TEXTUL 1 Ioana Pârvulescu, Viaţa începe vineri


vineri, 19 decembrie
Îmi place să citesc în trăsură. Mama mă ia la rost, papa, care nu uită nici în
familie că-i Domnul doctor Leon Margulis, medic primar cu cabinet în str. Sf.
Ionică nr. 8, în dosul Teatrului Naţional, zice că-mi stric ochii şi-o să nasc
copii cu vederea slabă. Însă eu sunt încăpăţânată şi tot îmi iau cartea cu mine.
Pe vremea lor or fi avut mai mult timp de citit şi de multe altele, dar noi, cei
mai tineri, trebuie să ne chivernisim bine orele. Abia aşteptam să văd ce mai
face Becky din ,,Vanity Fair". Deşi, la drept vorbind, cred că eu semăn mai
mult cu proasta de Amelia, şi-o să iubesc toată viaţa cine ştie ce ticălos. Azi n-
am avut noroc cu cititul. Mai întâi pentru că-mi îngheţau mâinile. Apoi, de
cum ne-am suit în trăsură, mama şi papa l-au tocat mărunt-mărunt, cum toacă
bucătăreasa noastră pătrunjelul, pe necunoscutul cules de Petre din zăpadă,
azi-dimineaţă, aproape de pădurea Băneasa, în câmp, la lacuri. A fost dus în
arest la Prefectura de Poliţie. Mama, care e la zi cu absolut totul, zice că-i
scăpat de la balamuc, că sigur a înnebunit de prea multă învătătură. Si s-a uitat
amenintător la mine: «Asa o să pătesti si tu dacă citesti toată ziua!»
1. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică
Îmi place să citesc în trăsură. Mama mă ia la rost, papa, care nu uită nici
în familie că-i Domnul doctor Leon Margulis, medic primar cu cabinet
în str. Sf. Ionică nr. 8, în dosul Teatrului Naţional, zice că-mi stric ochii
şi-o să nasc copii cu vederea slabă.
2. Transcrie din fragmentul de mai sus o locuțiune verbală Transcrie din
fragmentul de mai sus două subordonate și precizează-le felul
3. Transcrie un pronume pesonal, un pronume nehotărât, un adverb de mod
și precizează-le funcția
Pe vremea lor or fi avut mai mult timp de citit şi de multe altele, dar noi,
cei mai tineri, trebuie să ne chivernisim bine orele.
4. Scrie funcția sintactică a formei verbale de supin și gradul de
comparație a adjectivului
5. Transcrie un nume predicativ, un CD și un CP
Însă eu sunt încăpăţânată şi tot îmi iau cartea cu mine
6. Transcrie două verbe la moduri diferite

Abia aşteptam să văd ce mai face Becky din ,,Vanity Fair". Deşi, la
drept vorbind, cred că eu semăn mai mult cu proasta de Amelia, şi-o să
iubesc toată viaţa cine ştie ce ticălos.

7. Transcrie două subordonate din fragmentul de la exercițiul 6

8. Scrie felul subordonatelor
Azi n-am avut noroc cu cititul. Mai întâi 1/pentru că-mi îngheţau
mâinile. 2/Apoi3/, de cum ne-am suit în trăsură4/, mama şi papa l-au tocat
 mărunt-mărunt5/, cum toacă bucătăreasa noastră pătrunjelul6/, pe
necunoscutul cules de Petre din zăpadă, azi-dimineaţă, aproape de
pădurea Băneasa, în câmp, la lacuri.5/
9. Recunoaște felul subordonatelor
Mama, care e la zi cu absolut totul, zice că-i scăpat de la balamuc, că
sigur a înnebunit de prea multă învătătură
10.Precizează felul construcției verbale și transform-o în construcție activă
A fost dus în arest la Prefectura de Poliţie


Apoi s-a uitat la papa: «E timpul ca Iulia să se gândească la un bărbat cumsecade cu
care să se mărite!» Papa l-a consultat pe străin la rugămintea lui Costache, prietenul
nostru de la Poliţie, şi zice că nu-i vagabond, chiar dacă e îmbrăcat cu nişte haine
neînchipuit de ciudate. O fi clovn, la circ. Altfel curat, niciun cusur fiziologic, în
afară de faptul că, într-adevăr, vorbeşte uneori în dodii. Dar, dacă-i nebun, e unul
cultivat, «rotunjeşte frumos vorbele». Însă când papa l-a întrebat dacă n-are
tuberculoză, omul s-a uitat la el batjocoritor, părea scos din fire, şi i-a răspuns
jignitor: «Eşti un actor de două parale!» Papa a replicat, serios, cum e el în orice
situaţie: «Domnule, vă rog, nu sunt actor, ci medic!» A adăugat că plămânii îi sună
puţin înfundat, e foarte palid, dar boală serioasă nu-i găseşte. Atunci bărbatul s-a
calmat şi i-a spus că vrea să fumeze, papa, care e contra acestui obicei, i-a adus totuşi
tutun fin şi foiţă de pe masa lui Costache, dar zice că, după o căutătură sălbatică,
arestatul i-a întors pur şi simplu spatele. Nu-i un om bine crescut! I-au reţinut valiza
pentru cercetări, o cutie argintie, ca un safe, şi asta arată c-ar putea să fie vreun fal-
sificator de bani, dar lui i-au dat drumul după numai o oră de arest şi un scurt
interogatoriu luat de conu Costache. Când s-a văzut liber, a şters putina imediat. Însă
îl urmăreşte discret cel mai bun vizitiu al Poliţiei.
- Câţi ani are? a pus mama întrebarea ei favorită.
-A declarat 43, păi asta ar însemna cu patru mai puţin ca mine, dar eu zic că minte,
nu-i dau mai mult de 30-35. Zice că-i gazetar şi că-i născut aici. Dan Kretzu. M-a
mirat că se poartă ras complet, cum vezi doar la actorii care joacă rol de muiere.
Hm!
Şi papa şi-a mângâiat fuiorul firav de barbă blonzie ca mătasea porumbului,
suferinţa lui de-o viaţă.
- O să aflăm mai multe mâine, la cină, că l-am invitat pe conu Costache.

1. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică

Papa l-a consultat pe străin la rugămintea lui Costache, prietenul nostru de la
Poliţie, şi zice că nu-i vagabond, chiar dacă e îmbrăcat cu nişte haine
neînchipuit de ciudate.

2. Precizează valoarea morfologică a cuvântului ,,-i” din textul de mai sus și scrie
 un enunț asertiv în care să aibă altă valoare, precizând-o.
3. Precizează tipul de raport sintactic între propozițiile evidențiate cu roșu
A adăugat că plămânii îi sună puţin înfundat, e foarte palid, dar boală serioasă
nu-i găseşte

4. Scrie felul subordonatelor

Atunci bărbatul s-a calmat şi i-a spus că vrea să fumeze, papa, care e contra
acestui obicei, i-a adus totuşi tutun fin şi foiţă de pe masa lui Costache, dar zice
că, după o căutătură sălbatică, arestatul i-a întors pur şi simplu spatele.
5. Recunoaște felul propozițiilor

Când s-a văzut liber, a şters putina imediat

6. Scrie fraze în care subordonata de la exercițiul anterior să fie AT, CD
7. Scrie în 2-3 enunțuri o trăsătură a personajului , așa cum reiese din fragmentul
de mai jos, precizând tipul de portret și mijlocul de caracterizare:

Şi papa şi-a mângâiat fuiorul firav de barbă blonzie ca mătasea

porumbului, suferinţa lui de-o viaţă.
- O să aflăm mai multe mâine, la cină, că l-am invitat pe conu Costache.


Papa a observat că sunt aprinsă la faţă şi mi-a pus imediat mâna pe frunte, să vadă
dacă n-am febră. Pentru el, totul are cauze concrete, trupeşti, să n-audă de suflet. Cu
toate că mama l-a mai descusut o vreme, eu am preferat, fiindcă mi se încălziseră
mâinile, să-mi scot o mânuşă şi să mă întorc la Becky. Ce-mi place la ea e că, exact ca
mine, are green eyes". Mi-aş fi dorit ochi căprui, ca Jacques, şi păr blond, ca Becky,
dar se vede că modelul lipsea din fabrică, acum 21 de ani, aşa că mă mulţumesc cu
părul negru. Oare de ce din aceiaşi părinţi, ambii cu ochii căprui, un copil iese la fel
ca ei, iar altul cu ochi verzi sau albaştri? Până la Anul Nou vreau să termin cartea, aşa
că o să încerc să scriu mai rar în jurnal. Mai sunt 12 zile şi câteva ore.
* Vanity Fair – roman englezesc din secolul al XIX-lea.
**green eyes - ochi verzi (în limba engleză din text).

1. Scrie felul subordonatelor

Cu toate că mama l-a mai descusut o vreme, eu am preferat, fiindcă

mi se încălziseră mâinile, să-mi scot o mânuşă şi să mă întorc la
Becky.

2. Scrie în 2-3 enunțuri o trăsătură a personajului , așa cum reiese din

fragmentul de mai jos, precizând tipul de portret și mijlocul de
caracterizare:
Oare de ce din aceiaşi părinţi, ambii cu ochii căprui, un copil iese la fel
 ca ei, iar altul cu ochi verzi sau albaştri? Până la Anul Nou vreau să
termin cartea, aşa că o să încerc să scriu mai rar în jurnal. Mai sunt 12
zile şi câteva ore.

