Clasa a VIII-aTestul 1 A. ,Din caier incalcit de nouri toarce vantul fire lungi de ploaie, Flusturati fulgi de nea s-ar aseza-n noroi, dar cum li-e sila - se ridica iar :board sa-si gaseasca cuib pe ramuri Vant si- frig, iar mugurii prea lacomi de lumina isi zgulesc acum urechile in guler:” (Lucian Blaga, Martie) * zgulesc ~ isi strang, se zgribulese Scrie rispunsul pentru fiecare dintre ceringele de mai jos, pe baza textului anterior: 1. Serie doi termeni din familia lexical a cuvantului ramurd. 2. Explicd un rol al utilizdrii cratimei in structura: li-e sila. 3. Transcrie, din textul citat, un grup de cuvinte/o sintagmi care sa indice timpul. 4. Identificd, in textul dat, o personificare si un epitet. 5. Mentioneazi doud trisaturi ale genului liric, pe baza textulut 6. Explica, in 30-50 de cuvinte, semnificafia titlului, in relagie cu textul poeziel. B. Redacteaz o compunere de minimum 150 de cuvinte, in care si motivezi faptul ci poezia citata, Martie de Lucian Blaga, apartine genuului liri. In compunerea ta trebuie: ~ s8 precizezi patru trisituri /caracteristici ale genulut lic; ~ sA prezingi detaliat dou’ trasaturi ale genuluiliric, valorificand textul dat; ~ sd respect structura specifics tipului de compunere cerut; ~ si ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Testul 2 A. ,Ploua, ploud, Ploua cat poate si plow’. Cu ploaia ce cade, m-apasd Durerea cea veche, cea noua. Afara e trist ca Ploua, plouaPlou’s, plow’, Ploua cat poate sa plous.. Zadarnic vor cdntece clare Ca florile umezi de roua Cei vecinic scutiti de-ntristare... ~ Plou’, ploua... Ploua, plow’ Ploua cat poate sa plowa, Fiinfa mea si simyirea Sufir si plang amandoua... Viata-si urmeaza-ndarjirea... Plous, ploua... Ploua, ploud Plow’ cat poate si ploua Rapine-n geamuri ca-n tobe... Spintecd inima-n dowd CAntecul ploaiei de cobe... Ploua, ploua..” (Alexandru Macedonski, Gantecul ploaief) *Cobe- pasire care, prin strigdtul sau prin cAntul sau, ar prevesti o nenorocire. Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerinjele de mat jos, pe baza textului anterior: 1. Mentioneaza cate un sinonim pentru sensul din text al urmitoarelor cuvinte: fntristare, simgirea 2, Motiveaza utilizarea virgulei in versul care se repeta: Ploud, ploud.. 3. Transcrie diftongii din cuvintele: simtirea, ploud. 4. Transcrie o imagine auditiva, respectiv una vizuala. 5. Exemplificd doua figuri de stil diferite, identificate in textul dat. 6. Comenteaza, in 30-50 de cuvinte, semnificatia versurilor din prima strofa a textului. B, Redacteazi o compunere de minimum 150 de cuvinte in care si motivezi faptul ci poezia citatZ, Cantecul ploaiei de Alexandru Macedonski, apartine genului lirie. in compunerea ta trebuie: ~ si precizezi patru trasaturi /caracteristici ale genului liric; ~ si prezinji detaliat dou’ trasaturi ale genuluiliric, valorificand textul dat; ~ si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ sil obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Testul 3 A. .Pe cerul meu azi nue nicio stea Ca nourii pierduti in munti, pe creste, Plutesc in mine clipele aceste$i ploua ganduri pe fiinfa mea. 0 amintire:i fiecare nor Ce-si misca fantazia ei de aburi Si plange plansul polilor in jgheaburi Din ce in ce mai trist si mai sonor.. =» Azi cerul meu e far’ de nicio stea Si ploua ganduri pe fina mea." (Alfred Mosoiu, Singurdtate) * Nouri - norii ** Fantazia - fantezia Scrie raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos, pe baza textulul anterior: 1, Precizeaza cate litere si cate sunete se afla in cuvintele: jgheaburi, nicio. 