Olimpiada LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ

Etapa pe școală – 2020

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 În cazul subiectelor care presupun încadrarea într-o limită de rânduri, vei numerota
fiecare rând pe care îl vei scrie.
 Timpul efectiv de lucru este de 3 ore
Citește cu atenție fiecare text de la cele trei subiecte, apoi cerințele și răspunde cât mai bine
posibil.

SUBIECTUL I__________________________________________ 30 de puncte

3. Lacul fad
(capitol din vol. Harun şi marea de poveşti de Salman Rushdie)
Harun simţise deja un iz de nefericire în aerul înserării, iar această ceaţă coborâtă brusc
duhnea a tristeţe şi mâhnire. „Ar fi trebuit să rămânem acasă", se gândi el. „Nici acolo nu ducem
lipsă de feţe lungi de supărare."
― Pfui! strigă vocea lui Raşid Khalifa prin ceaţa galben-verzuie. De la cine vine mirosul
ăsta? Hai, recunoaşte.
― Ceaţa e de vină, explică Harun. E Ceaţa Nefericirii.
Dar imediat se auzi vocea înfumuratului Durru strigând:
― Îngăduitorule domn Raşid, îmi pare că băiatul vrea să-şi mascheze putoarea cu scorneli.
Mi-e teamă că seamănă foarte mult cu locuitorii din această Vale nesocotită ― se dau în vânt după
născociri. Dac-aţi şti ce trebuie să înghit! Duşmanii mei angajează tot felul de tipi de doi bani care să
le umple oamenilor urechile cu lucruri rele despre mine, iar proştii le sorb de parcă ar fi lapte. Din
cauza asta am apelat la dumneavoastră, iscusite domn Raşid. Le veţi spune poveşti vesele, poveşti
pline de laudă, şi oamenii vă vor crede şi vor fi fericiţi şi mă vor vota pe mine.
Nici nu termină Durru de vorbit că se iscă un vânt puternic şi fierbinte peste Lac. Ceaţa se
risipi, dar vântul le ardea acum feţele, iar apele lacului începură să se agite sălbatic. ― Lacul
ăsta nu e nici pe departe Fad, exclamă Harun. De fapt, e chiar plin de Temperament, în momentul în
care vorbele îşi luară zborul de pe buze, îi pică o fisă.
― Acesta trebuie să fie Tărâmul cu Toane, izbucni el.
Povestirea despre Tărâmul cu Toane era una dintre cele mai iubite povestiri ale lui Raşid
Khalifa. Era povestea unei ţări fermecate care se schimba tot timpul, în funcţie de toanele locuitorilor
săi. Pe Tărâmul cu Toane soarele putea sta pe cer toată noaptea, dacă erau destui oameni veseli prin
preajmă, şi putea străluci încontinuu până ce lumina neîntreruptă începea să-i calce pe nervi; după
care se lăsa o noapte irascibilă, o noapte plină de murmure şi nemulţumiri, în care aerul era prea greu
ca să poată fi respirat. Iar când oamenii se enervau, pământul începea să se zgâlţâie; şi când oamenii
erau tulburaţi sau nehotărâţi în legătură cu ceva, Tărâmul cu Toane era şi el confuz ― contururile
clădirilor şi stâlpilor de iluminat şi maşinilor deveneau neclare, ca nişte tablouri decolorate, iar când
se întâmpla asta era foarte greu să-ţi dai seama unde se termina un lucru şi începea celălalt...
1
 ― Am dreptate? îl întrebă Harun pe tatăl său. Despre locul ăsta era povestea?
Era logic: Raşid era trist, aşa că Ceaţa Nefericirii învăluise barca-lebădă; iar înfumuratul
Durru era atât de plin de fumuri, încât nu era de mirare că stârnise vântul ăsta fierbinte!
― Tărâmul cu Toane nu-i decât o poveste, Harun, răspunse Raşid. Aici suntem într-un loc
real.
Când Harun îl auzi pe tatăl său spunând nu-i decât o poveste, îşi dădu seama că Şahul de Bla
era într-adevăr foarte deprimat, căci numai o disperare adâncă l-ar fi putut face să spună ceva atât de
teribil.
Între timp, Raşid se certa cu înfumuratul Durru.
― Nu pot să cred că vreţi să spun numai poveşti cu lapte şi miere, protestă el. Poveştile bune
nu trebuie să fie neapărat cu aşa ceva. Oamenilor pot să le placă şi lucruri din cele mai triste, atâta
timp cât le găsesc frumoase.
Înfumuratul Durru se înfurie la culme.
― Aiurea, aiurea! ţipă el. Termenii înţelegerii noastre sunt foarte clari! Mie îmi veţi livra
numai povestiri optimiste. Fără basme de-astea mohorâte! Dacă vreţi bani să primiţi, foarte veseli
vreau să fiţi!
Dintr-o dată vântul fierbinte începu să bată de două ori mai tare; şi când Raşid se cufundă
într-o tristeţe tăcută, ceaţa galben-verzuie mirosind a WC se repezi spre ei peste Lac; şi apele se-
nfuriară mai rău ca oricând, revărsându-se peste marginile bărcii-lebădă şi scuturând-o îngrijorător
dintr-o parte într-alta, de parcă ar fi răspuns furiei lui Durru (precum şi, de fapt, furiei din ce în ce
mai mari a lui Harun din cauza purtării lui Durru).
Ceaţa se înfăşură în jurul bărcii-lebădă o dată şi încă o dată, şi Harun nu mai văzu nimic. De
auzit, auzi panica vâslaşilor în uniforme care strigau cât îi ţinea gura: „O! O! Ne scufundăm!" şi
ţipetele înfuriate ale înfumuratului Durru, care părea să ia condiţiile meteo drept o jignire la adresa
lui; şi cu cât erau mai multe ţipete şi scâncete, cu atât mai rea se făcea vremea şi cu atât mai fierbinte
vântul. Ceaţa era luminată de tunete şi fulgere ce creau efecte ciudate, ca de neon.
Harun hotărî că nu mai rămânea nimic de făcut decât să-şi pună în practică teoria despre
Tărâmul cu Toane.
― Foarte bine, strigă el în ceaţă. Toată lumea ascultă la mine. E foarte important: tăceţi cu
toţii. Să n-aud un cuvânt. Lacăt pe Buze. Trebuie să se facă o linişte ca de mormânt până număr la
trei: unu, doi, trei. Vocea lui căpătase o notă de autoritate, care îl surprinse şi pe el la fel de mult ca
pe ceilalţi, şi ca urmare vâslaşii, şi chiar şi Durru îl ascultară fără să crâcnească. Briza clocotită se
potoli ca prin farmec, la fel şi tunetele şi fulgerele. Apoi Harun se strădui să-şi stăpânească supărarea
pe înfumuratul Durru, iar valurile se calmară în aceeaşi secundă. Ceaţa puturoasă, însă, rămase.
― Un singur lucru te rog să faci pentru mine, îi strigă Harun tatălui său. Numai acest lucru.
Gândeşte-te la cele mai fericite vremuri de care îţi aminteşti. Gândeşte-te la priveliştea Văii K pe
care am văzut-o când am ieşit din Tunelul I. Gândeşte-te la ziua în care te-ai însurat. Te rog.
Câteva clipe mai târziu ceaţa urât mirositoare se destramă în fâşii ca o cămaşă veche şi se
îndepărtă purtată de briza răcoroasă a nopţii. Luna strălucea din nou deasupra apelor Lacului.
― Vezi, îi spuse Harun tatălui său, până la urmă nu e numai o poveste.
Raşid râdea de încântare.
― Ştii să te descurci pe cinste la ananghie, Harun Khalifa, zise el dând apăsat din cap. Jos
pălăria.
― Naive domn Raşid, strigă înfumuratul Durru, cum poţi să crezi în hocus-pocusul băiatului?
Vremea proastă a venit şi apoi a plecat. Atât şi nimic altceva.
Harun ţinu pentru el ceea ce credea despre domnul Durru. Ştia el ce ştia: lumea reală era
plină de magie, aşa că lumile magice puteau fi şi ele reale.

