D. A. GHEORGHIU-CIRISANU TRIUMFDL MINCIONE! DEMOCRATISMUL DE AZ! SCRISGARE DESCHISA, ADRESATA D-LUIIGN MIHA- LACHE, DEPUTAT, FOST MINISTRU, VICE-PRESED PLOES TI — 1928 — L x rcoN “te ACADEMIE! ROMANE, * ANUL VE Ke. 105 - 114 MARTIE 1928 DREPTATEA SOCIALA Greet de lapte pentra aptrarea drepturilor omuiui si armonizarea intereselor tululer claselor sociale Director-Proprietar: D, A. GHEORGHIU-CIRISANU Abonament 150 lei pe an. D-nil Magistrati, Profesori Preofi si tn gereral toti Functlo~ narii si taranli ver plati 80 anual Redactia si Ad-ti edactia si Ad-tia | ADARE LA 1 si 15 B.A. GREORGHIE-URMU | Are rischer SUNT — MIZIL — Triumful minciunei Serisoare deschisd, adresatd D-lui lon Mihalache. deputat, fost si viitor Ministru, Vice-Presedintele Partidului Nafional-7Tdrdnesc. Domunule Mihalache, Lumea plecénd uluité dela congresul Partidului Nafional Jaranesc, finut sub prezidenfia D-voastra Ja BuzSu in ziua de 15 lanuarie 1928 si fiindc& a- proape zilnic primesc corespondenf{a si sunt acostat pe sirzi sivizitat acasé de oameni de prin toaie p&rfile judefului, nedumerifide ceace s’a petrecut cu mine la acest congres, ma véd nevoit a da oarecari lamu-_ riri pe calea publicitaf{ii, pentru cunostinfa celor ce se intereseaza de modesta mea persoané. O c&rpa, o otreapa, dupa ce se. murdireste ster- gandu-se cu ea negreala dup& fundul tingirilor, se aruncé la cog ca sé _se spele, D-le Mihalache, pentru a mai fi si alté data intrebuinfat& si desi am facut remarca c& D-voastra n’afi avut nici ma-2 car acest menojament pentru mine, ci m’aft aruncat de-a dreptul la maidanul de gunoaie ca pe o ne-~ *rebnicé caérp& ce nu mai poate fi utilizata, fin to- tug s& va spun dela {nceput, D-le Mihalache, c# eu nu sunt céine ugernic gi c& chiar aga aruncet —cum n’afi aruncat D-voastré din partid, — nu voiu bate la usa altui partid. ee Cand vad ca poetul — care a plans cel mai du- fos suferinfele sarmanului nostru popor, — ajuns la putere a batjocorit pe cei plansi cu lacrimi de crocodil si a furat cu camioanele si fara pic de milé sudoarea fSranului, pentru a’si cladi palate gsi castele ; cand vid cé un om ca D-! General Ave- rescu, in Care gsi eu si intreg poporul ne pusesem nadejdea ca intr’o fericité gi Salvatoare Stra, in pragul batranefelor gsi spre sfArgitul vietii isi bate joc pentru a treia oara de el gi de aceasta blago- slovité tara, patronand cele mai fioroase jafuri;— desi, dela o varsté oarecare chiar si criminalii f&- eandu-si bilanful pacatelor lor incep a da acatiste si a se pocd’i; Cand vedem cum cei mai inalfi demnitari ai Statului se preteazd la cele mai jos- nice potlog&rii si jafuri; ba chiar si un cucernic p&- rinte—educator universitar—care c&nd sloboade vor- ba din gura par’c& te unge cu miresme—gi totus ajuns: ministru,—isi infige siel colfii de hienaé pradatoare in istovitul hoit al poporului, cand dar ne gasim asa cum ne gisim: batjocorif!, birnicifi si ajungi in sapé delemn, orice cetafean cinstitsi dornic de o viafaé mai pujin am&rété, nu ’si poate indrepta pri- virea dec&t spre acest puternic partid, care unit cu partidul marelui Roman si ilustru Profesor Nicolae forga,este ullima rezerva gi nadejde de desrobirea vrednicului si oropsitului nostru popor, care poarta prea de mull& vreme {jugul robiei unor netrebnici politiciani. Ca om cinstit si de bun& credinta dar, declar ca a~ cesta este gi crezul si nadejdea mea, D-le Mihala-3 he, si ca unul ce peatru prima oaraé in viata mea «dela acest partid am primit botezul politic, — pe -care nu l’am schimbat niciodaté, — declar_ ca nu’mi sschimb st&p4nul gsi chiar gsi fara voia D-voastra, voiu continua s& rém&n sub faldurile acetuias dra— @el, pe care’l voiu sluji gi mai departe cu devota~ smentul céinelui fafé de stapanul sau. . ee Nestramutat dar fn credinfa mea polilica — si ~dand cele mai formate asiguréri ci nicodaté nu -voiu sluji decaét numai pe oamenii cari in mod sin- »cer voesc binele acestui popor, — sica_ unui ce n’am urmarit si nu voiu urmari niciodaté in politica in- terese personale, ci numai_ binele obstesc, jin s& fiu pe deplin infteles de cilitori, cé daca prin a- ceasté lucrare biciuesc nigte moravuri uraie, n’o fac dia spirit de raézbunare sau de opozijie contra propriului meu partid, ci numai pentru a atrage a~ tenfia politicianilor nostri dela centiu asupra unor wele cari trebuesc neap&rat gi urgent indreptste, Si acum pentru lamurirea opiniei noastre publice, 34 narez faptele: Istoricul Conflictului. Ca ocazia intrunirei finuté la Buz’u de D-i Mi- thalache, in ziua de 15 Noembrie 1927, dandu-mi-se rolul unei a 5-a roaté la céru{s’ — ajutor de sector, —gsi mai apoi afland c&é discuténdu-se chesiia in- 4rarii mele ia parlament, mai marimile judejului ar fi hotérét ca — dac& as avea si eu aceasta pre- tenjfle —s& mi se gaseasc&é un loc ca sé cardidez in Basarabia, nu in judejul meu—ma mir c& nu m’au trimis in Siberia, —socot c& m& géseam in drepturile mele ca s& reactionez fmpotriva gravei ofense ce mi se aducea. Plang4ndu-m& D-lui lon Mihalache de aceast& jignire gi arStandu-i c& in situafia ce mi se aran- jase nu voiu fiin m&asura ca saslujesc nevoile po-4 porului si c& m& expun si fiu huiduit si chiar scui~ pat de acei cari nadajduesc intr’o indreptare prim actiunea si activitalea mea— aga cum am propo- vAduit prin scrierile mele, — i-am ce1ut voie ca sa candidez si eu la se organizafiei judefene. D-I Mihalache mi-a spus ci n’are nimic de zis, dac& eu voiu intruni o majorifate remercabilé, — iar eu i-am r&spuns c& nu ma vreou nici eu, dac&é nu voiu intruni in intreg judetul peste 80 la suta de gla- suri pentru mine. * Avand deslegarea D-lui lon Mihalache, am alc’ tuit un manifest si liste cu numele tutulor candida~ filor, din cari am imp§&rfit o parte, cat mi-a ingé- duit tim ul prea scurt ce mai raémésese pani la ziua congresului. Cu ocazieimpar{irii manifestului intr’o zi de térg In orasul Mizi!, toaté Inmea — {arani, negustori, me- seriasi, etc. — mi-a aratat cea_ mai deosebité sim- pa si urari de succes. —(Un comerciant c&éruia i-am prezintat lista spunand c& isc&élesie cu amén— douaé mAinile pentru mine, c&éci m& vor tofi comer- cianfii si tufi fSranii, un b&tran dintr’un grup de clienfi {4rani ce se g&seau in pravalie a réspuns fextua!: ,Asoi ducd n’om vrea, domnuie negustor, nici pe D-l Gheorghin Ciriganu, mai bine ne lepa- dam si de Dumnezeu“*?). Pretulindeni unde m’am putut duce, am fost pri- mit cu cea mai mare dragoste si cu unanime uréri de izband&. Parte din {arani mi-au scris, alfii dela distanfe de zeci de kIm. au venit personal — dela camp st dela deal — ca sd’ spundé c& merg in persoan& la congres pentru mine si au mers in a- devar, s&rmanii, sute de ingi la congres. Dac& D-f Mihalache s’ar iuteresa pe la hanurile unde au tras faranij, ar afla cinumele Gheorghiu Ciriganu flutu- ra pe buzele tutulor, desin’am dat nim&nui 0 fuic&é micar, — oferind unui grup de {drani plata trenu- lui la inepoere, au refuzat categoric, spunénd c&5 ei au venit pe spesele lor, dar ca se jnapoiaza a- lance mahniji de cele intaémplate la congres. Desi adversarii mei au intrebuinfat bautura si toate mijloacele de conrupfie, — seful unei organi- zafii comunale plangéndu-se c& el singur a chelluit peste 50000 lei cu bautur& si mancare, dand sibani din m4n& gi unora gi bitaie gsi totus si-a marturisit neputinja de a stavili curentul pornif pentru mine, —{Sranii din multe comune ins& — constienti de primejdia nereusileimele,— au pus pe dele gali sa jure in fata Icoanelor si pe Sfanta Cruce, ca ma vor vota pe mine gsi dovada curentului pentru. mine s’a si remarcat la congres, prin vociferarea mulfi- mei, care cerea ca alegerea s& se faca prin yot secret, si pentru nimeni altul n’aveau interes s& cea- zv& acest lucru d2cat numai pentru mine. Aruncat ca o otreapa. Eu v&zand ostilitatea D-lui