2. Explicd rolul apostrofului in structura: far’ de nicio stea. 3. Explicai modul de formare a unui cuvant obtinut prin conversiune si a unui cuvant obsinut prin compunere din textul dat. 4. Identificd doua figuri de stil diferite din textul dat. 5. Transcrie o imagine artistica vizuald si una auditiva din poezia propusa spre analiza. 6. Comenteazi, in 30-50 de cuvinte, semnificatia versurilor:,.. Azi cerul meu e fer’ de nicio stea / $i ploud génduri pe fiinga mea.” B. Redacteaz’i o compunere de minimum 150 de cuvinte in care si-ti prezinti opinia despre semnifi- catia mesajului din poezia Singuratate de Alfred Mosoiu. Tn compunerea ta trebuie: = sd formulezi o opinie despre semnificafia mesajului din opera lirica data; ~ sd susfii opinia formulata prin doua argumente potrivite, valorificdnd textul dat; ~ si respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ si ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Testul 4 A. .Ce freamat de frunze bronzate Si murmur de ape ce curg, Pe-albastrele culmi departate Padurile cdnta-n amurg, Aproape de cer si desoare, ‘Adesea pe crestetul lor S-asaz cununi sclipitoare Si canta tofi brazii in cor.Dar iat: rupandu-si vesmantul De neguri, pe sute de cai, Soseste furtuna si vantul Nebun hohoteste fn vai. Si fulgere repezi se-ncaier, lar trasnetul cade mugind, Si toata pdurea-i un vaier Si brazii par demoni fugind.” (Oreste Georgescu, Amurg pagan) Scrie raspunsul pentru fiecare dintre ceringele de mai jos, pe baza textului anterior: 1. Serie cate un sinonim pentru sensul din text al urmatoarelor cuvinte: freamdtt, murmur. 2. Explica rolul a doua semne de punctuatie diferite din a treia strof& a poeziel 3. Transcrie diftongii din cuvintele: vai, vaier. 4. Transcrie, din textul dat, un epitet si o personificare. 5. Identificd o structura sau un vers care si dovedeasca faptul ci momentul suprins in poezie este as- fingitul 6. Comenteaza, in 30-50 de cuvinte, semnificatia titlulut poeziel. B. Redacteaza o compunere de minimum 150 de cuvintein care s8 motivezi apartenensa la specie a pastelului Amurg pagan de Oreste Georgescu. in compunerea ta trebuie: ~ si precizezi patru trasaturi ale pastelului; ~ s& prezingi detaliat doua trasaturi ale pastelului, valorificdnd textul dat; = s& respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Testul 5 A. ,Clara unda argintoasa reflecteaza alba lund, Lacul limpede se misca, nalta trestie rasun3; Abia vntul serpuieste printre crengi de salcii verzi, Rasfoirea lor e trista si in soapta lor te pierzi Adancitin visul dulce al reflexelor de luna. Noaptea clara fntr-un basm de magie schimba balta, Oh, ce aur curge in trestii ce cad una peste alta; Peste tot placeri nespuse bat din aripile lor, Tainie cAnta-n ulmul falnic singuraticul cinflor; El doineste, i in ochi-mi se rasfrange, clara, luna." (Tudor Arghezi, Clara noapte) * Cinflor ~ grangur (pasare)1, Desparte in silabe urmaitoarele cuvinte: argintoasd, nespuse. 2. Explicd rolul semnului de punctuatie punct si virgula din versul: Lacul limpede se miscd, nalta trestie rdisund. 3. Identifica, in primele doua versuri, un cuvant care contine diftong si un cuvant care confine hiat. 4. Transcrie, din poezie, o imagine vizuala si una auditiva. 5, Identifica masura si rima poeziei. 