Sunteți pe pagina 1din 3

Hermann Oberth

Hermann Julius Oberth (n. 25 iunie 1894 Sibiu, Austro-Ungaria – d. 28 decembrie


1989, Nürnberg, RFG) a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii.

Biografie
Născut la Sibiu, Hermann Oberth a fost, pe lângă rusul Konstantin Țiolkovski și
americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinți fondatori ai științei
rachetelor și astronauticii. Cei trei nu au colaborat niciodată, în mod activ,
concluziile cercetărilor lor fiind în mod esențial identice, deși cercetarea a avut loc în
mod independent. Încă de la vârsta copilăriei (la aproximativ 11 ani), Hermann a
fost fascinat de acest subiect prin cărțile lui Jules Verne, în special De la Pământ la
Lună și În jurul Lunii, pe prima mărturisind că a citind-o de nenumărate ori până ce
a ajuns aproape să o știe pe dinafară. În urma influenței acestor cărți și concluziei
personale că ideile prezentate de Jules Verne nu erau întru totul fanteziste, Hermann
a construit primul model de rachetă încă din școala generală, pe când avea în jur de
14 ani

În 1912 Hermann Oberth a devenit student la medicină al Universității din


München, participând apoi ca medic militar la Primul Război Mondial. Hermann a
spus mai apoi că cea mai importantă concluzie personală, pe care a tras-o în urma
experienței avute, a fost că nu va dori niciodată să profeseze ca medic. După război
s-a întors la aceeași universitate, de data aceasta studiind fizica sub îndrumarea
unora dintre cele mai luminate minți ale vremii în domeniu.

În 1922, lucrarea sa de licență despre știința rachetelor a fost respinsă la


Universitatea din Heidelberg, fiind considerată utopică. Își susține licența cu aceeași
lucrare în 1923 la Universitatea din Cluj, sub conducerea profesorului Augustin
Maior. În 1923, Hermann Oberth a primit titlul de „profesor secundar” și a fost
numit la un liceu din Sighișoara.

În 1923, Hermann Oberth a publicat cartea Racheta în spațiul interplanetar în care


autorul propune, între altele, zborul interplanetar și realizarea unei stații orbitale
permanente, iar în 1929, Moduri de a călători în spațiu. În toamna lui 1929, Hermann
Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid, numită Kegeldüse. În aceste
experimente a fost asistat de studenți de la Universitatea Tehnică din Berlin, printre
care se afla și Wernher von Braun. La construirea primei rachete de mari dimensiuni
din lume numită A4 s-au folosit 95 dintre invențiile și recomandările lui Hermann
Oberth.

În 1938, familia Oberth s-a mutat din Sibiu. Mai întâi s-a mutat în Austria, unde a
lucrat la Colegiul Tehnic din Viena, apoi în Germania, unde a lucrat la Colegiul
Tehnic din Dresda.

La sfârșitul războiului, Hermann Oberth lucra la complexul WASAG, de lângă


Wittenberg, la rachete cu combustibil solid, pentru apărare aeriană. După terminarea
războiului și-a mutat familia la Feucht, lângă Nürnberg.

În 1950, a încheiat în Italia munca pe care o începuse la WASAG. În 1953, s-a întors la
Feucht pentru a ajuta la publicarea cărții sale Omul în spațiu în care descria ideile
sale legate de un reflector spațial, o stație spațială, o navă spațială electrică și
costume de cosmonaut.

Până la sfârşitul vieţii va primi numeroase onoruri şi recunoaşteri ale muncii sale,
drept pentru care s-au instituit societăţi sau premii de astronautică care i-au purtat
numele, a fost decorat şi primit în rândurile a numeroase instituţii de prestigiu. În
prezent, îi sunt atribuite lui Hermann Oberth peste 90 de soluţii care au fost utilizate
mai târziu la construcţia mondială a rachetelor, iar mai bine de 300 de formule,
relaţii fizico-matematice şi idei conceptuale ale sale au fost transpuse ulterior în
practică.

Din păcate, însă, savantul este cunoscut mai mult pe plan internaţional şi prea puţin
în România, în special în lumea restrânsă a astronauticii. In Muzeul Tehnicii din
Viena, de exemplu, prezentarea lui Oberth se afla la loc de cinste, dar nu spune însă
nimic despre România, despre originea lui, despre locul în care şi-a creat opera
ştiinţifică sau unde i s-a acordat licenţa de profesor cu lucrarea mai sus pomenită,
publicată ulterior în Germania sub formă de carte.

Hermann Oberth s-a retras în 1962, la vârsta de 68 de ani. Criza petrolului din 1977 l-
a făcut să se concentreze asupra surselor alternative de energie. Principalele sale
activități, după ce s-a retras, au fost însă legate de filosofie, Hermann Oberth mai
scriind încă niște cărți legate de acest subiect.Hermann Oberth s-a stins din viață la
28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani, la Nürnberg.
Lucrari
 Racheta în spațiul interplanetar, 1923
 Posibilitatea călătoriilor spațiale, 1928
 Căi către călătoriile spațiale, 1929
 Oamenii din spațiu, 1954
 Mașina lunară, 1959
 Materie și viață. Reflecții asupra viziunii moderne asupra lumii, 1959
 Cercetare si dincolo, 1930
 …

S-ar putea să vă placă și