TEXTUL 2 Jurnalul Annei Frank

MIERCURI, 2 SEPTEMBRIE 1942
Dragă Kitty,
Domnul şi doamna Van Daan s-au certat groaznic. Aşa ceva n-am mai văzut
niciodată, fiindcă tatei şi mamei nu le-ar trece prin cap să strige aşa unul la altul.
Motivul a fost atât de neînsemnat, încât nici măcar nu merită pomenit. În fine, gusturile
nu se discută.
Bineînţeles că e foarte neplăcut pentru Peter, care e prins la mijloc, dar pe Peter nu-l
ia nimeni în serios, fiindcă e groaznic de supărător şi leneş.] ... ]
Săptămâna trecută, monotonia vieţii ne-a fost întreruptă de un mic incident provocat
de o carte despre femei şi de Peter. Trebuie să ştii că Margot şi Peter au voie să citească
aproape toate cărţile pe care ni le împrumută domnul Kleiman, dar în cazul acestei cărţi
speciale, despre femei, adulţii au preferat să n-o dea din mână. Asta a stârnit imediat
curiozitatea lui Peter. Ce lucruri interzise puteau fi în cartea asta? I-a sustras-o mamei
lui în timp ce aceasta stătea jos la palavre şi s-a dus cu prada în pod. Două zile, totul a
fost bine. Doamna Van Daan ştia de mult ce făcea el, dar n-a spus nimic până în clipa în
care domnul Van Daan şi-a dat seama ce se întâmplă. S-a supărat şi i-a luat cartea lui
Peter, crezând că astfel lucrurile s-au rezolvat. Nu ţinuse cont însă de curiozitatea fiului
său, pe care intervenţia fermă a tatălui nu-l descumpănise nicicum. Peter s-a tot gândit
cum să termine totuşi de citit acea carte mai mult decât interesantă.
Între timp, doamna Van Daan o întrebase pe mama ce crede despre această chestiune.
Mamei cartea asta i se părea nepotrivită pentru Margot, dar nu vedea nimic rău la
majoritatea celorlalte cărţi.
,,Doamnă Van Daan, a spus mama, între Margot şi Peter este o mare diferenţă: în
primul rând, Margot e fată, iar fetele sunt întotdeauna mai coapte decât băieţii, în al
doilea rând, Margot a citit deja mai multe cărţi serioase şi nu mai caută lucruri care,
pentru ea, nu mai sunt interzise, iar în al treilea rând, Margot este mult mai matură şi
înţeleaptă, ceea ce se explică prin cele patru clase de liceu pe care le-a urmat."
Doamna Van Daan a fost de-acord, însă era de părere că este totuşi o greşeală de
principiu să-i laşi pe copii să citească cărţi pentru adulţi.
Între timp, Peter găsise momentul potrivit, în care nimeni nu era atent nici la carte, nici
la el.
La şapte şi jumătate seara, când toată familia era în biroul privat să asculte radioul, şi-a
luat din nou comoara şi s-a dus în pod. La opt şi jumătate ar fi trebuit să fie iarăşi jos,
dar cartea era atât de captivantă, încât nu şi-a mai dat seama de trecerea timpului şi a
coborât scara mansardei exact în clipa în care tatăl său intra în cameră. E limpede ce-a
urmat. O palmă, apoi încă una, o smucitură, cartea a ajuns pe masă, iar Peter în pod.
Aşa stăteau lucrurile când a venit familia la masă. Peter a rămas sus, nimănui nu i-a
păsat de el, trebuia să se culce nemâncat. Ne vedeam de masă sporovăind vesel, când
deodată am auzit un tiuit strident. Am pus toti furculita jos si ne-am uitat unii la altii,
palizi si înfricosati.
Apoi am auzit vocea lui Peter strigând în coşul sobei: ,,Sâc că nu vin jos!"
Domnul Van Daan a sărit în picioare - şervetul i-a căzut pe jos - şi, cu chipul roşu ca
racul, a ţipat: ,,Gata, până aici!"
Tata l-a prins de braţ, fiindcă se temea să nu se întâmple ceva rău, şi astfel cei doi
domni au urcat împreună la mansardă. După ce s-a opus şi-a dat din picioare o bună
bucată de timp, Peter a aterizat în cele din urmă în camera sa, uşa s-a închis, iar noi ne-
am văzut mai departe de masă.
Doamna Van Daan voia să pună deoparte un sendviş pentru băieţelul ei, însă domnul
Van Daan a fost neîndurător. ,,Dacă nu-şi cere imediat scuze, o să se ducă să doarmă în
pod."
Am protestat, considerând că-i ajunge pedeapsa de a fi trimis nemâncat la culcare.
Dacă Peter răcea, nici măcar nu s-ar fi putut apela la un doctor.
Peter nu şi-a cerut scuze şi a ajuns din nou în pod. Domnul Van Daan l-a lăsat în
plata Domnului, însă dimineaţa a văzut că patul lui Peter fusese totuşi folosit. La ora
şapte, Peter s-a întors în pod, însă cuvintele amabile ale tatei l-au convins să coboare.
Trei zile de feţe încruntate,
tăceri încăpăţânate, şi-apoi totul a reintrat pe vechiul făgaş.
A ta,Anne
1. Prezintă, în cel puțin de cuvinte, un element de conţinut comun celor două
texte date, valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text.
2. Asociază fragmentul din opera Jurnalul Annei Frank , cu un alt text literar
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 - 100
de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o
secvenţă relevantă din fiecare text
3. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică
Bineînţeles că e foarte neplăcut pentru Peter, care e prins la mijloc, dar pe
Peter nu-l ia nimeni în serios, fiindcă e groaznic de supărător şi leneş
4. Transcrie din fragmentul de mai sus o subordonată și precizează-i felul
5. Scrie o frază în care o subordonată din fragmentul de mai jos să fie CP
Trebuie să ştii că Margot şi Peter au voie să citească aproape toate cărţile
pe care ni le împrumută domnul Kleiman, dar în cazul acestei cărţi
speciale, despre femei, adulţii au preferat să n-o dea din mână.
6. Scrie valoarea morfologică și funcția sintactică
La şapte şi jumătate seara, când toată familia era în biroul privat să asculte
radioul, şi-a luat din nou comoara şi s-a dus în pod.

