Sunteți pe pagina 1din 11
Alexandru Muraru > Nasterea unui mit postcomunist: Vizita Regelui Mihai in Romania — aprilie 1992 ~< Dupa cum sublinia istoricul Lucian Boia, perioada de dup’ 1989 ,se remarci prin adaptarea mitologiei istorice si politice, si indeosebi a sectiunii contemporane a panteonului national, la pluralismul politic afirmat cu atata vigoare in urma prabusirii comunismului. Conflictele politice se prelungesc in conflicte istorice”', Astfel, istoria recent complicata din Europa Centrala si de Est a fost si continua s& fie o variabilé demna de luat in calcul pentru orice analiza politic& sau socio-economica. inceputurile democratiei in aceasta parte a Europei au insemnat, pentru multe din natiunile care s-au aflat sub zodia co- munismului, o dur lupti cu reconsiderarea propriului trecut. Asumarea si rescrierea unei istorii degajate de tarele istoriografiei, in diferite chei conta- minate din perioada totalitara, a reprezentat o urgent. Tratarea ei de citre elita politic, academic sau cultural nu a fost, in schimb, pe misura asteptirilor, ci a dat nastere unui complex de factori si evenimente ce au suprapus peste 0 problema a memoriei, istorica, una politic’. Ambiguitatea doctrinard, tendinjele neopopuliste, ranforsarile si abandonurile reformelor politice si economice au transformat deseori aceste confruntiri politice, de care vorbea Lucian Boia, in adevarate restaurafii ale memoriei, sub forma unor reconstituiri prin apelul la un prezent continu, in plin& desfasurare. Planurile suprapuse — istoric/ politic/electoral — au ajuns astfel si genereze conotatii si desfigurari surprinzi- toare, mai ales c& ele insele au creat ulterior largi asteptiri, propulsind intocmai gi adevarate mitologii politice. Spatiile nou create din acest melanj al istoriei recente, al tranzitiei si al memoriei ajutd la intelegerea confruntirilor mitologice ale tranzitiei in postcomunism. ~ Astfel, pentru adeptii monarhiei, simbolistica creat in jurul Regelui Mihai, drept stavild in calea comunismului si apartor din exil al romanilor, a deschis, dup& revolutia din 1989, formula unui mit politic prin eventuala revenire a sa in postura de salvator al natiunii, Investit imagologic cu menirea reluarii firului istoric al revenirii f4rii sale la valorile interbelice, regele ,a beneficiat”, inci de la inceput, de avantajul neparticipirii la viata politicd autohton’. fn acelasi timp, obstructionarile autoritatilor de la Bucuresti in privina persoanei sale au individualizat imaginea unui personaj istoric, greu + Lucian Boia, Istorie si mit in constiinfa roméneased, Bucuresti, Editura Humanitas, 1997, P.276, + Ibidem. ihai in Rominia ~ aprilie 1992 230 Nasterea’umui mit posteomunist: Vizita Regelui accesibil publicului larg. Cele dou clemente principale adauga astfel ingredientele necesare nagterii mitului: sensuri simbolice multiple, precum si un cod de interpretare ce ofer’i baza de sprijin pentru un asemenea fenomen. Mitul apare, in general, ca 0 poveste continua, cu elemente reale si imaginare, incrustate in structura sa. Primul pilon al mitului a fost conturat de creatiile polemice ale intelectualilor de centru dreapta. Acegtia vedeau in Regele Mihai un continuator al institutici monarhice, iar, in al doilea rind, regalitatea era privité ca o metoda de asanare morali a societitii roménesti, in afara unui program politic articulat, Regele reprezenta astfel, in viziunea acestora, alternativa ca tip de civilizatie politica (in contrast, de exemplu, cu deciziile noii puteri in problema opozitiei si a protestelor), o nostalgie fai de lumea generatiei dintre cele dou’ razboaie mondiale, o posibila sansi de a reinnoda firul proiectului pasoptists. Referindu- se la acest fenomen, politologul Daniel Barbu aprecia ca: ,Tema morala a adevirului revine si ea in umbra ideii monarhice: «a spune adevirul» despre trecut si despre persoana regelui detronat ar fi unica posibilitate de a convinge majoritatea de utilitatea institutiei monarhice, singura sansa de a ancora valorile in pozitivitatea unei experiente istorice si de a le da o «o faté umanin”s. Pe de alti parte, mitul pirintelui salvator, al unui lider care nu fusese atins de spiritul Roméniei celor patru decenii de comunism, un om care reprezentase singurul repét major al lumii libere romAnesti, al emigratiei politice, era un fenomen in plina expansiune; iat ce declari Barbu in acest sens: ,[...] Caci fostul rege parea s& intrupeze valorile democratiei si libertatii ce ar fi caracterizat Romania precomunista, fiind considerat o figura vie a acestor valori, un martor de neinlocuit al validitatii lor, o instanfi suprem& de omologare a sperantei de schimbare. intoarcerea