SSA I 75 9. 4 ,_:_TINERETUL NATIONAL LIBERAL {| ——_-—_————_ ELUGOES | OAMENI! REGIMULUI NATIONAL TARANESC DEMAGOGIA DEMASCATA DE Dr. S. CRISTOFOVICI Seuiot ECA ae ACADBMIEL * ROMANE, AUGUST 1933 sole 33 4i rug@aar pe cel In urt timp s’a i usistica. Mistica Man soxptele si imaginatia se coark pe nesimtite, se rasp dese si se amplificA urzind miatul unei atmesfere dar foarte enervante. Si in sur- dina mistericas} faniezie] mar- cotizante, multi il vid ve ostrach. yatt] ispasitory al exegezelor coe titutionale asezat pe triped zat de a prooreci. Poate ci in a emanatiilor mefitice, omul dela Badacin, s’ar decide sk vorbeas- ca, Supranumit astfel, ai impre- ca este vorba de un oracel. In realitate, un oracol la Bidi- cin nu are sens, nu poare fi con- ceput in pers soana jegn a d-lni fulin Maniu — ori cat ile sibilic si de pertinamente ar vorbi — nici chiar de mintea celui mai fanatic si mai mitie politicist antic, Si ca orice mare taciturn, d-J}° Maniw nu comunied eu ‘oa-menti, nu comunicé pentruct nu. are ineredere in ei, De aceia, tace. Taree meru si nu vorbeste nici chiar atunci cénd este pro- voeat. Fata de ce nu poate fi vor- ba de existenta unui oracel ia Badicin. 'Votusi in witismul timp Sa produs wn nomen parado- xal. Vor came sii cousulte si un oracol mut. Si cum la Bada- cin se crede cai exista asa ceva iati-i porniti cu tot dinadinsul pe cale intr’acolo. Printre aces- tia se numiars® si d-l Gr. Filipes- cu, presedinteie soc. de telefoane si Discom-ului. Prefacindu-se ispitit si atras de tacerea misterioasi a eremtu- lui anachoret, d-sa s’a decis sa faca o calatorie de... studii si de... curtoazie la Badazin, justi- ficlindu-si pornirea ca isvorata dintr’o deosebita pYred-lectie or- ganici pentru camenii parasiti de majoritatea oamenilor. Si »independent“ si degajat pres?- dintele celor dowd’ mari si grase societati, a bitut la usa tacutu- lui turn de fildes a... tmaltulwi d-sale protector. A — aa Vedeti predilectia organica 2 dlui Griguta. Intelegeti, d-sa a fost impuspe vremuri doe d-l Maniu ca pre- sedinte in consiliile de adminis- tratie societitilor mai sus a- mintite, coiace d-sa nu ignora, si de aici obsesia si irezistibila pre- dilectic pentru: oame parasiti ade majoritatea oamenilor. Ajunsi ce, d-sa a imbinat in mod fericit reciprocita uner enevozita{i subtile, atragandu- ne atentiunea asupFa unei cons- piratii de sapte ore in fata foto- Regelui, aflath pe e ma- sit tin mijlecul salonului § d-lui Juliu Maniz. Dar, era si 9 necesitate tactici ea d-1 Grigut’ Filipescu sii joace pe dowd tableuri, penirucd asa cere regula dupliciadtii gi a me- najarii unor jnalte resentimente, stiut fiind ca d-sa a fost obiectul unej atent"uni deesebite din par tea Suveranului eu ocazia inau- gurarii nowlui palat al see, anon. yom. de telefoane: Practice voerbind drmmul Bada- cinuluj are insi ceva insesisabil si aseminitor cu drumul Canos- sei, desi d-1 Julin Maniu nu are intentiunea sa umileasea pe ni- meni. Nu comentim maj departe semnificatia acestei vizite, pen- truch nm vrem s& risturnaim premiza dela care am porni ganin durite d-lui Manin nu pot fi tHl- miicite. Ou toate acesten luctu- vile se petree asa cum se petrec. Ce vreti oamenii swat cariosi ex gi acum (rei mii de ani ei mere piicay fa Bae n, daca nu pet merge ia Delphi, Dodona