Tulburarile de

personalitate (I)
Conf. univ., dr. Svetlana Rusnac
 Planul temei
O Definitie
O Istoricul conceptului
O Clasificare
O Epidemiologie
O Etiologie
 Definitie:
Tulburarile de personalitate sunt afectiuni nedatorate unei
patologii organice sau altei boli psihice, care intrunesc
urmatoarele caracteristici:
O atitudini si comportament evident dizarmonice care se
valideaza intr-o gama larga de situatii personale si sociale
O durabilitate, constand in episoade prelungite si nelimitate
in timp de boala psihica
O simptomele apar in copilarie sau adolescenta, ele
persistand in viata adulta
O tulburarea determina un disconfort subiectiv care devine
evident mai ales in stadiile mai tardive ale afectiunii
O afectarea semnificativa a performantelor profesionale si
sociale este frecventa, dar nu obligatorie.
 Istoric:
Philip Pinel – ..manie sans delire.. (1801)
O persoana se poate comporta irational in ciuda
faptului ca toate capacitatile intelectuale sunt intacte
Esquirol – ..mania instinctiva sau impulsiva.. (1809)
Morel – ..folie de degeneres.. (1809)
James Pritchard – ..moral insanity.. (1837)
Nebunie ce consta in:
O o pervertire morbida a afectivitatii, preferintelor, obiceiurilor,
rationamentului moral si impulsurilor
O in absenta oricarei afectari semnificative a judecatii si
intelectului
O in absenta unor simptome de tipul iluziilor sau halucinatiilor.
Kraepelin – descrie 4 tipuri de
personalitati
O psihopatice (1907)
O criminalul innascut
O instabilul
O minciosul morbid
O pseudocverulentul
Freud – ..Character and Anal
Erotism.. (1908)
O Intelegerea tulburarilor de
personalitate drept datorate
factorilor de mediu si nu un defect
constitutional innascut
O Studiul simptomelor in paralel cu
formarea caracterului
Wilhelm Reich – ..Character Analysis..
(1930)
O Remarca rezistenta simptomelor
caracteriale la orice metoda de
tratament
O Descrie cateva tipuri de tulburare a
caracterului:
O Histrionic
O Compulsiv
O Pasiv-agresiv (masochist)
Kurt Schneider (1934)
Primul sistem complet de clasificare a tulburarilor de personalitate
preluat cu modificari minime atat in ICD-9 cat si in DSM-II
Descrie 11 tipuri de psihopatii:
O hipertimicul
O depresivul
O nesigurul
O tipul senzitiv
O tipul anankast
O fanaticul
O instabilul emotiv
O megalomanul
O apaticul
O abulicul
O explozivul
 Clasificare:
ICD-10 descrie doua categorii
diagnostice distincte.
Tulburarile specifice ale
personalitatii:
O Tulburarea paranoida
O Tulburarea schizoida
O Tulburarea dissociala
O Tulburarea instabil-emotionala:
- tipul impulsiv
- tipul borderline
O Tulburarea histrionica
O Tulburarea anankasta
O Tulburarea anxioasa
O Tulburarea dependenta
Tulburarile mixte ale personalitatii si
alte tulburari de personalitate
DSM IV tulburarile de personalitate sunt grupate
in trei subcategoriide numite clustere.
Clusterul A – caracterizat prin bizar si
excentricitate
O tulburarea paranoida
O tulburarea schizoida
O tulburarea schizotipala
Clusterul B – caracterizat prin teatralitate,
expresie emotionala
O intensasi instabilitate
O tulburarea antisociala
O tulburarea borderline
O tulburarea narcisica
O tulburarea histrionica
Clusterul C – caracterizat prin anxietate si
ingrijorare
O tulburarea evitanta
O tulburarea dependenta
O tulburarea obsesiv-compulsiva.
Comparatie intre categoriile diagnostice
corespunzatoare celor doua sisteme de
clasificare:
Exista categorii diagnostice identice
O tulburarea paranoida
O tulburarea schizoida
O tulburarea histrionica
O tulburarea dependenta.
Exista categorii care se refera la acelasi tip clinic insa cu
denumiri diferite
O tulburarea antisociala din DSM corespunde tulburarii
dissociale din ICD
O tulburarea evitanta din DSM corespunde celei anxioase
din ICD
O tulburarea obsesiv-compulsiva din DSM corespunde celei
anankaste din ICD
Exista in fiecare sistem de clasificare categorii diagnostice
distincte In DSM exista doua categorii care nu isigasesc
corespondentul in ICD
O tulburarea schizotipala
O tulburarea narcisica
In ICD, tulburarea instabil-emotionala are doua variante,
dintre care doar tipul borderline se regaseste in DSM, in
vreme ce tipul impulsiv nu are un corespondent.
Categorii suplimentare in DSM-IV-TR
Tulburare mixta de personalitate
OPrezenta de elemente apartinand mai mult decat uneia
dintre tulburarile specifice de personalitate dar care nu
sunt suficiente pentru diagnosticarea uneia dintre aceste
tulburari
OCand tabloul clinic corespunde unei tulburari de
personalitate neincluse in sistemul de clasificare
Alte tulburari specifice de personalitate:
OSunt trecute in apendix fiind definite prin criterii de
cercetare
OStatutul lor ca tulburare de personalitate specifica
distincta nu este inca lamurit
Sunt mentionate doua tipuri:
OTulburarea de personalitate depresiva
OTulburarea de personalitate pasiv-agresiva (negativista)
Epidemiologie:
ONu exista date certe referitoare la prevalenta fiecarei
tulburari specifice de personalitate.