sa ar fi contribuit deci, in mod spontan si aproape magic, la reactualizarea originilor, la instaurarea valorilor si, o dat cu ele, la venirea la putere a elitei intelectuale”s. Revenirea regelui in tard dup prabusirea comunismului a fost una din cele mai controversate teme ale anilor postdecembristi, un adevarat ,,test pentru disponibilitatea autoritatilor romane de a repara nedreptatile trecute fata de proprii cet’teni”*, Singura reintoarcere a monarhului pana in februarie 1997 s-a petrecut la doi de ani de la evenimentele din decembrie 1989. Considerati deopotriv’ o problema politicd si juridicd de autoritatile postcomuniste, permiterea accesului a fost adus pana si in discutia Consiliului Europei’, ca o problema grav, ce afecta drepturile omului si demnitatea persoanei®. Dupi > Arthur Suciu, ,Prefafa", in Alexandru Muraru, Republica monarhicd. Aportul familiei regale la integrarea euro-atlanticd a Roméniei, Editura Junimea, Iasi, p. 11, 4 Daniel Barbu, Republica absentei: Politic si societate in Romania postcomunistd, Bk Nemira, Bucuresti, 1999, p. 193. ‘ Ibidem, “Tom Gallagher, Democratie si nationalism in Roménia: 1989-1988, trad. de Simona Ceaugu, Editura All Educational, Bucuresti, 1999, p. 139. 7 Dan Spanily, Neacordarea vizei MS Regelui - in atenfia Consiliului Europei, in -Cotidianul”, Anul V, Nr. 149 (1194), 29 iunie 1995, p. 1. * Adrian Cioroianu, Dezbateri de formes, indiferenget de fond in ,Sfera Politicii’ (2000), nr. 81, p-3- anul VI Afexandeu Muraru 231 cercetirile noastre, exist numeroase tentative eguate sau oprite ale regelui Mihai de a intra in Roménia in perioada 1990-1997. in nu mai putin de 10 cazuri (2 expulzari, 8 respingeri oficiale ale cererilor de vizi gi diverse alte ocazii, previzibile ca deznodimant gi abandonate de rege), autoritétile romane dlocaser’i sistematic intrarea regelui in spatiul romanesc, invocand diverse motive: lipsa cetajeniei roméne gi calitatea de cetéijean strain, nerecunoasterea de citre Mihai 1 a ordinii constitutionale (cu toate ci monarhul accepta legea fundamental la 1 decembrie 1993"), nevoia de ,liniste” in preajma unor momente electorale sau aniversare, precum gi argumente birocratice, cum a fost cazul incercirii de a veni in {ari in noiembrie 1993 sau octombrie 1994. Adrian Niculescu remarci, de asemenea, c& lipsa unei legi care s& interzicé accesul monarhului in tar& pentru un numar de ani - asa cum s-a intamplat in Italia (a948), Grecia (1993), Franta (1870-1950) — a ,servit” decidentilor politici care au afigat ,aere de liberalism si tolerant” reusind si intretin& astfel artificial un subiect instrumentat politic». Toate acestea au creat o emulatie negativa suplimentara asupra puterii nou instalate la Bucuresti si au adaugat regelui aura unui personaj aparte, pentru care se desfisura mereu o intreagi pleiadi de motive, semnificatii si forte Gndividuale si/sau institutionale) pentru a-i bloca accesul. Aparea, astfel, un contrast puternic intre mijloacele folosite si intentii, dar mai ales intre calitatea 9 Luim in considerare urmitoarele tentative si momente: (11-18) aprilie 1990 ~ Intentia Regelui de a reveni in fara este blocatd; initial, monarhului i se acord& viza, dupa care Guvernul Roméniei declara vizita inoportund; (25) decembrie 1990 ~ cunoscutul moment in care Regele reugeste si treaci granifa in Roménia, dar, numai dupi céteva ore, este intors de pe autostrada Bucuresti-Pitesti si somat si pirdseasci Romania la bordul unui avion militar; (10-12 august) 1992 ~ Regele este invitat la Timisoara, Iasi si Bragov, insi secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Teodor Melegcanu, merge la Versoix pentru a explica familiei regale motivele neacorditii vizei; (15-20) octombrie 1992 — vizit aménati prin refuaul autorititilor roméne de a acorda viza regelui de gedere in Romania pentru trei luni; (24) decembrie 1992 ~ regele Mihai intenfioneazi si vind in Romania (la Timisoara si Bucuresti), dar vizita e anulati, monarhul anun{ind ulterior ck autorititile romane au impus ,condifii de neacceptat"; (7-2) aprilie 1993 ~ in urma invitatiei Sfantului Sinod de a fi in Romania cu ocazia sirbitorilor Pascale, regele Mihai si regina Ana depun. cererile de vizi la Ambasada Rominiei de la Berna, acestea find respinse la 23 aprilie; (6-18) noiembrie 1993 ~ la invitatia Consiliului municipal Timisoara, Regele este invitat pentru sirbitorirea Zilei nationale, accept invitafia, insti autorititile romfne refuzi acordarea vizei, motivind inadvertenta numelui din pagaport; (8-28) aprilie 1994 ~ dup acelasi scenariu, regele Mihai si regina Ana depun cererile pentru vizi, in vederea sirbitoriri Pastelui in Roménia, ins refuzul