MASAJUL GERIATRIC

Termenul geriatric se referă la procesul de îmbătrânire.

Cele 12 trepte ale ciclului uman de viaţă
1. Perioada fetală
2. Naşterea
3. Perioada infantilă (0-3 ani)
4. Copilăria mică (3-6 ani)
5. Copilăria mijlocie (6-8 ani)
6. Copilărie avansată (9-11 ani)
7. Adolescenţa (12-20 ani)
8. Adult tânăr (20-35 ani)
9. Mijlocul vieţii (35-50 ani)
10. Adult matur (50-80 ani)
11. Vârsta adultă întârziată (+80 ani)
12. Moartea
http://www.institute4learning.com/resources/articles/the-12-stages-of-life/

Masajul geriatric reprezintă o modalitate de tratament derivată din masajul suedez

şi este destinată adulţilor vârstnici cu nevoi speciale. Presupune utilizarea mâinilor pentru
manipularea ţesuturilor moi ale corpului, pentru a îmbunătăţi circulaţia sanguină, să
scadă durerea şi să crească nivelul general de mobilitate.
În dezvoltarea masajului geriatric au fost luate în considerare consecinţele fizice,
sociale şi psihologice ale procesului de îmbătrânire. Se iau în considerare beneficiile
psihologice asociate cu atingerea care alături de efectele fiziologice ale manipulărilor
ţesuturilor moi corporale fac masajul extraordinar de important pentru vârstnici.
Obiectivele masajului geriatric
1
 Simţul tactil este primul simţ care se dezvoltă la făt şi ultimul simţ care ne părăseşte
când murim. Oamenii au nevoie de atingere binefăcătoare de-a lungul întregii vieţi.
Unul din obiectivele masajului la adulţii vârstnici este furnizarea unei atingeri
binefăcătoare, deoarece prin circumstanţele de viaţă ce acompaniază îmbătrânirea, pot
suferi de deprivare de atingere. Stresul, anxietatea şi depresia pot creşte de-a lungul
timpului şi vor avea un impact negativ asupra stării de sănătate fizică.
Un alt obiectiv al masajului vârstnicilor este creşterea sau menţinerea flexibilităţii
mişcării ca şi îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, ambele necesitând o atenţie suplimentară
în măsura în care îmbătrânim.
În oarecare măsură, masajul geriatric este similar cu masajul din sportul de
performanţă. Exact aşa cum atletul primeşte masajul pentru a avea performanţă sportivă
de vârf, masajul geriatric poate ajuta populaţia geriatrică să funcţioneze la capacitatea
optimă. Manevrele sunt astfel alese încât să crească nivelul de mobilitate articulară şi
mobilitatea generală. Dar populaţia geriatrică are limitări care nu se aplică la populaţia
atletică. Spre deosebire de atleţi, vârstnicii trebuie atinşi cu gentileţe, blândeţe, iar mulţi
pot avea probleme de sănătate care trebuie luate în considerare de maseuri.
Cine este inclus în populaţia geriatrică?
Acum, populaţia geriatrică se consideră a fi populaţia cu vârsta mai mare sau egală
cu 75 de ani. În ţările dezvoltate, populaţia geriatrică este în creştere. Dezvoltarea
medicamentelor şi a procedurilor medicale care sprijină sau chiar preiau sistemele şi
funcţiile corpului a făcut posibilă creşterea duratei de viaţă a pacienţilor. Deoarece
creşterea duratei medii de viaţă reprezintă o problemă relativ nouă în societate, învăţăm
ramificaţiile traiului peste 70 de ani, 80 de ani, şi chiar 90 de ani.
Noile progrese din medicină au crescut calitatea vieţii pentru mulţi adulţi vârstnici.
Pentru cei suficient de sănătoşi obiectivul este să-şi menţină o stare de sănătate relativ
bună şi mijloace de cooperare, să trăiască mai mult, ceea ce a furnizat oportunitatea să-
şi continue explorarea intereselor şi să se bucure de legături.