6, Comenteazi, in 30-50 de cuvinte, versurile urmatoare: Abia vantul serpuieste printre crengi de sili verzi,/ Résfoirea lor e tristd si in soapta lor te pierzi/ Adéncit in visul dulce al reflexelor de lund. B. Redacteaz’i o compunere de minimum 150 de cuvinte in care si-ti prezinti opinia despre semnifi- catia titlului poeziei Clara noapte de Tudor Arghezi. In compunerea ta trebuie: = sd formulezi o opinie despre semnificatia titlului din opera lirica data; ~ s sustii opinia formulata prin doua argumente potrivite, valorificdnd textul dat; = sd respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ SG ai obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat. Testul 6 A. ,Deschid cu team’ usa c&imarii de altidats Cu cheia ruginita a rafului oprit, ‘Trezind in taina mare a poamelor, smeri Mireasma si racoarea si umbra lor uitata. Ma prinde amintirea in vandtul ei fum, Prin care cresc pe politi si rafturi ca pe ruguri, Arzand in umbr&, piersici de jar si-albastri struguri Si pere de-aur rosu cu flicari de parfum. Sovaitor ca robul ce calcd o comoara Din basmul cu 0 mie si una de nopsi, ma-nchin: Vad pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin ~ $i timdiosii galbeni ca soarele de var’. Se-aprind fantasmagoric caise si gutui: Trandafirit lampioane si limpi de aur verde... Dar parasind c&mara ce mintile imi pierde, Tot rodul vrajitoarei cu lacat il incu” (lon Pillat, Camara de fructe) * Smaragde - smaralde 1. Noteazii céte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: amd, uitatd. 2. Identificd, in ultima strofi a poeziei, un cuvant care confine hiat si unul care confine diftong 3. Transcrie, din text, un cuvant derivat si unul format prin conversiune, 4, Selecteazai din text, o personificare si o comparatie.5. Numeste doud marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liricin poezia citata. 6. Precizeazai doua trasaturi ale genului liric care pot fi identificate in textul-suport. B. Redacteazi ocompunere de minimum 150 de cuvinte in care sa-ti exprimi opinia despre semnificagia mesajului din poezia Camara de fructe de lon Pillat. in compunerea ta trebuie: ~ si formulezi o opinie despre semnificatia mesajului din opera lirica data; ~ sa sustii opinia formulata prin doud argumente potrivite, valorificind textul dat; ~ SA respecti structura specifica tipului de compunere cerut; ~ sal obligatoriu numarul minim de cuvinte precizat.Rezolvari clasa a VIII-aTestul 1 A. 1. Doi termeni din familia lexicala a cuvantului ramura - ramurica ramurea 2. Cratima, semn de ortografie, marcheaza rostirea tmpreun’ a dou’ cuvinte diferite, tn sintagma live silé, pentru evitarea hiatului si pastrarea ritmului si masurii versului. 3. Un grup de cuvinte/o sintagma care sa indice timp lacomi de lumina” Flusturatici fulgi de nea’, ,iar mugurii/prea 4. Personificare: ,iar mugurii/prea lacomi de lumina’; epitet: ,Flusturatici fulgi de nea” 5. Dou’ trasaturi ale genului liric evidensiate de textul propus spre analiz4 sunt: transmiterea in mod direct a ideilor, gandurilor, sentimentelor, cu ajutorul imaginilor artistice si al figurilor de stil si prezenta eului liric, evidensiata prin marci lexico-gramaticale specifice si care accentueaz’ subiec- tivitatea versurilor. 