7. Crezi că este o idee interesantă să ai un jurnal? Exprimă-ți opinia în 50-

100 de cuvinte având ca suport textul 2
 Textul 3
O întrebare care stă destul de frecvent pe buzele multor părinţi de copii şcolari este
Cum îmi ajut copilul să citească? Este evident că un copil îşi va dezvolta mai uşor
abilităţile de citire dacă îi va plăcea să citească, aşa că întrebarea nu ar trebui să fie
cum să îl fac să citească, ci cum să îl fac să citească de plăcere.

CUPRINS:
15 strategii să îţi ajuţi copilul să citească de plăcere
1. Nu ezitaţi să alegeţi aceeaşi carte mereu
2. Faceţi lectura să pară reală
3. Nu plecaţi de acasă fără ceva de citit
4. Aprofundaţi povestea
5. Prezentaţi cititul ca pe o activitate plăcută de petrecere a timpului liber
6. Faceţi-vă timp pentru a supraveghea lectura copilului
7. Alegeţi cărţi potrivite
8. Jucaţi jocuri de cuvinte
9. Citiţi-vă unul altuia
10. Explicaţi-i pe înţelesul lui relaţiile dintre cuvinte
11. Faceţi din cărţi un obiect special şi din citit un eveniment
12. Faceti citirea creativă
13. Lăsaţi-l pe copil să aleagă
14. Căutati serii de cărti
15. Citiţi cartea, apoi urmăriţi filmul

Alegeţi o carte ecranizată, de exemplu Charlie fi fabrica de ciocolată şi citiţi-o

împreună. Când aţi terminat, organizaţi o seară de familie pentru a viziona filmul.
Este o modalitate excelentă de a motiva cititorii reticenţi, dar şi de a discuta
diferenţele dintre carte şi film.
Dar, dincolo de toate, nu uitaţi că exemplul personal este cel mai important,
aşa că nu uitaţi să-i oferiţi copilului un model de părinte cititor, de la faptul că
cercetaţi rafturile de cărţi atunci când mergeţi la cumpărături, până la a vă
vedea citind cât mai des sau a lăsa cărţi în casă, la vedere, îndemnându-l şi pe
copil să aibă o carte pe noptieră sau pe birou.
O altă modalitate prin care să încurajaţi copiii să citească de plăcere este să
amenajaţi un spaţiu de lectură în casă, pe care să îl faceţi cât mai confortabil şi să
vă retrageţi, împreună sau separat, pentru a vă lua mici momente de pauză prin
lectură.
Citeşte întreaga ştire: Cum îi ajutăm pe copii să citească de plăcere? 15 strategii care nu
dau greș
(Ioana Marinescu, Cum îi ajutăm pe copii să citească de plăcere? www.libertatea.ro)

1. Prezintă, în cel puțin de cuvinte, un element de conţinut comun celor două

texte date ( 2 și 3), valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text.
2. Sunt derivate toate cuvintele din seria:
a) bucătăreasă, trăsură, rugăminte:
c) îngheţau, întâmplă, învăţătură;
b) împrumută, descumpănise, greşeală;
d) niciodată, smucitură, ticălos.
3. Există cel puţin un clitic pronominal în toate structurile din seria:
a) că-i ajunge, de-o viaţă, s-au certat; b) citiţi-o, dacă-i nebun, să-i oferiţi;
c) le-ar trece, mi-a pus, nu-l ia; d) ne-am uitat, şi-apoi, şi-o să nasc.
4. Alcătuieşte un enunţ cu o altă valoare morfologică a cuvântului subliniat în
fragmentul următor, precizând-o: Azi n-am avut noroc cu cititul.
5. Rescrie enunţul: Săptămâna trecută, monotonia vieţii ne-a fost întreruptă de
un mic incident provocat de o carte despre femei şi de Peter., transformând
construcţia pasivă în construcţie activă. Scrie apoi un enunţ în care acelaşi verb
să fie utilizat într-o construcţie reflexivă
6. Selectează, din secvenţa: Am pus toţi furculiţa jos şi ne-am uitat unii la alţii,
palizi şi înfricoşaţi, două tipuri de pronume diferite şi precizează felul acestora

7. Transcrie propoziţia subordonată din enunţul: La ora şapte, Peter s-a întors în
pod, însă cuvintele amabile ale tatei l-au convins să coboare. şi precizează
felul acesteia.
8. Formulează un enunţ interogativ în care să utilizezi un adjectiv pronominal
interogativ.
9. Evidențiați în 2-3 enunțuri o trăsătură a mamei Annei din secvenţa:
Doamnă Van Daan, a spus mama, intre Margot şi Peter este o mare diferenţă:
în primul rând, Margot e fată, iar fetele sunt întotdeauna mai coapte decât
băieţii, în al doilea rând, Margot a citit deja mai multe cărţi serioase şi nu mai
caută lucruri care, pentru ea, nu mai sunt interzise, iar în al treilea rând,
Margot este mult mai matură şi înţeleaptă, ceea ce se explică prin cele patru
clase de liceu pe care le-a urmat.