Din păcate există şi sectorul de populaţie vârstnică pentru care viaţa este mai
lungă, dar nesatisfăcătoare. Nu toţi membrii populaţiei geriatrice se simt bine sau
cooperează bine cu multe din modificările profunde care acompaniază îmbătrânirea.
Populaţia de peste 75 de ani este deranjată cel mai tare de problemele de sănătate,
financiare, pierderea independenţei şi nu în ultimul rând, de teama de moarte. În gerneral,
cei care şi-au rezolvat criza în stadii mai timpurii într-o manieră raţională, productivă, vor
coopera mai eficient cu îmbătrânirea decât cei care sunt predispuşi la anxietate, depresie
pe tot parcursul zilei.
2
Îmbătrânirea şi stare de sănătate
Populaţia geriatrică suferă de probleme de sănătate datorită distrugerilor
fiziologice din procesul de îmbătrânire.
Nici un individ care trăieşte o viaţă mai lungă nu scapă complect de ravagiile
îmbătrânirii. După vârsta de 75 de ani, mulţi indivizi demonstrează declin în procesele
metabolice, lichidele corporale, rata de filtrare renală, fracţia de ejecţie cardiacă, rata de
extragere şi consum a oxigenului, conducerea influxului nervos, timpul de reacţie, forţa
de prehensiune, circulaţia sângelui la creier şi chiar greutatea creierului. Aceste declinuri
crează alte probleme. De exemplu, scăderea ejecţiei cardiace va duce la hipertensiune
arterială, constricţie vasculară şi boală. Reducerea circulaţiei sângelui poate duce la
pierderea elasticităţii muşchilor şi a ţesutului conjunctiv, limitarea mobilităţii articulare şi
parestezii la nivelul extremităţilor. Aceste situaţii generatoare în final de afecţiuni,
contribuie la mobilitate slabă, mersul nesigur, osteoporoză şi căderi care pot determina
fracturi în oasele fragile cu toate consecinţele generale şi locale ale acestora.
Declinul fizic este însoţit de aspecte sociale şi emoţionale.
Provocarea majoră pentru vârstnic include cooperarea cu pierderile, frica de
pierderi în continuare şi frustrarea pentru creşterea dependenţei. Pierderea prin deces a
prietenilor, a partenerului de viaţă şi a altor membrii de familie, stimulează sentimente de
singurătate, teamă şi tristeţe. Probabil cele mai dificile pierderi implică pierderea „Eu”-lui.
Cooperarea cu pierderile multiple, a tinereţii, a forţei, a atractivităţii, a unei sănătătăţi
bune, a îndemânărilor de fineţe, a libertăţii de mişcare, şi nu în ultimul rând a energiei, se
pot resimţi copleşitor. Din cauza acestor modificări şi a conştientizării faptului că pierderile
doar vor creşte, printre vârstnici depresia nu este neobişnuită.
Puterile de îngrijire, „hrănire” şi terapeutice ale atingerii pot furniza un sentiment
de legătură, apartenenţă, sănătate îmbunătăţită şi speranţă.
Din păcate pentru mulţi adulţi vârstnici atingerea devine tot mai puţin frecventă. Pe
măsură ce sănătatea lor intră în declin şi pierderile se acumulează, există tot mai puţini
oameni să-i atingă. Exceptând efectuarea de proceduri medicale standard, multe
asistente evită atingerea vârstnicilor care în realitate sunt bolnavi. Lipsa atingerii se
cumulează la sentimentele profunde, deja existente, de izolare şi depresie. Lipsa
stimulării tactile poate contribui chiar şi la încetinirea sistemelor interne ale organismului.
Masajul geriatric furnizează tipul de atingere şi stimulare care este destinat să promoveze
sănătatea fizică şi mentală a adulţilor mai vârstnici.
Variaţii în starea de sănătate