2
 A. (4 puncte: 1 punct pentru fiecare răspuns corect) Scrie, pe foaia de concurs, litera
corespunzătoare răspunsului corect.
1. Din ce motiv Durru a apelat la ajutorul lui Raşid?
a. pentru a avea o companie plăcută în timpul călătoriei; b. pentru că îi plăceau poveștile; c. pentru că
voia să câștige voturile oamenilor ; d. pentru că erau buni prieteni.
2. Care era povestirea preferată a lui Raşid Khalif?
a. Povestirea despre Lacul Fad; b.Povestirea despre Ceaţa Nefericirii ; c.Povestirea despre Valea
Nesocotită; d.Povestirea despre Tărâmul cu Toane.
3. Cum și-a dat seama Harun că tatăl său este cu adevărat deprimat?
a. pentru că nu mai zămbea; b. pentru că se certa cu Durru; c.pentru că a spus că Tărâmul cu Toane
nu-i decât o poveste; d.pentru că s-a stârnit furtuna.
4. Cum potolește Harun furtuna?
a. a cerut să se facă o linişte ca de mormânt; b. i-a spus tatălui său să se gândească la priveliştea Văii
K ; c. i-a spus tatălui său să se gândească la ziua în care s-a însurat; d. i-a spus tatălui său să se
gândească la cele mai fericite vremuri de care își aminteşte.
B. (4 puncte: 0,5 p. pentru fiecare idee plasată corect) Stabilește ordinea logică și
temporală a următoarelor idei ale textului, apoi notează pe foaia de concurs doar cifrele
corespunzătoare acestora, într-o casetă similară celei de mai jos:

1.Vântul fierbinte începu să bată de două ori mai tare. 2. Furtuna încetează. 3. Harun hotărăște să-şi
pună în practică teoria despre Tărâmul cu Toane. 4. Se iscă un vânt puternic şi fierbinte peste Lac. 5.
Se lasă o ceaţă galben-verzuie, urât mirositoare. 6. Ceaţa urât mirositoare se destramă. 7. Vâslaşii
sunt cuprinși de spaima că se vor scufunda. 8. Raşid se ceartă cu înfumuratul Durru.
C. (12 puncte: 3 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe) Răspunde, pe
foaia de concurs, formulând enunțuri, la fiecare dintre următoarele cerințe:
1. Ce se întâmplă în povestirea despre Tărâmul cu Toane atunci când când oamenii se enervau?
2. Precizează motivul pentru care Harun crede ca lacul este plin de Temperament.
3. Explică, în cel mult 6 rânduri, relația dintre fenomenele atmosferice și starea de spirit a
personajelor
4. Prezintă, în cel mult 6 rânduri, de ce crezi că Durru nu poate înțelege explicația lui Harun.
D. (10 puncte) Două persoane care au citit textul de mai sus au păreri opuse cu privire la
afirmația lui Harun: lumea reală era plină de magie, aşa că lumile magice puteau fi şi ele reale.
Redactează două texte, de câte 150-300 de cuvinte fiecare, care să reprezinte susținerea fiecărui
punct de vedere exprimat de cei doi cititori, valorificând textul lui Salman Rushdie.

