțin 30 de cuvinte semnificația titlului
2. Asociază fragmentul dat cu o altă operă studiată sau ca lectură
suplimentară, prezentând în 50-100 de cuvinte o temă comună prin referire
la o secvență relevantă din fiecare text.