3
 Pentru unii oameni, problemele şi pierderile emoţionale şi mentale care
acompaniază îmbătrânirea pot avea efecte devastatoare. Alţi indivizi sunt mai adaptabili.
Te poţi gândi la populaţia geriatrică ca divizată în 3 grupe:
1. Indivizi robuşti, care sunt sănătoşi, activi şi se simt tineri pentru vârsta lor,
2. Indivizi încadraţi în grupul de vârstă (grupul cel mai mare) care sunt activi
dar au unele probleme de sănătate şi au nevoie de o atenţie specială în
timpul masajului,
3. Indivizi fragili, care au probleme serioase de sănătate şi necesită
tratamentul cel mai gentil sau blând dintre toţi.
Mai precis, se poate lua ca referinţă pentru nivelul de activitate sau de dependenţă
„Scara clinică de fragilitate” imediat mai jos şi să adaptezi masajul şi metodele kinetice în
funcţie de restantul funcţional.
Ne putem gândi la populaţia peste 65 de ani şi în mod particular 75+ că a devenit
un amalgam de personalităţi şi de nivelele de activitate care rivalizează cu cele ale
„generaţiei X”.

4
Dietrich Miesler şi proiectul de masaj geriatric
Dietrich Miesler a învăţat masajul în anii 1940 în Germania, dar abia în 1970 s-a
centrat pe el ca şi carieră. După studiul masajului în San Francisco, el a lucrat ca maseur
într-un cămin de bătrâni. El a combinat munca cu educaţia şi a obţinut diploma de

5
absolvire de la Universitatea Statului San Hose, în specializările Germană şi Psihologie.
Miesler a obţinut o diplomă de master în „Ştiinţa sănătăţii” şi un certificat în gerontologie.
Prin educaţia lui şi experienţa în masajul populaţiei geriatrice la căminul de bătrâni
unde lucrase, Miesler a acumulat o ştiinţă vastă a aplicării masajului la adulţii vârstnici.
El a devenit administrator al unui cămin de bătrâni, dar visul lui real a fost dezvoltarea
unei modalităţi de masaj adaptat la nevoile populaţiei geriatrice şi să educe maseurii
terapeuţi cum să lucreze eficient cu populaţia vârstnică.
Pentru realizarea acestui vis, în 1991 Miesler a fundamentat şi demarat „Proiectul
de masaj geriatric” în Sebastopol, California, el având la acea dată 66 de ani.
„Proiectul de masaj geriatric” presupune adunarea şi răspândirea informaţiilor
despre populaţia din diferite sectoare, incluzând medicina, sociologia, psihologia şi
terapiile corporale.
Masajul este privit ca un tratament hrănitor, sănătos, pentru multe probleme fizice
şi emoţionale care acompaniază îmbătrânirea. Tehnicile dezvoltate de Miesler şi
programul lui sunt practice şi ţintite spre furnizarea unei atingeri confortabile şi
promovarea sănătăţii la această populaţie în creştere.
Programele educaţionale şi materialele s-au dezvoltat şi diseminat astfel încât
„Proiectul de masaj geriatric” a pregătit şi antrenat deja peste 1000 de terapeuţi maseuri
pe toată suprafaţa ţării în specialitatea „Masaj geriatric”. Notele informative distribuite de
„Proiectul masaj geriatric” conţine informaţii asupra programelor de pregătire formală,
materiale video, tipărite, echipamente (ca de exemplu perne speciale potrivite pentru
membrele vârstnicilor) şi probleme de sănătate relevante în tratarea acestei populaţii.
Echipamente ajutătoare necesare în masajul geriatric:

6
T- Roll Positioning Aids
7
Experimentarea masajului geriatric
Masajul geriatric este o experienţă care răsplăteşte atât pe primitor cât şi pe
furnizor. Compasiunea şi căldura comunicate prin masajul geriatric crează o conexiune
specială între terapeut şi client. Într-un masaj geriatric de succes, terapeutul este în
armonie cu clientul ca şi o fiinţă umană unică cu nevoi speciale.
Pentru scopul acestui capitol, descrierea şi explicarea masajului geriatric se va
centra mai mult pe categoriile robuste raportate la vârstă (categoriile 1,2 descrise la
începutul capitolului) şi mai puţin pe categoriile fragile.
Masajul geriatric nu este doar o formă mai uşoară de masaj suedez. Implică
manevre specializate şi tehnici destinate pielii şi muşchilor îmbătrâniţi.
Masajul geriatric întotdeuna începe cu o evaluare a stării de sănătate a clientului.
Evaluarea
Se ia istoricul de sănătate amănunţit cu scopul de a determina abordarea cât mai
benefică a masajului şi dacă există unele contraindicaţii. Masajul va fi adaptat nevoilor
pacientului, luând în considerare informaţii din istoricul de sănătate care indică nevoia de

