10 Febr. n. 1909 »TRI BUNA« Pag.

Discuţia proiectului de recruţi. Discuţia La serbare au azitat d. Sp. Haret ministrul ins­ Toţi azistenţii se scoală în picioare cu evlavie.
proiectului pentru reforma impozitelor în cameră trucţiunei. cu d-na; d. Anton Carp, ministrul După aceasta ia cuvântul dl N. Iorga, profesor
se prelungeşte şi guvernul simte că ea poate să-i domeniilor, d. V. G. Morţun, ministrul lucrărilor în Bucureşti.
publice cu d na, general Averescu: d. N. Săveanu Are Ioc apoi sfinţirea steagului societăţii Cuza
devie tot mai incomodă şi primejdioasă. De secretarul general al ministerului de interne, cu Vodă, care se face la biserica sf. Spiridon. Stea­
altă parte se iveşte necesitatea de-a se vota cât d-na, d. D. A. Teodoru, secretarul general al mi­ gul are naşi pe dl S. Moruzzi şi Nicu Canănău.
mai de grabă proiectul contingentului de recruţi, nisterului instrucţiunei cu d-na, precum şi întregul Se oficiază un Te-Deum pentru sănătatea d-nei
pentru a se putea începe înrolările în toată ţara. personal superior al ministerului instrucţiunei. Elena Cuza şi se ţintueşte drapelul.
Guvernul a hotărît din cauza asta să întrerupă Serbarea a luat sfârşit la orele 6 seara. La orele 12 are loc în sala Pastia un banchet.
Ieri a avut loc a doua serbare, pentru aniver­ Vorbesc dnii S. Moruzzi, Nicu Canănău, E. Bar-
discuţia reformei impozitelor şi să puie peste sara a 50-a a Unirei, în sala Teatrului Naţiona'. dasare, Dr. Zosin, Apostoliu, preşedinţii şi vice­
câteva zile, după împlinirea formalităţilor nece­ Serbarea a urmat după acelaş program ca şi preşedinţii ai societăţilor dc binefaceri din Iaşi.
sare, proiectul recruţilor în discuţiune. ieri. La banchet mai iau cuvântul dnii S. Irimescu,
* Cuvântarea ocazională a fost rostită de dl pro­ preşedintele societăţii comercianţilor români, Şte-
fesor şi deputat C. Banu. fănescu, vice-preşedintele camerei meseriaşilor,
Constituţia Bosniei. Reprezentanţii naţiuni­ Cu cunoscutul său talent, dl Banu a vorbit de­ etc. etc.
lor şi confesiunilor din Bosnia au ţinut ieri o spre principalele evenimente cari au provocat La sfârşitul banchetului se întinde o horă
conferinţă subt preşidenţia baronului Benko, în Unirea şi despre Unire în special, electrizând în­ monstră.
care s-a dezbătut regulamentul viitoarei diete treaga sală prin frumuseţea frazelor şi eleganţa
provinciale, la această conferenţă au fost chie- stilului. Focşani.
maţi 24 bărbaţi de încredere ai diferitelor par­ Aproape fiecare pasagiu important a fost sub­ La liceul »Unirea« din localitate a avut Ioc o
tide : 9 mohamedani, 9 sârbi, 5 catolici şi 1 liniat de public prin furtuni de aplauze. şedinţă festivă a societăţii de lectură a elevilor
ovreu. Părerile, şi datele cari s’au adunat La sfârşitul conferinţei s’au făcut adevărate o- acestui liceu, în sala de solemnităţi după un
în anchetă, vor fi trimise ministrului comun de vaţiuni oratorului. program bogat şi variat.
finanţe, care va avea să le prelucreze în înţele­ A luat parte întregul corp profesoral al liceu­
gere cu cele două guverne, din Viena şi din Aspectul capitalei în timpul nopţii. lui, elevii şi un numeros public.
Budapesta. Se crede, că la primăvară se va pro­ Seara aniversării semicentenarului »Unirii« a înfăţi­
mulga constituţia în Bosnia. Dieta provincială Elevul Radu Constantinescu cl. VIII a vorbit
şat în capitală o minunată privelişte. Plutea impresia, despre »însemnătatea Unirei«. A urmat apoi de­
însă, nu se va deschide, decât cătră toamnă, că totul e pătruns de măreţia actului săvârşit clamaţii, corul liceului subt conducerea dlui I.
pentrucă să cer încă vre-o câteva luni până să acum 50 de ani. Drapelele fâlfăiau în toate păr­ Nanulescu a executat mai multe bucăţi foarte bine
se compună listele electorale. ţile, luminaţii deesebite răspândeau în atmosferă reuşite, iar orhestra liceului subt conducerea
lumină plină de taine, ce umplu sufletul de căl­ harnicului conducător Ettore Sarani a delectat
dura gândurilor mari. număroasa azistenţă cu diferitele arii naţionale.
