BIBLIOTECA REVISTEI ,JTARANISMUL BANATAN‘“ BANATUL IN CADRUL VIITORULUI STAT TARANESC DE Dr. GHEORGHE CIORMAN I] OTD, see Ce *ACADEMIEI Romane’ Jnstitul de Arta Grafice »Tipografia Romaneascé< Timisoara OeANON XACADEMIELx PoMAN® Gasindu-ne in preaima unor evenimente politice si economice eu adevirat noui, cari tind la revolutionarea asezdrilor de bazi ale societitii romdnesti. nu putem sta impasibili in fata lor. cand stiut este cé ele vor avea o adancé renercursiune si asubra provin- ciei noasire, Problemele bandtene trebuiau sintetizate in vederea solugionirii lor, de catre Statul Tarinese de maine nou. ca forma si ca fond. Ele au fost privite prin prizma intereselor de clasa ale tarinimii, care’ va da o noua structuré socialé si economici Sta- tului, La studierea acestor nevoi colective biniitene, am fost deter- minat de curentul tiranist si de spiritul luminat al binatanului Sever Bocu, care astiut sé tind treazé constiinta si mandria 104- stra de baniteni. Concretizarea ideii bindtene se va putea realiza numai intr'o societate de factura si esenta térinisté. pentru care noi luptiim din résputeri, Si izbanda va fi a noastra. Br. Gheorghe Clorman.OTR Gomlonng “ACADEMIBL x POM ANE f Banatul iin cadrelle vittorului Stat Taranesc Incontestabil ck, odat% cu fixarea programului Partidului na- sional-firinesc, diferitele provincii ale grii, trebuie si se tncadre- ze din toate punctele de vedere, in noul Stat Taranesc, spre care de altfel tindem fatal, manayi de desvoltarea structurii vieyii eco- nomice si sociale a paturei firdnesti. Fiecare provincie deci va ciuta, pe bazi de documentiri economice si sociale, si-si precize- ze nevoile cele mai ardente, finind seama fn’ solutiunea lor, de mentalitatea si structura psihologici a maselor, Toate problemele vor fi insi tn functie de progresul general, care va prima, Tot avit de adevirat tnsi, este si faptul ci, specificul local nu poate fi complet sacrificat si uniformizat fn favorul interesului ge- neral, cite odati riu inteles. $i indeosebi nu trebuiesc {nabusite valorile bastinase, cari cunoscind realitigile locale, vor fi de mai mare folos, pentru reusita aplicérii programului partidului, decat eventualii noii veniti, strainj de sufletul si aspiragiile provinciei. Armonizarea intereselor generale cu cele specifice locale, poa- te fi mai bine facut de bistinasi. Inainte de toate tnsii, trebuiesc bine cunoscute liniile generale de realiziri economice si politice ale partidului chemat si-si tndeplineasc’ programul esit din ne- voile clasei s4ranesti, pentruca fn ele si poatd fi incadrate si so- Jusionate toate problemele provinciale. Astfel vom {ncerca stu- dierea problemelor bin3jene, numai in functie de programul si doctrina partidului firinesc, care are la bazi cu totul alti face tori politict si economici, dec&t actualul Stat burghez Este sufi- cient cunoscuti doctrina yirinist’, care sti la temelia programuluj 5partidului, fneat ar fil de prisos si mai insistim asupra ei. Totusi m, cX aceasti doctrind n’a fost aplicati nu putem si nu rema fn {ntregime, cu ocazia compunerii programului partidului, Aces- te lipsuri pot sX pericliteze posibilitatea realizirii totale a dezide- ratelon unui Stat firinesc, care se bazeazd in primul rand pe fac- torul mune’, Ori tocmai acest factor nu este suficient ocrotit. In privinga unor probleme primeazit interesele capitalului individual, fn detrimentul celui colectiv si al muncii. N’au fost trase toate consecintele noii doctrine firiniste, bazati pe realitatie rurale si proletare. Poate tn decursul realizirii problemelor sa se suplinzascd lipsurile sis ajungem acolo, unde neaprat vom ajunge, in urma le a parnrilor mimcitoare din desvaltirii vietii economice gi sac agricultur’ si industrie. Numai fn lumina acestor concepyii, trebuie si vedem tn ce misur’, se pot incadra in ele problemele banatene. Iar acelea, cari sunt specifice, vor fi solusionate tot pe baza principiilor doc- trinei fariniste, ca si iese pe primul plan interesul muncii si al colectivitatii, raportat la nevoile clasei yirdnesti. Nu suntem op- timigti, ca si credem ci problemele binajene tn complexul lor, vor putea fi simplu si usor