Eutansierea-

problemă de
etică
PÎNZARIU ALINA-MARIA
MAAL I GRUPA 2
ETICĂ ȘI INTEGRITATE ÎN
CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ
Definirea eutanasiei:

▪ Eutanasia= originea cuvântului, din greacă, unde „eu” înseamnă

„bun„ iar „thanatos „ înseamnă „moarte”.
▪ Acesta este o metodă de provocare de către medic a unei morți
precoce “nedureroase” unui bolnav incurabil, pentru a-i curma o
suferință îndelungată și grea. În țările în care aceasta este
permisă, se aplică eutanasierea atunci când pacientul suferă de
dureri intense, boala sa se află într-o fază terminală, își dă
consimțământul și alege de bunăvoie acest mod de renunțare la
viață.
ASPECTE ETICO-MORALE ALE ACTIVITĂŢII MEDICALE ŞI
ASPECTE SPIRITUALE ALE EUTANASIEI UMANE

▪ Intens mediatizatul subiect al eutanasiei a captat în ultimele decenii în

mod frecvent atenţia opiniei publice. În arena dezbaterii pe marginea
acceptabilităţii etice a deciziilor eutanasice au fost aruncate argumente
diverse, conducând la inevitabila concluzie că este absolut necesară o
abordare interdisciplinară a acestui delicat subiect.
▪ Eutanasia implică atât probleme de natură etică şi religioasă, cât şi
probleme care vizează îndatoririle profesiei de medic şi respectarea
drepturilor omulului.
▪ Astfel aceasta reprezintă "un ansamblu de acţiuni sau inacţiuni
medicale, având suport eticojuridic şi fiind în interesul bolnavului, în
sensul în care duce la scurtarea suferinţelor unui bolnav care în
momentul actual, din punctul de vedere al ştiinţei medicale, nu
beneficiază de un tratament etiologic, ci, dimpotrivă, prognosticul este un
sfârşit apropiat şi inevitabil.”
Catalogare/diferențiere:
▪ Din punct de vedere al formei,
eutanasia poate fi voluntară, atunci
când persoana bolnavă a cerut să fie
ucisă, non-voluntară, când aceasta nu
a cerut sau nu şi-a dat
consimţământul de a fi ucisă sau
involuntară, când s-a opus în mod
explicit. Când cineva oferă informaţia,
călăuzirea şi mijloacele necesare unei
persoane care doreşte să se sinucidă,
cu intenţia de a fi folosite în scopul
respectiv, vorbim de sinucidere
asistată. Când un medic este cel care
oferă acest "ajutor" este vorba de
sinucidere asistată de medic.
▪ Eutanasia poate fi realizată prin
acţiune, eutanasie activă
(cauzarea intenţionată a morţii
unei persoane prin săvârşirea
unei acţiuni ca administrarea
unei injecţii letale) sau prin
omisiune, eutanasie pasivă
(cauzarea intenţionată a morţii
unei persoane prin încetarea
tratamentului sau prin
nefurnizarea de hrană şi apă).
Dezbateri/argumentări de-a lungul anilor
▪ Toate aceste exemple reprezintă
practici medicale corecte,
sprijinite de lege. Dezbaterea
moralităţii şi legalităţii eutanasiei
voluntare este, în cea mai mare
parte, un fenomen care s-a
manifestat mai ales în a doua
jumatate a secolului al XX-lea.
▪ Deci sinuciderea asistată a fost
tolerată legal în Elveţia timp de
mulţi ani. În anii ’70 şi ’80, o
serie de cazuri din Olanda au dus
la încheierea unui acord între
autorităţile legale şi cele
medicale, care să asigure faptul
ca nici un medic nu va fi judecat
pentru asistarea la sinuciderea
unui pacient, atâta vreme când
se urmăresc anumiţi termeni
impuşi de lege.
▪ Pe scurt, aceşti termeni au fost stabiliţi astfel încât să permită
medicilor să practice eutanasia voluntară în cazurile în care: un
pacient competent a luat decizia, voluntară şi informată, de a
muri; suferinţa pacientului este insuportabilă; nu există nici o
modalitate de a face durerea suportabilă pentru pacient;
diagnosticul şi prognoza medicului sunt confirmate după
consultarea unui al doilea medic. Problema eutanasiei ridică, în
primul rând, întrebări de natură religioasă şi etică.
Dezbateri/argumentări de-a lungul anilor
▪ Argumentul etic central al
susţinătorilor eutanasiei voluntare
este acela că respectul pentru orice
persoană ar trebui să impună, în
mod automat, respectul pentru
alegerile pe care aceasta le face.
Acest argument se află în legătura
directă cu conceptul de autonomie şi
autocontrol. Oamenii iau, în general,
deciziile importante privitoare la
viaţa lor în concordanţă cu modul în
care vor să-şi desfăşoare viaţa.
▪ Un pacient care suferă de o boală aflată în
fază terminală este extrem de vulnerabil.
Acesta poate suferi de teama de viitor şi de
efectele pe care boala sa le are asupra
celor din jurul său. Astfel, el nu poate fi în
totalitate obiectiv faţă de starea în care se
află.
▪ În general, aceşti bolnavi suferă de
depresie sau de un sentiment de inutilitate,
ceea ce le afectează discernământul.
Capacitatea lor de decizie poate fi de
asemenea influenţată de demenţă sau de
simptome tulburătoare, care, cu
tratamentul adecvat, pot fi înlaturate.
Dezbateri/argumentări de-a lungul anilor