Mihalache cere m’a Gmpiedicat de a mi continua cuvantarea inceputa la Gntrunirea ce preceda congresul,—in care voiam -s& l&muresc unele chestiuni de mare importan{s,— i dandu-mi seama de grelele vremuri prin cari tre- ‘cem, ca s& nu fiu invinova{itc& prin alitudinea mea as provoca zazanii si discordie in partid, mi-em in- ghifif amarul si mi-am impus si dureroasa jertfa, ‘deciarand Ja deschiderea congresului ca’mi retrag -candidatura ce’mi pusesem la sefia organizafiei ju- defjene, facand apel in acelas timp catre congre- sisti ca unifi cu tofii, s4 pornim la lupta sfintei dez- robiri. Nu numai c&é nici D-I Mihalache gi nimeni n’a suflat un singur cuvant macar pentru a releya ac- tul de’ abnegafie facut de mine, dar spre marea mea surprindere gi’ indignare, cands’a cilit lista co- amitetului judefean, remarc c& numele meu nu figu- @eaza nici macar in coada cozii celor peste 40 de membri trecuji —- adhoc gsi cu usile ‘Iinchise — desiprintre alti: mofmoloci incapabili de ceva, se g&— sesc unii cari sunt asa de recent yenifi in partid,. Inc&t n’au avut nici macar timpul necesar ca sa sé primeneasc& cimaga cu care se giasea in partiduk: din care au plecat]] Este foarte trist si chiar dureros, D-fe Mihala~ che, ca la oameni_superiori ca D-ta s& se gasea-~ sce& ssa de adanc incarnat sentimentul résbunarii.. inc&t s& nesocoltifi si s& batjocorifi pe un om ce mine, pentruc& am avut curajul de a va ataca si pe D-voastraé prin scrierile mele, fapt despre care vafi plans gi la congres. Critica dreapt& si cinstita nu este condamnabila,, D-le Mihalache, si intrucét eu nu v’am atacat de necinste, ci de greseli, de prea multele greseli {a~ cute — si cred sincer c&é nu D-ta ai fost cauza, ci fleoarjele cari faceau curvas&rie cu partidul liberal, —n’aveai nici un motiv ca sa te superi pe mine gi s& m3 batjocoresti, inloc s& ma imbrafisezi, pen-- tru cinstea D-tale gi pentru ina&lfarea partidului nosiru. In afar&é de faptul ci eu m& deosibesc de poli-- ticianii de duziné, dar fiind dedublat si cu misiunee de manuitor al condeiului pentru luminarea popo— rului, nu’mi este ingaduit a crufa nici chiar pe fra- tele meu si deci nici pe D-ta. Gazetarul facandu- gi onest datoria aduce reale servicii si publiculu® gi conducAdtorilor destinelor {&rii si cei de bun& credin{a si dornici de binele obstesc, sunt datori s& aiba chiar recunostinfa faf& de cei ce le araté: greselile, pentru a lua masuri de indreptare. Eu care prin suflet sunt {rSnist cu 30 ani ina~- inte de a se naste partidul {éranesc, am privit cu adancaé mahnire si am atacat prin scrierile mele- crima comisé de curvele politice, cariau rapus Fe-- derafia injghebaté in primul moment al pornirei ska prin care s’ar fi putut. aduce mult bine Statului gi fn special {aranilor. Si tot in sarcina acelor migei arunc si faptul c& in timpul guvernarii D-voastra franul a fost tratat cu accias vitregie ca gi mai fnainte si ca si dupa céderea D-vs. dela putere- Nici o scuz& nu se poate invoca c& in timpul gu- wernarii celor too de zile nu s’ar fi putut da {a- ranului micar unelte, scule, vitele, hemurile si ve~ hiculile ce i se luase odataé cu pornirea lui pe front. Erafi_ ministrul Agriculturei_si Domeniilor, D-le Mihalache, si desi depozitele Statului erau pline si pe atunci, totus—ca si mai inairte de a lua pute- fea tot asa si dup& ce v’afi instalat in inalta dre- gatorie,—se scurgea gsi ziua gi noaptea pe toate goselele cirezi de boi si de veci, turme de oi, her- ghelii de cai, convoaie intregi de c&rufe. hamuri, scule, unelte si tot felul de materiale si masinérii, dar n’am cunoscut un singur faran m&car, care sé fi fost chemat ca sa i se spuné:.md frate-meu, winainte de a te trimile pefront, te-am finut 2 ani ~concentrat, plerzandu-fi rostul trebilor de acasda st ~apoi fi-cm luat siboi si cai gi hamuri si cdrufa si ~fe-am trimes si pe tine pe front, unde ai luptat st wai suferit toate lipsurile, si pentrucd ai avut no~ »rocul sd scapi cu zile sisd nu’fi lagi ciolanele pe »meleaguri streineé— cum si le-au Idsat peste 800 wmii de tdrani,— hai sd’fi dau si fie in locul bo- enurilor de richizifie mdcar ceace fi-am iuai*, dac& nu gi alte scule necesare muncii cémpului. Usturé adevarul, D-le Mihalache, dar daca’i a- devér, n’am ce’i face. $i nu se poateinvoca moti— val c& in intervalul guvernarii celor too de zile nu s’ar fi pulut face aceasté operatie siopera de mare dreptete pentru {aéran. Printr’o circulara si printobe si goarne, in 2-3 zile s’ar fi putut vesti intreaga fera ca s& se prezinte fiecare cu biletul galben — invechit de vremuri gi ros acum de goareci — si in to-15 zile—necum intr’o 100,— toaté operatia ers terminata. 78 Nu i se f&éea {aranului o favoare, o pomané, ci i s’ar fi dat un drept sfant al s&u si daca s’ar fi procedat aga, n’ar fi fost nevoifi_biefii {areni ca ant de zile dearandul s& intre cate 2-3 insiin plug, sé sg&rie pamantul, pentru a’siprocura d’abia maméliga necesara, si ar fi prosperat in aeelas timp si {ara — scutindu-ne de epoca incare pe m&noasele noa- stre cAmpii cresteau b§&larii si ciulini, importand din America graul necesar pentru consumul intern!? Na stiu unde s’au_ irosit imensele depozite ale Statului si stiu ca D-vs. afi esit tot aga de s&arac cum afi intrat in acea guvernare, insa nu puteti t&gadui, D-le Mihalache, c& mulfi pariizani de ai D-vs. au esit plini de bogAfii. . se Mai apoi agieptand cu infrigurarea fiorilor de fericire si ca orbul lumina zilei fuziunea acesior 2 partide, si clocotind de revolta c& oamenii hara- _ zifi de crudul nostru destin nu gasesc in sufletul Jor nici in timpuri at&t de grele puntea unei infe- jegeri si afland c& numai ,Ciolanul“ era marul de discordie — pe de alta parte descoperind si firul 4 fleoarfele din sAnul partidului {ardnist duceau in acela; tim) si separaf tratative cu liberalii, carile oferise 4 ministere si asigurarea unei guverniri de 4 ani de zile, — am fost nevoit a esi din rezerva ce’mi impusesem gi am lovit cum se cuvenea gre- gelile si crimele acestor ticadlogi. Daca prin brogsura , Vremuri Mari si Oameai Mici*, — in care de altfel n’am crufat nici pe D-l Gene- ral Averescu. despre care am spus categoric c& mu sunt bucuros de venirea sa la cérma Statului, 4 ne-a festelit obrazul in guvernarea trecutd sicaé gi-a format partid umbland cu ciolanul pe la nasul tutulor, — am preconizat si impins la o colaborare ‘eu fostul guvern Averescu, am facut acest indemn pentru a se forma un puternic bloc anteliberal, care ne-ar fi putut aduce mult bine {arii ; — amres-9 pins fns& categoric ofertele ce mi s’au facut si re~ petat la deputifie etc. si am candidat independent in alegerile generale, suferind si eu 4 arestari. ° . Din experien{a trecutului, fiecare tragem invéfa- minte pentru viilor sl constat cu mullaé durere in suflet, D le Mihalache, cai in grelele timpuri prin cari trecem, D-vs. nu va conformafi acestui necon- testat adevar si umbla{i pe dibuite acum, cand nici aun moment nu mai e de pierdut. Daca parte din nuan{a tachista din comiteful ju- defean o putem marca cu un semn de intrebare, fntrucat nu i-am v&zut inc& la treaba, nu pricep motivele cari v’au determinat, D-le Mihalache, ca s& puneji in locuri de onoare pe acei pe cari i-afi incercat deja in fosta D-vs. guvernare si cari v’au festelit obrazul si prin detestabila administrafie din acele timpuri, care a lasat prea mult de dorit, — ca si fiu indulgent, — si n’am vazut nici de atunci incoaice pe vre-unul din corifeii D-vs., distingandu- se in ceva fapte frumoase ca s&-s3i merite titiu de sinceri {aranisti; — afaré doar de faptul cA aune- norocil mii de farani, ademenindu-i sa-si puna ba- nul lor adunat cu multaé trud&, la Banca JarSneasca gi la Societatea Armonia, de unde nu numai c& ni- meni n’a luat un procent, dar nici macar un ban de 5 din capitalul depus si in care — ademenit de f4rumoasele cuvinte ale fariseilor si mai cu seama& de dorinfa de a contribui si eu la o opera pentru dragii m2i farani, m’am asociat si eu si am pier- dut vre-o 60,000 lei. : Cunnoastefi afacerea, Domnule Mihalache si stifi bine c4 mulfi {arani si-au depus banii prinsi din vanzarea unor vite, alfii au depus banii pregAtiti pentru cumpérare de vite sau alte nevoi; au depus’ si unele vaduve ce bruma au avut si chiar si ba- bele si-au scos dupa fundul lazii- banii de comand, ea s& contribue la o oper’, pentru ca f{Sranii la mevoe s& g&seasc&é Imprumuturi cu dobanzi mai10 dulci, iar“copiii si-si giseasc’ Ivmina gsi ingrijire si educalie parinteescé Ja Societatea Armonia, gi: cu tofil si-au pierdut banisorii adunafi cu mulia truda ! Eu am avut mijlocul s& salvez banul faranului, ins& mi s’au pus piedici locmai de cei ce-au dat de mak. aceste institufi Nu discut daca la mijloc au fost sau nu incorec~ titudini si voiu admite chiar c& n’au fost,dar dac& n’au fost incorectitudini, a fost cel pufin imbecili- tate, si atunci va intreb Domnule Mihalache, ce is- pr&vi ve{i putea face cu asemenea.oameni gicu alfi fafandachi, esifi de cateva zile de pe bancile scoa- lei — incari stifi siD-voastra cat putrigai este azi? Dac& eu am aspirat la onoarea si la greaua ras— pundere de a mi.se incredinfa Drapelul acestui partid, nu se schimba intru nimic ordinea normalé a lucrurilor, c&ci nu era sa acaparez si prefecture gi primaria si toate locurile din perlament gi alte dregatorii, Am aspirat la aceast& grea sarcina pen- tru c& mi simt cel maiviguros dintre tofi. Cu ochiul meu vigilent, cu energia mea, cu sufletul meu curat si cinstit si cu neinfranta mea dorin{aé de a munci pentru binele si dreptatea poporului, v’as fi cinstit gi D-voastra obrazul si indlNam gi partidul in ace- las timp. Dupa cum D-tra, dac& in rasboiu afi fi fost le partea sedentar& s& carafi apa Ia cei de pe front, nu dobandeafi inalta decorafie ,Mihai Viteazul“, tot aga si eu, dac& sunt pus sa dau nuele celor de ingrédesc, nu pot garanta de gard ca va esi bun. Omul sfinfegte locul, Domnule Mihalache, si eu m& consider c& fac parte dintre acestia. Dup& cum de capacitatea comandantul depinde victoria la raézboiu, tot esa si in civilitate, in tre~ bile publice, un conducAtor energic, capabil si cins-- til poate organiza o buna gi cinstité administrafie, in intreg judetul, lucru de care mai ales azi avem atéta nevoie. $i desi regret c& m& v&d silit a dep&si cadrut— 'modestici in care m’am simfit foarte ccmod toaté& viata, dar-in privinfa aceasta ma socot in drept a ma daca cel mai viu exemplu. In afar& de faptul c& in toate dreg&toriile ce am ocupat in decursul vietii mele, n’am furat si nick nam tolerat nim&nui s& fure, sau s& nu isi fac® cineva cinstit datoria, dar am sé va dau un exem- plu tipic, Domnule Mihalache. Fosta comisie de export infiinjaté la 1914, cw toate somitdfile ce o conduceau, dupa cateva luni- de funcfionare s’a inadmolit aga de rau, incat agri- cultorii erau in stare s& ia cu asalt localul saw sal arunce in aer cu bombe, din cauza c& ama- rafii plugari dupa ce predase cerealeie fira sé incaseze preful, ba’teau mereu drumurile de prim toate unghiurile f{arii la Bncurcsti, si dupa enorme cheltueli si zile intregi pierdute dela interesele lor, se inapoiau acasa tot fara nici un rezultat. Presedintele acestei comisii — fostul ministre de trista memorie Constantinescu Porcu — facand@ apel la mine, am cedat staruintelor si concentrand- functionarii si lucrand cae 14—15 ore pe zi, in mai putin de o luni de zile am pus _ totul ,in or- dine si au mers apoi lucrurile struna, plati.du-se prin ordinul si viza mea peste 800 miliosne leiaur—- $i astazi se pot gasi dovezi despre aceasta in arhi— vele bancilor, De aceast4 institutie erau legate intercsele tutu- ror plugarilor si a intregii economii generale a vechiului regat 5i iaté, Domnvule Mihalache, cum: . un singur om ca mine a fost in stare s& puna lu- erurile la punctul lor. Pungisiile si sperturile era cauza tutulor relelor cari tncurcase lucrurile. Dar de cum am iutrat eu gi am curdtat institu— tia de gleshta de talhari, lucrurile au mers de mi-- nune. Intervenfiile n’au lipsit din partea rudelox dela Terusalim cari is proteguiau acolitii talhari..12 adar n’ant finut seamii nici chiar de staéruinja pre- -sedintelui comisiei care era gi cel mai puternic aministru si am t&iat unghiile chiar si fratetui aces- ~tuia. care incircase prin fraud’ 75 vagoane ce- reale pentru export gi pe cari le-am oprit telegra- fic la graniti. : c 6 . Un mormoloc pe care l’ati strecurat si in comi- tetul Judetean, cunoscéndu-mi vajnica lupté ce duc spentru intronarea dreptati mi-a facut dese ort mirturisiri de dragoste, dar intr’un rgnd mi-a spus c& am si eu un mare cusur,si aname c& sunt prea afaraé din cale de cinstit. Tragdndu-l de limba mi-a mérturisit pacatul ca pe l4ng&a 36 pogoane pamant ~v2chiu, a mai luat si un lot de 10 pogoane si ca se teme ci voiu-lua Jotul inapoi cand voiu veni la putere. Si cu ocazia congresuiuis’a dat in vant ca $& ma fmpiedice de a ’mi atinge scopul. Nu nai in judetul nostru sunt multe mii de po- -goine d2> paméant pitite, si va intreb, Domnule Mi- “halache, dac& D-vs. credeti cA cu asemenea oa- ‘meni veti putea face revizuirea — care est? unul -din cele mai mari acte de dreptate pentru tarani? In privinfa’ cinstei, cusurul meu e in adevir foarte mare; asa de mare, incat ca reprezentant al sproprietarilor in comisia de expropriere, nu numai c& am apdrat mereu interesele taranilor — dupa ‘cum glasueste legea —, dar chiar nici pe. mine mu m’am crutat, caci puteamsalva cota de expro- piere la 100 pogoane cari erau trecute mai putin in rolurile perceptiei 3i tolus m’am atins si pe mine, c&ci aga era drept si cinstit—procesul verbal respec- tiv face dovada acestui sacrificiu. Asemenea cusururi s’au rdrit la noi ca iarba de leac, dar sunt grozav de necesare in timpurile de ata, Domnule Mihalache. Si ca si precizez si mai bine motivele pentru «cari m& vor téranii — ca pe un om drept, cinstit13 Dumnezea —, sunt nevoit a mas. i frica lui § oate ai importante. arata si alte cateva fapte m °. oat ° mea, desi Ia inapoiere n’ane gasit la céminul meu nici cenuga din vatr3, si a— yerea dup& 3 mogii devastataé, dar faranii fiinc. mai greu lovifti ca mine — pentrnca naveau nicr de wnele, m’am atagat de ei, i-am imbratisat ce pe copiii mei, am suferit cu ei, i-aut margaiat ime durerea lor si le-am facut tot ce mi-a stat in pu-~ tint& ca s& le ugurez nevoile. Ticdlosii din slujba nemf{ilor jefuind incé popo- ral, sub forma ca rechezifionau pentru inamic— ir realitate furau pentru ei —, am intervenit $i arm: curmst aceste bazbuzucii-. Comandatura germana dupa staruinta uncr tica- losi — dand ordin ca tofi oamenii s& iasé mai in- tai la muncile boeresti, desi aveam gi eu de strane recolte dupa peste 2000 pogoane, totusi am inter-— venii ca sa se lase oamenii in pace pentru a’si strange ei mai intéi recoltele ce aveau, caci din miile de pogoane ale noastre nn se bag&é de sea~ ma o mica risipa, pe caét& vreme f{aranul daca ra mane cel din urma, isi pierde si ¢e bruma avee> semanat, si am rausit a ridica aceast& masuraé pree mult pagubitoare pentru {arani. In vreme ce alfiproprietari dadeau locuri in dijm&® una $i una, la mine sute de farani au gésit locur® eftine, luandu-le dijma din trei o parte mie $é% doué parfi lor si mai apoi din 5 p&rfi le-am dat lor” 3 si eu am luat numai 2 parti. Cu graul produs pe mosiile cultivate de mine,. am satisfacut sute de farani cu sAman{a frumoas& si eftiné iar in timpul lipsei de furaje am_ salvaf vitele a sute de farani daéndu-le cu prefuri foarte convenabile. Fosta comisie de aprovizionare mi-e& oferit 1 leu 50 b. pe Kgr. de fan gi eu am dat {a- ranilor cu 80—90 bani Kgr. si paiele cu 30 