autoritiilor de a permite accesul fl determin pe monarh si anunje la 28 aprilie anularea vizitei rogramate; (10) august-(7) octombrie 1994 ~ regele este invitat la simpozionul international ,23 ‘august in istoria Roméniei” prilejuit de semicentenarul actului de la 23 august 1944 ce urma si aibi Joc la 8-9 octombrie 1994. La 13 septembrie 1994, Ministerul Afacerilor Externe anunti oficial ci refuzd acordarea vizei regelui; monarhul soseste totusi,fiind inst expulzat dup& o ori petrecutii pe aeroportul Otopeni, Motivul oficial al autorititilor a fost ci ,vinerea nu se acorda vize de intrare in fara"; (13) noiembrie 1995 ~ Guvernul Romfniei nu ti permite Regelui st participe la funeralile Iiderului PNTCD, Corneliu Coposu, refuzndu-, din nou, acordarea tnei vize tristice. % ,Majestatea Sa va veni oricum fn arf" fn ,Romania Liber’, Serie nouk nr. 1378, 6 ‘octombrie 1994, p. 3: Adrian Niculescu, ,$i dack ei nu se tem?" fn ,Dilema’, Anul II, Nr. 100, 9-15 decembrie 1994, PP. 14-15, 232 —_Nasterea unui mit postcomunist: Vizita Regelui Mihai in Roménia aprilie 1992 adversarilor. in acest sens, referindu-se la campania de denigrare dusa impotriva regelui Mihai, Andrei Plesu sublinia, intr-o scrisoare deschisi adresati presedintelui Ion Iliescu, in decembrie 1993, ci ,bunul gust” si o ,anumiti astilisticd a conducerii” obligi spre ,adversari onorabili (chiar dacé incomozi), unor aliante dezonorante (chiar dacii, pe termen scurt, linistitoare)” si fi atragea atentia presedintelui asupra anturajului dominat de ,oameni care au slujit falsul consens al «epocii de aur»”, precum gi ci reconcilierea national& nu se putea produce in afara unui criteriu sia unui discern’mant moral. De asemenea, Andrei Plesu face si o panoplie a personajelor ce populeazi coridoarele puterii, ce-i transform’ pe inamicii politici in subiectul primar al unor ,discreditari sistematice”; filosoful conchide ca cei care-] denigrau pe monarh nu erau altceva decit slujitorii fostului dictator, cei care transformasera istoria in ,ograda dez- mifati a propriei lor vanititi”, mai exact ,istorici obositi in serviciul dezin- formirii comuniste, agronomi semi-docti si ambitiosi, tineri politicieni desfigurati de oportunism, vechi utecisti prost-crescuti, functionari politic mirunti, inexpresivi, gata si se gudure pe langa orice sef”s. Recursul la considerentul lipsei cetiteniei romane™4 a fost si suportul juridic pentru care regele, neposedind un pasaport romanesc valabil, a fost nevoit s& solicite mereu vizi. Autoritatile comuniste retrasesera regelui si familiei sale dreptul de a reveni in tara, printr-un decret al Ministrului Justitiei si al Consiliului de Ministri, la 28 mai 1948" - in urma dezavuarii actului abdicdrii sia acuzatillor oficiale inaintate de regele Mihai la Londra si apoi la New York, impotriva puterii de la Bucuresti, in acelasi an - dar in care se regisea o grava eroare de natur& juridicd. Dincolo de faptul c aceasta decizie a Guvernului condus de Petru Groza nu era insotit’ de o motivatie si de un raport al ministrului de resort, asa cum se proceda in baza unei legi organice si a unui decret-lege'®, ,retragerea nationalitatii” este, inainte de toate, un nonsens juridic, nafionalitatea fiind asumata in chip exclusiv si in mod voluntar. Decizia politica, arbitrara si ilegald a autoritatilor comuniste a servit drept temei pentru guvernele postdecembriste care au refuzat primirea regelui in propria tard. Astfel, Petre Roman”, Ion Iliescu $.a. au invocat in repetate randuri acest argument, iar citeva proiecte initiate pentru redobandirea cetiteniei au fost oprite din motive eminamente politice'®. +» Andrei Plesu ia pozitie fat de refuzul autoritapilor roméne de a permite Regelui Mihai ‘accesul in propria fard, in Romania Libera”, Serie nou — nr. 1126, 10 decerbrie 1993, P. +3 Ibidem. 4 Pentru o analiz& detaliat a acestei chestiuni vezi Eleodor Focseneanu, Cetijenia Regelui ‘Mihai Fin Romania Libera”, Anul XLIX, Serie nowd nr. 558, 31 decembrie 1991, pp. 3,3. +sVeri ,Monitorul Oficial” nr. 122 din 29 mai 1948. Se face referire la Legea privind dobandirea $i pierderea cettiteniei roméne publicat -Monitorul Oficial” nr. 16 din 19 ianuarie 1939 si a decretului-lege privind retragerea nationalitdtii Fomdne a celora care aveau, peste hotare, purttiri care inedileau fidelitatea fata de propria tard ~ -Monitorul oficial’, nr. 290 din 9 Decembrie 1940. "7 Bleodor Focseneanu, ,Cetifenia Regelui Mihai 1”, at. cit. Daniel Uncu, Mircea Jonescu Quintus: ,Am inaintat de doudi ori proiectul de retrocedare «a cetdifeniei roméne, Regelui Mihai”, in ,Romania Liberd”, Anul LI, Nr. 14961, Serie nowi, nr. 927, 22 aprilie 1993 P. 3 ‘Alexandru