Simularea Evaluării Naționale - octombrie

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (70 de puncte)
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.

Textul 1
Îmi aduc aminte de prima mea vacanţă din vremea şcolii, atunci când părinţii noştri ne-au adus să
petrecem două săptămâni la Valea Rea. Miruna, sora mea, nu voia să rămână, pentru că mama i-a spus că bunicul
e un uriaş. ,,Nu-mi place să-mi faci figuri", i-a spus Miruna. Uriaşii sunt în poveşti. Bunicul e un om ca toţi
oamenii. Am văzut-o, însă, cum s-a uitat la el, atunci când bunicul ne-a ieşit în întâmpinare. Ceva tot era adevărat:
din uriaşul de altădată, despre care ne povestea mama, rămăsese statura. Acum se mişca foarte greu, abia de putea
păşi. Spatele îi stătea ţeapăn, de parcă ceva în el s-ar fi rupt şi nu s-ar mai fi putut roti deloc în nicio altă direcţie
[…].
Mă uitam la bunicul şi nu ştiam nici de boala lui, nici de unde vine, nici care fusese povestea vieţii lui, şi
nu eram pregătit să o aflu. La ora aceea, eu abia citisem un volum de Poveşti nemuritoare, văzusem la televizor
serialul Daktari, în care era vorba despre jungla africană, şi mai văzusem şi povestea delfinului Flipper. Mă
plictisea Capra cu trei iezi şi mă enerva Cenuşăreasa, deşi se pare că desenul animat cu acel nume era favoritul
Mirunei. Eu preferam Tom şi Jerry şi duminica, la ora două, nu puteam sta fără să-i văd la televizor. Îl vedeam pe
bunicul că nu e interesat de televizor, că nu ascultă la radio, că ignoră cu desăvârşire muzica. Îl vedeam că se
îmbracă în haine cum nu mai văzusem la nimeni la Piteşti sau în altă parte şi mi se părea că îi stătea bine în alb.
Purta o cămaşă albă, cusută cu râuri roşii şi negre, care îi cobora până sub chimir, iar pantalonii albi şi aspri mi se
păreau curaţi ca prin minune, pentru că eu, când mă jucam, mă murdăream întotdeauna, iar Miruna se murdărea
încă şi mai mult, pentru că ea era un băieţoi.
Mulţi ani mai târziu, când am stat de vorbă cu Miruna şi ne-am amintit împreună acele zile, mi-a spus că
acum îşi dă seama că noi am avut un bunic a cărui imagine ar putea fi exponat de muzeu, ca acelea care se pun în
diorame, dacă fac parte dintr-un trib dispărut sau dintr-o populaţie exotică. Cât era în viaţă, nimeni n-ar fi
îndrăznit măcar să se gândească la asta, pentru că avea o voce ca de tunet, o privire care ardea […].
În vara aceea, când am sosit la Valea Rea, a arătat faţă de noi doi singurul semn de slăbiciune pe care şi l-a
îngăduit vreodată. Mie, mi-a spus că sunt nepotul lui cu nume împărătesc, Traian, şi m-a luat în braţe, şi eu am
simţit obrazul lui aspru. În timp ce el mă îmbrăţişa, bunica a întrebat-o pe mama câte zile ne lasă acolo. Nici eu,
nici sora mea, Miruna, n-am plâns, vreau să spun nu am plâns atunci, pe loc, ci mult mai târziu, către seară sau
poate către miezul nopţii, ca doi copii părăsiţi şi patetici, care încă de atunci aveau obiceiul de a râde sau de a
plânge în acelaşi timp, totdeauna pentru motive pe care cei mari nu le pricepeau[…].
În seara după ce părinţii noştri au plecat şi eu şi Miruna am fost lăsaţi prima oară în grija bunicii, l-am auzit
spunând Mirunei că abia aici se vede că timpul trece şi că nu îngheaţă niciodată în întregime. Eram în grădină,
într-un loc unde se iviseră din pământ, pe două brazde la marginea unui şir de pruni, vârfurile firelor de grâu abia
încolţite. Miruna nu a înţeles ce i-a spus. Nici eu nu am înţeles nimic. Ea a întrebat unde se vede timpul trecând, şi
atunci bunicul i-a povestit despre farmecele fiecărui bob de grâu, pe care se află încrustat în taină chipul
Domnului nostru Iisus Hristos, care odată însămânţate în pământ poartă în boabele cele noi taina învierii. De
aceea răsare grâul, din pricina acelui chip gravat pe fiecare bob.
– Unde e? a întrebat din nou Miruna, căutând bobul de grâu încrustat cu chip între cele două brazde.
Bunicul ne privea de parcă-i venea a râde. Ne încerca? Se poate. Voia să vadă cât credem din poveşti sau cât
înţelegem din ele? Oricum, nici eu şi nici Miruna nu mai credeam în Moş Crăciun şi nici în alte basme. Dar ceva
mai încolo, bunicul a redevenit serios. Se poate ca din ziua când ne-a povestit aceste lucruri bunicul nostru să fi
început a retrăi totul istorisind, amestecând cele văzute cu cele nevăzute, cele pentru copii cu cele pentru oameni
mari, cele de nespus cu tăcerile, trecutul cu niciodată. Ne-a spus o mulţime de lucruri pe care atunci nu le-am
înţeles şi care abia mai târziu, când ni le-am reamintit, au început să se lege. Avea să ne pună în scenă istorii ce ar
fi putut părea nepotrivite vârstei noastre, şi să pună atâta patimă în poveştile pe care ni le-a spus, încât s-ar fi putut
crede că de dragul nostru a retrăit de la-nceput totul.
Bogdan Suceavă, Miruna, o poveste
*chimir – brâu lat, din piele
*dioramă - tablou de mari dimensiuni (alcătuit din mai multe planuri), așezat într-o sală obscură și care, sub
efectul unui joc de lumini, dă spectatorului impresia realității.