6. Titlul creatiei-suport este un substantiv comun, nearticulat, Martie, numele primei luni de primavara a anului, care enunté, totodata, tema creatiei, si anume, descrierea metaforica, subiectiva, a unei zile din acest anotimp. Versurile poeziei subliniaz’ trecerea de la iarna la primavara si, in felul acesta, evidentiaza tema timpului, asa cum, de altfel, sugereaza si titlul. B, APARTENENTA LA GENUL LIRIC Genulliric cuprinde totalitatea operelor in versuri in care autorul isi transmite in mod direct idei, gan- duri, sentimente, cu ajutorul imaginilor artistice, al figurilor de stil si al marcilor lexico-gramaticale ale eului liric, imbinand descrierea si monologul ca moduri de expunere. Creatiile aparyinand genului liric au forma versificati si, in general, versurile sunt dispuse in strofe, cu ritm, rim’ si msura O astfel de creatie este si poezia Martie de Lucian Blaga, in care poetul realizeaz’ o descriere metaforica, subiectiva, a unei zile de primavard. Imaginile artistice se imbin& cu figurile de stil in versuri care exprima impresiile personale ale poetului si care realizeaz o imagine unic4 a unei zile de primavara timpurie, cind 0 ultima zipada incearca si se astearni pe pamdnt, dar este impiedicata de mugurii care anunt3, irevocabil, schimbarea anotimpului. Infruntarea mugurilor firavi cu vantul, ploaia si zipada tirzie este prezentat fn versuri cu masuri va- riabila si rima alba, care nu sunt dispuse in strofe. Imaginile artistice vizuale (,Flusturatici fulgi de nea"; iar mugurii/prea lacomi de lumina’) si dinamice (,se ridic& iar/si zboara si-si gaseasca") subliniaz lupta elementelor naturii personificate, care incearc& din rasputeri si domine lumea. De asemenea, figurile de stil, cum ar fi personificarile (,Din caier incalcit de nouri/toarce vantul”, ,iar mugurii/prea lacomi de lu- min3"), metaforele (,fire lungi de ploaie") si epitetele (,Flusturatici fulgi de nea") accentueaza inversunarea inclestri dintre ultimele puteri ale iernii si doringa de nastere a primaverli. Asadar, imaginile artistice si figurile de stil care accentueaza impresiile si trairile transmise in mod direct de poezie, akituri de forma versificata a creatiei sunt argumente care sustin incadrarea acesteia in genul liric, Testul 2 A. 1. Sinonime: intristare -tristete Simfirea - sufletul, sentimentele2. in versul: Ploud, plow rgula desparte doua parti de propozisie de acelasi fel, dou predicate. 3. simfirea-ea, ploud-ua 4. Imagine auditiva: Réipeine-n geamuri ca-n tobe... sau: Céntecul ploaiei de cobe.. Imagine vizuala: Ca florile umezi de roud. 5. Comparatie: Zadarnic vor cintece clare/Ca florile umezi de roud Metafora: Cei vecinic scutifi de-ntristare..- Repetitie: Ploud, ploud.. Personificare: Fiinga mea si simtirea/Sufetr si plang améandoud.. 6. Versurile propuse spre analiza contureaza atmosfera generala a poeziei, dominata de tristefe, melan- colie sinostalgie, sentimente datorate ploii nesfarsite. Cadrul exterior, in care ploaia copleseste totul, influeneazi trairile si sentimentele euluiliric, asa cum sugereaz personificarea: Cu ploaia ce cade, m-apasii/Durerea cea veche, cea noud... Comparatia: Afard e trist ca si-n casts evidentiaz, de asemenea, legitura care se sta- bileste intre poet si mediu, iar in felul acesta, sentimentele i trairile sunt mult mai pregnante. B. APARTENENTA LA GENUL LIRIC Genul liric cuprinde totalitatea operelor in versuri in care autorul tsi transmite in mod direct idei, gan- duri, sentimente, cu ajutorul imaginilor artistice, al figurilor de stil si al marcilor lexico-gramaticale ale eului liric, imbinand descrierea si monologul ca moduri de expunere. Creatiile apartinand genului liric au forma versificata si, in general, versurile