beni. Dup& demobilizarea14 pentru ‘cari comisia imi oferea 14 leu pe Kgr. Am avut chiar conflict cu fosta comisie de apro- ~vizionare care a venit si cu armata ca sa ma inti- -mideze facand presiuni asupra mea gi amenid{an- -du-m& si formal prin adres oficialé, cé ma da in judecata, gi m’am pus propté raspunzindu-le_ ca -m’are dec&t si porneascié proces gi sa vad daca se va gSsi judecdtor care s& ’mi condemne fapta mea c& ajut pe farani ca si’si scoata vilele din iarna, ¥8ra de cari n’ar fi putut sa ’si producd nici m&- mialiga necesar& ex steufei lor gi nici fureje pentru} armata. Am distribuit zeci de mii de Kgr. peste — cu 4 lei Kgr., cum gi plugurigsi scule eftne,iar in timpu) crizei de jmbracaminte si incalfaminte am procul rat la sute de familii cele necesarii, cu pre{uri mai eftine cala Stat si mai apoi am infiiajat pe spezelei mele si o baraca la Mizil cu 3 vagoane efecte de! imbracaminte gsi incal{aminte, din depozitele Staiu- dui, dela care s’a aprov zionat populafia nevoiase. Eu am facut primul congres in taré peniru des- pagubirile de razboi gi am alergat 3 luni de zile| cheltuindu-mi si punga — pentru facerea formalita-| 4ilor de trecerea regiunei noastre ca zona de raz-} boiu si mumai gratie acestui fapt mii de cet&feni au incasat o parte din despagubiri si vor mai incasa| — altfel nimeni n’ar fi luat un ban Ge 5 nici peste 100 de ani. Am facut 2 congrese agricole si am obfinut o majorare de 4000 lei la vagonul de graéu pentru consumul intern, precum gi vagoane pentru trans-| port de cereale la Braéila — ceace a facut si mai scad& pretentiile navetistilor cari aveau monopolul vag6anelor gi astfel s’a mai urcat preful produse-! lor am&rAfilor plugari. | Eu n’am adoptat sistemul politicianilor de duziné,| cari cand le cere cineva un serviciu, pentiu a nu’ se deranja, pretexteazé ca nu sunt la putere, iar. dup& ce se vid cocofafi in dregAtorii, t:imite ser-45 -witorul ca s& spun& — celui ce ’yi cauté drepiates — c& ,boerul nu’i acasd", mai ales cand stiu c& mu este rost de facut ghegefturi. Fara s& fiu la putere, eu am s&rit in totdeauna §F cam facut imense servicii celor nedreptafi{i, fara s& fau dela cineva nici cheltuelile de dransport si nici mf&car un ou. Banditul Stere Lazar finea zilnic concentrafi 30— 40 oameni — sub pretext de gardé — pe cari’i in— trebuinja la muncile lui si eu i-am taiat unghigoa- rele. Am scutit multé lume de tax*, de amenzi; am anulat licitafii de loturi cari se faceau in ascuns pentru folosul speculantilor gi in dauna {aranilor, am ajulat mulfi farani s& ’si capete dreptul la pa- mant; vaduve pentru pensie si pamant; comuna Viatileanca fiind mutata gsi sute de oameni expusi ca si se duc& d'stanfe de g—10 Kim. pe un drum nenorocit, pentru orice act de nastere, de deces, | pbilet de vite etc’, am rdusit — desi nu erem le putere — s& anulez toate formele deja facute si a | amas comuna pe loc. | In vara trecuté m’am absentet-mai bine de 3 luni dela treburile mosiei gi a viei tocmai in toiul mun— | eilor si cutreerand mai. multe judete, si cheltuind | peste 150.000 lei, am rausit si alcdtuesc Credituf : Fanciar Rural No. 2 — in mod legal constituit — si dac& imprejurarile vitrigi de azi n’a ingéduit ca s’0 punem inc& in funcfiune, sper ca in maximum 2—3 luni de zile va functiona si la care agriculto— rul, podgoreanul si f{4ranul istovit de dobanzile fe- rocilor camatari isi va g&asi capitalul de care are nevoie cu dob&anzide 10 sau maximum 12°/, pe an. Ca consilier gi presedinte al consiliului jud. fean timp dz 12 a am pus cea mai mare ravna pen- iru facerea si repararea soselelor siam s&rit pen- tru nevoile tuluror, fara sa infreb pe cineva ce po- lilicé face, caci eu nu fac politica de ura si de wrijmasie. Deosebit de toate acestea, am s&rit in totdeauna16 si pentru funcfionari si pentru comercianfi, indus— triasi si meseriasi si_m vrednic si cinstit cetdfean. Toate accstea nu sunt vorbe de laud’, Domnule Mihalache, ci fapte autentice, pe cari oricand le pot dovedi. Nici in_politic&é nu m’afntrecut nimeni, Euam fost singurul fn judef, care am dus o ftitanicd lupta si am fost si_purlétorul de cuvént al programului aces— tui parlid in toaté (ara. : Prin gazeta ce v’am trimis acum o luna si in care era publicalaé o telegrama colecliva adresata fostului prim-ministru rep. lon 1. C. Bratianu, v’am dovedit céinc&éde acum 5 ani, concomitent cu par— tidele Nafional si cel Téranesc, am dus.si eu lupte al&turi de aceste partide, prin conferin{fe siintruniré: in aceasta regiune si cu condeiul in toata fara. ee Dupa cum vedef{i, Domnule Mihalache, in afara de ceiace am facut inainte. de résboiu pentru mit de {arani si pentru toate categoriile de cetateni, daca ludm chiar numai faptele mai recente de dup& rasboiu si mai adéugam gi apostolatul facutcu jertia irudei mele pe calea_ condeiului, gsi cu peste 3 milioane lei cheltuifi din punga mea ca s& luminez. poporul, cred c& nu se poate zice c& numele meu nu esle legat de fapte constructive, cari Imi dau dreptul la stime oricui, nu la batjocurirea ce mi-ar facut-o D-ta. Eu n’am lucrat in politica nici cu fuicaé gi nici cu pumnul — desi si pumnul fl am foarte sdravaén — ci am lucrat cu cuvantul adevarului si al drep- tfii gi daca vefi cerceta toate scrierile mele — dela inceput gsi pana la sfarsit — veti vedea c& toate aceste lucréri constitue o curaté hran& sufle- teascé pentru {aran: lumina, educafie, indemn la munca $i formarea de caractere cinstite si solide. lat4 o parte din faptele ce am facut eu, Domnule Mihalache, si dac& in loc s& lupt de unul singur— am facut toaté datoria de47 s’ar fi al&turat pe lang& mine si acei ce pe nedrept isi zic fardnisti, ar fi ajuns departe de tot fratele nostru {&ran si ar fi fost bine atat pentru el catgi pentru Intreaga fara. Era o jale sé privesti cum {farenu!l isi dadea cu a-5 lei pan’ la maximum 8 lei kgr. de grau, iar fSina se vindea in comerf{ cu 3o lei. Sacul de oviz cumpiérat dela f@ran cu 15-20 lei, se vindea la Braila cu pan& la 180 lei s a.m d. Oropsitul plugar geménd de pcvara grelelor $i mereu sporitelor biruri, pentru. acoperirea zilnice- lor furtiseguri de zeci si sute de milioane din vis- teria statului, n’a avut nici capitel, nicivite gi scule si nici micar respectul istovitoereilui munci si daca avea cine s&-] indrumeze gi s&-l apere, s’er fi putut usor constitui in blecuri cooperatiste si asociafii ca s8-siapere sfanta lui munca. Gum se raspidteste munca gsi cdevotamentul TJaranii améra{i de infrangerea omului in care isi puneau toaté nidejdea drept&{ii lor, cum si foarte mulfi negustori si meseriasi, mM& acosltesza mereu pe drum, al{ii vin personal la mine la mosie gsi ma in- treabA c4 ce sé faca ei pentru isbéndirea scopului meu: — peste 100 de {rani dintr’o comun& ma ves- fese c& se pun la dispozifia mea ca s& m& ajute gi s& mearga unde vreau eu. Am vrut cu tot dragul, Domnule Mihalache, ca s&@’mi inchin toat&é puterea mea de munca pentruca SA servesc dreptatea amaratului nostru popor si sé te slujesc pe D-ta cu credin{& si devotament, sa’fi cinstesc obrazul sis& inalf partidul, dar D-ta mi-ai dat cu maciuca in cap tocmai cAénd m& g&seam in plinul meu avant gi am rémas ca un Vultur caruia i se taie aripile in sbor, ins& nu va fericesc nici pe D-yv. Domnule Mihalache, ca v’afi atarnat de pi- cioare prea multe pietre de moara. Drept orice rdsplataé pentru, sufletul meu curaf si pentru devotementul meu faf& de acest partids am primit lovitura tocmai dela D ta Domnule Miha-18 fache, care contezi ca Icoana Jaranului in vechiu regal, iar o persoan& din statul D-tale major — pe care am dibuit — incurejat prin dispreful ce mi- ai ar&tat, a pus la cale giasasinarea mea, ulilizand pe talharul Stere Lazar, — fost Jandarm de cea mai trist& aminlire —, caruia i s’a figaduit drept pret al miseliei sprijin gi loc in partid, gi nu