solugionate. Din contra — data fiind ocupagia variati a populatici arit de eterogen’ si cu interese cite-o dati lontrare, datorite bogitiei unor sinuturi dela ses, tn contrast cu séricia dela dealuri si munti, ne vom gisi in faya celor mai complicate situagii, atunci cind vor trebui sé fie incadrate in fa— gasul nouilor concepyii de realiziri yardniste. In vederea incadrarii, provinciei noastre in ritmul nou al Sta- tului Tarinesc, vom cauta pe rand, bazati pe realitatile vieyii eco- nomice si sociale, si indicim solugiile cele mai nimerite, ca Bana- tul s% ajungi acolo uride meriti si fie, tndrituit fiind la aceasta. de gradul desvoltat al industriei si de constiinga de clasi a paturei yarinesti, biniyene, El, va fi bastionul nouilor realizar} din Statul Tarinesc aici mai usor de realizat, find mai bine tnyelese de pitura luminaté a plugarilor, dornicd de progres economic si cultural, i Incontestabil, cd in invalmaseala economick de azi, rolul co- varsitor 41 joack raportul de productie si de desfacere dintre cla-sa capitalist gi clasa yXrineascd, precum gi raportul de subordona- re politicy dintre aceleasi clase, cari se lupta pentru hegemonic economic’ gi politicl! tn Stat. Alaturi de factorii economici vom examina gi alti factori cari sunt necesari pentru a cunoaste Bana- tul si a tngelege problemele biniyene fn tot complexul lor. Nvavem pretentia si fim completi, fnsi incercim sa fixim toate problemele provinciei noastre, care a fost ait de mult ne- glijatt din. partea oficialitigii. Avem impresia ci centrul nu cu- noaste nevoile binitenc, decit din! fuga trenului, iar banagenii pa- nk fn prezent cel putin, nici n’au incercat ca si prezinte Bucures- tilor, problemele locale fn totalitatea lor bine studiate, pentru a putea fi sustinute cu efect, Totul s’a facut sporadic si izolae fark un plan prealabil. Deaceia nici nu s’au putut realiza opere mari si durabile, desi sunt necesare atdtea institugii economice $i sociale, Noi fncercim si suplinim acest neajuns cel pugin pentru viitor, Tasind ca antecesorii si fie judecagi dupi faptele lor. Daci vom reusi si determinim un curent, pentru dezideratele bindgene sin- tetizate aici, vom fi pe deplin satisfacuti ci, ne-am facut datoria fata de acest coly de yara hulit si exploatat de toate guvernele de pana acum. In prealabil vom fncerca sd ardtim situatia numerici a populatiei din Banat, tmpirfirea pe nationalitati si branse profe- sionale, ca si putem! fi mai bine orientati asupra:nevoilor ci. POPULATIA In lips& de date mai recente asupra populariei Banatului, sun- tem nevoiti si ne folosim de datele recensimAntului facut fn’ 1930, si publicate de d-l Dr. Sabin Manuili, Astfel la 29 Dec. 1930 Ba- natul avea o populatie de 939.437 suflete, din care 772.118 suflete triiesc in sate si 167.319 tn orase. Dup napionalitigi avem: 510.825 roméni; 223.130 germani, 97,803 unguri; 11.256 evrei; 40.500 sArbi; 5922 rusi si ruteni; 10.012 bulgari; 17.910 gigani si 22.079 alte nationalititi. Dupa ocupayie populagia se tmparte tn: 615.145 agricultoris 13.235 minieri; 40.713 industria metalurgic’; 15.383 industrialemnului; 15.740 constructii; 32.411 industria textilé si manufac- turk; 15.664 industria alimentari gi tutun; 5598 industria chimi- c& 1648 diverse tntreprinderi; 3918 instivugii bancare si agensiis 26.898 comerti; 25.848 transport; 40.088 institugii publice si 87.148 cu profesiuni nedeclarate, formand un total de 939.437 suflete. Desigur c& aceste cifre azi nu mai corespund realitagii, in- deosebi in ce priveste pe muncitorii din industrie si comery. Cri- za economick a redus numirul celor ocupagi in industrie, majori- tatea devenind someri, triind tn cea mai cumpliti mizerie, Dup importanqi dack privim cifrele de mai sus vedem, cé agricultura este ocupatia principal’ a marei majoritiyi a popula- tiei, ceeace denoti caracterul agricol al Banatului si implicit exis- tenta unei probleme a clasei s3rinesti. Ca importanyé vine apoi industria metalurgicl, care indicé gradul de desvoltare sub acest raport al provinciei dela vestul yarii. OCUPATIA’ POPULATIEI PE TINUTURL Cercetind aceste date statistice asupra ocupatiunilor pe cati le are popitlayia ban’yeani