sunt dispuse in strofe, cu ritm, rima si masura. Creatia lui Alexandru Macedonski Céntecul ploaiei apartine genului liric deoarece ilustreaza toate trasaturile acestuia. Versurile, dispuse in patru strofe cu numar egal de versuri, masura variabila si rima imperecheata, sunt dominate de repetitia verbului ploud, care sugereaza, totodata, tema creatiei, si anume, ploaia nesfarsita, care domina atat cadrul exterior, cat si sufletul eului liric. De asemenea, repetitia verbului ploud creeaza impresia de tristefe si melancolie, care apasa trairile si sentimentele poetului, Sentimentele poetului, precum si caracteristicile cadrulut descris sunt accentuate de abundenta sub- stantivelor si a adjectivelor, care se constituie in imagini artistice $i figuri de stil. Astfel, in poezie intdlnim: imagini vizuale (florile umezi de roud), imagini auditive (Répdne-n geamuri ca-n tobe), epitete (Durerea cea veche, cea noua), personificari (Spintecd inima-n doud/Céntecul ploaiei de cobe), comparatii (Afard e trist a si-n casi) $i repetitii (Ploud, ploud,/Ploud cdt poate sé ploud). Mijloacele artistice, alaturi de marcile le- xico-gramaticale ale eului liric (verbe si pronume la persoana | singular: m-apasd, fiinga mea) subliniaz tonul meditativ al creatiei, precum si melancolia si suferinta poetului, provocate de ploaia nesfarsita, pe care o resimte acut, ca parte din flinja sa. Asadar, pe baza tuturor elementelor prezentate, putem afirma c& poezia Céntecul ploaiei de Alexandru Macedonski aparfine genului liric. Testul 3 A. 1. jgheaburi - jghea-buri - 9 litere si 7 sunete nicio ~ ni-cio- 5 litere si 4 sunete 2. In structura: far’ de nicio stea, apostroful marcheaza elidarea vocalei d si rostirea impreuna a doud cuvinte, pentru pastrarea ritmului si masurii versului.3. pierdugi - adjectiv provenit din verb la participiu, format prin conversiune Nicio ~ adjectiv pronominal negatiy, format prin compunere prin sudare 4, Comparatie: nu e nicio stea/Ca nourii pierdugi in munti, pe creste : $i plange plénsul polilor in jgheaburi 5. Imagine vizuala: Pe ceru! meu azi nu e nicio stea Imagine auditiva: $i plange plansul polilor in jgheaburi 6, Versurile propuse spre analiza (... Azi cerul meu e far’ de nicio stea/Si ploud gdnduri pe fiinta mea.) ex- prima tristetea si melancolia eului liric, ale cdrui sentimente sunt accentuate de starea naturii, Astfel, sintagma cerul meu poate fi o metafora prin care poetul isi descrie propriul suflet, pustiu si ingreunat de tristefe, iar personificarea: ploud gdnduri pe fiinfa mea realizeaza apropierea dintre eul poetic si manifestirile mediului inconjursitor. B. OPINIA DESPRE SEMNIFICATIA MESAJULUI POEZIEL in opinia mea, poezia Singurdtate de Alfred Mosoiu este un text liric in care poetul isi transmite in mod direct sentimentele de melancolie si tristete, precum si apropierea sufletului stu de natura care ii reflecti si, in acelasi timp, i amplifica toate trairile si emottile. In primul rand, poezia are o forma aparte, fiind alcatuita din doua catrene si un distih, cu rim& multipla (imperecheatd, imbratisata) si masur& de 9-10 silabe. Primele doud versuri sunt repetate la sfarsit, tn dis- tihul final, ceea ce confera textului simetrie sio muzicalitate aparte. in plus, alaturi de forma creatiei, marcile lexico- gramaticale ale eului liric, indeosebi forme pronominale la persoana I singular (cerul meu; in mine; fiinga mea) aduc in prim-plan tema acesteia, si anume suferingele