8
evitare în atingerea anumitor părţi ale corpului sau de a trata anumite zone cu atenţie
specială.
Uneori terapeutul maseur va cere permisiunea să consulte medicul înaintea
începerii masajului. În plus, pacientul ca atare, poate să dorească consultarea medicului
dacă ia în considerare masajul ca tratament. Dacă suferi de boli de inimă, boală vasculară
periferică, tromboză, diabet sau constipaţie, permisia unui doctor este necesară pentru
realizarea masajului geriatric. Comunicarea stării de sănătate a pacientului maseurului şi
pemisia ca terapeutul să se consulte cu medicul, va asigura ca pacientul să primească
un masaj sigur.
Începerea/demararea masajului
Ca şi în masajul suedez, clientul geriatric este acoperit cu un prosop sau cearceaf
şi este aşezat pe o masă de masaj capitonată. Modestia este respectată tot timpul.
Timpul de aplicare al masajului geriatric este de maximum 30 de minute. Un masaj
de o oră întreagă poate fi o stimulare prea mare pentru sistemul nervos şi circulator al
acestei grupe de vârstă. În timpul masajului populaţiei geriatrice se doreşte un nivel de
stimulare al sistemului intern sub cel al indivizilor mai tineri.
Ca şi la masajul suedez, masajul geriatric este un masaj al întregului corp,
exceptând acele zone care ar putea fi contraindicate sau orice zone pe care receptorul
nu doreşte să fie atinse. Masajul începe cu mişcări gentile de balansare (rocking
motions), manevre de relaxare şi câteva respiraţii adânci pentru relaxare. Odată ce
primitorul s-a relaxat şi s-a obişnuit cu situaţia, masseurul terapeut va aplica manevrele
pentru masajul geriatric. De preferat, se începe de la picioare.
Sugestii sau sfaturi pentru activitatea cu pacienţii/clienţii seniori
 În planificarea pacienţilor – lăsaţi timp suficient dacă urmează un client vârstnic.
Necesită timp suplimentar pentru pregătire (dezbrăcare, îmbrăcare, posturarea
pentru masaj). Oferiţi chiar şi ajutor la dezbrăcare, îmbrăcare, ca şi la plasarea pe
masa de masaj sau schimbarea poziţiei.
 Fiţi atent la expresiile nonverbale ale pacientului. Chiar dacă nu comunică verbal,
expresia facială ca şi reacţiile musculare pot reflecta durerea sau alt model de
disconfort.
 Întrebaţi pacientul cât de îmbrăcat sau de dezbrăcat doreşte să fie pentru activitatea
de masaj. Unii se jenează de corpurile lor iar alţii se simt perfect confortabili în pielea
lor.

9
 Cu clientul vârstnic trebuie menţinute reguli ferme, dar respectuoase. Dacă
maseurul are timp limitat, la sfârşitul sesiunii de masaj trebuie să anunţe pacientul
că va trebui să plece (se înţelege că politicos şi fără gresivitate verbală). Dacă timpul
îi permitre şi are dispoziţie afectivă maseurul poate prelungi poveştile dar nu
masajul în sine. Cu siguranţă pacientului îi face bine să povestească câte ceva.
 Pacienţii care sunt trataţi pentru afecţiuni cronice necesită masaj săptămânal sau
chiar mai frecvent.
 Atenţionăm! Terapeuţii trebuie să aibă flexibilitate în poziţionarea
pacienţilor/clienţilor vârstnici. Majoritatea persoanelor peste 75 de ani şi chiar şi cele
mai puţin vârstnice nu vor fi capabile să se întoarcă pe o masă de masaj şi e posibil
să aibă nevoie de ajutor să se ridice de pe masa de masaj dacă s-a utilizat una.