OPrevalenta tulburarilor de personalitate evidente clinic in
populatia generala se presupune a fi intre 5 si 15%
OPrevalenta tulburarii schizotipale a fost estimata la 3% in
populatia generala.
OTulburarea antisociala are o prevalenta de3% in randul
barbatilor si de 1% la femei.
OPrevalenta tulburarii bordeline este intre 1 si 2% in
populatia generala.
OTulburarea histrionica si tulburarea dependenta sunt mai
frecvente la sexul feminin
OTulburarea obsesiv-compulsiva si paranoida sunt mai
frecvente in randul barbatilor.
Etiologie:
O Referitor la factorii etiologici exista date legate de
existenta unei componente genetice rolul tipului
constitutional in determinismul tulburarilor de
personalitate.
O S-au identificat cateva relatii particulare intre
tulburarile de personalitate si anumite boli psihice.
O In prezent, exista cateva teorii psihologice care
incearca sa explice modul in care factori de natura
psihologica pot determina o tulburare de
personalitate
Cauze genetice:
O Este dovedit ca personalitatea normala este partial
mostenita.
O Exista putine dovezi despre implicarea factorilor
genetici in tulburarile de personalitate
Agregare familiala
O Rata de concordanta mai mare la gemenii
monozigoti fata de dizigoti
O Incidenta mai mare la copiii adoptati de parinti
sanatosi cu parinti biologici cu TP fata de cei cu
parinti biologic sanatosi adoptati de parinti cu TP
O Trasaturi temperamentale predispozante pentru
tulburarile de personalitate
Agregare familiala
OAgregarea familiala este specifica fie pe cluster de
tulburari fie pe tulburarea specifica
Se observa o agregare familiala a TP atat intre ele dar si
cu alte afectiuni psihiatrice
OTP cluster A si schizofrenia
OTP antisocialasi dependenta alcolica
OTP borderline si tulburarile depresive
OTP histrionica si tulburarile somatoforme
OTP cluster C si tulburarile anxioase
Rata de concordanta mai mare la gemenii monozigoti
fata de dizigoti
OCorcondanta de 2-3 ori mai mare la MZ fata de DZ
O Incidenta mai mare la copiii adoptati de
parinti sanatosi cu parinti biologici cu TP
fata de cei cu parinti biologici sanato si
adoptati de parinti cu TP
O La TP cluster A incidenta TP schizoide sau
schizotipale de 10 fata de 1,5
O Incidenta TP paranoide de 3,8 fata de 0,7
O La TP cluster B – incidenta de 2,5 fata de
0,9
O La TP cluster C – nu exista date
Trasaturi temperamentale predispozante pentru tulburarile
de personalitate
Pentru TP cluster A
O Retragere sociala
O Suspicioziate
O Stil de comunicare ambiguu
Pentru TP cluster B
O Impulsivitate
O Extroversie
O Abilitate de disociere a gandirii fata de reactiile afective
negative
Pentru TP cluster C
O Neuroticism
O Evitarea traumei
Tipul constitutional:
Krestchmer a sugerat existenta unei relatii intre tipul
constitutional si caracteristicile psihologice.
O tulburarea schizoida este mai frecventa la tipul
astenic
O tulburarea ciclotima este corelata cu tipul picnic
O tulburarea epileptoida cu tipul atletic.
Aceste date sustinute de observatia clinica, nu au fost
insa dovedite riguros din punct de vedere statistic.
Mai mult, exista cercetari care nu au evidentiat o
corelatie directa intre conformatia corporala si
personalitate. Legatura cea mai probabila intre
constitutie si tipul de personalitate este data de baza
genetica a ambelor caracteristici individuale.
Relatia tulburarilor de personalitate cu bolile psihice:
S-a considerat ca unele tulburari de personalitate
sunt expresia partiala a unui proces genetic care
determina anumite boli psihice.
Personalitatea schizoida a fost asociata cu
schizofrenia
Personalitatea ciclotima a fost asociata cu psihoza
maniaco-depresiva (Tulburarea afectiva bipolara).
In prezent se considera ca relatia dintre bolile psihice
si tulburarile de personalitate este nespecifica, fapt
dovedit printr-o frecventa crescuta a mai multor tipuri
de tulburari de personalitate intre rudele pacientilor
cu schizofrenie sau tulburari afective.
Teorii psihologice:
Teoriile psihodinamice referitoare la
comportamentul normal se bazeaza pe ideea
existentei unor conflicte mintale interne
nerezolvate. Freud a pus accentul pe perioada
primilor ani de viata. Neofreudienii accentueaza
rolul factorilor sociali, acordand o importanta mai
scazuta copilariei timpurii.
Teoriile comportamentale considera ca atat
comportamentul normal cat si cel anormal sunt
invatate, anormalitatea fiind determinata de o
modificare a disponibilitatii recompenselor din
mediu.
Teoriile fenomenologice, denumite si
umaniste, considera ca personalitatea
normala se dezvolta printr-un “proces
natural de crestere”. Acest proces este
ghidat de perceptie si interpretare dupa
Rogers, sau de motivatie dupa Maslow.
Adeptii acestor teorii sustin ideea ca la
baza comportamentului anormal se afla
blocarea procesului de crestere datorata
interventiei unor diversi factori externi.
Bibliografie
O Dumitrache S. D. Tulburarile de personalitate (in
clinica si cotidian). București: Sper, 2013. 226 p.
O Tudose F., Tudose C., Dobranici L. Tratat de
psihopatologie şi psihiatrie pentru psihologi.
București: Trei, 2011. 693 p.