Murara 233 Vizita Regelui Mihai din 26-29 aprilie 1992 (sau ,vizita de 72 de ore”, cum a fost sugestiv intitulat#), intreprinsi in Romania, cu ocazia sirbatorilor pascale ,pune in evidenti prin proportiile si fervoarea manifestatiei politice, ca si prin inalta inciredturi simbolici gi religioasi a evenimentului, un grad cu totul remareabil de mitificare a persoanei, functiei si misiunii sale istorice". Singura viziti a monarhului roman in peste patru decenii de regim totalitar, la care se adaugi alti sapte ani de oprelisti, interdict si abuzuri, scoate in evident dimen- siunea unui fenomen incert, un amestec de euforie social, emotie spontan’ si curiozitate evenimentiali. Parcurgerea comentariilor si polemicilor purtate in presa momentului aduc in discutie elemente de mit ipostaziate intr-o serie de formule pe care le regisim in majoritatea scrierilor de publicistici. Polemica este numeroasé i complex prin simbolistica ei. Exist, inainte de conturarea acestora, céteva elemente care dau substanté constructiei mitologice si o plaseaza in anturajul tcomunismului: momentul evenimentului, actorii, dimensiunea politici si atitudinile. Momentul evenimentului este determinat, intr-o mare masura, de contextul politic. inaintea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 1992, dup’ confruntari interne majore (mineriadele din ianuarie, februarie, iunie 1990), ,spargerea” Piefei Universitatii, demolarea Guvernului Roman (mine- riada din septembrie 1991), vizita din aprilie 1992 deschide, prin urmare, definitiv si empiric, pentru perioada tranzitiei, problema monarhiei, cu incdrcatura simbolica de rigoare. Actorii se impart in trei categorii: 1) Familia Regald (ce degaja imaginea unititii si a sperantei), iar prin participarea nepotului regelui (Nicolae, fiul Principesei Elena, cea de-a doua fiicd a Regelui) apare formula puterii generationale); 2) Biserica (prin invitatia adresata de iPS Pimen cuplului Regal si acordarea unei semnificatii si a unei importante deosebite pe toat’ perioada evenimentului); 3) participarea populard (primirea de la manistirea Putna, intrarea in Bucuresti - momental trecerii simbolice pe sub Arcul de Triumf, momentul salutului multimii din Piata Universititii, vizita la manastirea de la Curtea de Arges si reculegerea la mormintele inaintasilor, revenirea in Bucuresti i primirea la biserica Sf. Gheorghe). Dimensiunea politica. Asa cum remarcd si Ilie Serbinescu», desi a fost o conditie impusa de autoritatile romane - ca vizita si aibé un caracter icular ~, incircitura politicd a fost daté evenimentului in primul rand de obstructionarile anterioare (deci sporirea capitalului politic si simbolic al Regelui) si de proba contactului cu multimea. Retorica indirecté intre intelectualii romani, majoritatea sustinatori de conjuncturi ai restauratiei monarhice, frica autorititilor (zvonul refugiului reprezentantilor Guvernului in afara Bucurestiului), replicile lui Ion Iliescu la adresa Regelui in urma vizitei (negarea solufiei monarhice) au degajat o incdredturd politic& semnificativa. » Mihai Coman, La Ritualisation de la visite du Roi Mihai I 4 l'occasion des Paque”, in ‘~Analele Universititii Bucuresti, Istorie, 1993-1994, pp. 79-89 apud Lucian Boia, op. cit., p. 276. » Tie Serbineseu, Pe sub Arcul de Triumy, tn Expres", 28 aprilie~ 4 mai 1992 234 Naslerea unui mit posteomunist: Vita Regelui Mibai in Romania ~ aprilie 1992 Atitudinile. Formatori de opinie consacrafi, oameni de televiziune, istorici, publicisti au dezviluit, la unison, 0 consternare gi o emotie puternica. Scrise sub autoritatea momentului (numeroase texte fiind triumfaliste, cu tenta propagandist sau patetici"), materialele semnate de Gabriel Liiceanu, Alexandru Paleologu, Octavian Paler, Cornel Nistorescu, Emil Hurezeanu, Andrei Pippidi, Ion Cristoiu, Tia Serbiinescu, Vartan Arachelian, Tudor Octavian, Stefan Augustin Doinas, Horia Bernea, Mihai Sora §.a. au introdus registre de interpretare imagologice diferite si au facut apel la teme spirituale, istorice, politice sau sociale, Formulele care dezvolt nasterea mitului postcomunist transpun, printre altele, imaginea Regelui intr-un purtitor absolut de legitimitate sau a regisirii acesteia: , MS Mihai I rimane Suveranul legitim al Romaniei, indepartat de pe tron printr-un abuz major si impiedicat dup’ 22 Decembrie 1989, de asemenea, intr-un mod abuziv, si-si reia prerogativele printr-o fireasci reinnodare a firului legalitatii”ss; ,Acest prefix (ex) nenorocit care minte despre un rege ce nu a incetat niciodat& si fie Rege, pentru simplul fapt c& a fost fortat si plece, fra consultarea poporului, de catre actualii nostri ex-comunisti”; ,reactia unui popor