Textul 2
Când ești mare, dar nu într-atât de mare, când ești tânăr și la-nceput de drum, e important să ai câte un loc
în care să te poți duce necondiționat. În care să fii primit cu brațele deschise, indiferent de oră sau de momentul
anului, în care să existe mereu un blid de mâncare, o vorbă bună pentru tine și chiar o mângâiere. În care cineva
să aibă răbdarea să-ți dedice o halcă de timp. În general, locul ăsta e la bunici sau la părinți. Există, cu siguranță,
și prieteni atât de deschiși, dar primirea asta necondiționată e mai rară. Și-n momentele în care îi ai, pe respectivii
părinți sau bunici, nici nu realizezi cât de importanți sunt. Ești tânăr și lucrurile se succed în general într-o goană,
ca și cum ar merge de la sine, întoarse cu o cheiță invizibilă și puse în mișcare de nu știu ce mecanism-fantomă.
Ai un bunic a cărui ușă e deschisă non-stop, a cărui ureche se face mereu pâlnie pentru tine, a cărui tigaie e gata
să adăpostească mereu cartofii prăjiți care-ți plac. Minunat. Dar în momentul respectiv ți se pare de la sine înțeles,
ți se pare că nu se poate altfel, că așa e în firea lucrurilor. Nici nu te gândești, aproape că nici prin minte nu-ți
trece că respectivul bunic e o ființă de sine stătătoare, care a avut și are o viață proprie, o carieră, iubiri, cum afli
mai târziu. În momentele alea îl vezi doar în raport cu tine.[…]
Dar, de fapt, tu ai nevoie de el. Ai nevoie de disponibilitatea lui. De fapt, tu simți că, dacă trece o zi fără
să-l fi văzut, ceva nu-i în regulă cu tine. Dacă nu curățați împreună cartofii care vor deveni aurii și pe care-i veți
mânca tacticos împreună cu multă sare și cașcaval, fără să trebuiască să spuneți mare lucru, ziua nu va mai fi în
largul ei. Nu va mai putea trece luminoasă și firească, găsindu-și calea ușor. Dacă nu vă așezați, apoi, pe patul cu
aceeași cuvertură kitsch, care să-i amintească atât cât se poate, într-un mod destul de stângaci, de Nămăeștiul
natal, în orașul, până la urmă străin, în care și-a petrecut o viață, parcă nu se așază lucrurile la locul lor.
Iaromina Popovici, Părinți și bunici,în Dilema veche
*blid – farfurie
*halcă – bucată mare
*kitsch – de prost gust

A.
1. Notează, din textul 1, două titluri de cărți. 2 puncte
___________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Bunicul le vorbește copiilor despre timp, arătându-le:
a. chipul lui Iisus Hristos.
b. grădina.
c. firele de grâu.
d. două brazde. Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Nepoata și bunicul tac, pentru că
a. nu au ce să-și spună.
b. se înțeleg fără cuvinte.
c. nu se vorbește la masă.
d. le plac prea mult cartofii prăjiți. Răspunsul corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Obiectul care-i amintește bunicului de spațiul natal este:
a. casa.
b. tigaia.
c. blidul.
d. cuvertura. Răspunsul corect:

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili dacă este adevărat sau fals, bazându-te pe informațiile
din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Enunț adevărat fals
Bunicul are o statură impresionantă.
Copiii vor petrece o săptămână la bunici.
Traian și Miruna cred că au avut un bunic ce poate fi un exponat dintr-un muzeu.
Textul 2
Enunț adevărat fals
În tinerețe, evenimentele se desfășoară într-un ritm alert.
Pe nepoți nu îi interesează trecutul bunicilor.
La bunici și la părinți, se găsește numai mâncare.

