Mitropolia Olteniei - Anul XXXVIII, Nr.

3, Mai-Iunie, 1986

28 MITROPOLIA OLTENIEI

în graiul proorocului leremia, pacea este identică cu viața. în sens

metaforic «omul păcii bătătorește căile Domnului», duce, adică, o viață
fără prihană pînă la sfîrșit.
Iezechiel este un om al păcii și al faptelor. El condiționează impor­
tanța vieții nu de lungimea ei, ci de calitateta ei. Pacea este una dintre
condițiile vieții. Se preconizează chiar încheierea unui legămînt de pace
(XXXIV, 25).
Cînd proorocul Daniel spune : «Nu te teme !» ; «Pace ție !» — el pri­
vește viața prin aspectul ei etic, ca și cînd ar zice : «căutați pacea și
veți trăi».
După Miheia (V, 4), a căuta pacea înseamnă a face voia lui Dum­
nezeu, care, «El însuși va fi pacea noastră !».
Hristos a venit în lume să întemeieze împărăția păcii, care «nu este
mîncare și băutură, ci dreptate și pace».
Hristos ne-a poruncit: «Fiți în pace unii cu alții», pentru că îi vrea
pe oameni cu un fond sufletesc curat, ca apa la izvor, iubitori de pace
și dornici de viață.
Sfînta Scriptură e cartea păcii. Biserica noastră este iubitoare de
pace, ea slujește viața și pacea.
Pentru ca să menținem viața, noi trebuie să luptăm pentru pace.
Putem spune că pacea îl face pe om — om între oameni. Precum
nu poți fi creștin deplin fără credință și fapte bune, așa nu poți fi om
deplin fără a fi făcător de pace.
Pacea e lumina și viața oamenilor.
Pr. prof. NICOLAE NEAGA

PETRU HRISOLOGUL,

DESPRE NAȘTEREA LUI HRISTOS

ȘI DESPRE PACEA CREȘTINILOR
Cuvîntarea a CXLIX-a (III}
La venirea Domnului și Mîntuitorului nostru și în prezența Lui tru­
pească, îngerii, conducînd corurile cerești, făceau bunăvestire păstori­
lor zicînd : «Vă vestesc vouă bucurie mare, care va' fi pentru tot po­
porul» L Cu cuvintele acelorași îngeri, dar cu glasul meu, vă vestesc
și eu bucurie mare. Astăzi Biserica este în pace, iar ereticii în mînie.
Astăzi corabia Bisericii este în port, iar furia ereticilor se zbuciumă
în valuri. Astăzi, fraților, păstorii bisericii sînt la adăpost, iar ereticii în
furtună ; astăzi oile Domnului sînt în siguranță, iar lupii urlă turbați.
1. Luca II, 2, 10;
 ANUL INTERNAȚIONAL AL PĂCII 29