unui suflet sensibil, pentru care ploaia reprezint& un catalizator al sentimentelor. Inal doilea rand, imaginile artistice si figurile de stil din poezie contureaza si accentueaza emotiile si trdirile eului liric. Melancolia si tristetea coplesesc sufletul poetului, iar aceste sentimente sunt sugerate, mai ales, de manifestarile naturii, care le sustin si le amplificd. De asemenea, imaginile vizuale (Pe cerul meu azi nu e nicio stea), cele auditive (Si plange plansul polilor in jgheaburi), precum si figurile de stil, cum ar fi: comparatia (nu e nici stea/Ca nourit pierdugi in munfi, pe creste), personificarea (Si plnge plansul polilor in jgheaburi), metaforele (cerul meu; 0 amintire-ifiecare nor) si repetitia (Pe cerul meu azi nue nicio stea/../ $iploud ganduri pe fiinga mea/../ .. Azi cerul meu e far’ de nicio stea/$i ploud gdnduri pe fiinga mea.) evidentiaza subiectivismul versurilor si al exprimarii. Asadar, textul lui Alfred Mosoiu reprezinté o confesiune emofionanté, o marturisire a melancoliei trans- formate treptat in suferint profunda, sub actiunea permanent a ploii. Testul 4 1, Sinonime Freamat - fosnet Murmur - soapta 2, Doud semne de punctuatie diferite din a treia strofai a poeziei sunt doua puncte (Dar iatd: rupdndu-si vesmantul), care preceda 0 explicatie si punctul (vantul/Nebun hohoteste in vai), care marcheaza sfarsitul unei fraze afirmative, anuntiative.3. vail - ai Vaier - ie 4. Epitet: albastrele culmi; frunze bronzate; fulgere repezi. Personificare: Pédurile céntd-n amurg; cdnta togi brazii i cor; vantul/Nebun hohoteste in vii 5. Versul care dovedeste faptul ci momentul surprins in poezie este amurgul: Péidurile cantd-n amurg, 6. Titlul poeziei, Amurg pagan este o constructie nominal, alcatuit3 dintr-un substantiv comun, nearti- culat, si un adjectiv si enunt’, totodata, tema creatiei, si anume, descrierea subiectiva a unui moment cand venirea serii este coplesit de semnele unei furtuni. Versurile accentueaza ideea transmis& de titlu si contureaz’ un peisaj dominat de zbuciumul si infiorarea pidurilor rscolite de vantul nprasnic. B, ARGUMENTARE ~ PASTEL Pastelul este o specie a genului liric, in care se prezinta, cu ajutorul descrierii, aspecte semnificative ale unui tablou din natura. Modurile de expunere folosite sunt descrierea si monologul liric, iar eul poetic, aflat intr-o ipostaz’ contemplativa, irect sentimentele fata de peisajul descris. Eul liric nu apare ca prezensai distinct’ in text decat intr-o mic’ masura, deoarece accentul cade asupra peisajului descris. Natura este infagisats pentru ea insasi si frumusetea ei este cea care trezeste sentimentele poetului 0 astfel de creatie este si poezia Amurg pdgdn de Oreste Georgescu in care poetul infajiseaz3, dintr-o perspectiva subiectiva, lésarea serii si apropierea unei furtuni care zbuciuma intreaga natura. Sentimentele autorului nu sunt transmise in mod direct, dar transpar din imbinarile neasteptate de cuvinte si din bogitia detaliilor care contureazé un tablou in acelasi timp fermecator si inspaimantator al momentului cand se las intunericul. Ipostaza eului liric este cea contemplativs, iar tabloul este descris pentru el insusi, mai ales prin sentimentele pe care le inspira poetului. Tabloul inserarii si semnele ameningitoare ale furtunii sunt prezentate cu ajutorul imaginilor artistice si al figurilor de stil care, totodata, accentueaza sentimentele transmise. Astfel, in poezie intdlnim: imagini