6. Transcrie, din textul 1, două figuri de stil diferite, precizând felul acestora. 6 puncte

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o
secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
_

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________
8. Crezi că este important să ai pe cineva care să te sprijine? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,
valorificând textul 2. 6 puncte
__________________________________________________________________________________________

__________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

9. Asociază fragmentul din Miruna, o poveste de Bogdan Suceavă, cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________
 _________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________

B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
a. pâlnie, tigaie.
b. era, băiețoi.
c. necondiționată, cheița.
d. fiecărui, eu. Răspunsul corect:

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Există doar cuvinte compuse în seria:
a. cineva, reamintit.
b. Moș Crăciun, imaginea.
c. oricum, întotdeauna.
d. Valea Rea, întregime. Răspunsul corect:

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sensul secvenței subliniate în fragmentul: „ Ai un bunic a cărui ușă e deschisă non-stop, a cărui ureche se face
mereu pâlnie pentru tine” este:
a. nu aude.
b. ascultă atent.
c. este încrezător.
d. sesizează pericolul. Răspunsul corect:

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Sunt omonime cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a. ,,Nu va mai putea trece luminoasă și firească, găsindu-și calea ușor.″ Am rezolvat repede exercițiul, a
fost simplu.
b. ,,Îl vedeam pe bunicul că […] ignoră cu desăvârşire muzica.″ Lui Andrei îi plăcea nespus cartea aceea.
c. ,, Mă uitam la bunicul şi nu ştiam nici de boala lui, nici de unde vine, nici care fusese povestea vieţii lui.
″ Am amorțit cu totul, fiindcă am stat pe vine.
d. ,,Nici nu te gândești, aproape că nici prin minte nu-ți trece că respectivul bunic e o ființă de sine
stătătoare.″ Avea o minte uluitoare.
Răspunsul corect:

5. Selectează, din secvențele următoare, trei pronume diferite, precizând cazul în care se află fiecare: ,,Avea
să ne pună în scenă istorii ce ar fi putut părea nepotrivite vârstei noastre, şi să pună atâta patimă în poveştile pe
care ni le-a spus, încât s-ar fi putut crede că de dragul nostru a retrăit de la-nceput totul.″ 6 puncte

Pronumele selectat Cazul pronumelui

 6. Alcătuiește un enunț, în care verbul „a fi” să fie la modul imperativ, forma negativă, numărul singular (1) și
un enunț asertiv, în care substantivul „sora” să fie complement indirect (2). 6 puncte

1. _________________________________________________________________________________

2. ________________________________________________________________________________

7. Indică numărul propozițiilor: Nu va mai putea trece luminoasă și firească, găsindu-și calea ușor. 6 puncte

8. Completează enunțurile următoare cu formele corecte, reprezentând mesajul unui bunic către nepoții lui:
6 puncte
_____________ (drag, pl) mei nepoți,
V-am scris aceste rânduri, fiindcă aș vrea să vă mărturisesc cât de mult vă iubesc. Fie ca, în curând, să reușiți să
vă depășiți _______________(maestru, pl.)! Știu că ______________ (demonstrative de identitate) urare ați
mai auzit-o de multe ori, dar cred că sunteți acum destul de mari, ca să înțelegeți aceste cuvinte
_______________________ ( care, G) sens este atât de profund. Vă mulțumesc pentru tot.
Cu drag, Moșu’ cu ochii ____________ (negru)

Subiectul al II-lea 20 de puncte

Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să îl caracterizezi pe bunicul, personajul din textul lui
Bogdan Suceavă.
În scrierea compunerii, vei avea în vedere:
− notarea a două date de identificare a personajului (vârstă, origine, portret fizic etc.);
− prezentarea, prin câte o secvență comentată, a două trăsături morale ale personajului;
− precizarea a două mijloace de caracterizare diferite, valorificând textul dat;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte;
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1
punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în
care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.