Al II-lea Război Mondial

Al II-lea Război Mondial s-a început la 1 septembrie 1939 și a durat până la

2 septembrie 1945, când Japonia a semnat actul de capitulare. Cauzele acestui
război se trag încă de la Pacea de la Paris din 1918, când singura vinovată de
primul război mondial a fost considerată Germania (pacea a fost una punitivă / de
pedeapsă). Liga Națiunilor, creată tot atunci, pentru a păstra pacea în lume, ducea o
politică duplicitară, iar cei care veniseră cu ideea creării ei, adică S.U.A., nici nu au
semnat acest document. Creșterea naționalismului și militarismului în mai multe
state (Germania, Italia, Japonia), precum și spiritul revanșard sunt alte cauze care
au dus la dezlănțuirea războiului. O cauză majoră a fost și semnarea Pactului
Molotov-Ribbentrop de la 23 august 1939, document a cărui miez era Protocolul
Adițional Secret, unde Stalin și Hitler își împărțeau sferele de influință în Europa.

Articol 3 din Protocolul Adițional Secret se referea direct la interesul URSS-

ului față de Basarabia (în anul următor, va avea loc raptul Basarabiei). Acest pact
mai prevedea faptul că la 1 septembrie, Germania și Uniunea Sovietică să atace
simultan Polonia (Germania a făcut întocmai, iar URSS a întârziat atacul până pe
17 septembrie, temându-se de reacția Marilor Puteri). În baza acestui punct putem
susține că ambele state sunt agresoare și responsabile de începutul celei de-a doua
conflagrații mondiale. În susținerea acestei idei, vine și parada comună a celor doi
agresori de la Brest-Litovsk din 1939.
În timp ce blitzkreig-ul german făcea ravagii în Europa, Stalin a declarat război Finlandei
la 30 noiembrie 1939.
Perioada dintre 3 septembrie 1939, până la 10 mai 1940 a fost numită de către
americani război ciudat, iar de către germani - război pe șezute, pentru că în această perioadă
nici o țară implicată în conflict nu a mers la acțiuni concrete și de amploare.
La 10 mai 1940 este atacată Franța, care va capitula la 22 iunie 1940, fiind nepregătită
economic, militar și politic de un război de proporții. Ea încă nu-și revenise după dezastrul din
Primul Război Mondial.
În iulie 1940 este declanșată și operațiunea Leul de Mare - de atac asupra Marii Britanii.
Germanii au folosit Luftwaffe pentru a bombarda Anglia, dar englezii aveau un avantaj -
radarul. Hitler a înțeles că lupta cu Anglia îl costă mult, așa că va contramanda operațiunea, dar
nu va mai reveni asupra reluării ei niciodată. Totuși, până la finele războiului doi mondial,
aviația germană a bombardat Marea Britanie, zilnic.
La 28 octombrie 1940, Mussolini a atcat Grecia. A reușit să o cucerească
numai cu ajutorul germanilor.
Odată cu intrarea S.U.A. în război, acesta a devenit mondial. Numărul soldaților a crescut de la 2
milioane la 12 milioane.
Sub Moscova germanii au suferit primul lor eșec, de la începutul celui de-al Doilea
Război Mondial.
La 8 septembrie 1941, germanii au asediat orașul simbol al Uniunii Sovietice -
Leningradul. Asediul a durat până la 27 ianuarie 1944. Numărul oamenilor care și-au pierdut
viață în orașul asediat a fost mai mare decât numărul soldaților americani și britanici căzuți în cel
de-al Doilea Război Mondial. Majoritatea au murit de frig și foamete.
După eșecul de sub Moscova, Hitler va relua atacurile, dar succesul va trece de partea
aliaților. Lovitura de grație, germanii o vor primi de la sovietici în bătăliile de la Stalingrad (28