c4nd isi recunoaste adevaratul conducitor”’s. Formula miraculoasi a salvatorului, a omului providential apare, cu aceeasi ocazie, in textele lui Alexandru Paleologu*, Sanda Aronescu”, Tia Serbinescu’® $.a.:_,invierea chinuitului neam romanesc dintre vechile hotare”®®. De asemenea, ipostaze ase- mantoare putem identifica fn articole semnate de Nicoale Stroescu Stinisoarase, Dan Pavel*t, Sorin Marculescu®?, Tudor Artenie, Constantin Severin 4% Veri in acest sens conflictul creat fn interiorul Grupului de Dialog Social, evideniat de editorialele-protest ale lui Andrei Cornea si Gabriel Andreescu ~ Andrei Cornea, Delir monarhic, in Revista 22", Anul III, Nr. 19 (120), 15-21 mai 1992, p. 4; Gabriel Andreescu, Serisori in ,Revista 22 ‘Anal IIT, Nr. 23 (124), 12-18 iunie 1992, p.2. + Pentru o colectie de articole/simboluri si coduri de interpretare reflectate in presi vremii, fn urma vizitei regelui Mihai din aprilie 1992, vezi lucrarea Majestate, nu pleca!, Editura Anastasia, Bucuresti, 1992, passim. ‘8 Tlie Paunescu, De Pastele acesta, in .Dreptatea”, 24 aprilie 1992. + Gabriel Liiceanu, Citeva preciztri despre logica tui «ex-», in ,Roménia Libera", Anu! L, Nr. 14674, Serie now’, nr. 640, 29 aprilie 1992, pp. 1,2 18 Sorin Dumitrescu, Monarhul si monahul, in Ibidem, Anul L, Nr. 14676, Serie noua, nr. 642, 1 mai 1992, p. 1. % Alexandra Paleclogu, Adevdirat a inviat’, in ,Cotidianul”, Anul Il, Nr. 81(246), 25 aprilie 1992, p.2- Sanda Aronescu, Regii sunt oglinda aledtuirii sufletului, in Ibidem, Amul Il, Nr. 81(246), 25 aprilie 1992, p-2. 28Tia Serbinescu, Contravizita, in Romania Libera”, Anul L, Nr. 14676, Serie nowl, nr. 642, 1 mai 1992, P.3. ‘2 Sanda Aronescu, Regii sunt oglinda aledituirii sufletului, art. cit. 0 Nicoale Stroescu Stinigoara, in loc de prefatd, in Majestate, nu pleca!, ed. cit. pp.1-3- » Dan Pavel, Mai mult decat referendum, ,Revista 22", Anul II, Nr. 17 (118), 1-7 mai 1992, 3 Sorin Marculescu, Regele vindeodtor, in ,Romania Libera", Anul L, Nr. 14674, Serie now’, ‘Alexandru Murary i Vasile Iancuss, Formula purtittorului de speranté - anii de teroare o speranti gi 6 candeli”4 ~ a fost imbriitigaté gi utilizaté de Tia Serbiinescuss, Apostol Stan*, Barbu Cioculeseus” gi Sorana Coroamé Stancas®, Au existat, de asemenca, cel pufin doud formule mitice suplimentare, adiacente celor enun{ate mai sus gi care au conexat cuforia momentului cu trecutul si viitorul. Teza legitimitatii regelui construité astfel pe dimensiunea institutionalit gi actual a regimului monarhic. {n acest sens, prima = alternativa monarhiei constitutionale — apare in mod frecvent cu enumerarea avantajelor si mai ales in contrast cu republica postrevolujionard. Accasta din urmi a fost ipostaziatii, in materialele publicate in preajma vizitei din 1992, prin delegitimare istorica si ambiguitate constitutionald. Odaté cu ideea reveniri la forma de guvernimant care a consacrat Romania moderni, publicigtii au adus in discutie cel de-al doilea supliment al formulei de legitimizare, si anume continuitatea dinasticd, formula urmasului la tron. : Prezenta viitorului Principe Nicolae la manifestarile de la Putna $i Bucuresti ne face si intuim c& acest detaliu nu a fost intamplator. Emotia intalnirii cu nepotul Regelui, aga cum afirma Tia Serbanescu, ,ca o prelungire subtili a sperantelor”#®, intareste ideea continuitafii familiei regale, neglijand astfel detaliul legii salice. Scriitorul optzecist Liviu Joan Stoiciu a comparat chiar destinul fiului Principesei Elena cu cel al Regelui Mihai, aducdnd in discutie prima domnie a monarhului, la numai sase ani. Chestiunea legitimitatii a fost abordat’ nu numai in cazul persoanei regelui si a reprezentirilor institutiei regale, ci si prin semnificatiile evenimentului in sine. Apostol Stan a opinat c& evenimentul din 1992 a verificat tocmai masura in care monarhia, ca institutie, igi putea regasi legitimitatea in noua societate romaneasca*. Valoarea mitologica a vizitei regale a fost sustinuta puternic de prezenta Bisericii. Ritualizarea sirbitorii de la Putna a reusit, prin prezenta unor Majestatea Sa a fost in tofi ® Tudor Artenie, Constantin Severin, Vasile Tancu, «Stine traiesti, Maria Ta!», in Tbidem, Anul L, Nr. 14674, Serie noua, nr. 640, 29 aprilie 1992, p. 3. % Carmen Dumitrescu, Majestate, suntefi asteptat de 45 de ani, in ,Cotidianul”, Anul II, ‘Numéral 81 (246), 25 aprilie 1992, p.2 25Tia Serbinescu, Contravizita, art. cit. ¥ Apostol Stan, Ne-am regdsi legitimitatea, in ,Cotidianul”, Anul Il, Numarul 82 (247), 29 aprile 1992, p. 2. * Barbu Cioculescu, Speranfa intrupati, in ,Dreptatea”, 30 aprilie 1992. Sorana Coroam’ Stanca, Lacrimile Micului Prin in ,Roménia