m’ar prind2 mirarea daca i’as vedea iafipt si in vre-o dregStorie oarecare, caci n’ar fi singurul ticBlos : cei ce se aseam&ni se aduna. La banchetul ce a urmst dupa congre: mentu!l cand printr’un deosebit o Btoreafi triumful minciunei si infrangerea drepld{ii, eu z&- ceam fintr’un lac de sange in gare Buzidu, lovit ia cap miseleste de fndrazneful bandit-uneal!a si ni- meni nu s’a siachisit, ba probabil c& adversarilor Ie luneca pe g&tlej si mai in tihn& delicioasa bau- tura. Miselia n’a fost pusala cale de liberali ci mi-am facut pe deplin convingerea cA autoril se gAsesc chiar in familia propriul meu partid. De 1o ani de zile biciuesc fard crufare gi lovesc ‘cu cea mai crancen&é inversunare partidul liberal, pe care’l detest si azi, ins&é eu personal nu am a m4 plange nici m&car in contra unei singure per- soane Ca ar fi depasit cadru! civilizat al luptei fat® de mine gi deci este exclus& banuiala cd miseiescul atentat ar fi fost pus de ei la cale. In afara de faptul c& nici o minte sain&toasé nu poate admite un atentat din partea adversarilor mei firesti, — liberalii — tocmai in ziua congresului partidului meu — nimeni n’ar fi cutezat si comita& migselia tocmai cand se giaseau adunafi din tot ju- def{ul peste 1500 de oameni —, dar bestia sangui- naré s’a demascat chiar ea singura, in seara zilei atentatului, cand vorbindu-se in tren despre mine, migelul atentator care se giasea alaturi de complice gi pentru a valorifica si mai mult dreptul la recom- pens& pentru isprava miseleasc’, a spus radios gi gi in mo- S sé19 @ngamfat: ,s’a tsordvit cu Gheorghiu Cireseanu, capul lui i-a rdmas ta gara Bizdi", iar complicele autorului moral ranjea mAnzegte, satisfacut ca a pus la cale asemenea isprava ! In goina luptei contra mea, adversarii au facut sun fel de mezat cu gefia organizafiilor comunale, numn'ndu-se in aceiasi comuna si céte 3—4 ingi fara nici o selectie si oameni certafi cu cinsiea $i cu morata public& si chiar si din cei ce v’au huiduit. * Ali fost pus In curent, Domnule Mihalache, cu tot ce s’a petrecut gsi n’afi finut socoteala nici ma~ «car de plangerile formale ce v’am adresai contra d-lor avocafi Manta si Anghel, recente preduse ale universitajilor de azi contaminate de otrava politi- cianismului. Par’ca n’ar fi tocmai cucale, Domnule Mihelache ca d-! avocat Manta, esit deabia de pe bancile scoalei si de o provenienfa foarte dubioasa asu- pra politicei sale {araniste, instalat la pe de-a gata ca sef in plasa Glodeaaurile s§ nesocoteasc& muaca mea depusa timp de 10 ani in aceasté plas si dup4-ce’mi inlaturé cai mai devotafi oameni cu cari am dus si am isbandit in cele mai grele lupte s& m4 si insulte. De. asemenea, m’am pléns prin petifie formela si in contra d-lui avocat Anghel,— — provenien{a iar8si recent& a scoalei — care gi-a per.nis tot felul-de necuviinte si insulte la adresa mea gi a rtdicat chiar si un scaun si ma loveasca in cap, pentruc& mi-am pus candidatura la gsefia organizafiei judefene. Dac4 acesti fingai n’au nici rusine, nici teama& de legi si frica de Dumnezeu si n’au nici simf{ul respectului ce-mi datoreazé ca om cu copii mei mari ca ei si cu un trecut de 35 ani in viata pu- blicS, curat si cinstit ca fafa lui Hristos, m’am mi- rat si am ramas adf&nc méahnit c& n’afi avui nici m&car un cuvant de reprobare, admijard ca es fi chiar aga otreap& netrebnica, cum mia socolif{i Dv.20 Orice figan si orice ma&turitor de strada avea drep= tul_la o salisfactic. ap Ca o sfidare gsi dispre{ la adresa mea, i-ali bombardat pe amindoi acesti proaspefi avoca{ei in comiteful judefean si incé printre cei dintai, iar avocatului Anghel i-aji facut si cinstea de a vi-l atasa ca aghiotant, care la congres luéndu-si poze unei curve-prefécuté in imaculat&é fecioaré, — si-e perm's a profana democratismul, prin cuyaniarea in care a finut s& facé un fel de curs in aceast@ materie — era si cel mai indicat!? Daca detestati demagogismul altora si trambifaté dela tribina pubiic& cel mai cinslit si curat demo- cratism si mai apoi ta propriu!l Dvs. pariid inaugu- rafi si consfinfiti democratismul bdfei, atunci airo- sum d-mocratie, Demnule Mihaigihe ! Regret, dar nu pot cédea de acord asupra aces~ tui soiu de democratism. Eu stiu cé ta moratu! sitn constiinfa civ po~ porului std puterea unui Stat, Domauie Mihzieche sl cd numa la scoaia libertafii si a respeciului de legi si de drzptate, se poate desvolia o sdndaioasd constii*{a civicd. Poporul crescut la scoala 1. sitefit gl in destr.bdiare moralé, igi inching iesne Dra- pelul ta feta vrajmasuiui!l Aga preconizez eu democratismul, Domnule Mihalache, aga’l propovaduesc gi aidoma’i aplic st in practica lucrurilor. D-ta ai fost, Domnule Mihalache, si viteaz c3pi- tan in armataé si deci stii ce insemnesz& moreluk trupei si ei fost si dasc&], si inc& discipol si ad- mirator a] strdlucitului fost dascé!l Spiru Haret. Dac& nu s’au intors lucrurile pe dos, si apele din cursul lor, atunci s& ’mi fie ingéduit sé te intreb, Dom- nule Mihalache, ce fel de educafie si ce caractere se pot forma dintr’un popor, pe care cand nu rau- gegti a’l ame{i cu olr&vitoarea béuturd, i! conrup? sau fl ameniofi $i cand si-aceste mijloace dau gres, zi dobori cu bata, ca s&’i Infraéngi voin{a ?} a24 Triste timauri, Domnule Mihalache, gi eu care cunosc perfect de bine spiritul poporului, sunt interpretul qui fidel cAnd v& afirm:c& bietul popor igi biestea- m4 soarta si ci e z&phcil si indobilocif de emarata Jui viata, gi de bitain d2 joc a tutulor polilicianilor, cari dela rézboiu incoace tofi au fost la fel! Na stie ce si mai creada bictul {iran si incotro s’o mai apuce, caci de nicéeri nu vedeo mantuire; numai vorbe mari, late gi gosonefe $i biruri peste pulerea omeneasc&. Chiar sdraci lipifi p#mantului aga cum se gisesc —, mulfi farani ar mai da ceva dela ei ca si se poal& cotorosi de dreptul de vot, care a ajuns o adevdrat&é pacoste pentru an! si lujghebaf c&teva or- cé, pentru * &u am preconizat gi am ganizajiuni cet&fenesti, {4r& culoare polii a Siri la ioate nevoile si in toate imp e iofi pentru unuf si unul peniru foji gsi daca gsi ai D- woasir& si-ar fi dat seama de imporianfa unor ase~ |meaea admirabile institujiuni, de mull s’er fi gésit | foate comunele splendid crganizate. Si atunci cand | autorifafile nu dau curs bagbuzuciiior comise de | lofi derbedeii asupra_ pagnicilor cetafeni, -—— dupa jeu nu dau — sau c&nd cei ce comii crimele scap amnistie, organizajia sacrA de apdrerea drep- pr | tari lor cetajenesti, se gasea ja drepturile ci ca sé aptice leges tationulu! fie chiar prin baié, sau mat prasiie prin sistemul dea a spi i ceo s:t'o19d si a le desghi tetiuior migei~ for carl tndrdsnese sa se ating de mucenicii ceri au luztat pe front si cari au fidurat teate lipsurile si saferinfele, pentru iafadptuires celui mai al neamulul nostru, iar fatorsi dela datorie, toi ef sastoarnd cu sudoarea lor padmaniul, pentru @ hréni lipttorile ce’i sug sGngele si mdduva truditelor ciclunef Un caz-doud, ar fl fost de-ajuns periru a tata odatd pentru totdeauna pofta bestiilor, carl ta timoul alegerilor se pun in siujba netrebniciior po- Miticiani gi turmentafi de bauturd se reped cu rage- lungi § *% ACADEMIEL” 22 tul fiarelor sdlbatece scdpete. din cusca meneojerit~ tor, asupra pagniculul popor, schilodind pe cei ce’st permit sa’si afirme cinstit crezul lor politic. Dup& epuizarea tuturor intervenfiilor legale, ese- menea masuri devin pe deplin justificate pentru starpirea lep&d&turilor societé{ii, gidac&é inloc de a- semenea eficace mi&suri cei ce trambifeaz& de- mocratia, se adfncesc gi mai mult in crime dema~ gogismului, in acest caz nu mai e nimic de sperat fn aceastA nenorocilé {sré, Domnule Mihalache, sé numai potopul ne-ar msi putea salva de rusinea c&derii in robia de care d’abia em sc&pat cu alat de grele jertfe de lacrimi