Caracteristicile masajului geriatric

1. Anamneză temeinică. Întreabă ce îngrijiri medicale urmează, medicaţie în uz,
chirurgie recentă. Adiţional, uneori este necesară aprobarea medicului pentru
masaj.
2. Sesiuni de masaj scurte. O sesiune de masaj geriatric nu ţine în general mai mult
de 30 de minute, în măsura în care o sesiune de masaj mai lungă este prea mult,
sau solicită prea tare vârstnicul.
3. Decizia de a postura vârstnicul pentru şedinţa de masaj în decubit ventral sau
decubit dorasal, se bazează pe informaţiile de la anamneză şi inspecţia pacientului.
De exemplu, un pacient cu afecţiuni respiratorii nu va fi posturat în decubit ventral
(poate apare sau să se intensifice dispneea, să apară sau să se agraveze tusea, şi
să necesite asistenţă medicală de urgenţă).
4. Nu se lucrează cu manevre lungi în profunzime. Pielea se subţiază în timpul
procesului de îmbătrânire. Manevra de „fluffing” descrisă mai jos este manevra
potrivită pentru a nu contuziona sau leza ţesuturile superficiale.
5. Fără manevre de stretching brutale. Pot apare traumatisme articulare, osoase (chiar
fracturi), musculare. Stretchingul se poate face separat în funcţie de calitatea
structurilor aparatului locomotor şi a nivelului de fragilitate al individului. Se pot face
mişcări pasive blânde şi stretching uşor la nivelul umerilor, articulaţiilor membrelor
inferioare pentru îmbunătăţirea mobilităţii şi flexibilităţii.
6. Ocazional se pot folosi manevre mai brutale ca fricţiunile şi presiunile. Uneori
acestea pot fi utilizate în regiuni ca şi umerii pentru a ameliora flexibilitatea.

10
 7. Tehnicile de masaj utilizate pentru pacienţii de vârstă mijlocie se dovedesc adesea
nepotrivite pentru adulţii mai vârstnici.

Manevrele masajului geriatric

Manevrele de masaj geriatric sunt mişcări de mâini uşoare şi gentile. Presiunea
este întotdeauna confortabilă şi blândă. Nimic nu este forţat vreodată. Consideraţiile
medicale sunt luate totdeauna în vedere cu scopul de a adopta manevrele şi adâncimea
atingerii nevoilor fiecărui individ. Se fac ►manevre de balansare şi scuturare uşoare◄
pentru a aduce corpul într-o stare de relaxare. Aceste mişcări subtile semnalizează corpul
să elibereze endorfinele care produc senzaţii plăcute. Interacţiunea dintre corp şi minte
poate avea efecte binevenite de relaxare asupra primitorului.
Cea mai mare parte din masaj constă din ►manevre de neteziri sau adaptări ale
netezirilor◄ destinate să întâlnească/să satisfacă nevoile acestei populaţii speciale.
Manevrele de netezire reprezintă o succesiune blândă de mişcări asemănătoare penelor,
efectuate cu vârfurile degetelor terapeutului. Aceste manevre furnizează stimulare uşoară
a terminaţiilor nervoase. Când sunt aplicate într-o manieră înceată şi ritmică, manevrele
de efleuraj produc sentimente de căldură, confort şi relaxare. Manevrele de masaj sunt
aplicate în direcţia circulaţiei sângelui şi limfei, pentru a stimula circulaţia acestor fluide
vitale. Efleurajul poate ajuta la reducerea sentimentelor de nelinişte, reduce durerile de
cap şi promovează un somn mai bun.
Miesler a creat ceea ce sunt cunoscute ca „mişcări hibride”, care sunt combinaţii
de mai mult de o manevră. O asemenea manevră cunoscută ca şi ►„fluffing” („pufoasa”)
◄ combină netezirea cu petrisajul/frământarea, o altă manevră cuprinsă în manevrele
principale ale masului suedez. Constă din neteziri combinate cu compresiuni cu vârfurile
degetelor sau cu baza palmei.
„Fluffing” este o manevră de masaj terapeutic repetitivă, dezvoltată special de
Miesler pentru populaţia geriatrică. Scopul fluffingului este de a intensifica circulaţia şi/sau
să facă muşchii mai elastici şi mai flexibili. Circulaţia crescută este destinată să
restabilească conexiunea cap-minte prin stimularea sistemului nervos prin puterea
atingerii.
Structura şedinţei de masaj geriatric
I. Manevre introductive - 5 minute. Pregătirea şedinţei de masaj. Se aplică manevre
relaxante, respiraţii profunde şi balansări uşoare.