3
 SUBIECTUL al II-lea________________________________ 20 de puncte

Cărţile de poveşti ale copilăriei noastre comuniste erau, cu cîteva mici excepţii, urâte, sărace,
meschine: cu pagini gri, pe care cu greu puteai descifra literele, cu chipuri bucălate de fetiţe şi băieţi
angajaţi, deja, în lupta pentru eradicarea inechităţii sociale, cu siluete incerte în culori dubioase ale
unor prinţi şi prinţese scăpătate etc. Ani de-a rândul, am citit „poveştile nemuritoare“, publicate în
Colecţia BPT, cu ochii pe copertele lor, singurul loc mai colorat, încercând să ghicesc cărei poveşti i
s-ar potrivi imaginea. (Tocmai de aceea, rarele excepţii despre care vorbeam la început mi-au rămas
adânc întipărite în memorie: ştiu şi acum desenele din Căluţul roib, din Povestiri din Valea Cerbului
sau din Poveştile cu zâne ale Contesei de Ségur).
În comparaţie cu ele, bogăţia de cărţi din librăriile de astăzi pare coborâtă direct din rai:
albume despre câte-n lună şi-n stele, cărţi de poveşti din toate colţurile pămîntului, hărţi, atlase,
dicţionare, toate aflate la îndemâna oricărui copil pregătit să afle, să citească, să înveţe, să descopere.
Din păcate, trebuie să scotoceşti mult, prin mormanul de kitsch şi inutil, după cărţile cu
adevărat valoroase: cei mai mulţi dintre editori pornesc de la ideea că micul cititor nu va tânji după
cartea de poveşti dacă ea nu seamănă cu televizorul sau computerul. Şi-atunci, volumele de scrieri
adresate copiilor au sclipiciuri, rozuri, funde sau beteală, ţăcăne şi pârâie din toate încheieturile
cleioase, producând zgomote de luptă sau cântece de culcare, au incluse între paginile lor bomboane,
brăţări, farduri sau maşinuţe. Cartea de poveşti nu mai e carte, ci un târg bălţat în miniatură, în care
rândurile care spun basmul se pierd printre obiectele de o calitate suspectă oferite ca bonusuri. Albă
ca Zăpada nu mai e un simplu personaj de poveste, ci unul pe care-l decupezi, lipeşti, colorezi,
plimbi cu maşina sau unul pus să adune, să scadă, să picteze sau să traducă în engleză merele
otrăvite.
Desenele care însoţesc poveştile sînt parcă făcute după acelaşi şablon: chipurile personajelor
şi decorurile în care se mişcă au, mai toate, trăsături şi accesorii împrumutate din filmele lui Disney
sau din lumea păpuşii Barbie. Mai mult decât atât, ele nu lasă loc deloc imaginaţiei: copilului îi este
oferit totul pe pagina de carte, până în cele mai mici detalii: textul abia se ghiceşte printre năstureii
roz şi şireturile albastre de la botinele galbene, printre firicelele gri din coada măgarului şi dantela
verde de la perdeaua portocalie.
Nici cu diversitatea personajelor nu stăm mai bine. Creatorii de cărţi pentru copii s-au gândit
că Scufiţa Roşie sau Albă ca Zăpada nu ţin pasul cu modernitatea. Şi atunci, oferă copiilor titluri
amuţitoare: Cum să devii vedetă în cel mult 7 zile– pentru fetiţe, iar pentru băieţi –Cum să devii pirat
în cel mult 7 zile, Vreau să ştiu... 7 în 1, Citeşte şi roteşte / Răţuşca cea urîtă, Barbie în Povestea
Sirenei sau Barbie în Colindă de Crăciun, Barbie în Spărgătorul de nuci sau Barbie şi cei trei
muşchetari, Decupaţi şi lipiţi Crăciunul. Un alt editor a avut o idee şi mai năstruşnică: aceea de a
oferi copiilor Mari poveşti româneşti repovestite pe înţelesul celor mici. Ca şi cum Creangă sau
Ispirescu s-ar fi gândit să-şi scrie poveştile pentru proaspeţii absolvenţi de Sorbona.

4
 Nu cred că e nevoie să ne străduim atât de mult să „diversificăm“ piaţa de carte pentru copii.
Mai ales dacă nu prea avem ce pune în locul basmelor clasice. La urma urmei, copilăria noastră, aşa
gri cum a fost, tot ni s-a părut prea mică pentru a cuprinde toate poveştile minunate ale lumii.
(Maria Iordănescu, Basme cu sclipici, în revista „Dilema veche”, nr. 457, 15-21 noiembrie 2012)
A. (10 puncte) Formulează, sub formă de enunțuri, răspunsuri la fiecare din următoarele cerințe,
raportându-te la textul citat:
1. Indică două motive pentru care cărțile de povești de odinioară păreau „urâte, sărace, meschine”.
2. Precizează două titluri care au rămas în memoria autoarei datorită ilustrațiilor adecvate.
3. Menționează care este ideea de la care pornesc cei mai mulţi dintre editori.
4. Prezintă, în cel mult 6 rânduri, cum a devenit cartea de poveşti „un târg bălţat în miniatură, în care rândurile
care spun basmul se pierd printre obiectele de o calitate suspectă”
5. Explică, în cel mult 6 rânduri, în ce constă monotonia unor titluri precum cele citate de autoarea articolului
( de ex., Cum să devii vedetă în cel mult 7 zile, Cum să devii pirat în cel mult 7 zile, Vreau să ştiu... 7 în 1 etc)
B. (10 puncte) Imaginează-ți că ești invitat/invitată să vorbești în fața unor elevi din clasa a V-a
despre impactul poveștilor asupra copiilor. Redactează un text, de cel mult 15 rânduri, care să reprezinte
discursul tău.
SUBIECTUL al III-lea______________________________________ 10 puncte
Privește textul multimodal de mai jos.
1. Precizează scopul pentru care crezi că a fost elaborat. (2p)
2. Explică, în cel mult 20 de rânduri, relația dintre text și imagini. (8p)

5
 Olimpiada LECTURA CA ABILITATE DE VIAȚĂ-etapa pe școala, ian. 2020

Nivelul 3 – clasele a IX-a și a X-a- BAREM DE CORECTARE ȘI DE NOTARE

ATENȚIE! Lucrările care conțin eseuri cu titlu și /sau motto vor fi notate cu 0 puncte, autorii acestora fiind descalificați.