vizuale (frunze bronzate, albastrele culmi departate, cununi sclipitoare), imagini auditive (murmur de ape ce curg, Padurile cntd-n amurg, cénta tofi brazii in cor), imagini dinamice (Soseste furtuna, fulgere repezi se-ncaier), epitete (frunze bronzate, cununi sclipitoare, fulgere repezi), personificari (Padurile cénti-n amurg, vantul/Nebun hohoteste in véi,), metafore (toatd pdidurea-i un vaier, brazii par demoni fugind), hiperbole (vantul/Nebun hohoteste in vai, Si fulgere repezi se-ncaier,/lar trasnetul cade mugind). Asadar, toate aceste mijloace artistice, care se bazeaza pe o abundenta de substantive gi adjective, akituri de forma poeziel (patru catrene, cu rima incrucigata si masura de 8-9 silabe) si de bogatia detalillor, sustin afirmatia c& textul-suport este un pastel. Testul 5 A. 1. argintoasa - ar-gin-toasa nespuse ~ ne-spu-se 2. Semnul de punctuatie punct si virgula de la sfarsitul versului: Lacul limpede se mised, nalta trestie résund; desparte doua propozitii de acelasi fel, dou’ propozitii principale, stabilind fntre ele un ra- port de coordonare prin juxtapunere, 3. Un cuvant care confine diftong - ar-gin-toa-st Un cuvant care confine hiat - tres-ti-e4, Imagine vizuala: Clara unda argintoasd reflecteazé alba lund, Imagine audtiva: Tainic cdntei-n ulmul falnic singuraticul cinflor; 5. Masura poeziei este de 15-16 silabe, iar rima este imperecheats. 6. Versurile propuse spre analiza (Abia vantul serpuieste printre crengi de séilcil verzi,/ Résfoirea lor e trista si in soapta lor te pierzi/ Ad@ncit in visul dulce al reflexelor de lund.) evidentiazi miscarea usoara a vantului printre ramurile copacilor, miscare ce insufleteste peisajul. Personificarea vantului sugereaza, totodat, umanizarea peisajului prin proiectarea sentimentelor eului lirie asupra naturii, deoarece sufletul poetului se afla in deplin acord cu peisajul descris. Frumusetea si armonia naturii se regisesc in trdirile si emofiile eului poetic, care este coplesit de pacea si echilibrul nopsii de vara ce- inconjoar’. B. OPINIA DESPRE SEMNIFICATIA TITLULUI POEZIEL {fn opinia mea, titlul poeziei Clara noapte de Tudor Arghezi este o constructie nominala, alcaituita dintr-un substantiv comun, nearticulat, precedat de un adjectiv propriu-zis, care devine un epitet in inversiune. Titlul creatiei exprima tema acesteia, si anume, descrierea unei nopti senine de vara, dominata de liniste, calm si armonie. in primul rand, textul are o structura specifica poeziei descriptive, fiind alcatuit din doua strofe a cate cinci versuri fiecare, cu masura de 15-16 silabe. Strofele reiau si detaliaza ideea enuntata de titlu in versuri dominate de o abundenta de substantive si adjective care prezinta frumusetea unei nopti de vari, a lunii si a lacului, precum si emotiile resimtite de eul liric in fata peisajului pe care il contempla. Marcile lexico-gra- maticale ale eului liric accentueaza lirismul subiectiv al descrierii, precum si sentimentele poetului: verbe si pronume la persoana a Il-a singular (te pierzi), pronume la persoana I singular (ochi-mi), in al doilea rand, imaginile artistice $i figurile de stil subliniaza caracterul descriptiv al versurilor dentiaza legitura care se stabileste intre eul liric si peisajul care-I inconjoara. Astfel, in poezie intalnim: imagini vizuale (Clara unda argintoast reflecteaza alba lund, crengi de sdlcii verzi), imagini auditive (in soapta lor te pierzi, Tainic canté-n ulmul falnic singuraticul