si de sange. Dispretuirea valorifor morale gi sufletetor cu Azi valoarea unui om nu se mai judec& ca alla dat& dup& fondul sufletului cinstit si dup& jerticle ce face pentru binele gi dreptatea mulf'mei orop- site, ci dupa& indrazneal8, dupa smecheria cuvan- talui si cel ce seinvarteste mai bine si ’si schimba, partidele ca pe o haina, se ridicé sus de tot, de~ asupra prostimei oropsite. Si in aceast& privinf& Sunt nevoit a recunoaste, D-le Mihalache, superio- Titatea aghiotantului D-vs., care desi foarte tan&r ee @abia’i mijesc tuleile la gur& — totus, smecher cum e, si-a legal bine mégarul la gard gi se plimbé& jn automobil de sute de mii de lei, in vreme ce eu umblu cu o droscé rebegité, pe care o repar la fieeare 2-3 sdpiémani si de multe ori rémén in mijlocul sfrézei far’de cate o roat8, expunandu-ma rasului celor ce ma fac nebunca intorcand haincle pe dos si privaéndu-mi familia de multe necesilafi, cheltuesc anual sute de mii de lei ca s& fac lu- min& gi dreptate poporului. » N'am urmBrit nimic, D-le Mihalache, dec&t ca s&’mi dau tributul, s4 m& pun in serviciul [8rii si @23 mulfimei oropsite, ca s’o slujesc cu credinf& si cu parinteasci dragoste, aga dup& cum am slujit-o in totdeauna fn timpul celor peste 30 ani de viafa publicé In dreg&toriile ce am ocupat. O far& ca a noastré, bogaté ca nici una pe lume, nu sufete decat doarde lipsi deoameni desfoinici si cu sufletul curat, ca s& putem trai cu_ tosii bine. Si desi o viofé Intreagi am muncit fara ragaz si fGra Intrerupere — neducfndu-m& nici mécar 2-3 zile Ia bi, cum fac tofi cei cu pozifia mea socialé, —tolug nu m& simt de loc obosif si nu cred ca s’ar g&si nici azi — chiar printre tinerii de 20-25 ani — persosna care s& m& egaleze !a muncd — de intrecut nici vorbi nu poate fi. Pcporul m‘a vrut si m& yvrea, D-le numai cei inferesafi de a’si infige colfii poporului nu ma vor. Nu s’a desmin{it niciodati zicitoerea c& omul sfinfeste locul si dac& eu am nazuit la onoarea si greaua sarciné de a mi se incredinja Drapelul acestui part'd in judeful nostru, am facut-o pentru ca mii bizuiam pe forfele meie si pe sufletul meu curat si cinstit. Nici nedisciplinat n’am fost gi nici n’am_ uzurpat vreodat& dreplurile altuia, — cum au intrigat ad- versarii mei — gsi dovada acestui adevir se poate face de oricine, daca s’ar cerceta la Creditul Fun- ciar Rural, und2 am funcfionat 25 ani,in care timp frdind cu colegii mei in cea mai dulce armonie $i frAgietat2,— amabil si binevoitor cu inferiorii, demn gi cuviincios cu superiorii. — am l4sat unanime regrete, tocmai pentru faptul cf n’am uzurpat drep- fel niminui gi cAé am fost disciplinat. N’am plecat isgonit din dregi&toriile ce am ocu- pat, ci eu singur si de buna voia mea m’am des- "bracat de ele si m’am aciuat la pamantulmeu, im- pins de marea dragoste ce am fafa de oropsitul frate {%ran, cu gandul curat de a’l lumina si ejute alache $ in hoitul. 24 fn muliele lui nevoi si nu mi voiu desp&rfi de ek niciodala&. Dup& cum niciodaté in viafa mea n’am cergil, n’am lingusit si toate demnitafile ce am avut le-am curerit numai prin merite, to! aga si inpolitic’ am detestat periufa gi lingusirile, — singurele mijloace prin cari se cosofeaza azi lofi nechemafii in dre- g&atoriile Statului. Sistemul meu de a face polilicé se deosebeste mult de al altora, Eu care puleamirai bine cu avu- tul ce am — si dac& m& pretam la polilica zilei, as fi realizat usor si averi de mulie zeci de mili- oane, — am preferat s&-mi !eg soaria de a celor mulfi si am&rafi si-am cheltulio avere in necurmata lupt& ce duc de i0 ani de zile, peniru isbaadirea drept&fei celor obijduifi. Daca prin sistemul meu de a face politic’, se parvine foarte anevoios, in schimb ins i cucerif prin devotamentul pus in servic. mulfi si nec&jiji, ramane bun cAstigat pent si nimeni nu m& poate da inapoi dup& p fei cucerif€. Si cand poporu! congiient si desna- dajduit de lipsa omului ce’i trebuie pentru binele lui m& va cere, oricat s’ar opune D-} Mihalache sau alji interesafi in cauzd, poporul m& va trimite acolo unde trebuie,ca sa’mi fac daioria — sifaptul se va produce nu prea iarziu, c&éci prea a ajuns funia la par; — dac& nu, cu atat mal bine pentru mine — caci nu’mi voiu mai cheltui punga gi ener- gia, —ins& va fi vai si amar de cei intunecefi. cart nu stiu s4’si apere drepturile lor sfinte. oe Reforme de viitor. Vremurile sunt in adevér foarte grele, D-le Mi- halache, gi ar fi atatea de facut dac’am avea camenil Este revizuirea exproprierilor gi improprietérifilor pentru a se repara nedreplajile, oper& mare, dar25 goarle greu de infdptuit — {ara oameni destoinicg gi_cinstifi. Trebuese st&vilite jafurile banului public, iar hofii cari au istovit poporul, s& fie trimigi sa tae sare Ja ocne. (In Serbia un funcfionar delapidand osum& de mic& importan{i a fost condamnat imediat $i definitiv la 23 ani munca silnicd, in vreme ce la noi numai cei ce furi o pfine, ca sa’si stampere foamea, sunt condamnafi). © oper& care nu mai poate suferi intarziere, este repartifia birurilor echilabil si cinstit facuté in ra- port cu averea fiec&ruia, nu ca azi, cA cei ce n’are plateste de se rupe, iar cei ghiftuifi de beisug si de bog&fii facute prin furtigaguri, se invartese $i scapa. Bogatfiile {8rii acaparate, trebuesc readuse in pa- trimoniul Statului. In grelele timpuri prin cari irecem s’ar cuve ca poporul s& fie scutit de birul sutelor de mili- oane ce se cheliuesc enual, pentrn aufomobilcle jn cari se plimb& visiavoii si bucdtéresele mai putea dispensa gsi de zecile de mii de sinecure, eari forfotesc ca viermusgii si in jard si prin stré- inZtate, secatuind visteria Statului. Trebuie urgent salvat&é onoarea Armatei, Justifia, Biserica si Scoala, profund conteminate de clrava politicianismului. : Trebuesc scoase afacerile din politic& si politica din afaceri si desfiinjaiaé toat& sieacta samsarilor cari ne-au conrupt funcfionarii. Cine va infaptui aceste marefe opere, va en merita toaté lauda dela Jara gi binecuvantarea Dom— aului; Ins& nu cu oameni cari pun interesul burfié gi al pungii lor mai presus de binele obstesc, se pot infaptui asemenea marefe opere. Se furé pretutindeni, D-le Mihalache, si hofii fiind protejafi de marcante personalitafi politice, nu putem sce4pa cu una cu doua de niste obiceiuri adanc inré- d&cinate $i cari au luat putere delege in fara noastra.26 In lista comitetului — fn afaré de c&fiva popi si invalatori, -- carora le-ar gedea mai bine sa ra- mana la postul lor, — predomina avocafii — par’c& fara noasir& ar fi o iudustrie avocd{easc’ — gi nick macar din cei de gcoali veche, cu mai mulf fond si_experien{%, ci mai mull din cei cdrora d’abia le mijesc tuleele,—nenorocil produs } scolilor de ezi} Si nu stiu ce s& zic, dar experienfa trecutului nu ne d& curajul unor timpuri mai vrednice. Noi plu- garii ne cotonogim muncind, fara sé ne pulem a- gonisi nici m&car o cérpé cu care sé ne stergem sudoarea truditelor noastre frunfi, iar avoca afar& de rari excep{ii — de cum intra in pol gi In dreg&torii, aci ’i vezi cu automobile, cu pa- late si unii chiar si cu mosii. Ei predominand in parlament, si-au fScut astfel de legi Incdt taranul chiar cand ig cumpaéré 3 cofi de pamant pentru i& cagul de veci, nu scapa f8r& 1000 de !ei, tu vreme ce pentru noi plugarii parlamentul n’a produs decat numai biruri si iot felul de jecmaneli. . ae Mie ’mi vor trage boii la plug, Domnule Miha- lache, si faré sa port sgard& polilic&d de g&t, dar ce curaj mai poate avea poporu! si in specia! {5- ranii, cand vid ca un om ca mine — singurul care cu afat de grele jertfe am dus necurmat dup& r&z- boi lupta democratismului curat si cinstit in judejul nostru —, nu figureaz& nici m&car in coada liste? comitetului judefean ? Ce incredere poate avea poporul in niste oameni ecri mulfi din ei sunt necunoscufi, iar al{ii