Subiectul I (30 de puncte)

A. 4 puncte: 1punct pentru fiecare răspuns corect -- 1. c. 2. d. 3. c. 4. a.

B. 4 puncte: 0,5 p. pentru fiecare idee plasată corect

5 4 8 1 7 3 2 6
C. 12 puncte: 3 puncte pentru răspunsul corect la fiecare din cerințe

D. 10 puncte Numerotarea rândurilor: 1 p. Adaptarea la situația de comunicare dată (comunicare orală, amicală): 1 p. Susținerea
convingătoare, prin explicații, exemplificări a fiecărui punct de vedere: 6 p. (3 p. + 3 p.); susținere ezitantă/lipsa explicațiilor, a
exemplificărilor etc.: 2 p. (1 p. + 1 p.); încercare de susținere: 1 p. Coerența și corectitudinea exprimării: 1 p. Respectarea normelor de
ortografie și de punctuație: 1p.

Nu se va puncta tendința de comentare a textului, tendința de utilizare excesivă a conceptelor de teorie literară.

SUBIECTUL al II-lea____________________________________________ 20 puncte

A. 10 puncte: 2 puncte pentru fiecare răspuns corect 1. Precizarea motivelor: calitatea slabă a imaginilor și a hârtiei, substratul
politic. Răspunsul inclus în enunț: 2 p. (1 p. + 1 p.) Răspunsul neinclus în enunț: 1 p. (0,5 p. + 0,5 p.) Răspuns greșit sau lipsa
răspunsului: 0 p.

2. Căluţul roib, din Povestiri din Valea Cerbului, Poveştile cu zâne ale Contesei de Ségur). 2 p. Răspunsul inclus în enunț: 2 p. (1 p. +
1 p.) Răspunsul neinclus în enunț: 1 p. (0,5 p. + 0,5 p.) Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

3. Cei mai mulţi dintre editori pornesc de la ideea că micul cititor nu va tânji după cartea de poveşti dacă ea nu seamănă cu televizorul
sau computerul. Răspunsul inclus în enunț: 2 p. Răspunsul neinclus în enunț: 1 p. Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

4. Volumele de scrieri adresate copiilor au sclipiciuri, rozuri, funde sau beteală, ţăcăne şi pârâie din toate încheieturile cleioase,
producând zgomote de luptă sau cântece de culcare, au incluse între paginile lor bomboane, brăţări, farduri sau maşinuţe. Prezentarea
clară: 2 p. Încercarea de prezentare: 1 p. Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

5. Stereotipia titlurilor, absența diversitătii personajelor. Prezentarea clară: 2 p. Încercarea de prezentare: 1 p. Răspuns greșit sau lipsa
răspunsului: 0 p.

B. (10 puncte) Numerotarea rândurilor: 1 p. Adaptarea la situația de comunicare dată: comunicare orală (folosirea mărcilor adresării
directe, registru stilistic oral etc.), publicul țintă îl reprezintă copiii din clasa a V-a: 2 p. (în totalitate: 2 p.; parțial: 1 p.) Formularea
tezei/a opiniei: 1 p. Susținerea convingătoare a tezei/a opiniei 4 p. (susținere ezitantă: 2 p./ încercare de susținere a opiniei: 1 p.)
Coerența ideilor: 1 p. Respectarea normelor de ortografie și de punctuație: 1 p.

SUBIECTUL al III-lea- 10 puncte

1. (2p.)Precizarea scopului: comercial/publicitar/utilitar/informativ: 2 p.: Răspuns greșit sau lipsa răspunsului: 0 p.

2. (8p)Explicarea, în cel mult 20 de rânduri, a relației dintre imagini și text: Numerotarea rândurilor: 1 p. Explicarea clară, nuanțată a
relației: 6 p.; explicarea ezitantă: 3 p.; încercarea de prezentare: 1 p.) Coerența ideilor: 1 p.