sam pi Sufletul omenese este foar rple si inuvaluit de mister; de-aceia greeii antici ca re cunoasteau foarte bine hologia oemului si toa sulletului siu mu se sfiau s sireti si mincinosi. Oracolele eran un exmpliu de abilitate si de siretenie. Raspunsurile ; tesei Pythia eran evazive si cu deus intelesuri si totusi grectio eonsultanm pentrucd se compia- ceau in propria lor minciuna. Cu d-] Maniu insa, luerurile se petree altfel. D-sa fiind mut, nu minte — esi putin verbal. Totusi oamenii, cari si astizi ca si ieri sunt mai mult dornici de minciund gi de intrigé decat de adevar, 11 afuma, il Cima fie si jl vacaie pe d-l Maniu, doar o vorbi. Dar, Sfinxul tace, tace peniruci nu are ineredere in oameni. ¥n definitiv ce ver ocamenii si fie dela d-] Maniu, sau teai de «yabi, ce vrea d-l Mania ?Unit pretind c& vrea republiea, Alii ci vrea reintronarea ordi- nei morale grav comprormis® in ultimul timp. Al{ii e% are un prograuy vast de refacere a Ro- miniei Mari. Altii ci pandeste momentul ca sa se declare sef al miscirij nationaliste de extrem dreapt& cu nuantii national-so- list®. ALMii ci d-sa este si rima- ne soldat credincios al partidu- Ini national-tairdnist. Fapt cert este inst ei d-l Ma- niu nu se grabeste. S’ar pirea ci metoda sa se re- zuma in festina lente. — Unii pretind ca aceasta ar ehiar matrele siu talent. Este in adevar in aceasi& for- 4a de inhibitie a unui om expre- Siunea unei anumite ecuatii per- sonale. A nu da ragaz ganduri- lor si se exteriorizeze in slove numai-declit presupune si ai in- tr’advir o mare putere de auto- constrangere. acesta nu ne surprinde fiindeadr cunoastem instinctele d-luj Maniu in. ma- terie de tergiversare si de per- tractare. Cat despre filozofia cu- prinst in aforismul citat, ea ne se potriveste deloe cu o psicho- logio at&t de sucit’i. Fire nega- tivisti si totusi megalomani, so-8 vilitloare si extrem die prudenta, ea nn poate si insemneze ,,ca- racter hotirat nici viziune, nici orizont, nici prevedere si nici au- reola unei noui glor Prompti sau lenta, ecuatia per gonali a d-lui Maniw persista to- tusi a fi un centru de atractie destul de seducator. Dece? Pentruca toata linea vede ci omul sta la phinda. Si mistica Maniu umbla din guri in gura. D-1 Maniu sta’ retras, d-l Ma- niu tace, d-l Maniu stie, d-l Ma- niw face, d-1 Maniu... d-l Mani... d-l Maniu... Ti rugim pe d-l Maniu si ter- mine cu d-] Maniu.Meditati e-ier Ministril Departe, in piteresti si linistite ecolturi ale naturii, stau tihnifi in- tinsi pe chaise-longue-uri, sau tola- niti, pe sofale moi si in puf, oa- menii nostri politici, multumiti de legiurile pe care le-au dat {arii. Firi contemplative si cbese stau incantati si mediteazi a lene ia iscusita si uimitoarea ler compe- tenta. S’au, dornici, cimd de raicoroasa atmosfera& alpina, ciand de vraijx ispititeare a miarii, se harjonesc sglobii, ca Cupidon cu copiii, iu exeursii reintremitoare, cutree- rand diferitele statiuni balneo-cli- matice, din tara si strainatate. Sinaia, Movila, Techir-Ghiol, Lide, Mente-Carlo, Royat, Vichy, ete, aw o rezonanta muzicala pli- euté si un farmee jrezistibil. £ picat, ca dup& atét de mari guccese, surmenaj Si extenuare nervoasi, cheltuiti din plin pe altarul democratieci, si nu evadezi micar ip timpul verii, din zipu-10 geaia chinuit a Bucurestiului — Gand pati si ai cu ce, Vacanta petrecuti in vilegiatura si imea in striinitate, e un divertisment a- greabil si o riisplata bine-meritata i, mai ales doamnelor, mult cate, in noptile de nti atteptare, a sotiler exasp' extrem de occupati si de absor- Ei, dat. Aga e demecratia. Din cand in cand, te mai de- prima, si ca s& te reconfortezi, Mai sorbi din cupa tonifianta a a- ristrocratiei. — ,Dar, poporul n’are paine. — Da? — Sa mindnee cozonae t... Of Infurtunata Regina Marie Antoinette, pentru atest raspuns inuman te-ai faeut impepulara si te-a decapitat poporul ft... Mai doriti exemple 2 Va proectim desfranata viata 2 Luxuriei Messalina, a lui Cesar si Lucretia Borgia, cari au ispasit amarnic, insanitatile si macabrele lor excese. Dar, unele popoare sunt - mai blinde si extrem de rabditeare, Astfel, recent, fulminantul Tro- izky, teoreticianul recuncsert al bolsevismului ,electriza in numele sfintei demagogii, multimile fli-miande, cutezdnd aparit, in fata ler, in postura faseinanté 9 unui aristroerat impecabil, purtand frac si pantofi de lac. Lenin, Zi- novijey, ete, nu Sau abitut nici ei dela ace i conduité, iar sim- paticul si pasnicul burghez, Litvi- now, reprezentantul oficial al Se- vietelor ca si glacialul Stalin, sicau asigurat miliardele him- bate fn aur, depozitandu-le ca grija, la bancile elevetiene si americane, in timp ce foametea bantue, neinduritoare, in raiul belsevie. Meditati d-ler ministri, ai Parii Remanesti, si ia urmarile mon- struoasei d-vs. demagogii. Pose- dati, cum sunteti ,de demeonul le- giferomanici, afi lunecat pe o panta extrem de periculoasa, Democrafia de care ati facut a- tata paradaé, dar pe eare ati prac- ticat-o a de gregit g inceput sai va asfixieze. Numeroasele legi pe cari le fabricat ca si va mentie respi tia, sunt tot alat de efieace, ea si baloanele de oxigen administrate muribunzilor, Intreaga ‘ d-vs, legislatie nu poate fi sccotiti decat ca rezulta- tul unei disperate goane dupa vo- turile extremei stangi. Ati incer= cat marea cu degetul (ve ti i legis-12 latia, muneii) ca si va recipatati Mopularitatea, falya popularitate pe care ati creiat-o gi ati perdut-o prin practica acel i demagogii,. Ati ticut concesii peste concesii spiritului insurect si subversiv, gi nu wati gandit ci edificiu, Statu- lui peate sii se pribuseasea sub a- saltul intimidant al numarului nar ectizas de cleroformul anarhici, {Keandu-va asifel, direet raspun- zitori de totala d-vs. lips& de au- toritate. Si in timp ce abuzurile, qurpitudinile si. Tredemontadeie d-vs au ajuns de pomina, poporul a ajuns ja sfarsitul ribdarii sale. Meditati domnilor tf... Nu repetati exemplul galeriilor Borgheze al Mariei Anteinetta gi a lui Trotzki. Sancationati pe — cei cari do- sese — ca si Sitalin _ milioancle furate in straindtate. Jar, pe ,eurcpeanul Mihalache, care toati ziua face paradi de itari si noaptea doarme in pijama de mitase nu-l mai trimiteti peste granitd% in frac si in pantofi de lac. Meditati la viata demn& si pli- ni de modestie a unui Duea, si Juati ca exemplu calea luminos' proectati do caractercle proemi- nente si pline de probitate a ma- xilor dispiruti Ionel gi Vintil& Briitianu.13 Viti prudenti d-lor, nu fiti pro- dici si den :i poporul nu core panem et circences. un minimum de intele- i si un) minimum it la