Aniversara unirii. Peste tot, vestmântul tricolorului era înfăţişat
şi se destindea în chip deosebit sub presiunea
unei adieri domoale de vânt.
Pe locul unde odinioară a fost hotarul între
Moldova şi Ţara Românească, muzica militară a
In capitală. Calea Victoriei, pe tot întinsul, prezintă sen­ cântat Hora Unirei, iar elevii liceului şi parte din
zaţia unui salon luminat cu artă, în special lu­ public au încins o horă.
Serbarea dela Teatrul Naţional. mina împrăştiată de golurile în coloarea tricolo­ Brăila.
Serbarea şcolară dela Teatrul Naţional, aniver­ rului naţional, pe tot întregul curţii palatului re­
sara Unirei, s’a început Sâmbătă la orele 2 p. m. gal procură o deosebită impresie. Oraşul e în plină sărbătoare. Toate prăvăliile
Aceiaşi măreţie de lumină scaldă toate institu­ sunt îndiise. Pe calea regală şi pe strada Sf.
Serbarea s’a deschis cu Imnul Regal, cântat de Neculai, spre biserica catedrală unde, se va ofi­
elevii şi elevele şcoalelor secundare din capitală ţiile publice şi casele mari din capitală. cia Te-Deumul, este o mare afluenţă. Timpul e
şi acompaniaţi de orhestra permanentă a mini­ Programul serii a luat sfârşit întru târziul nopţii.
sterului instrucţiunei. Lumea a început să părăsească localurile, şi gru­ frumos, aşa că toţi locuitorii sunt pe stradă. Ele­
de bărbaţi, femei la olaltă cu copii şi fetiţe vii liceului şi ai tuturor şcoalelor primare stau în­
A urmat apoi conferinţa domnului B. St. Dela- puricurg în valuri par’că. Toţi vorbesc, comentează şiraţi pe stradă, purtând steguleţe tricolore de
vrancea. cele auzite, îşi comunică impresiile. Atmosfera e hârtie pe care se afla scris 1859—1909. Parada
Dsa printr o cuvântare caldă şi plină de însu- încărcată de voioşia »Unirei«. militară o formează o companie de pontonieri şî
sulleţire face un istoric al primelor începuturi a un pluton de călăraşi. Au luat parte la Te-Deum
ideii de unire şi care s’a manifestat încă de pela In provincie. prefectul Orăşanu, primarul Ionescu, colonelul
începutul secolului al Vll-lea. Iaşi. Cerchez, şeful garnizoanei, care a primit parada,
Românii dacă n’au putut pieri în decursul vea­ Serbările pentru aniversara unirei au început a- colonelul Papadat, comandantul regimentului de
curilor e că au ştiut întotdeauna a-şi păstra ca­ seară cu o impozantă retragere cu torţe, şi la care artilerie, deputaţii Alexiu, Petrescu şi senatorul
racterul lor etnic şi şi-au păstrat limba şi obice­ au participat detaşamente din toate trupele din Filoti, tot consiliul comunal şi consiliul jude­
iurile. garnizoană, având în frunte muzica regimen­ ţean.
Vorbind despre unirea principatelor spune că tului 13. După Te-Deum elevii şcoalelor, cu muzica în
ea se datoreşte sforţărilor uriaşe a unei pleiade Azi dimineaţă s’a of'dat Ia mitropolie un Te- frunte, au defilat pe calea Regală, în dreptul ote­
de patrioţi cari au ştiut să sacrifice totul pentru Deum de către P. S. S. Arhiereul Ghenadie, lo­ lului Bristol. Poliţaiul Cantuniari a ţinut cea mai
ţară şi a ei mărire. cotenent de mitropolit, înconjurat de arhiman­ perfectă ordine în tot timpul serbărei.