Textul 4 Barbu Ştefănescu-Delavrancea,Apus de soare

ACTUL I
 În stânga, o aripă a castelului din Suceava, cu ferestre cu gratii de fier, sfârşindu-se
cu o terasă pusă pe tălpi de piatră. O uşă dă pe terasă. Mai departe se vede turnul
castelului. În dreapta, o poartă. Ceva mai în fund, un puţ cu două roate şi cu un colac
de piatră. O albie cu apă de nălbit. Lângă puţ, o salcie pletoasă. Ograda domnească,
cu arbori şi copaci bătrâni, înconjurată cu ziduri vechi. Jeţuri, scobite în piatră, la
umbra copacilor. În fund, o parte din oraşul Suceava şi valea râului Suceava şerpuind
dinspre munte. E o zi de toamnă. Vântul suflă. Frunzele cad.
Scena I
IRINA, REVECA, BĂLAŞA, ILINCA, ILEANA, DOMNICA, ANCUŢA,
OLEANA, FIRA, LISANDRA, JOIŢA, HERA, NEAGA, STĂNIŞOARA, OANA,
DOCHIA şi TUGULEA MOGHILĂ.
(La ridicarea cortinei toate lucrează.)
IRINA: Cum, cum?
FIRA: Ei, aşa ... Zic, se duse, se duse, până dete d-un balaur ...
JOIŢA: Mai încet, Hera. Dai peste ţeavă ... De un ce, Zamfiro? ... Şi tu, Lisandra,
bate mai
domol... Na! iar ai încurcat fi.rele ...
LISANDRA: De un balaur ... Staţi ... A sărit tindechea.
ILEANA: Cu gândul la Orhei. D-a mai sări o dată, să ştii că rămâi, ca mine, fată
bătrână. REVECA: Ba ca mine ...
IRINA: Ba ca mine ...
BĂLAŞA: Ca voi ... ca noi...
ILINCA: Dumnezeu să ţie pe pârcălabul Alexa din Orhei!
NEAGA: Lasă focului basmul. La noapte. Vântul se umflă. Frunzele cad. Va fi
numai bine: noapte, vijelie, basm, şi eu să mă ghemuiesc lângă dada Irina.
(S-aud toaca şi clopotele.)
REVECA: Mamă Dochio, e vremea la toacă. Adu bostanul fiert şi fagurii de miere
şi ulciorul cu apă rece.
DOCHIA: S-aducă mama, bunica maichii.
IRINA (către Ţugu/ea): Şi tu? Ce stai ca un ţap logodit? ... Eşti mândru ... Ai
sabie ... Şi ce-ai să
faci cu ea?
ŢUGULEA (face cu mâna ca şi cum ar tăia): Să ...
IRINA: Măăăă ...
ŢUGULEA:.Hî-hî ...
IRINA: Când? ...
ŢUGULEA: Iacă ş-acuma ...
IRINA: O! bătu-te-ar potca! (Îl mângâie.) S-ajuţi mamei Dochii. Dar, vezi, ţine-ţi
firea, nu-ţi pune mintea cu bostanul.
(Fetele râd.)
ŢUGULEA: Apoi ... dă ... maică, maică! (Iese.)
Scena lI
 Cele de sus, afară de ŢUGULEA şi DOCHIA.

LISANDRA: Am ţesut bine, dadă Reveca?