el, nu in Fo- u si fie satirizat de nou Juvenal, care adresase, pe dreptate, Romanilor din e- peea deeadentei, cuvintele amaru- Meditati domuilor Ministri. lui dispret.ONOARE INVINSILGE Intwun articol precedent, publicat anele acestui ziar, spuneam e& ultimii zece ani ce leg! slat e mun- citorcasca im Romania, aw cr 3 stare de drept si de fapi, care nu mai poate fi destonsiderata. Anu- mite exigente si anumite Considera- fiuni de ordin setial, economic gi medical, stau la khaza acestei legis- latil, care cu teate sciderile ci se impune hotérat in orA€nduirea juri- dick a statului. Fireste, e politica revlS de prevedéere, desprinsa{ din realitati, si un spirit clar de viziune anticipatcare asapra inalteler inte- rese de siat, ingiduie cu prioriiate Promovarea problemelor de trepi- canta acttualitate, si rezumi teva Gin infelegerea vremurilor in per- manenta schimbare. Peniruca, reali- Zarea sinGer& si eficacte a unor de- ziderate, adanc intemeiate pe desci- frarea intrebarilor de m@ime ale so- cietafii, impune si creiazi o noua orfine juridica, ceiace insamneazad un pas inainte pe Calea progresului gi o noua chezasie de pace sotiald. Ori-cum, putinfa de a imbina in mod fericit preocupadrile de bine cu scopurile colectivitafii si a le adagta16 in mod util la angrenajul normelor si imperativelor actuale ale viefii de stat, apare ca un Complex de Cea mai mare importanfa. Rezolvarea lui cere tact, pruden{a si muita buna eredinti, Mai ales buna credinja cfnd este vorba de binefacere. Or, modul cum functioneaza as- tzi serviciile de ajutorare 3i de a- sisten{A medical4 ale Casei Centrale de Asigurari este maj; mult decat lamentabil. Zilnic se plang munci- asigurati de felul cum se com- porta cu ei funcfionarii acestei in- stitufii, cari ij brustheaza, ij am A sii poarti pe drumuri i&candu-le astfel tot felul de greut&ti si de si- cane. Ba, se mai semnaleazd c& se tam ,,pierd“ si actele morfilor, din care Cauzd familiile nu-si pot ridica ajutoarele, in timp ce internarea in spitale a asiguratilor polmavi intam- ping mari dificultafi In schimb, capriciile Calpurniei sunt admirabil satisficute aic!, jar numele ei se bucura de o mare fa- voare. I se acorda usor tot felul de privilegii, multa punaveintéa si o inalts protectiune. Astfel, prin in- tervenfiuni directe sunt servite pe spranceana diferite doamne si dom- nisoare, Cari sub anumite pretexte obtin consultafiuni de complezenta — mai mult pentru a se indeplini o formalitate — pentruca apo}! sa fie declarate bolnave de... intestine siin consecinta sa li se prescrie un tra- tament, evident, nu medicamenios, ci ortopedic, cu corset sau centura,17 In realitale nu este vorba de vre-o afectiune gastro-intestinala care s& neCesite interven{iunea acestei arte, ci pur si simpu de piastrarea... si- Iuetei, adic& de corijarea gi preve- nirea diformititilor corporale. Deci pe baza unui bon al Casei de Asi- gurari se poate confectiona usgor gi in mod gratuit la ori-ce mare maga- zin de ortcpedie din centru, 9 minu- nata centur§ Care Costa intre 1500-2900 lei bucata. Alte Cucone- turi mai simandicoase obfin favo- ruri si mai si... Vilegiatura la mare sau la munte gj diferite tratamenie — uneori inutile si extrem de Cosii- sitoare : diatermii, amalize, et¢., in timp ce tratamentele imperios nete- sare sunt