compro- migi, sau prea bine cunoscufi cé n’au facut nicio- data ceva bun in viefa lor, gi c& sunt incapabili de a face ceva si de aci incolo? Dar v& veti convinge fn curaénd si D-voasira, Domnule Mihalache, de calibrul politic al statului major alc&tuit, cand vefi constata lipsa miilor de farani stergi din listele electorale, din -neglijenta celor ce poarté doar numai grija de a se cocota27 in dregitoriil! Legea eleclorala ’i categoricé in a~ ceasta privinjé si n’og rade — ag plange cu D-ta Impreun& — ciaderea in alegerile generale ce vor utma fin curdnd si care fapt s’er datora numai pur si simplu condamnabilei neglijenfi a celor doriloré de dreg&torii si cari n’au avut nici m&car grija de a se ocupa de aleg&tor rin a c&ror voturi ei pot parveni ia dregatoriile visate |? Pe cat mi-a stat in putinfé, eu mi-em facut toaté datoria si in aceasta privinja, atrégand mereu_ aten= tia férenilor ca s& aib& grija de a se trece in lis- tele electorale, insi neavand listeie orgenizafiilor comunale, n’am pulut comunica cu gefii respect’ vi gi sunt nenumirafe comunele din a c&ror liste lip- sese cu sutele partizanii nogtri! laiaé cu ce oamani pornifi la greul drum de azi, Domnauie Mikalache. Decat cu un parlament — tractir si steril ca cel de azi si cu deputafi mameluci ca mulfi din_ ce? ce-an populat necurmat Sanciuarul Nationa! dupé razboiu — al caror ro! se reduce doar la a ridica degetul si ia schimb furé de stinge p&maniul, — nesc&pand nici o furnituré si nici chiar curafatul latrinelor publice de m&nc&toria lor,— poate c& ar fi de preferat s& se desfiinteze aceasta minciuna prea mult costisitoare. Polificianii din alte {Ari vorbesc foarfe putin dar fac treabi mult& si bunS; in vreme ce, noi avem prea mul{i oratori cari sting p&Smaatul cu furtisagu- rile, iar ia vorbirie sunt aga de megteri. incaét pot asmufa lumea s& p&lmuiascd si s& scuipe chiar gsi pe Heistos, dac& azi ar mai avea curajul s&@ co- boare din Ceruri. Ua vrednic specimen care d& nota exaclé a Par- lamentului de dup& razboiu, este cazul recent re- levat de pres& in persoana grecoteiului lucrétor covrigar Temistoclis Stavrus, care aruncat de pleave Fanaralui pe meleagurile noastré, ajunge din co-28 ‘rigar mare patlamentar si—infipt in inaite dre- sg&torii siccu colfii ia hoitul poporului—, isi permite desfraul celor mai oribile orgii, prin cabereturi, @&cand baie cu gampanie gi aruncadnd in fiecoré nocpte la chefurt zeci de mil de jei storsi prin fur- tisaguri din spinarea oropsitului 1oztsu por ee V’am atacat prin scrierilemele, D-le Mihelache, pen- truc& am fost ranitin sulfet, ¢: sunt $i ozi edanc hnit de crima desfiinfSrii celei mai pulerr fiuni democrate — Federafia — cere ne pulea aduce mult bine {érii Decum s’a desfacul Federr}? —aciuate in dosul Drapelulu imediat poalele peste cap, gi in fs de a distruge tot ce s’a clidit de secoi ceasla, Caracudele gi-au concentrei de prin 4oaté plevugca si murdiria societa{il gi e defilare in plin centru_ capitalei, cu z de apasi cu figuri sinistre, cari puridsd rosii in m&ni, aclamau gsi ovafionsu pe Dr. — animatorul migcdrii si adcrato 3-a sovietice — si care, din nenorocire, a Gndrumatorul D-vs. politic. Si s’a vazut apoi cum belicosii f Eni- ‘smu'ui — proclam&nd lupta de cle : cerea proprictafii si fag&duind c& va da {ar 4i strézile de prin orase.ca s& le «re gi mene cu porumb,— ei si-au facut in re mai treburile gi ghesefturile lor, ghiftu -sudoarea mulfimii! Detestand pe liberali in acfiunca lor de du r4zboiu, sunt nevoit a le recunoasgte toius me c4 ei au in&bugit la timp miscarea, care ne-a feri de haosul in care se gisegte azi Rusia. Dup& cum vedefi, D-le Mihalache, greselile se piatesc. Nenorocitele apuc&turi ale unor descreerafi w’a dat partidul fnapoi cu ani de zile, si {Er& girul chiar29 Partidului Nafional Roman, nici azi nu s’ar fi ri- dicat din amarnica cédere. Daca partidul era dator sa’si expieze greselile,. ce vink are fns& sdrmanul popor, care sufera de: alajia ani de zile Ca/varul unei atat de amiarate vieli, din gregala politicianilor!? Faptul de a crilica cinstit gregelile politicianilor,. conslitue, deci, un merit pentru cei ce’si asuma sarcine acestei spinoase si grele misiuni, si eu nu voiu ab- dica dela aceast% conduit& convins c& biciuizea re- lelor pot indruma pe calea cea buna pe cei ce le comit — opinie public& desteptat& puland forma um puteruic curent de care politicianii sunt datori sé ia aminie. . ee Cred c& ar fi timpul, Domnule Mihalache, ca sé inceap& a mai vorbi si fa noi faptele, cact vedem bine cum prea se intefesc cazurile {&ranilor, cart s&tui paa& peste cap de amarul viefei si desna- dajduifi de vitregia crudei lor soarte, isi iau toia~ gui pribegiei si p&rdsiniu-si vatra gi caminul dup& sfantul pamanut stropit cu valuride sénge din truput lor, ajung pana si pria pustiurile Africei! Pagnicul si blandul nostru popor a fostnecurmat gi sistematic min{it, batjocurit gi birnicit de tofipo- liticianii de dup& rasboiu si a platit mereu — s&r~ manul — p&na acum toate angaralele ce i s’au pus in spinsre, dar ajungand azi in momentul cand nu mai poate si nu mai are de unde pl&ti, sd ne fe~ reascd Dumnezeu de urgia lui, cand desgustat de amdrGta-i soartd, vaajunge sa considere chiar viaje insdsi o grea povard! Si salvarea n’o vad decAt tot in sincera infrafire a barbafilor de stat gi in constituirea unei puternice Federo{ii — dac& nu chiar o definitivé inchegare gi contopire iatr’un singur si puternic partid al cinstitei democrafii.ea 80 Nu mii e timaul c&rvelilor, Eu nu’mi pierd spe- wanfa in steaua fericité a mandrei noastre TJéri, care e sortit8 a deveni cel mai puternic centru de civilizatie si de Inalt& cultur&é mondialé; si nadaj- -duesc Inc& in patriotismul si infelepciunea biarba- tilor nostri de stat c&’si vor implini aceasta sfania misiune. Cum e judecaté act unea mea in cercurtie intelectualilor. Si acum, pentru a vA dovedi, Domnule Mihslache cB sunt gi oameni cari ma judecd si m& considera altfel decat D-ta, fac luxul si greaua jerifa pe a- ccest2 timpuri de indr&cit& ciizé de b ca sf pu- dlic mai jos una din miilede scrisori, primité acum 2 ani dela un vrednic gi inimos roman din frumosul finut al Binatului. lato: Mult Stimate O-le 0. A. Gheorghiv-Girisanu, »Addanca impresie ce a facut «atdt asepra amea cat si in cercul prietenitor mei — tovarési de convingeri— cit'rea ultimei D voeasiuad bro- sari ,\n Pragul Falimentului“, md indeamnd sa va motestez cu neinsemnatele mele sire, pen- tru a va talmdci bucuria ce ne-a@ cauzat a- paritia acelei publicatiuni si emoia sitarnitad in rGndurile numerosilor d-votati admiraiort ai luptei nobile si curajoase ta cere v'atian- gajat si cdrora le am dat spre citire cele doud exemplare, cu a cdror trimitere meti cnoreat si cari treceau din mand 'n mand, toti sor- bind, asa zicdnd, cuprinsul dureros dar im- pregnat de cel mai pur adevar.34 Evocarea in culori atat de reale a siiuatieé actuale a fdranului, este 0 noud dovad&é de patrunderea de spiril cu care analizati che- stiunile noastre sociale si curajul civic de @i vorbi fdranului si despre defectele care ’[ men- tin fa starea lui de azl, va face cinstle. Limbaful ce tinefi, este invdditad contradic- tie cu declamatfitle ocazionale ale demogogiler nostrii de profesieé, cari cuncsc de miulte ori numai fdranul de paradd. Aceste specimene de poiliticiani cari se cobsard in mijlocul no- roduiui dela tard numai in alegeri si alte c- caziuni de astea, e firesc sd nu mai conte- neascad cu osanalele aduse ftadranvlui, pe care de faot nu’! cunosc cum ar trebui si pentru a carui ridicare — morald in deosebi— nu face aproape nimic, si nimeni nu’si bate capul cu educatia cetdteneascd ce ar trebui sd se facad maselor electorale in epoca sujragiului universal. Icoana intunecatd a mizeriei sufletesti in care se sbate fosiul combatart