REVECA: Nu bate într-o parte. Apucă spata drept de mijloc.
ANCUTA: Dar eu?
REVECA: Mai bine ... Nu strânge cârligele ... Aşa ... mâinile-n voie ... ca şi cum
te-ai juca.
DOMNICA: Verdele ăsta, ori ăsta, dadă Reveca?
REVECA: Priveşte firea ... Aci, şcoala şi învăţătura. Primăvara toate sunt
proaspete, dar nu depline, vara toate coapte şi vii, toamna toate pălesc, prind un fel
de rugină, se învechesc ... şi nimic murdar ... Da, bine ...
STĂNIŞOARA: Uf! Doamne, Doamne!
REVECA: Ce, motato? Ti s-a urât? Binisor. Ghergheful e de răbdare.
JOIŢA: Iaca şi barba părintelui Ivaşcu din Hotin ...
IRINA: Ba părul tău de oaie creaţă.
HERA: Am isprăvit. Nu mai am ţevi.
BĂLAŞA: Da, dar pe dinafară cine-a dat?
HERA: Numai la două. Le desfac sile fac.
OLEANA: E bine, Reveca?
REVECA: A! o minune! Ai zice că de când te-ai născut ţii furca-n brâu. Da ...
da ... Inul curge din caier pe fus ca un fir de păr. Nicio gâlcă. Deştele tale mulg
caierul, şi caierul se topeşte, şi fusul zbârnâie şi pluteşte parc-ar avea aripi. O! ciută
zglobie, tu ai să ţii casa c-un fus ... Dar tu, Oană, ce ispravă mi-ai făcut?
OANA: Mai am puţintel şi le nălbesc. Prea multe. Şi nu mă plâng că sunt prea
multe, dar pentru că sunt multe mă pui pe gânduri ...
REVECA: Mă băiete, că porţi părul bălan ca plăieşii, ce spui? Ce gânduri?
OANA: Nu vedeţi ce de fâşii? Şi încă trei cămăşi de in, d-ale doamnei, să le rup
pentru slăvitul domn ăl mare ...
ILINCA: Fa Oană, tie ti-e lene.
OANA:Ba ...
BĂLAŞA: Fa Oană, ţie ţi-e foame.
OANA:Ba ...
BĂLAŞA: Fa Oană, pe tine te ţine degeaba la curte.
OANA:Dă ...
IRINA: Fa Onisor, cin' ti-a dat tie betele astea de argint?
OANA: Slăvitul.
REVECA: Daţi pace fetei ... Ce e, Oană, cu gândurile tale?
OANA: Ce să fie? ... Prea multe fâşii ... Prea multe ...
REVECA: Nu-i trebuie? De ce te plângi?
OANA: Da ... îi trebuie Dar de ce aşa de multe? ... Şi buna doamnă, când mi le-a dat,
mi-a zis: ,,Până diseară să le faci Şi mai lungi, Oană, mai lungi." Şi-a oftat. Şi,
plecând, am văzut-o făcându-şi cruce.
TOATE: Făcându-şi cruce?
 ILINCA: Război ... că de mult nu fusese ... Aproape de doi ani ... Şi se-mplinesc
douăzeci de ani de când pârcălabii Gherman, bietul tata şi Oană, tovarăşul lui,
picară din turnul Cetăţii-Albe ... Şi-a zis Oană lui Gherman: ,,Scapă tu!" ... Şi-a
răspuns Gherman lui Oană: ,,Ba tu!" ... Şi s-au grijit amândoi, si si-au iertat păcatele
unul altuia ... Si-a zis Oană lui Gherman: ,,Tie-1 Dumnezeu pe Ştefan!" ... Şi-a zis
Gherman lui Oană: ,,Amin!" ... Ş-au pierit ei cu toţi ai lor ...
IRINA: Sunt douăzeci şi şapte de ani încheiaţi de când pieri floarea Moldovei la
Războieni.
Trosnea cetatea ridicată-n pripă de slăvitul nostru voievod ... Flăcările se-
nălţau până la cer ... Şi el ţipa: ,,Nu vă lăsaţi!" ... Şi pârcălabul Dajbog, bietul
tata, i-a zis: ,,Nu ne-om lăsa, dar du-te" ... Şi comisul Huru, şi postelnicul
Hrâncu îl târâră afară din luptă, rupându-i vestmintele de pe el, şi i-au zis:
,,Du-te, că Moldova nu piere, d-om pieri noi" ... Şi s-au stins şi Hrâncu, şi
Huru, şi Dajbog, cu toţi boierii mari şi mici, bătrâni şi tineri, până la unul, că
Mohamed, văzându-i, a şoptit lăcrimând: ,,Oh! tara aceasta nu va fi a
mea!" ... Si sfântul s-a dus s-a adunat plăieşii, si-a adulmecat pe Mohamed
lovindu-l de dinapoi şi din lături pân' l-a trecut Dunărea ... Şi-a pus piatra
săpată unde a stat bătălia, mărturisind lumii: ,,Aici, eu am fost frânt, să
cunoască şi să ştie toată suflarea din ţară că a fost cu voinţa lui Dumnezeu ca
să mă pedepsească pentru păcatele mele, şi lăudat să fie numele lui în veacul
vecilor".
TOATE: Amin!
REVECA: În patruzeci şi şase de ani, treizeci şi trei de bătălii, două fără izbândă şi
treizeci şi,una de biruinţi! El să trăiască, şi Moldovei i-e bine!
ILEANA: Va trăi cât Matusalem, ştiu eu ...
DOMNICA: Şi eu .
LISANDRA: Şi eu
JOIŢA: Şi eu ...
HERA: E înzăoat!
NEAGA: Când s-a născut, l-a scăldat în sânge de şerpoaică ...
IRINA: Si de vultur ... Să se strecoare si să se înalte ...
1. Comentează, în 50 - 70 de cuvinte, o semnificaţie a secvenţei din textul dat:
ILEANA: Va trăi cât Matusalem, ştiu eu ...
DOMNICA: Şi eu .
LISANDRA: Şi eu .
JOIŢA:: Şi eu ...
HERA: E înzăoat!
NEAGA: Când s-a născut, /-a scăldat în sânge de şerpoaică ...
IRINA: Şi de vultur ... Să se strecoare şi să se înalţe ...
2. Comentează în 2-3 enunțuri rolul indicațiilor scenice din fragmentul
de mai sus
3. Argumentează în 2-3 enunțuri că textul de mai sus aparține unui text
dramatic
 4. Evidențiază în cel puțin 30 de cuvinte semnificațiile fragmentului
IRINA: Sunt douăzeci şi şapte de ani încheiaţi de când pieri floarea Moldovei
la Războieni.
Trosnea cetatea ridicată-n pripă de slăvitul nostru voievod ... Flăcările
se-nălţau până la cer ... Şi el ţipa: ,,Nu vă lăsaţi!" ... Şi pârcălabul
Dajbog, bietul tata, i-a zis: ,,Nu ne-om lăsa, dar du-te" ... Şi comisul
Huru, şi postelnicul Hrâncu îl târâră afară din luptă, rupându-i
vestmintele de pe el, şi i-au zis:
,,Du-te, că Moldova nu piere, d-om pieri noi" ... Şi s-au stins şi
Hrâncu, şi Huru, şi Dajbog, cu toţi boierii mari şi mici, bătrâni şi tineri,
până la unul, că Mohamed, văzându-i, a şoptit lăcrimând: ,,Oh! tara
aceasta nu va fi a mea!" ... Si sfântul s-a dus s-a adunat plăieşii, si-a
adulmecat pe Mohamed lovindu-l de dinapoi şi din lături pân' l-a trecut
Dunărea ... Şi-a pus piatra săpată unde a stat bătălia, mărturisind lumii:
,,Aici, eu am fost frânt, să cunoască şi să ştie toată suflarea din ţară că
a fost cu voinţa lui Dumnezeu ca să mă pedepsească pentru păcatele
mele, şi lăudat să fie numele lui în veacul vecilor".

