19/10/2023

APĂRAREA ANTIMICROBIANĂ

Obiective instrucţionale

• Cunoaşterea principalelor mecanisme de apărare anti-microbiană

• Imunitate (apărare) înnăscută

• Imunitate (apărare) dobândită (adaptativă)

1
 19/10/2023

Caracteristici
Imunitate înnăscută Imunitate dobândită
Nespecifică Specifică

Apărare rapidă Apărare mai puțin rapidă

Fără memorie imunologică Memorie imunologică

Caracter de specie Depinde de experiența

antigenică a individului

A. Imunitatea înnăscută
 acţionează asupra oricărui microorganism, indiferent de specie
 mecanisme active la primul contact
 nu sunt amplificate prin expuneri repetate
 sunt reprezentate de
A.1. bariere antiinfecţioase externe
 piele
 mucoase
A.2. bariere antiinfecţioase interne
 mai multe tipuri de celule
 mai multe tipuri de proteine

2
 19/10/2023

A.1. Bariere nespecifice externe

• Tegument
• barieră mecanică – epiderma
• integritate anatomică
• epiteliu stratificat
• exfolierea celulelor superficiale
• barieră ecologică – microbiota rezidentă
• bacterii GP
• barieră chimică
• lizozim prezent în secreţia glandelor sudoripare;
• condiţii de vieţuire neprielnice
• keratina
• umiditate scăzută
• concentraţii mari de săruri
• secreţia de sebum, pH acid

A.1. Bariere nespecifice externe

• Mucoase
• mecanisme antimicrobiene complexe, dar mai puţin eficiente ca cele
tegumentare
• barieră mecanică - integritatea mucoaselor
• epitelii stratificate vs. epitelii secretorii
• barieră ecologică – rolul florei anaerobe
• barieră chimică
• mucus care maschează receptorii celulari pentru liganzii microbieni
• spălare prin secreţii şi excreţii - îndepărtarea microorganismelor
• pH acid (e.g., suc gastric)
• proteine care leagă Fe (ex., lactoferină)
• lizozim

3
 19/10/2023

Mecanisme ale apărării nespecifice

cavităţi care comunică cu exteriorul

• Tract respirator
• tuse
• filtrarea aerodinamică
• sedimentare și transport mucociliar
• fagocitoză prin macrofage alveolare

Mecanisme ale apărării nespecifice

cavităţi care comunică cu exteriorul

• Orofaringe
• bariera mecanică:
• descuamarea epiteliului malpighian,
• saliva, masticaţia,
• deglutiţia
• bariera chimică: lactoperoxidaza salivară; tiocianaţi
• bariera ecologică: streptococi viridans (orali)

• Stomac
• factori mecanici:
• secreţie gastrică (3L/zi),
• mişcări peristaltice
• bariera chimică: bariera acidă gastrică (pH cca 2)

4
 19/10/2023

Mecanisme ale apărării nespecifice

cavităţi care comunică cu exteriorul

• Intestin
• factori mecanici
• secreţii intestinale,
• mişcări peristaltice
• descuamarea normală a celulelor epiteliale intestinale
• bariera chimică – săruri biliare, enzime digestive
• bariera ecologică – flora intestinală normală

• Conjunctiva
• spălare – mişcări palpebrale, secreţia lacrimală
• lizozimul din lacrimi

Mecanisme ale apărării nespecifice

cavităţi care comunică cu exteriorul

• Căi urinare
• factori mecanici – flux urinar continuu şi în sens unic; spaţiu mort vezical minim
• bariera chimică
• urina – pH acid, osmolaritate mare (uree)
• secreţia prostatică, a glandelor periuretrale

• Căi genitale feminine

• vagin
• descuamarea epiteliului pavimentos
• bariera acidă (fermentarea glicogenului de către lactobacili)
• căi genitale interne
• descuamare periodică (mucoasa uterină)
• dop de mucus endocervical
• transport mucociliar (mucoasa trompelor)

5
 19/10/2023

A.2. Bariere nespecifice interne

a. Bariera celulară
• PMN
• Macrofage
• Monocite
• Celule dendritice

b. Bariera chimică
• citokine (ex., IL-1, IL-6, TNF- α, IFN- γ)
• complement

6
 19/10/2023

a. Fagocite

Polimorfonucleare neutrofile (PMN)