▪ Un aspect important al dezbaterii problemei eutanasiei îl reprezintă participarea

medicului în acest act. Medicina este o profesie care se conduce după anumite
reguli interne. Orice acţiune care violează aceste valori interne vine în contra
integrităţii profesionale a medicilor. Codurile etice ale medicinei tradiţionale nu au
aprobat niciodată eutanasia, chiar dacă aceasta face recurs la compasiune. Codul
Internaţional al Eticii Profesionale, în varianta originală adoptată de Asociaţia
Mondială a Medicilor în 1949 ca răspuns la Holocaustul nazist, declară că "un
medic trebuie să ţină întotdeauna prezentă obligaţia de a prezerva viaţa umană
de la naştere şi până la moarte".
▪ În Declaraţia de la Marbella Spania din Septembrie 1992, Asociaţia Mondială a
Medicilor a confirmat că sinuciderea asistată nu este etică şi trebuie condamnată
de profesia de medic. Sectiunea C, art. 23 al Codului Deontologic afirmă: "Medicul
trebuie să încerce reducerea suferinţei bolnavului incurabil, asigurând demnitatea
muribundului, dar în nici un caz nu are dreptul să-i provoace moartea în mod
deliberat, act ce constituie o crimă, chiar dacă a fost cerut insistent de un bolnav
perfect conștient."
Concluzie:
▪ Medicii trebuie să decidă dacă un
tratament prescris este adecvat sau
împovărător şi neadecvat. Medicul îl va
găsi, de obicei, pe cel potrivit făcând o
analiză corectă în ceea ce priveşte
metodele folosite în tratament prin
studierea tipului de tratament ce va fi
utilizat, gradul său de complexitate sau
de risc, costurile şi compară aceste
elemente cu rezultatele aşteptate,
luând în considerare şi starea de
sănătate a persoanei bolnave şi
resursele fizice şi psihice ale acesteia.
Refuzul, venit din partea pacientului, al
unui tratament agresiv nu este
considerat sinucidere.
▪ Actul de refuz sau de retragere a
tratamentelor neadecvate
(deoarece sunt neadecvate și
zadarnice) este diferit de actul de
omitere a tratamentului adecvat cu
intenţia “activă” de a grăbi
moartea. Diferenţa faţă de
eutanasie constă în aceea că una
din ele acceptă principiul sfinţeniei
sau inviolabilităţii vietii şi anume că
viaţa unui pacient merită
întotdeauna orice efort, indiferent
dacă tratamentul nu este
întotdeauna considerat cel mai
potrivit.
Prezentare caz(Sursa-articol de presă):
▪ Columbia a legalizat procedura
eutanasierii în 1997, dar de curând a
extins-o și la persoanele care nu sunt
într-un stadiu terminal de boală, dar
care au leziuni corporale sau boli grave
și incurabile. Este o țară considerată
pionier în ceea ce privește dreptul la o
moarte demnă, atât în America Latină,
cât și la nivel mondial.
▪ Martha Sepulveda, vârsta:51 ani
▪ Diagnostic: Scleroză laterală
amiotrofică
▪ Pacienta a hotărât să apeleze la
această procedură, deși ar fi putut avea
încă mulți ani de trăit, după ce a
fost diagnosticată în 2019 cu o boală
degenerativă, care deja i-a afectat
mobilitatea. Ea a vrut să-și curme
suferința, prin eutanasie.
Prezentare caz(Sursa-articol de presă):
▪ Primul pacient eutanasiat din țară a
fost Ovidio González Correa, un bărbat
de 79 de ani cu fața deformată de o
tumoare, care a devenit un simbol al
luptei pentru acest drept. Acum, era
rândul Marthei Sepulveda să intre în
istorie, fiind prima persoană fără o
boală terminală care ar fi obținut
dreptul la o moarte demnă.
▪ Ea a fost sprijinită în decizia sa de cea
mai mare parte a familiei. Cei 11 frați
ai ei au fost de acord cu procedura, iar
fiul i-a fost alături în ultimele zile.
▪ Decizia femeii de a alege să moară stârnise
critici vehemente într-o țară majoritar catolică,
în care Biserica nu acceptă eutanasia.
Conferința Episcopală columbiană ceruse de
curând ca decizia să fie reconsiderată.
▪ Procedura a fost anulată, conform Institutul
columbian pentru Durere, centrul clinic unde
urma să fie efectuată eutanasierea. Potrivit
unui comunicat, Comitetul științific
interdisciplinar pentru dreptul de a muri cu
demnitate „a ajuns la concluzia unanimă de a
anula procedura”, după ce a stabilit că femeia
„nu mai îndeplinește criteriile pentru finalizarea
procedurii”, așa cum considerase prima dată
comisia ce evaluase cazul Marthei Sepulveda.
Aparent, potrivit comisiei, starea femeii s-ar fi
îmbunătățit.
Încheiere:

▪ Deși practica eutanasiei ar putea părea justificabilă în anumite

cazuri, legalizarea ei ar avea efecte negative asupra societăţii. Astfel,
relaţia medic-pacient ar fi denaturată, iar încrederea în cadrele
medicale subminată. În cazul vârstnicilor şi al persoanelor fără
asigurare medicală, "dreptul de a muri" s-ar putea transforma cu
uşurinţă în "datoria de a muri". În plus, legea are un puternic rol
educativ pentru conştiinţa publică.
▪ Ca o concluzie, problemele de sănătate nu pot fi rezolvate prin
”descotorosirea” de cei bolnavi, ci înfruntându-le şi căutând cele mai
bune soluţii, păstrând în minte datoria pe care o avem faţă de
semenii noștri care suferă. O dată ce acceptăm că moartea este o
rezolvare a problemelor oamenilor, va deveni din ce în ce mai greu să
impunem o limită, iar moartea va fi vazută ca răspuns la tot mai
multe probleme, cu motive tot mai puţin întemeiate.
Mulțumesc!
Bibliografie:

▪ https://dexonline.ro/definitie/eutan
▪ ”PUNCTE DE VEDERE ASUPRA ABORDĂRII MORAL-ETICE A
STĂRILOR TERMINALE” SILVIU MORAR, HORAŢIU DURA.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
▪ https://pdfcoffee.com/eutanasierea-ca-problema-de-etica-pdf-
free.html
▪ https://www.medlife.ro/articole-medicale/argumente-pro-si-
contra-eutanasiei-si-sinuciderii-asistate.html
▪ https://www.digi24.ro/stiri/externe/eutanasierea-unei-femei-care-
ceruse-sa-moara-la-51-de-ani-desi-ar-mai-fi-avut-multi-ani-de-trait-a-
fost-anulata-in-ultimul-moment-1695993