Astăzi via Domnului este îmbelșugată, iar lucrătorii nedreptății se gă­

sesc în mare strîmtorare ,■ astăzi poporul lui Hristos, prea iubiților, este
înălțat, iar vrăjmașii adevărului sînt la pămînt. Astăzi, prea scumpilor,
Hristos se bucură, iar diavolul se jeluie. Astăzi îngerii tresaltă în ce­
ruri, iar demonii se zvîrcolesc în iad. Dar de ce să vorbim prea mult?
Astăzi Hristos, Care este împăratul păcii, folosind pacea Sa, a alungat
toată dezbinarea, a risipit toate neînțelegerile, a ruinat discordia și, pre­
cum strălucește soarele pe cer, la fel Hristos a luminat Biserica cu stră­
fulgerarea păcii. «Că vi s-a născut astăzi Mîntuitorul lumii» 2. O, cît
este de dorit numele păcii, cît este de puternică temelia religiei creștine
și podoaba cerească a altarului Domnului! Dar ce am putea să spunem
deopotrivă cu vrednicia păcii ? Pace este numele lui Hristos însuși, pre­
cum spune și apostolul : «Căci Hristos este pacea noastră. El Care a
făcut din două lumi una» 3, lumi pe care le despărțeau diavolii nu prin
învățături, nici prin credință, ci prin pizmă. Dar după cum, cînd trece
împăratul, străzile se matură, se fac curate, și tot orașul este încununat
cu felurite flori și podoabe, pentru ca să nu fie nimic care să pară îm­
păratului mai puțin plăcut la vedere, tot așa și acum, cînd trece Hristos,
împăratul păcii, tot ce este trist se înlătură, fiindcă la lumina adevă­
rului trebuie să fie alungată minciuna, să fugă dezbinarea, să strălucească
unirea. Și, precum vedem că se întîmplă în mod regulat, cînd se pic­
tează portretele împăraților, sau ale fraților, pictorul zugrăvește în spa­
tele amîndurora unirea în haine de femeie, care cuprinzîndu-i cu brațele
pe amîndoi deodată, să arate că aceștia, care sînt despărțiți în trup, sînt
una, în voință și simțăminte, tot așa acum, pacea Domnului, stînd la
mijloc și strîngîndu-ne la piept pe fiecare dintre noi, ne învață să ne
unim într-un singur suflet trupurile deosebite, pentru ca pacea noastră
să fie deplină, potrivit cuvîntului profetic care spune : «Și va fi între
ei doi pace desăvîrșită» 4. Părintele nostru, al tuturora, a rostit ieri cu­
vîntul evanghelic al păcii, iar noi astăzi ne înfățișăm în cuvîntul păcii .•
el ne-a primit pe noi cei de ieri cu mîinile întinse la cuvîntul păcii și
noi azi venim la el cu pieptul înainte și cu brațele pline de darurile
păcii. De acum războaiele au încetat. Frumusețea păcii a dobîndit totul.
Acum diavolul plînge îndurerat și toată turma demonilor se jelește.
Acum în cer este bucurie, acum îngerii tresaltă, fiindcă mai ales lor
pacea le este cunoscută și apropiată. Puterile cerești o preamăresc, fi­
indcă la ele este izvorul ei cel veșnic, din care și pămîntenii primind
cîteva picături se răcoresc. De aceea, pacea este lăudată de cei sfinți
pe pămînt, dar strălucirea laudei ei prisosește în cer. îngerii cerului o
laudă spunînd : «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pămînt pace,
între oameni bunăînvoire» 56. Vedeți fraților, cum toți cei cerești și cei
pămîntești își trimit unii altora darurile păcii : îngerii din cer vestesc
2. Luca II, 11, 13;
3. Efes., I, 2, 14;
4. Zaharia 6, 13.
5. Luca II, 14
6. Amintim și aici, că Petru Hrisologul a trăit pe vremea marilor invazii barbare,
care au făcut ca Imperiul Roman de Apus să se prăbușească, precum arată istoria,
în anul 476. Pacea, în acea vreme, era bunul cel mai de preț pentru popoarele Im­
periului.
30 MITROPOLIA OLTENIEI

pacea pe pămînt, iar cei sfinți laudă pe pămînt pe Hristos, Care este
pacea noastră, așezată în cer, și prin cîntece cu înțeles ascuns strigă :
«Osana întru Cei de sus». Să spunem ,așadar, și noi cu îngerii : «Slavă
întru cei de sus lui Dumnezeu», Care L-a coborît pe diavol și L-a înălțat
pe Hristos al Său. Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, Care a alungat
dezbinarea și a stabilit pacea. Auziți, fraților, glasul tresăltînd : «Slavă
întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pămînt pace». Vă amintesc de iscu­
sința diavolului, a cărui șiretenie nu vă este cunoscută. Satana a văzut
tăria și temeinicia credinței și pe aceasta împrejmuită cu gardul puternic
al evlaviei și al dogmelor ; a văzut-o îmbelșugată de roadele faptelor
bune și toate acestea l-au înfuriat peste măsură, în lupta lui de a strica
înțelegerea, de a răsturna iubirea între oameni, de a nimici pacea. Dar
pacea să fie cu noi întotdeauna !

Traducere de Prof. David Popescu după Pe­

tru Hrisologul (sec. V), Scrisoarea LIII,
P.L., Migne, voi. LII, col. 598—599, Paris
1894.