neglijate si amanate de azi pe maine din lipsa de... medica- mente. Iati unde se duc si cum risipesc banii asiguratilor! Tat cum injelege regimul national -t& nese s& asigure pacea sociala! Prin jux, si prin jaf. Mijloace si fonduri ? Cote mari la asigurar Or, cand pa- tronii scad salariile asiguratilor din cauza cotelor prea excesive la care sunt impusi, intelege ori-cine ¢4 nu- mai de pace social& nu _ poate fi vorba. Chiar constructia palatului aces- tei institufii este o jignire gi o sfi- dare adus4 bunului sim}, pe vremu- rile acestea de lipsd si de criz&i ge- nerala. De fapt nici nu Cadreazai o opera de binefacere si de oCrotire sociala — care stim cat de greu se injghebeaza — cu actiunile de risip 218 si de adonare intr’un lux somptuos. Mai ales, a epata siracia si smere- nia muncitorilor nostri cu fotolii grele de plele, cu sali de gedinte fes- tive in purpuri romana sau in al- bastru azur, Cu covoare scumpe pe jos, cu perdele de plug gi portaluri de marmora la astensoarele rezex- vate domnilor directori si subdirec- tori generali, e un mare dispret si e@ provocare, i-cum, a organiza la adapostul unor mevoi cu adevdrat impericase, © atare batjocuri si o paredie de ajutor degradant si umiliier, in timp ce se intrejine o intreagd ar- mata de posiuri politice din fendu- Tile aflunate pe seama une! unci spoliaie, care abia se chivernisesis cu te miri ce, intr’ec cumplitg mize- rie fizic&{ si morald, este mai mult decat degradant, este detestabil si profund cCondamuabil. este regretabila constatarea ca raai in toate cazurile unde trebuie s& primeze ideia de autoritate exist& o anumitié miopie a spiritului orgé nizator care nu poate s& vad prin alti prizma&, decat prin aceia a b baelei, a neorAnduelei si a confuziei generale. Reicse, in adevar din ateasta men- talitate catilinar4{ a politicianismu- lui nostru, o anumifts laturd a ipo- criziei demagogice, prefatati pate- tic de o retoric& mieroasi, care cats, s& se punt cu ori si ce pret in sujba democratiei. Le place mult politicianilor nos-19 tri si li se atribue virtuti si senti- mente pe cari nu le au. Megalomani din fire, ei accepti cu ugsurin{a, ori-ce supracstimare a valorii lor personale. Opinianile avantajoase despre ci tnsusi, ca si simtimintele ridicate despre demnitatea jor per- sonalit, le admixa $i le contopesc ca convingere intx’un legitim $i exhu- berant orgoliu. Moliére, auterul ini Tartufe, care a flagelat at&t de grozav ipecrizia, stia bine cS ca este un omagiu adus de viciu virtufii, De aCeia, practica ei, a laudeler desarte si a preien- thunilor de vanitate absurda, nu s’a resmtit inc& de supliciul vergelelor si frazelor Ini biciuitoare. Be aceia traim si azi ca si pe vremea ini Mo- lire ceplesiji de acetleasi grandori omenesti, de acelas fariscism imund, si de atelas rigcrism aparent, sub care se asCund moravurile si ce~ sele celei mai disolute filotimi: Peste tot lips& de claritate. Lipsa de puritate. Nimic nu limpezeste viata noasira politica. Lipseste oxi- genul netesar combustiunilor imo- rale. Lipseste aerisirea, ozonul ge- nerator de prospetime. Lipseste tot. Un singur lucru nu ne lipseste: ,,ti- chia de margaritar“. Dar, aceasta-i onoarea pe Care am acordat-o invinsilor... muncitorilor ! Victis honos! Sa nu se inteleagé onoare... mi- nistrilor ! * ACADEMIBI*