-prezintă receptori
- pentru structuri de suprafaţă ale microorganismelor
- pentru C3b şi Fc IgG

Macrofage
-care se mobilizează în focarul de infecţie după PMN

7
 19/10/2023

Celule NK

- distrug celulele infectate cu virus

(independent de Ac)
- produc perforine care formează
canale în membrana citoplasmatică,
cu moartea celulei prin liză
osmotică
- activitatea lor este stimulată prin
interferoni

8
 19/10/2023

b. Citokine
• IL-1, IL-6, TNF-α, IFN-γ
• Sunt produse mai ales de macrofage și limfocite activate
• Mediază un răspuns în fază acută, care se dezvoltă
independent de agentul etiologic

9
 19/10/2023

Interferonii
• glicoproteine din familia citokinelor
• Produși în mod natural de celulele sistemului imunitar, dar și de alte tipuri
de celule
• tipuri
• alfa
• beta
• gamma
• funcţii:
• antivirală (virusuri ARN)
• antitumorală
• activatori ai macrofagelor și ai celulelor NK
• prezentarea peptidelor microbiene la celulele T
• antifungic

10
19/10/2023

11
19/10/2023

12
 19/10/2023

Dinamica CRP și evoluția infecției

Sistemul complement
• complex de substanţe proteice: C1q, C1r, C1s, C2-C9
• sintetizate în macrofage, ficat, splina, epiteliu intestinal
• capacităţi biologice potenţiale (proenzime
inactiveenzime active)
• căi de activare:
- calea alternativă (structuri de suprafaţă ale microbilor);
- calea clasică (complexe imune, CRP)
- prin lectine (leagă resturi de glucide): asemănător căii clasice,
dar activatorul este MBL (manosse-binding –lectine - legarea lectinei,
la receptorii de manoză de pe suprafata patogenului); se poate
desfăşura şi în absenţa Ac)

13
19/10/2023

14
 19/10/2023

Complement

Funcţii:
1. citoliza prin complexul C5b-9
2. opsonizare prin C3b
3. stimularea inflamaţiei prin
a. C3a şi
b. C5a

B. Imunitatea dobândită (adaptativă)

Se activează în țesuturile limfoide, în special în ganglionii limfatici și splină

a.Agentul infecțios activează direct limfocitele B (receptori specifici)

limfocite B activate plasmocite anticorpi specifici
(imunitate umorală)

b.Agentul infecțios este prezentat limfocitelor T de către celulele

prezentatoare de antigen (ex.: celulele dendritice)
Celulele prezentatoare de antigen activează limfocitele T, care se diferențiază în:
•Limfocite T citotoxice (CD8+) - distrug celulele infectate (imunitatea celulară)
•Limfocite T helper (CD4+) - stimulează limfocitele B
anticorpi
celule cu memorie

15
 19/10/2023

Raspuns imun
umoral

16
 19/10/2023

B. Imunitatea dobândită (adaptativă)

 răspunsul primar (după un prim contact) necesită mai multe zile
pentru ca efectorii imuni să devină operanţi

 răspunsul specific este intensificat prin expuneri repetate (răspuns

secundar)

17
 19/10/2023

Imunitate umorală
• producerea de anticorpi de către celulele B
• direcționată în principal împotriva agenților infecțioși extracelulari
precum bacteriile
• anticorpi:
• IgG: în sânge și țesuturi;
• IgM: primele produse;
• IgA: dominante în secrețiile extracelulare;
• IgE: rol în reacțiile alergice;
• IgD: cantitate mică în ser.

