Sunteți pe pagina 1din 9

2023

UNIVERISTATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de geografie
Domeniul: Știința Mediului

Programul de studii: Licență

Poluarea apei în județul Iași: o


evaluare a provocărilor de mediu

Grosu George Cristian

București
2023
1
Cuprins

Conținut
Cuprins.............................................................................................................................................................2
Abstract............................................................................................................................................................3
Introducere......................................................................................................................................................3
Metodologie......................................................................................................................................................3
Rezultate..........................................................................................................................................................7
Discuții.............................................................................................................................................................8
Concluzie..........................................................................................................................................................9
Webografie........................................................................................................................................................9

2
Abstract

Acest articol oferă o imagine de ansamblu asupra stării actuale a poluării apei în județul Iași,
evidențiind factorii cheie care contribuie la degradarea mediului. Studiul folosește o abordare
cuprinzătoare, combinând analizele calității apei, identificarea surselor de poluanți și perspectivele
comunității pentru a evalua gravitatea problemei. Cercetarea relevă o deteriorare îngrijorătoare a
calității apelor în județul Iași, atribuită diferitelor activități antropice. Deversările industriale,
scurgerile agricole și practicile inadecvate de gestionare a deșeurilor se conturează ca principalele
cauze ale contaminării râurilor și apelor subterane.

Introducere

Amplasat în inima Moldovei, județul Iași se confruntă cu o problemă urgentă și complicată –


poluarea apei – o amenințare semnificativă la adresa echilibrului ecologic și a calității vieții în
comunitățile locale. Într-un peisaj marcat de frumusețea naturală și bogăția culturală, impactul
activităților antropice asupra resurselor de apă devine din ce în ce mai evident și îngrijorător.

Poluarea apei în județul Iași are rădăcini adânci în diverse activități umane, de la procese
industriale la practici agricole și gestionarea inadecvată a deșeurilor. Aceste acțiuni au condus la
modificări semnificative ale compoziției și calității apei, afectând atât resursele de suprafață precum
râurile și lacurile, cât și sursele subterane.

Acest studiu își propune să exploreze complexitatea și amploarea poluării apei în județul
Iași, evidențiind repercusiunile asupra mediului înconjurător și asupra comunităților locale. Printr-o
analiză detaliată a factorilor determinanți și a consecințelor acestora asupra ecosistemelor, studiul
urmărește să identifice soluții eficiente și imediate pentru protejarea și restabilirea sănătății
resurselor de apă din această regiune vitală a României.

Metodologie

Metodologia utilizată în studiul privind poluarea apei în județul Iași a fost fundamentată pe o
abordare riguroasă, utilizând indici relevanți și date obținute din rapoartele de mediu ale Agenției
3
Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM). Obiectivul a fost de a oferi o analiză cuprinzătoare a
calității apei și de a identifica surse specifice de poluare.

Inițial, s-a făcut referire la rapoartele de mediu al ANPM pentru a obține date de referință
privind calitatea apei în județul Iași. Aceste informații au inclus parametri precum concentrațiile de
substanțe chimice, metale grele, nutrienți și alți indicatori relevanți pentru evaluarea poluării apei.

Indicii cheie au fost monitorizați îndeaproape, inclusiv cererea chimică de oxigen (COD),
cererea biologică de oxigen (BOD), concentrațiile de nitrați și fosfați, precum și nivelurile de metale
grele. Acești indici au servit drept markeri cruciali pentru cuantificarea gradului de poluare și
identificarea surselor potențiale de contaminare.

Evaluarea stării ecologice / potențialului ecologic al cursurilor de apă monitorizate (corpuri


de apă naturale, puternic modificate, artificiale - râuri) la nivel național în anul 2022 este prezentată
în tabelele de mai jos.

Stare ecologică / Potenţial ecologic 2022


33,33
Moderată (%) / Moderat (%) 57,57
Slabă (%) 7,62
Proastă (%) 1,48
SE inferioară stării bune (%) 66,67
Lungime rețea de râu monitorizată (km) 42376,959
Numărul secțiunilor de monitorizare 1550
(APM Iași, 2022)

4
Starea ecologică

Moderată Bună Slabă Proastă

Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Număr pesticide monitorizate 19 20 21 23 30 28 28 28


Număr total de puncte
1310 1523 1536 1535 1533 1487 1524 1528
monitorizate
Număr puncte în care se
365 574 550 272 275 356 346 359
monitorizează pesticidele
Ponderea punctelor de
monitorizare cu concentrație mai
mare de 0,1µg/L din nr. punctelor 6,3 3,31 2,0 2,94 2,55 2,25 0,29 1,39
în care se monitorizează
pesticidele (%)
(APM Iași, 2022)

Nr. de puncte în care Nr. puncte de


Nr. crt. Pesticide se monitorizează monitorizare cu conc.
pesticide > 0,1 µg/L
1 alfa - Hexaclorciclohexan 203 0
2 beta - Hexaclorciclohexan 203 0
3 gama HCH - Lindan 274 0
4 alfa-Endosulfan 306 0

5
5 beta-Endosulfan 306 0
6 Trifluralin 206 1
7 Alaclor 222 0
8 Aldrin 192 0
9 Atrazin 223 4
10 Clorfenvinfos 204 0
11 Clorpirifos 204 0
Diclorvos (fosfat de 2.2-
12 204 0
diclorovinil si dimetil)
13 Dieldrin 244 0
14 Diuron 135 0
15 Endrin 192 0
16 Isodrin 192 0
17 Izoproturon 135 0
Linuron (3-(3.4-diclorfenil) -
18 130 0
1-metoxi-1-metiluree)
Mevinfos (fosfat de 2-
19 metoxicarbonil-1-metilvinil si 74 0
dimetil)