si féuritor al Romaniei Mari, intr’adevdr dd de gérdit si se zaresc prea pufine zari de nddejde intr’o apropiata purificare morala, atat a pturii de jos, cat si a celor suprapuse. Brosura D-voastrd contine adevéruri ustu- ratoare, si in genul sdu e o reritate peniru sinceritatea gdndurilor ce transpird din fie- care pagind si inaltul curaj dea nu adula nicl o categorie. de cetdfeni menajand eventu- ale susceptibilitati, ci’i spuneti adevdrului pe32 nume st infierafi rdul in ori-ce pdturd socialé fati intdaini. Din citirea recentei publicatiuni a D- voastra, se desprinde clar dorul de bine si propasire care lati dori sda’l vedefi pe cale de infdaptu- ire in cadrele lirgitelor noastre hotare, asal- fate neizcetat de urgia valurilor fostilor no- Stri'stdpdni, a celor de dincoace, din terito- riile alipite. Wu stiu ce ecou va trezi in mijlocul cuno- gtintelor D-voastraé de acolo, din judetul Bu- 2du, aici la noi insé 0 seamd de’ intelectuaii, —vorbesc de partea de sud a Banatului, ca- rora ia deosebite imprejurdri siin cercuri mat restr@nse le-am impadrtdsit ideile de cari sun- feti animati si abnegatia cu care intelegeti sd duceti lupta necurmat —,brosura din urmé € O noud dovadd despre aceasta —,zic, o sea: mad de cdrturari dela noi vad admird si vil urmadresc cu uimire amestecatd de acel sen' timent al devotamentului, care se trezeste in| inimile intelectualilor dela noi, obisnuiti dit} trecutul dureros de a péstra simpatii, fata de generosii risipitori de. energie si a avea cuitul luptdtorilor dezinteresati, de cari am avut in cursul timpurilor de lupte grele sub unguris' din cari ne-au mai rdmas atdt de putini—, inmdrucheati la conducerea Partidului National Roman. D-voasird — dati-mi voie sd vd spun — fa} cefi parte din pufinii — toi mai rari — iubito' de obste, oameni de calibru, cari nu fac nici55 oduld tranzact'e cu constiiita si se jertfesc, se expun chiar pentru idealul lor! La noi aici, unde se mai aprinde ici-colo focul pe altarul cul/ului marilor anteluptatori, terenal este mai prielnic pentru incolfirea i- deilor propagate cu atadla rdvnd gi patriotism din partea D-voasira. O noud mdrtusic a tériei de caracter este faptul ca desi— dupa cum singur mérturisiti — rezultatul Juptei care ducefi, lasd mult de dorit in nemijiocita aprepiere chiar— cazul alegerti pentru. Camera Agrico!d esté in de- Gjuns de elocvent —, totus na bateti in retra- gere si aparitia jiecd Oud prb:-coptiunt, ste gio noua dovida @ persiverentit Ge ca:e sun- fefi s'dnanit si totadatd afirmarea unui crez neclintit, pentru realizarea céruia nu vaé cru- fati nici o osteieald gi nici o jertfa. Cu toatdé indolenta publicului cit tor céruia i-afi distribuit . Drepiatea Sociala“, nu cred cd nu se vor gasi si in vechiul Regat persoune cari sé aprecie:e imensele jertfe aduse de D-voastrad — ar fi prea dure:os sd nu intém- pinati imbadrbdtarea oamenilor carota le-a mai samas un pic simt de raspundere in fata viito- rului. Daca to’ug nepdsarea fata de propria-le soaria a atins proportii a'at de ingrijoratoare, atunci In adevar, tsi merit’ fiecare ce’l as exupra. Oesi gi la noi dapd rézb iu grojie pene- tratiei politicianismului din vechiul R. gat, co- ruvtia se ldfeste tot mai addnc si tinue a face ravagi dela opincd pana la Viddicd, mai sunt to- tus ined destule rezerve pentru ziuade maine $isical » 34 vd asigur cd nu exagerez dacd afirm cé o actiune caa D-voastra la noi— in pdtura in- telectualilor de aici —ar gasi mai pufine u- rechi surde. Am vdzuat la un protopop din jurul nostru | ».Domnia Corbilor“, i0 adusese un stucent din | capitala. Am intrat in comentarul aceiei br0« suri si amispravit prin ai fégddui din partie- mi cai voiu imprumuta gi celelalte brosuri ale D voastrad. N’o fac din intéentiunea de a va aduce ma- galiri deplasate —marea_ distanja dintie Bu- zdu $i domiciliul modestului scriitcr al acestor sire md acopere in de ajuns—, cand miam luat insdrcinarea din partea admiratorifor devolcti ce’i recruteazd publicotiunile Dvoastrd pe la noi, de a md face internretul sentimentelor de recunostintd pentru opera innd'{dicare de cu- ratirea trebilor pubtice de lifiele instdpanite asupra destinelor ftarii. Ne vin atdtea ziare, brosuri cdrti de din- colo; cetim atatea discursuri, atGtea miselii de ale oamenilor ziléi, si toate numai amd- rdciune ne picurd in suflet! Pe zi ce trece tot mai slabe nadejdi nutrim, in ceace priveste injghebarea si consolidarea noastrd tn cairele actvale. Teti umbia dupa capatuiald, si verbui a se iavarti in sensul importat din vechiul Regat, este cel mai ca- racteristic pentru activitatea celor ¢ glebati in serviciul politictanilor. ; : Existenta cate unui inddrjit si neinfrant lup- tdtor pentru interesele obstesti, infierarea pecale de publicitate a tutulor miseliilor comise, Sbiciuirea ndravurilor unei societéti contami- nate, afirmarea fdrd preget a unui crez de inaliad valoare morala pornit din addneul u- nui suflet generos: cum e cazul D-voastrd, constitue 0 oazd— pentru firile cinstite — in desertul stero al frdméntdrilor sterile a unei societati fdrd Dumnezcu si fdrd ideal! Sirile scrise de Dvoastrd sunt o incurajare gio ma@ngé@iere pentru cei ce vd inteleg sipri- mirea desi cam rard — darconstantd — a cate unei publicatiuni ce ne trimiteti,e o zi de sar- bdtoare intotdeauna pentru noi. 4 lanuarie 1926. (ss) V. P. Aceast& scrisoare exprimaé durerea si desnadej- dea intregului popor, asupra s&raciei in oameni destoinici, de care fara duce atata lipsd, tocmaiin timpurile de cea mai grea cump&n& in istoria nea- mului nostru. (Acest s'rSlucit suflet de rcman m’a onorat si cu ocazia aparijiei recentei brogsuri ,Sfar- sital unei Epoci* trimifandu’mi abonamentul gi o scrisoare de 16 pagini plina de cele mai frumoase cuvinte de incurajare si mang&ere sufleteasc&). Un fost ministru $i primar al capitalei, o perso- nalitate de o inalt& cultur& si de o'rar& cinste si valoare moral&, isi inchee frumoasa scrisoare cu cuvintele: ,Acfiunea D-taleeste unclopot de alarma care trebue auzit“, iar un domn profesor universi- far gi consilier metropolitan, scrie pe cuponul unui mondat urmiloarele cuvinte: ,Vd trimit suma da- toritd pentru brogurile primite, pe cari le citesc cu multd durere tn suflet, dar si cu mang@erea cd seJ 8é mal gdsesc oament curaglost, cari pdtrunst de iubi- rea de tard si de neam, biciuesc fdra mild relele $i moravurile fanariote, cari tmpiedicd avantul pa- triet si ne fac de rugine tnainten strdiniior. Leuda celor cu suflete si m@ini curate! .Rog a ma privi ca abonat si eu mda voiu strdduide ardspGndi scri- erile Dv. printre cunoscutli mei*. Si astfel de cuvinte de mangéere_ sufleteasca si Incurajare am primit dela toate clasele sociale cum si dela foarte mulfi {frani si da 4 plata abonamen- telor las& prea multde dorit, mu'fumirea sufleteascd si satisfactia sguduirei ce a produs scrierile mele dela un cap la allul al {4rii, coustiiue pentru mine cea mai frumoas& si vredaicé risplaté a greleior jerlfe f&cute pe acest taraém. latS cum este ju & de all& lume acfiunea mea, Domnule Mihala D. A: Gheorghiu-Cirisanu lubiti Cetateni si frati plugari, Exoundndu-va cele de mai sus pentru a lua cu- nostinja de cum s’su petrecul luciurile la congresul Partidului Nafionsl Térénese in jud< ful nosiru, gi facandu-va judecdtori ai cauzei mele, va mulfu- mesc din adancul sufletului, tutulor acelor ce mi- ali scris si m/’af{i vizitat gi mai ales acelor cari imi-afi arétat dragostea voastr& si prin jertia de a va pune pe drumuri si a va cheltui punga — in aceste fim- puri d+ mare criz& baneasca —, participand perso- nal la congres ca s& ma ridicafi la postul datoriei, de unde v’sg fi pulut iu adevar sluji cu loaté cre- dinfa gi cu p&rinteasca dragoste: Negresit, nu ma& asteptam la aceusti durerossé gi nemerilalé infrangere, care consfin{este tristul