Textul 5 Tonke Dragt, Scrisoarea pentru rege

După ce terminară de mâncat, îşi mai umplură încă o dată paharele şi îşi dădură
scaunele în spate, aşezându-se confortabil ca să asculte împreună cu Tiuri povestea lui
Evan.
- Se spune, vorbi Evan, că ţara de unde vin este cea mai frumoasă din lume. Regele
nostru, Unauwen, domneşte de mult, mult timp, iar cârmuirea lui e dreaptă şi
înţeleaptă. În ţara noastră a dăinuit pacea veacuri de-a rândul. De-abia în ultimii ani
am cunoscut războiul şi vrajba, care a luat fiinţă chiar în inima regatului.
Regele Unauwen are doi fii. După cum e obiceiul, cel mare este prinţul moştenitor,
şi, de la vârsta de optsprezece ani, a devenit şi vicerege şi guvernator al regatului.
Dar cei doi prinţi s-au născut în aceeasi zi si mezinul nu a fost niciodată multumit cu
poziţia lui. Socotea nedrept ca fratele său, cu doar câteva minute mai mare ca el, să
fie moştenitorul tronului. Trebuie să ştiţi că cei doi prinţi erau ca două picături de apă
la chip şi la inteligenţă. Asta a făcut ca fiul cel mic să accepte şi mai greu diferenţa
lor de rang. Totuşi, aveau firi diferite şi asta sărea tot mai mult în ochi când s-au
făcut mari. Prinţul moştenitor seamănă cu tatăl lui, se gândeşte întruna la bunăstarea
regatului şi a viitorilor săi supuşi. Fratele lui, în schimb, e tiranic şi tânjeşte după
putere.
Deosebirea dintre cei doi fraţi a devenit tot mai mare odată cu trecerea timpului.
Cel mic a început să-l urască pe cel mare şi aşa a început între cei doi .duşmănia.
Regele Unauwen a încercat în toate chipurile să-i apropie din nou şi să-l facă pe
mezin să se împace cu soarta lui. Dar asupra unui lucru a rămas mereu neînduplecat:
niciodată nu a vrut să-şi împartă regatul; trebuia să rămână întreg, sub conducerea
moştenitorului de drept.
Totuşi, regele şi-a numit în cele din urmă fiul cel mic guvernator al părţii de
miazăzi a regatului, Ţinutul Râurilor. A părut un lucru bun la început, dar prinţul a
început să cârmuiască tot mai mult după placul lui, uneori acţionând împotriva
voinţei tatălui său. În cele din urmă, a făcut ceva ce regele Unauwen n-ar fi făcut
niciodată: a mers spre sud şi a cotropit ţara Eviellan. A cucerit-o şi a transformat-o
într-o provincie a Regatului lui Unauwen. Însă regele a revocat această hotărâre şi i-
a poruncit fiului său să se retragă din Eviellan numaidecât. Drept răspuns, prinţul s-a
proclamat rege al acelei ţări şi a spus că devenise şi el domnitor şi egalul tatălui său
şi că nu mai trebuia să-i dea ascultare!
Acest lucru l-a mâhnit nespus pe rege, care i-a retras fiului său titlul de
guvernator. Însă prinţul, nesăbuit, a refuzat să accepte decăderea din funcţie. Din
nefericire, în Ţinutul Râurilor erau mai mulţi oameni devotaţi lui, care i-au susţinut
revolta. Prinţul moştenitor a venit cu armata ca să preia guvernarea provinciei şi s-a
dat o luptă. Fraţii luptau unul contra celuilalt!