11
 II. Masajul ca atare - 20 minute - selectat în funcţie de obiective şi starea fizică şi
psihologică a pacientului. Nu te grăbi şi e preferabil să nu povesteşti cu pacientul
căci îţi deviază atenţia de la calitatea muncii tale.
III. Masaj de închiere – 5 minute. O deconectare gradată îi va permite pacientului să
se reunească cu lumea, să se simtă în forţă, şi împrospătat, cu durerea şi
disconfortul dispărute.
Efectele masajului geriatric
Masajul geriatric moaie ţesutul muscular şi ţesutul conjunctiv care s-a întărit de-a
lungul anilor. Manevrele masajului geriatric eliberează tensiunea musculară şi durerea
prin creşterea circulaţiei oxigenului şi a altor substanţe nutritive în zonele afectate. Pe
măsură ce muşchii se relaxează, se moaie şi ţesutul conjunctiv din jurul lor,
îmbunătăţindu-se nivelul de mobilitate, tulburările de mers, ca şi mobilitatea generală.
Afecţiuni care răspund bine la manevrele din masajul geriatric includ: fracturile,
artroplastiile, paraliziile post accidet vascular cerebral, redoarea articulară, afecţiuni ale
sistemului nervos central inclusiv Parkinsonul.
Asistentele şi membrii familiei au observat că necesarul pentru medicaţia
antialgică este adesea redus când pacientul urmează tratament prin masaj. Afecţiunea
medicală poate persista, dar simptomele sunt ameliorate alături de nivelul individual de
stress în legătură cu boala. Reducerea tensiunii mentale care rezultă din masajul geriatric
are un impact pozitiv atât asupra sănătăţii fizice cât şi a celei psihice. Primitorul se simte
mai dinamic, mai energizat şi mult mai viu.
Masajul geriatric scade tensiunea mentală ca şi durerea prin eliberarea
endorfinelor, opioidele naturale ale creierului. Relaxarea mentală ţinteşte sentimentele
generale de bine şi de pace interioară. Tensiunea mentală mai scăzută, efectul
tranchilizant şi îmbunătăţirea funcţiei corporale promovate de către masajul geriatric,
ajută populaţia cu insomnia care este întreţinută de un număr mare de afecţiuni fizice şi
de stressul/încordarea emoţională. Digestia îmbunătăţită ca şi eliminările rezultate în
urma masajului, pot avea ca şi consecinţă un apetit mai bun ca şi un aspect emoţional
mai bun.
Masajul geriatric poate ajuta în lupta cu depresia. Modificările şi pierderile
inevitabile care acompaniază îmbătrânirea influenţează negativ în această populaţie
gândirea, teama, şi sunt fundamentul crizelor de depresie. Atingerea cu compasiune prin
manevrele de masaj contracarează fenomenele chimice care întreţin depresia şi-l face
pe primitor să se simtă mai conectat, îngrijit, util şi chiar „hrănit afectiv”. Aceste sentimente
cresc calitatea vieţii.
12
 Furnizorii de masaj geriatric au şi ei beneficiile lor. Furnizând acest nivel de
„hrănire”, de îngrijire prin intermediul mâinilor, creşte sensibilitatea furnizorului şi
aprecierea valorii oferirii cu compasiune. Fiind pe un ton cu primitorul geriatric, îl fac pe
furnizor să se confrunte cu vulnerabilitatea şi mortalitatea proprie, aspecte interioare care
pot conduce la o viaţă mai bogată.
Beneficiile masajului geriatric:
- îmbunătăţirea circulaţiei sângelui şi a limfei,
- tensiunea arterială poate să scadă,
- îmbunăţăţirea apetitului, digestiei şi a defecaţiei,
- celulele primesc mai mult oxigen şi substanţe nutritive,
- stimulează sistemul nervos,
- scade tensiunea musculară şi nivelul perceput de durere,
- ameliorarea durerii cronice,
- îmbunătăţeşte mobilitatea, flexibilitatea şi mersul,
- o vindecare mai rapidă,
- creşte funcţia imună,
- scad în timpul mişcării simptomele bolii Parkinson,
- se realizează o comunicare mai bună între minte şi corp,
- îmbunătăţirea relaxării mentale,
- îmbunătăţirea calităţii somnului,
- ameliorează memoria,
- furnizează „atingere hrănitoare” sau contact uman,
- scad stressul, anxietatea, chiar scade depresia şi singurătatea,
- ameliorează calitatea vieţii pacientului ca şi stima de sine,