iunie 1942) și Kursk (5-13 iulie 1943, care mai este numită și Bătălia Tancurilor) și de la anglo-
americani - în bătălia de la El-Alamein (Nordul Africii). Din acest moment începe așa-
numita cotitură radicală în cel de-al doilea Război Mondial. În timpul bătăliei de la Stalingrad s-
a remarcat Gheorghi Jucov, care va deveni ulterior, mareșalul armatei sovietice, iar în bătălia de
la El-Alamein s-au confruntat doi titani ai strategiilor militare: Erwin Rommel și Bernard
Montgomery.
După aceste bătălii, aliații vor continua ofensiva împotriva Italiei. La 25 iulie 1943,
regele Italiei îl va demite pe Mussolini, iar la 13 octombrie 1943 - Italia va declara război
Germaniei. Soarta lui Mussolini a fost pecetluită.
În aceeași lună, la Moscova a avut loc o conferință unde s-a discutat și problema
deschiderii celui de-al doilea front în Europa. Acest subiect a fost concretizat la Conferința de la
Teheran (noiembrie-decembrie 1943). Numele de cod al operațiunii a fost Overlord sau Ziua
Z. Debarcarea aliaților va avea loc la 6 iunie - 19 august 1944 în Nordul Franței.
La 25 august 1944, aliații reușiseră să elibereze Parisul, iar în octombrie - toată Franța.
Între timp, pe frontul de Est, avea loc operațiunea Iași-Chișinău, iar la 23 august 1944, România
a ieșit din rândurile țărilor Axei, alăturându-se Națiunilor Unite. La 5 septembrie 1944, URSS
declară război Bulgariei.
Pe parcursul conflagrației mondiale, Cei Trei Mari s-au întâlnit de trei ori:
la Teheran (1943), la Yalta (februarie 1945) și la Potsdam (iulie-august 1945) - unde au
discutat despre strategii, soarta țărilor după finisarea războiului, împărțirea Germaniei în zone de
influență, dar și despre reparațiile de război
Totuși, la finele anului 1944, Germania hitleristă încă mai avea un potențial de luptă
redutabil (9 milioane de soldați, 7 mii de avioane și 13 mii de tancuri). Cu toate acestea, armatele
sovietică și americană vor lansa o ofensivă decisivă împotriva trupelor Axei și vor joncționa la
25 aprilie pe râul Elba. Tot în aprilie, sovieticii, în frunte cu Jukov au încercuit Berlinul. Peste 5
zile (30 aprilie 1945) Hitler se sinucide, iar la 7 mai 1945, generalul Jodl semnează capitularea
necondiționată a Germaniei. Atenție! PENTRU CĂ REPREZENTANTUL SOVIETIC NU ERA
PREZENT, ARE LOC REPETAREA SEMNĂRII ACTULUI DE CAPITULARE A DOUA ZI,
PE 8 MAI ÎN FAȚA LUI JUCOV. LA ACEL MOMENT, DUPĂ ORA MOSCOVEI ERA
TRECUT DE 12 NOAPTEA, DECI - ERA 9 MAI!
Deși Germania a capitulat, Japonia a decis să continue lupta până la capăt. Stalin a
promis americanilor că va declara și el război Japoniei. Soarta principalelor bătălii s-a decis în
confruntările aeronavale.
Pentru a pune capăt mai repede războiului, președintele S.U.A. Truman a decis folosirea
bombei atomice. La 6 și 9 august 1945 bombele au fost aruncate asupra orașelor Hiroshima și
Nagasaki. Imediat au murit 200 000 de oameni.
La 2 septembrie 1945, pe cuirasatul Missouri, Japonia a semnat actul de capitulare
necondiționată.
S-a sfârșit al Doilea Război Mondial - o catastrofă mondială în care nu au existat învingători.
Urmările conflagrației au fost pe măsură: 70 milioane de morți, pierderi materiale estimate la
1500 mlrd $, Europa va pierde locul I, în ceea ce privește dezvoltarea economică, militară,
culturală, iar Europa și Germania va fi împărțită între învingători. Așa va începe Războiul Rece.