Libera’, Anul L, Nr. 14675, Serie nowt nr. 641, 30 aprilie 1992, p. 5. % Sanda Aronescu, Regii sunt oglinda aledituirit syfletului, art. cit.; Apostol Stan, Ne-am regisit legitimitatea, art. cit.; Toan Buduca, Situatie polonezd, solutie spaniold, in ,Cuvantul”, aprilie-mai 1992; Vartan Arachelian, Repararea unei despdrtiri dintre Rege si Patrie, in Cotidianul”, Anul II, Num&rul 82 (247), 29 aprilie 1992, p. 2; Adrian Niculescu, Daca s-ar intoarce Coroana la Bucuresti, in ,Revista 22", Anul II, Nr. 17 (18), 1-7 mai 1992, p.6. “ Tia Serbainescu, Onoarea salvatd, in ,Romania Libera”, Anul L, Nr. 14675, Serie nowi — 1643, 30 aprilie 1992, p. 1. # Liviu Joan Stoiciu, Pringul mostenitor la tronul Roméniei a inviat din basmele roménilor, {n ,Cotidianul”, Anul 11, Num&rul 83 (248), 30 aprilie 1992, p. 2. Apostol Stan, Ne-am regisit legitimitatea, at. cit. 236 Nagterea unui mit posteomunist: Vizita Regelui Mihai in Romfnia ~ aprilie 1992 amanunte noi, si dea o aurd de miracolé intregului itinerariu, Generarea vizitei, pelerinajul la morméntul lui Stefan cel Mare (clogiat de istoriografia proletcultista, el devine astfel un mit istorico-politic), asistenta institutiei erestine pe toatd durata evenimentelor (Putna, Bucuresti, Curtea de Arges), smerenia asumata gi afigatt a regelui, precum gi elementele ritualizante din momentul intampinarii la Putna (cu primire voievodali) intiresc o relatie sacralizatt de dimensiunile religioase ale regalitatii, Sorin Dumitrescu a evidentiat chiar faptul ci Regele a intrat in Bucuresti insotit de un calugars, trimitere directa la traditia descdilecatului in istoria legendar’ a romAnilor. Toate acestea au contribuit, in perspectiva construcfiei mitologice posteomuniste, la hasterea imaginii jonctionale dintre monarh si poporss. Mai mult, metafora monarhulai pribeag, alituri de monahul pelerin#, a reluat in profunzime tema dublei nia regelui - de uns al lui Dumnezeu si de intaistatdtor al poporului, ipostaziati de celebrul enunt ,prin gratie divind si vointa nationala”, Fiind unul din pilonii mitului vizitei regale, formula ritualizanti a relatiei rege — diserict - popor a fost introdusi de unii comentatori prin redobandirea menirii crestine a institutiei religioase. In acelasi sens, acestia47 au vorbit despre Inceputul unei revolutii pasnice infiptuiti de Biserica, in fruntea careia s-ar fi aflat un nou lider de constiint’, in spefa iPS Pimen, Mitropolitul Sucevei si Radautilor. Prezenta institutiei de cult in centrul vizitei regelui a nascut metafore interesante pentru un asemenea moment: ,invierea RomAniei crucificate”s8, ,cea maj mare mantuire morali si spirituala”, ,revelatie si sarbatoare nationala”#°. De asemenea, ideea dublei reintoarceri — a credintei confiscate de comunisti si a lui Dumnezeu®, culminand cu aprecierea din editorialele lui Gabriel Liiceanu referitoare la sacralizarea imaginii Regelui si a poporului — ,Un domn, un rege, un monarh exist pentru a garanta cA un popor poarti in el ceva sfant”s —, toate acestea au atribuit simbolic, Bisericii, un rol istorics*. Politologul Dan Pavel a vorbit in aceeasi cheie despre recdpitarea prestigiului Bisericii Ortodoxe Roméne dupa comunism. Potrivit acestuia, institutia religioas&, prin contributia sa la Gesfisurarea vizitei lui Mihai I, a reficut unitatea dintre ,simbolic” si -concretul istoric”ss, Dinamismul constructiei mitologice a fost dat si de amplificarea disputei dintre monarhisti si antimonarhisti, mai ales c§, asa cum au apreciat unii comentatori, inainte de acest eveniment, polemica dintre cele doua categorii ‘©Tia Serbinescu, Onoarea salvatd, art. cit 4 Sorin Dumitrescu, Monarhul si monahul, in ,Romania Liber", Anul L, Nr. 14676, Serie snows - nr. 642, 1 mai 1992, p.1. « Ibidem. # Ibidem. ‘© Tudor Artenie, Constantin Severin, Vasile lancu, St ne tritiesti Maria Tat, at. ct. # Gheorghe Grigurcu, Regele si Invierea, in ,Dreptatea”, 30 aprilie 1992. » Nicoale Prelipeeanu, Anul acesta Pastele a fost sdirbatoare nationald, in Ibidem, 30 ie 1992. are oiler # Gabriel Liiceanu, De ce regi?, at. cit. » Ibidem. ‘3 Ibidem. ‘Alexandru Muraru 237 . antitetice era inexistentii. Mai mult, momentul vizitei a dezvaluit gi absenta unui filon republican: ,Un curent de opinie contrar nici nu existé, de fapt. ‘Antimonarhistii sunt extrem de pufini in Romania i nu reugese s& determine ceea ce s-ar putea numi o convingere fermi, larg raspandité’#, Vartan Arachelian a observat cii tocmai oprirea accesului in yard a lui Mihai 1, imediat dupa revolutie, a sporit popularitatea acestuia - ,La inceput putini au fost cei care au imbritigat aceasta idee, uriagi e azi multimea care au constiinta acestui fapt” -, completind fn