1. Prezintă, în cel puțin de cuvinte, un element de conţinut comun celor două

texte date( 4 și 5), valorificând câte o secvenţă relevantă din fiecare text.

Textul 6 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri

Rege
Caracterul wang, care în China înseamnă rege, este format din trei linii orizontale
paralele, Cerul, Omul şi Pământul, unite la mijlocul lor de o linie verticală: rolul
acesta de intermediar, aşezat între ele spre a le servi drept legătură şi pentru a
coordona înfăptuirile lor, participând la ele, se întreabă Tong-Tchong-chu, cine ar
putea să-l joace dacă nu Prinţul? Bărbatul care e de stirpe, cerească e dăruit cu
această virtute care din sine provine. Astfel poate fi rezumată semnificaţia regelui şi
a puterii regale, la chinezi. [ ... ]
Acelasi rol de a impulsiona si de a reglementa miscările cosmice e caracteristic si
pentru simbolul indian al Regelui - Chakravarti, cel care face să se rotească roata,
monarhul universal. Este motorul imobil al lumii, aşezat în golul butucului roţii. Un
asemenea rol poate fi atribuit lui Manu, legislatorul primordial: el se potriveşte mai
ales cu Buddha. [ ... ]
Regele (al Malik) este, după Islam, un nume divin care răspunde, în principal,
funcţiei de a judeca, dreptăţii. [ ... ]
Regele Egiptului, faraonul (al cărui nume provine dintr-un cuvânt egiptean care
înseamnă mai întâi marea casă, palatul, pentru a desemna ulterior, prin extensiune,
şi pe stâlpul casei), este privit ca o fontă având aceeasi natură ca soarele si
divinitatea. Însemnele lui îl fac să se identifice cu zeii.[ ... ]
Regele celţilor este ales de nobili, din rândul reprezentanţilor clasei militare, dar sub
supravegherea şi garanţia religioasă a druizilor. Războinic prin originea sa şi prin
funcţia pe care o împlineşte, el se apropie de sacerdoţiu şi culoarea lui simbolică este
precum aceea a druizilor, albul. El nu se mai luptă, dar prezenţa lui e necesară: nu
poţi câştiga o bătălie fără rege, se spune într-un aforism pe jumătate irlandez. Marele
său rol nu este totuşi cel militar: un rege bun este acela care asigură prosperitatea
poporului său, a slujitorilor lui. [ ... ]
5. Explică, în 30 - 40 de cuvinte, care era rolul regelui la celţi, folosind informaţii
din textul 5
6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:
a) noas-tră, ac-ţio-nând, fun-cţi-e, moş-te-ni-tor, le-gis-la-tor;
b) noa-stră, ac-ţi-o-nând, func-ţi-e, mo-şte-nit-or, le-gis-la-tor;
c) noa-stră, ac-ţi-o-nând, fun-cţi-e, rno-şte-nl-tor, le-gis-la-tor;
d) noas-tră, ac-ţi-o-nând, func-ţi-e, moş-te-ni-tor, le-gis-la-tor.

7. În secvenţa: Războinic prin originea sa şi prin funcţia pe care o împlineşte, el

se apropie de sacerdoţiu şi culoarea lui simbolică este precum aceea a
druizilor, albul există:
a) şase diftongi, două hiaturi; b) şapte diftongi, trei hiaturi;
c) opt diftongi, două hiaturi; d) nouă diftongi, trei hiaturi.
.
8. Transcrie secvenţa următoare, trecând unul dintre verbe de la modul indicativ,
timpul perfect compus, la modul indicativ, timpul viitor în trecut: În cele din
urmă, a făcut ceva ce regele Unauwen n-ar fi făcut niciodată: a mers spre sud
şi a cotropit ţara Eviellan
9. Alcătuieşte enunţuri în care cuvintele subliniate din secvenţa următoare să aibă
altă valoare morfologică decât cea din textul-suport, precizând-o: mezinul nu a
fost niciodată mulţumit cu poziţia lui.
10.Precizează ce funcţie sintactică au cuvintele subliniate din secvenţa următoare:
o zi de toamnă se anunța
11.Transcrie propoziţiile subordonate din fraza următoare şi precizează felul
acestora: Ai zice că de când te-ai născut ţii furca-n brâu.
12.Formulează un enunţ imperativ în care să foloseşti o construcţie reflexivă.
13.Realizează, în patru - cinci enunţuri, o comparaţie între voievodul Ştefan cel
Mare din textul A şi regele Unauwen din textul B
14.Care dintre conducătorii prezentaţi în cele trei texte-suport îţi trezeşte
admiraţia? Motivează răspunsul, în 50 - 70 de cuvinte, valorificând textul ales

15.Care crezi că sunt semnificaţiile unor ipostaze umane superioare, diferite de

omul comun, prezente în literatură şi în mitologie? Scrie un text, de minimum
200 de cuvinte, în care să prezinţi răspunsul la întrebarea dată, valorificând
câte o semnificaţie din fiecare text-suport, precum şi experienţa ta de lectură.