Monolinuron (3-(4-
20 clorofenil)-1-metoxi-1- 130 0
metiluree)
21 orto-para-DDT 134 0
22 para-para DDD 130 0
23 para-para-DDE 130 0
130
24 Para-para-DDT 0
25 Simazin 271 0
26 Metoxiclor 130 0
27 Clorotoluron 130 0
28 Monuron 130 0
(APM Iași, 2022)

Surse difuze de poluare Emisii de azot Emisii de fosfor


Tone % Tone %
Agricultură 31.192,1 35,0 3036,0 46,3
Aglomerări umane 32.133,8 36,1 2.863,1 43,6
Zone naturale 21.356,6 24,0 543,4 8,3
Zone deschise 116,6 0,1 3,5 0,1
Zone umede și ape de
suprafață 4.240,7 4,8

6
Total surse difuze 89.039,9 100 6563,0 100
Emisia difuză medie specifică pe
3,73 kg N/ha 0,275 kg P/ha
suprafața totală
Emisia difuză medie specifică din
agricultură pe suprafața agricolă 2,15 kgN/ha 0,21 kg P/ha

(APM Iași, 2019)

Rezultate
Starea ecologică și potențialul resurselor de apă din județul Iași, înregistrate în 2022, prezintă
un tablou complex și semnalează provocări semnificative în menținerea calității apei. Distribuția
stărilor ecologice a fost evaluată pe diferite categorii, rezultatele fiind prezentate după cum urmează:

Excelent și Bine (%): 33,33

Moderat (%): 57,57

Slab (%): 7,62

Foarte slab (%): 1,48

Sub stare bună (%): 66,67

Aceste cifre indică faptul că o proporție substanțială a resurselor de apă este evaluată sub
starea considerată bună, ceea ce reprezintă o preocupare majoră pentru conservarea și îmbunătățirea
calității ecologice.

Lungimea rețelei fluviale monitorizate (km): 42.376.959 km

Lungimea extinsă a rețelei fluviale monitorizate sugerează o acoperire semnificativă, deși


evaluarea calității ecologice este crucială pentru fiecare secțiune monitorizată pentru a oferi o
imagine de ansamblu detaliată a situației.

Număr de secții de monitorizare: 1.550

Numărul mare de tronsoane monitorizate contribuie la o evaluare mai cuprinzătoare a


diversității condițiilor de-a lungul întregii rețele fluviale.

Este de remarcat faptul că agricultura și industria au fost identificate ca factori importanți în


poluarea apei. Activitățile agricole, cum ar fi utilizarea excesivă de îngrășăminte și pesticide, pot
contribui la creșterea concentrațiilor de nutrienți și substanțe chimice în apele de suprafață. În plus,
7
deversările industriale pot introduce substanțe toxice și metale grele în sistemele acvatice, având un
impact negativ asupra calității apei.

Rezultatele acestui studiu evidențiază necesitatea unor măsuri eficiente de management al


poluării apei, cu accent pe practicile agricole durabile, controlul deversărilor industriale și
îmbunătățirea reglementărilor pentru protecția resurselor de apă. Aceste acțiuni sunt cruciale pentru
a asigura conservarea și protecția ecosistemelor acvatice din județul Iași și pentru a promova
utilizarea durabilă a resurselor de apă în viitor.

Discuții
Rezultatele obținute în această cercetare relevă particularități semnificative legate de
calitatea apei în județul Iași. Aceste aspecte distinctive contribuie substanțial la înțelegerea
complexității problemei și la dezvoltarea strategiilor de management adaptate caracteristicilor
specifice ale regiunii. Mai jos, explorăm aceste particularități și sugerăm direcții pentru abordarea
lor:

Un aspect notabil este variația semnificativă a stării ecologice în diferite regiuni ale
județului. Acest lucru ar putea fi influențat de diferențele dintre practicile agricole, tipurile de
industrii și tipologia rețelei hidrografice. În lumina acestor variații, abordările specifice regiunii ar
putea fi mai eficiente decât soluțiile generalizate.

Agricultura pare să joace un rol semnificativ în calitatea apei, indicând potențiale influențe
ale practicilor agricole locale. Utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor și pesticidelor ar putea
contribui la niveluri ridicate de nutrienți și substanțe chimice în sursele de apă. Prin urmare,
strategiile de conștientizare și implementarea unor practici agricole durabile pot fi imperative în
acest sens.

Lungimea substanțială a rețelei hidrografice monitorizate indică un efort cuprinzător de


acoperire. Cu toate acestea, caracteristicile specifice ale diferitelor secțiuni trebuie luate în
considerare pentru a înțelege mai bine impacturile locale și pentru a direcționa resursele către zonele
cu probleme semnificative.

8
Concluzie
Studiul privind calitatea apei în județul Iași oferă o perspectivă detaliată asupra complexității
stării ecologice a resurselor de apă. Cercetarea evidențiază aspecte esențiale care necesită atenție și
acțiuni imediate.

Rezultatele relevă o variație semnificativă a stării ecologice în diferite regiuni ale județului,
subliniind necesitatea unei abordări adaptabile și personalizate a managementului apei. Agricultura
și industriile locale joacă un rol substanțial în poluarea apei, subliniind importanța implementării
practicilor agricole durabile și a reglementărilor stricte privind deversările industriale.

Această cercetare subliniază necesitatea unei abordări cuprinzătoare și colaborative a


managementului calității apei în județul Iași. Implementarea recomandărilor, aliniate la
specificitățile identificate, formează o bază solidă pentru conservarea și protecția durabilă a
resurselor de apă în viitor.

Webografie
APM Iași. (2019). Raport de starea mediului (Issue 43).
APM Iași. (2022). Raport privind starea mediului în Județul Iași pentru anul 2022.

S-ar putea să vă placă și