cinflor), epitete (Lacul limpede, visu! dulce), personificari (Ras- foirea lor e trista, Noaptea clari Mner-un basm de magie schimbd balta), metafore (ce aur curge in trestif. Asadar, titlul poeziei Clara noapte sintetizeaz tema creatiei, si anume, descrierea metaforica, incdrcata de emofie si sensibilitate, a unei nopti de vara. Testul 6 A. 1. team’ — indrizneal uitat’ = amintiti 2, Cuvant care consine hiat: ca-i-s& Cuvant care confine diftong: gu-tui 3. Cuvant derivat: ruginitd Cuvant format prin conversiune: smerit, uitatd. 4. Epitet: cheia rujPersonificare: Se-aprind fantasmagoric caise si gutui Comparatie: Sovaiitor ca robul ce calca o comoara/Din basmul cu o mie si una de nopti, ma-nchi 5. Marci lexico-gramaticale ale eului liric: ~ pronume la persoana I singul = verbe la persoana I singular: ma-nchin Ma prinde; 6. In poezia propusi spre analiza, eul liric devine parte integranta din peisajul descris, intrucat se re- prezintd pe sine drept un element al acestuia, Printr-o comparatie sugestiva: Sovditor ca robul ce calcet 0 comoard/Din basmul cu o mie si una de nopti, md-nchin, poetul isi exprima sentimentele fata de cadrul descris, pe care il considera nu numai parte din sufletul sau, ci, mai ales, un mod prin care divinitatea isi manifest puterea si prezenta pe pimAnt. B, OPINIA DESPRE MESAJUL POEZIEl Eu cred c& poezia Camara de fructe de Ion Pillat infatiseazd, cu emotie si sensibilitate, amintiri dragt su- fletului eului liric, cu ajutorul mai multor procedee de expresivitate, cum ar fi: imagini artistice vizuale si al figurilor de stil (epitete, personificari, comparatii, enumeratil, metafore). Toate aceste mijloace artistice- contureazi tema creatiei si, totodatd, accentueaz semnificatiile mesajului transmis de versuri. in primul rand, poezia este alc&tuitd din patru catrene, cu rima imbratisata si masura de 13-14 silabe, in care poetul foloseste o abundent’ de substantive si adjective, constituite in imagini artistice si figuri de stil, caracteristic& a poeziei descriptive de tip pastel. Eul liric realizeaza, astfel, o descriere subiectiva a ca mdrit de fructe de altadata, care pentru el, reprezinta copilaria de mult pierduta. Sentimentele transmise in acest fel sunt de nostalgie si regret, datorita trecerii timpului,a carui scurgere modifica, transforma totul. in al doilea rand, mesajul textului este sustinut prin multiple procedee de expresivitate, atat imagini ar- tistice, cits figuri de stil. Dintre imaginile artistice, in poezie intalnim cu precidere imagini vizuale (piersici de jar si-albastri struguri/Si pere de-aur rosu; pepeni verzi; ttimdiosii galbeni), lar acestea se afl& akitur' de figuri de stil precum: epitete (cheia ruginitd; umbra lor uitatd; trandafirii lampioane), personificari (Md prinde amintirea in vdnditul ei fum; Se-aprind fantasmagoric caise si gutui), comparasii (crese pe politi si raf- turi ca pe ruguri/Arzénd in umbra, piersici de jar si-albastri struguri; Sovditor ca robul ce caled o comoard/Din basmul cu o mie si una de nopti, ma-nchin; Vad [..]tdmdiosii galbeni ca soarele de varé), meta- fore (smaragde cu miezul de rubin; Trandafirii lampioane si lampi de aur verde) si enumeratii (piersici de jar si-albastri struguri/Si pere de- aur rosu). Asadar, mesajul textului, si anume melancolia intoarcerii la copiliria simbolizata prin cdmara de fructe, este transmis in mod direct, prin intermediul mijloacelor artistice si al figurilor de stil.