acelagi timp c& obstructionarile gi propaganda din trecut .au. revelat mulfimilor importanfa regalititii in caufionarea democrafiei”ss. in acelasi registru al confruntarii simbolice dintre adepiii gi contestatarii regalitatii, Cornel Nistorescu a subliniat lipsa cadrului adecvat luérii unei decizii in cunostinta de cauzii de citre romani si a adus, totodatd, in discutie crearea ,Ligii ‘Antimonarhice” de ciitre ,oameni preocupati de putere ce au scornit patimi si minciuni”®®. In urma vizitei familiei regale in fara, jurnalistul Horatiu Pepine a sesizat cl, datorit’ unei dedublari a societatii romanesti, Mihai I a devenit, dintr- dati, un lider de constiinja a unei parti semnificative din societate. Nasterea mitului postcomunist a presupus si ideea unei confruntiri — directe sau indirecte — intre istorie si prezent. Declarafiile lui Jon Iliescu dinainte si de dupa vizita regalé au incdrcat aceastd constructie mitologica cu ideea duelului. fn opinia celor mai multi comentatori a fost vorba de o disput& ima- gologica, dintre o idee si realitatea obiectiva. Seful statului s-a ardtat foarte deranjat nu doar de ecoul creat in jurul vizitei monarhului, dar mai ales de diferitele sperante pe care le-a nascut acest eveniment. Presedintele a finut si precizeze ci ,nu regele va rezolva problemele roménilor”, insistand in acelasi timp si pe diferenta modului in care este perceput suveranitatea intr-o republicd, respectiv monarhie:8. Dac in conceptia lui Ion Iliescu, regele apare ca un ,purtitor de cuvant intarziat al unui ideal si a unei institutii care nu e decat «o relicv a trecutului, nefunctionala si anacronici»”, aventura regalia fost comparati de martorii prezenti la eveniment cu un flux de comunicare si sperantis, cu un act al reluarii istoriei de la 30 decembrie 1947%, cu o continuare fireasc& a cea ce s-a inceput in 1989 sau chiar cu 0 concretizare a sperantelor revolutiei romane®, Aceasta atribuire a obiectivelor si idealurilor revolutionare momentului din 1992 a fost impart&siti de multi publicisti. In plus, avansarea comparatiei si a continuitétii in relatia simbolicd Revolutie - Fenomenul Piafa Universitayii — Vizita regala poate fi astazi inteleasi prin nevoia unor repere mitologice in 4 Tlie Pdunescu, De Pastele acesta, art. cit. #8 Vartan Arachelian, Repararea unei despéirtir dintre Rege si Patric, art. cit. %Comel Nistorescu, Venifi acasd, oameni buni!, in Expres”, 28 aprilie-4 mai 1992. » Horatiu Pepine, Unde vor duce limitarile constitutionale, in ,Revista 22", Anul IIL, Nr. 17 (118), 1-7 mai 1992, p. 3. # Victor Nifelea, Republicanism si cooperativism, in Adevirul’, Serie now’ ~ anul Ill, nr. 642,30 aprile 1992, p. 3: Nicolae Stroescu Stinigoar4, In loc de prefata”, in Majestate, nu plecal, ed. cit., pp. 1-3. % Marin Bucur, Incoronarea Romdniei, in ,Cotidianul’, Anul 11, Num&rul 82 (247), 29 aprilie 1992p. 2. Ibidem. 238 Nasterea unui mit posteomunist: Vizita Regelul Mihai in Romania ~ aprilie 1992 constructia unei opozitii, dact nu durabile gi autentice, cel putin imagologic: Remareim, de asemenea, o idee restanti a constitutionalistilor gi liderilor politic’ romani avansatti in presa vremii. Lipsa unui referendum asupra form de guverndmant a perpetuat aceasti discutie, Evenimentul din 1992 @ fost calificat drept un referendum ,spontan"/,veritabil” asupra monarhiei. Andrei Pippidi a dezvoltat aceasti idee gi a ajuns la concluzia c& ea poate fi privité drept stegisirea onoarei”, Mai mult, evenimentul a fost calificat de Marin Bucur si Horatiu Pepine ca o confirmare neasteptatii a popularitétiin. Secventa trecerii pe sub Arcul de ‘Triumf a amplificat tensiunea mito- logica si a sporit imaginea revenirii triumfale din istorie a regelui. Doina Uricariu a observat atunci ci aceastii imagine era un ,semn al suveranitatii”, in timp ce Tie Serbiinescu% a vorbit despre o simbolisticd aparte, ce a deschis apetitul oamenilor simpli pentru legitimarea istorici a personajelor politice. De asemenea, Carmen Dumitrescu®s a vizut in momentul de la Curtea de Arges reinnoirea jurimntului fata de romani al familiei regale. Cifra participantilor la vizita regelui a fost un mit in sine. De la evaluari care anunfau cateva zeci de mii de persoane (France Press), la sute de mii (Reuter si Associated Press — 0 suta de mii de romani”) si pana la cifra dat de CNN - un milion de participanti, majoritatea aprecierilor au intirit ideea unei explozii de curiozitate. A existat, totodati, si o zvonistic adiacenti a momentului, care specul*c4, in cazul in care un candidat de dreapta ar castiga proximele alegeri prezidentiale, s-ar produce o imediat predare a puterii in favoarea Regelui Mihai®, Nasterea mitului