18
 19/10/2023

Activitatea antimicrobiană a anticorpilor

- neutralizare toxine şi exoenzime (în special IgG1)
- blochează ataşarea bacteriilor şi virusurilor la receptorii celulari
- opsonizare (favorizează fagocitoza bacteriilor capsulate prin legare la receptori
pentru Fc de pe suprafaţa PMN)
- activarea complementului pe cale clasică
- efect microbicid
- IgM ~ 1000 x mai eficiente decât IgG
- Ac fixaţi pe determinanţi Ag de pe suprafaţa celulelor infectate le transformă în
ţinte pentru complement şi celule NK cu receptori pentru IgG (citotoxicitate
dependentă de Ac)
- IgA asigură apărarea antimicrobiană a mucoaselor
- sistemul IgE-mastocit in corionul mucoaselor si dermului - in parazitoze (e.g.,
helminti)

19
 19/10/2023

Imunitatea celulară
• asigurată în principal de celulele T
• direcționată în principal împotriva agenților infecțioși intracelulari
(e.g., virusuri)
• poate proteja persoana chiar și în absența anticorpilor detectabili
• mai greu de măsurat decât imunitatea umorală

20
 19/10/2023

Imunitate adaptativa

pasivă
activă

naturală artificială
naturală artificială
Transfer de Administrare de Ig
Infecție vaccinare anticorpi materni

Persoana imunocompetentă IgG transplacentar seroterapie sau

IgA prin lapte matern seroprofilaxie

Comparație între imunitatea activă și imunitatea pasivă

Imunitatea activă
Producerea unei protecții la infecție
Protecție de durată (memorie imunologică)
Îmbunătățirea imunității la expunerea repetată
la același antigen
Imunitatea naturală ca urmare a unei infecții
Imunitatea artificială ca urmare a vaccinării, în Imunitatea artificială în urma administrării de
scop preventiv
Imunitatea pasivă
Transmiterea unei protecții la infecție
(transfer de anticorpi)
Protecție pe timp limitat (câteva luni)
Imunitatea naturală atunci când rezultă dintr-
un transfer de anticorpi materni de la mamă la
copil prin placentă sau lapte matern
anticorpi (imunoglobuline) produși de alte
gazde

21
 19/10/2023

Imunitatea a nou-născutului
• Imunitatea înnăscută este operațională încă de la naștere
• Nn poate monta răspuns imun, dar nu are experienţă imunologică

• imunitate antiinfecţioasă pasivă:

• IgG materni, singurul tip care traversează placenta
• Microorganisme contractate de mamă
• Status vaccinal
• IgA, IgG din lapte matern

• hipogamaglobulinemia fiziologică şi “fereastra imună” L2-L4

Apărarea imună a nou-născutului

• consecinţe
• receptivitate crescută a nn la infecţii
• BGN (IgM materni absenţi)
• microorganisme facultativ şi obligat i.cel. (Lf T specific sensibilizate absente)

• calendarul vaccinărilor
• vaccin care vizează răspuns imun celular – nn la termen (e.g., BCG)
• vaccin care vizează răspuns imun umoral – odată cu “fereastra imună”
• vaccinarea antitetanică a gravidei în trimestrul III

• particularităţi în diagnosticul infecţiilor neonatale

• imaturitatea răspunsului inflamator
• valoarea IgM în diferenţierea inf. postpartum - inf. congenitală

22
 19/10/2023

Take away messages

1. Apărarea antimicrobiană poate fi nespecifică și specifică.

2. Apărarea antimicrobiană nespecifică este înnăscută, este activă de la primul contact cu un
microorganism, dar nu este amplificată de expuneri repetate.
Apărarea antimicrobiană nespecifică este reprezentată de:
a. Bariere externe: tegument, mucoase;
b. Bariere interne: bariere mecanice, bariere chimice (de ex., sistemul complement, interferoni,
proteina C reactivă), bariere celulare (de ex., PMN, macrofage).
3. Apărarea antimicrobiană specifică (imunitatea) este dobândită, necesită mai multe zile
pentru a deveni operațională și este intensificată prin expunere repetată.
Apărarea antimicrobiană specifică este reprezentată de:
a. Răspunsul imun umoral (anticorpi specifici produși de limfocite B). Anticorpii:
• neutralizează toxine și exoenzime (IgG1),
• blochează atașarea bacteriilor și virusurilor la receptori celulari,
• opsonizează bacteriile,
• au efect microbicid prin activarea complementului (IgM),
• protejează mucoasele (IgA).
b. Răspunsul imun celular (limfocite T: citotoxice / helper)
4. Nou-născutul are o receptivitate crescută la infecții cu bacili gram-negativi și microorganisme
intracelulare. Prezența IgM specifice la un nou-născut semnifică o infecție congenitală.

23