Conferinţa, care a durat o oră şi jumătate a driţii şi preoţii mitropoliei. Au azistat la slujba
fost ascultată cu multă atenţie de numărosul pu­ religioasă reprezentanţii tuturor autorităţilor şi Craiova.
blic. > întreaga garnizoană. După Te-Deum păr. Savin, Serbarea unirii principatelor, s’a făcut cu un
rectorul seminarului a ţinut o frumoasă cuvân­
După conferinţă, corul elevilor şi elevelor au tare. La ora 11 a. m. şcolile secundare şi un pu­ succes desăvârşit.
cântat »Hora Unirei«, armonizată de dl M. Tă- blic imens s’au adunat în piaţa Unirei, unde a Marea serbare s’a început printr’un Te-Deum
năsescu, inspectoiul muzicei vocale. Aria a plăcut vorbit studentul Ifrim. Al. Vâjianu elev în clasa oficiat la biserica sf. Ilie. Serviciul divin a fost
foarte mult publicului, iar corul în urma numă- VIII la liceul internat, Al. Isăceanu elev în clasa oficiat de S. S. protoiereul Sandulescu azistat de
roaselor aplauze a trebuit s’o biseze. VIII la seminar, dl Nicolau, vice-preşedinte al so­ toţi preoţii din oraş.
Orhestra ministerului instrucţiunei, împreună cietăţii »Sf. Cruce« şi Greciuc, student teolog
cu corul, cântă apoi imnul naţional »Deşteaptăte din Bucovina. Elevul Isăceanu a stârnit un mare In timpul oficierii serviciului divin, preoţii ne­
pomenind pe mica principesă Ileana, a intervenit
Române«. entuziasm prin frumoasa sa cuvântare. dl ajutor de primar Cantuniari, care a cerut ca
La urmă s’a reprezentat poemul istoric »Car­ După terminarea cuvântărilor s’a încins o horă mica principesă să fie pomenită. Preoţii s’au
men Seculare«. Doina a fost reprezentată prin dna monstrâ în sunetul a două muzici. scuzat pe motivul că n’au primit încă nici un
Bârsan, iar Danubiul prin d. Zaharia Bârsan. *
ordin.
Frumuseţea versurilor şi căldura cu care au Iaşi, 24 Ianuarie. La orele 2 p. m, a avut Ioc
fost rostite au făcut publicul să aplaude foarte recepţia la societatea medicilor şi naturaliştilor de După terminarea serviciului divin, S. S. pro­
toiereul Sandulescu a ţinut o cuvântare în care a
des. subt preşidenţia dlui Dr. Russ. Au vorbit domnii arătat importanţa zilei de 24 Ianuarie.
»Carmen Seculare« e o descriere a principalelor Dr. Manicatide şi Russ. După aceasta a avut loc Au luat parte la serviul divin dl general Gi-
faze istorice ale ţărei noastre dela Radu-Negru deschiderea expoziţiei de obiecte de pe timpul gârtu, comandantul corpului întâiu de armată,
şi Bogdan până în zilele noastre. Unirei. prefectul Vercescu, prefectul de poliţie Călugă-
In timp când se rostesc versurile în fund apar La orele 3 a avut loc la Teatrul Naţional fe­ reanu, d-nii ajutori de primari Cantuniari, Boboc
diferitele figuri istorice, Mircea cel Bătrân, Ale­ stivalul Ligei Culturale secţia Iaşi. La început şi Broscăreanu, dl procuror general Mitescu, pre­
xandru cel Bun, Ştefan cel mare, Mihai Viteazul, corurile şcoalelor intonează diferite cântece, după şedintele de curte Vălimărescu şi consilierii de
Tudor Vladimirescu. care dl Dr. Manicatide, preşedintele Ligei, dă curie Gârleşteanu şi Măinescu.
La aparaţia lui Vodă Cuza publicul în picioare cetire Ia două telegrame, una M. S. regelui şi a Dl general Gigârtu a primit defilarea trupelor
isbucneşte în urale şi aplauze care durează câ­ doua Măriei Sale Elena Doamna.
teva minute. Telegrama din urmă a fos primită cu aplauze maistrada în Unirei, în faţa bisericii Mântuleasa. Au
defilat şcoalele primare, liceul Carol, şcoala
Poempl a avut un succes desăvârşit, iar au­ furtunoase ce au durat mai bine de 15 minute. de comerţ, şcoala normală şi toate corporaţiile
torii lui, d-nii D. Anghel şi Ştefan O. Iosif, au Vorbeşte după aceasta reprezentantul universi­
meseriaşilor cu drapelele.
fost rechemaţi de mai multeori la rampă. tăţii, dl Xenopol.
Serbarea s’a încheiat prin »Poema României« După dl Xenopol vorbeşte dnii G. Mârzescu, A stârnit un mare entuziasm, când a defilat
cunoscuta simfonie de G. Enescu, cântată de E. Herovanu. D. State Dragomir recitează ver­ steagul unirei principatelor, care a fost găsit în
orhestra permanentă a ministerului instrucţiunei. suri, apoi muzica militară intonează Hora Unirii. podul primăriei din Craiova.