postcomunist a fost anticipat’ de o parte a comen- tatorilor, care au intuit, prin formule diverse, crearea, pentru istoria recent, a unei legende evenimentiale. Astfel, Carmen Dumitrescu s-a referit la 0 ,data pentru viitorime”®7, Nicolae Prelipceanu a retinut ,zvonurile din multime”®, iar Barbu Cioculescu a vorbit despre ramanerea datei in calendarul istoric ca 0 reluare a legiturii dintre monarhie si popor®. in acelasi registru, Raluca Stroe Brumariu a subliniat revelatia adevaratului drum pe care ar trebui si-1 urmam”, in timp ce jurnalistul Ion Cristoiu a aratat cA erodarea personalitatilor politice va duce la nevoia unei autorititi marcante pe care romani s-o mitizeze”. Tot Ion Cristoiu a fost cel care a inaintat doud teze interesante”. E] a luat in considerare & Ibidem; Horatiu Pepine, Unde vor duce imitérile constitutionale, art. cit. “*Doina Uricariu, Despre Suveranitate, in ,Dreptatea”, 6 mai 1992. 4 Tie Serbaneseu, Pe sub Arcul de Triumf, art. cit. “Carmen Dumitrescu, Mihai I nu si-a incdleat jurdéméntul de credingd si iubire pentru tara sa", in ,Cotidianu!”, Anu! Il, Num&rul 82 (247), 29 aprilie 1992, p. 6. % Die Péuneseu, Agentia France Press si adevirul, in ,Dreptatea", 30 aprilie 1992. % Carmen Dumitrescu, Majestate, sunteti asteptat de 4g de ani, art. cit. Nicoale Prelipeeanu, Anul acesta Pastele a fost strbéitoare nationalé, at. cit % Barbu Cioculescu, Speranta intrupat, art. ct. » Raluca Stroe Brumariu, Adevdiratul drum, in ,Roménia Libera”, Anul L, Nr. 14677, Serie nous ~ nr. 643) 5 Mal 1992, p.1. ” Jon Cristioiu, Un candidat la presedintie: Regele Mihai, in ,Expres Magazin”, 23 aprilie-7 mai 1992. 7 thidem, ‘Alexandra Murara 239 o posibild autogenerare a vizitei de clitre autorititile romaine gi a evidentiat c& s-ar produce astfel un succes dublu in favoarea lui Iliescu; acesta ar aparea in fata Occidentului ca un democrat convins, iar guvernarea condusi de Petre Roman ar fi fost atacatd intr-un punct vital pentru c& s-ar crea o antitezi cu obstructionirile repetate ale perioadei 1990-1992. In acelagi registru, Cristoiu a reusit si anticipeze forta proiectului candidaturii Regelui la Presedintie. Peste nu mai putin de doud luni, Partidul National Liberal a lansat aceast& propunere, generfind unul din cele mai viu disputate proiecte politice din perioada postdecembristi. Asadar, memoria colectivi a refinut vizita Regelui Mihai drept un eveniment major, tratat intr-o cheie postcomunista: incdircat de o euforie gi 0 energie inimaginabila, acesta nu si-a gisit nici astiizi finalitatea. Istoricul Andrei Pippidi a remarcat c&, intre evolutiile privind chestiunea regalitaii desfasurate dup’ 1990, acesta a rimas ca ,una din acele imprejurairi care se ivese foarte rar in viata unei generatii’7. Problema monarhici a ramas un conglomerat de ipoteze, speculatii si interpretiiri, in care vizita din aprilie 1992 ocupa un loc distinct. Evaluarea sa indicd o victorie temporara si incerta? a aspiratiilor monarhiste, a dezvaluirii personalit’tii Regelui sau a reconsiderarii legitimitatii pierdute in urma abdicarii forfate. Daca integrim si desfésurarea ulterioara a relatiilor dintre regalitate si autoritatile romane, prin prisma polemicilor din societate, ajungem sa considerim pe de-a-ntregul evenimentul pus in discutie drept mit postcomunist, caracterizat prin normalizare dubioasa, evoliitie sinusoidala i resemnare generalizata’s. Vizita Regelui Mihai din aprilie 1992 se prezinta astfel ca 0 constructie mitologicd, deoarece inglobeaza o structura cu elemente de adevar si/sau fictive in acelasi timp, dispuse potrivit logicii imaginarului (istorice si politice). Evenimentul de la inceputul anilor ‘90 a presupus sensuri simbolice multiple gi a dispus de numeroase sisteme de interpretare. Aléturi de afigarea unui ,cod” etic, se degaja astizi un model de comportament, o logic a explicatiei lucrurilor, ce destainuie un adevar concret, real, care raméne circumscris in societatea romdneasc4 postcomunista drept principiu célauzitor, simplificat si integrator”. 1 Republict sau Monarhie ~ 0 problemd de seriozitate eivict (Dezbatere moderatit de Dr. ‘Andrei Plegu gi consemnatii de Elena Stefoi, la care au luat parte Dr. Andrei Pippidi, conferentiar universitar gi cercetitor principal, Dr. Razvan Theodorescu, profesor universitar, Dan Berindei, membru al Academiei Romane gi presedinte al sectiei de stiinfe istorice, si Dr. Nicolae Serban “Tanagoca, conferentiar universitar), in ,Dilema", Anul I, Nr. 50, 24-30 decembrie 1993, pp. 6-7. Boyan Manchev, Postcomunismul ca simptom, in ,Dilema Veche", Anul IV, nr.198 ~ 25 noiembrie 2007, 16 Ibidem. + Lucian Boia, op. ct, pp. 7-8.

S-ar putea să vă placă și