Cele trei efecte fizice de bază ale masajului asupra vârstnicului, scădera tensiunii
musculare, creşterea circulaţiei şi generarea răspunsului de relaxare sunt bine
documentate ştiinţific şi fiecare efect în sine va genera un complex de alte efecte.
 Scăderea tensiunii musculare poate:
o induce relaxare mentală şi fizică,
o îmbunătăţi echilibrul, coordonarea şi mobilitatea,
o genera un somn mai odihnoitor,
o scădea nevoia de medicamente antialgice sau de somnifere.
 Creşterea circulaţiei poate:
o induce relaxare mentală şi fizică,
13
 o îmbunătăţi nutriţia tisulară şi eliminarea substanţelor de metabolism,
o reduce tumefierea rezultată din retenţia lichidiană,
o ameliora tonusul pielii, să scadă uscăciunea şi pruritul acesteia,
o ajuta la prevenirea escarelor,
o grăbi vindecarea după traumatisme sau chirurgie,
o creşte energia.
 Generarea răspunsului de relaxare poate:
o induce relaxare mentală şi fizică,
o ajuta la afecţiuni unde stressul poate fi un factor cauzator pentru cefalee
sau astm,
o ajuta pacientul să recunoască sau să elibereze tensiunea înainte de a
deveni o problemă,
o uşura respiraţia şi să o facă mai profundă,
o îmbunătăţi apetitul şi digestia,
o ameliora tranzitul intestinal în caz de constipaţia.
!!! În măsura în care un individ se relaxează, frustrările zilnice par mai puţin
copleşitoare. O persoană care se simte mai bine după masaj ar putea fi înclinată
să devină fizic mai activă sau să socializeze cu alţii.
Atenţionări şi contraindicaţii ale masajului la vârstnic
 Nu masa:
- rănile deschise – lucrează în jurul zonei pentru a promova vindecarea,
- erupţii nediagnosticate,
- tensiune arterială extrem de crescută (neobişnuită pentru client)
- ganglioni limfatici mari şi dureroşi. Când ganglionii limfatici se măresc, ei încearcă
să-şi facă treaba, de luptă contra infecţiilor. Nu deranja procesul.
- locul unui traumatism, chirurgie, infecţie,
- coaste fracturate,
- arsuri,
- ulcere tegumentare,
- eczeme.
 Pacienţii la pat. Evitaţi masajul profund al membrelor inferioare la pacienţi care au
fost imobilizaţi la pat mai mult de trei zile. Se pot dizloca şi lansa în circulaţie trombi.
 Probleme cardiace. Nu folosiţi poziţii în decubit ventral pentru masaj. Se limitează
masajul la 20 maximum 30 de minute. Se cere acordul medicului pentru masaj.
Masajul prelungit este chiar prea mult pentru sistem . Atenţie!!!
14
 Puncte dureroase. Manevre gentile, frământat; începi înafara graniţelor zonei
dureroase şi te apropii de punctul dureros. Fă asta deasupra şi dedesubtul punctului
dureros. Prin această acţiune te adresezi receptorilor de durere pentru a-i calma.
Atenţie!!!
 Articulaţii dureroase. Se face terapie cu cuburi de gheaţă. Se răceste pentru 2-3
minute în jurul durerii şi apoi se masează zona cu blândeţe. Repetaţi. Gheaţa reduce
inflamaţia şi masajul destinde articulaţiile. Gheaţa iniţial va limita circulaţia locală prin
vasoconstricţie dar apoi circulaţia se intensifică prin vasodilataţia care urmează
vasoconstricţiei. Atenţie!!!
 Nu masaj tisular profund la vârstnic. Pielea este mai subţire şi se poate răni cu mai
multă uşurinţă. Atenţie!!!
 Alte afecţiuni care cer prudenţă când lucrezi cu adulţi vârstnici:
- anumite tipuri de cancer
- chirurgie recentă
- vene varicoase
- durere acută severă,
- istoric de tromboflebite profunde şî trombembolism
- tratament cu anticoagulante. Creşte riscul de sângerare.

rocking massage to elderly – prezentări video internaţionale

https://www.youtube.com/watch?v=bX8J9UerMhA
https://www.youtube.com/watch?v=jC5p3aKgbRY
https://www.youtube.com/watch?v=aObSNN_n6us

https://www.youtube.com/watch?v=Z6vbWO09fX0
https://www.youtube.com/watch?v=CCEFYLvLXRE
https://www.youtube.com/watch?v=_I5Kqc72-Ys

https://www.youtube.com/watch?v=AqGBojYGpwA = masaj geriatric

https://www.youtube.com/watch?v=EkSjTAAzNsQ v = masaj reflex al picioarelor

15