vedem, ci 2/3 din totalul ci se ocupi cu agrivultura, iar restul lucreazi tn fabrici, comer} si alte fntre- fatreprinderi. Industria este concentrati tn cfteva centre mari, ca Timisoara, Resiza, Lugoj si alte centre mai putin importante. De industria binayeani ne vom ocupa la capitolul respectiv. Comerqul — vorbim de comergul mare — la fel s’a concen- trat in chteva centre mai mari ale provinciei, la sate si orasele ra- manind micul comerciant, care cite odati mai este si agricultor. In ce priveste populagia, care triieste exclusiv din agricultu- ri, ea se ocup’ cu toate ramurile ei. Factorul determinant Yn pre- cizarea ocupatici acestei populagii, este conformatia geografick a solului. La ses indeosebj tn’ partea vesticd si nord-vesticd a sului Timis-Torontal, avem pimantul cel mai roditor, care bine fucrat di maximul de rod, tn comparatie cu alte tinuturi, Grdul din Torontal era cdutat pe vremuri pe piata Budapestei, ca fiind cel mai buni din Ungaria. In partea aceasta a provinciei se cultivaexclusiv si fn mare cantitate grau (pind la 1600 kgr. per jugar). Tot aici se cultivt fn mare miasura gi porumbul bandyean, care ri- valizeazi pe pietele straine cu orice alt produs similar, Unele fi- nuturij sunt renumite fn vii ca: ‘Teremia, Valcani, Silagi si Moldo- va-veche din sudul Banatului, In raport cu bogitia pinutului dela ses, avem si cele mai fnfloritoare sate romAnesti. Bogatia acestei populagii se cunoaste dupa vitele frumoase de rasa, ce se cresc de © pirinime relativ bine tnstirité cconomiceste. Populayia dela estul acestuj judet, unde dealurile nu sunt prea mari si unde viile sunt largi, se ocupa si cu cultivarea cerea- lelor, insi ca o complectare, mai cresc vite, cari aduc o mare ren- tabilitate. In pirgile muntoase din nordul judetului Severin, pe langi puyina agricultur’, fiindci pimantul arsbil este redus si slab, firanii triiesc din pomicultur’ gi cresterea oilor precum si din exploatarea padurilor. Aceias ocupatie o are si populatia ce triieste pe valea Bistrei dela Caransebes spre Hateg, cat si cea de pe valea Timisului dela Caransebes spre Orsova, Cele mai ciutate fructe de prin aceste regiuni sunt, merele de toate soiurile precum gi prunele, din care se face cea mai aromata juicd. La fel traieste si popularia siraci de pe valea Almijului denumit’ si_,,tinutul motilor din Banat“. Este prea tristi si tragic’ viata acestei popu- lagii si tn deosebi a celor din Clisur3, sinutul muntos dinspre Du- nare, — ca si poati fi redati in cadrele acestei lucrari. Populatia de pe valea Caragului se ocup% si ea cu agricultura, viticultura si cu pimicultura. In diferitele sinuturi primeaz& tntotdeauna, ramurd de agri- cultura, care corespunde mai bine cu natura solului. La ges unde pamantul este fertil, populatia are o situatie ma- teriald maj bund, iar la deal, ca si la munte — de cand cresterea vitelor si cultivarea pomilor nu mai renteaz’, aducind venite mici -—— sirinimea s’a pauperizat complet, triind tntr’o mizerie Sngrozitoare. Numai cine n’a vizitat satele dela deal si munte, nu poate tngelege siracia gi necazurile acestei populayii lipsiti de ori- ce civilizatie gi progres cultural, Nu intra in preocupares noastra, s& insistim asupra consecingelor morale ale acestor nevoi, Cu-treerarea Banatului evidengiazX constatarea ci, progres cultural si civilizagic, numai acolo pot exista, unde este si-o bung stare materiala, VIATA POLITICA Anterior am fXcut numai o constatare generald si de fapt a- supra vieyii economice gi sociale a Banatului, descriind viaya sta- tick a acestei provincii, din care si putem, trage — luand-o ca ba- zX de documentare — concluziile de fncadrare fn viitorul Stat ya- rinese, In functie de aceste realit%yi sociali si economice, vom cau- ta sX indicim cele mai nimerite soluyii, pentru a putea ridica ma- terialiceste provincia cea mai bogati dela vestul sari. Ca actiunea de cidloare « Banguului si reupeascl gi ca e2 #1 fie unitari, este nevoie si existe si organul politic corespunzitor, care si se ocupe de problemele bnwyene in tot complexul lor. Nimeni nu poate contesta ci binatenii, ne referim chiar la patura faraneasc’ care este pastratoare mentalitatii si a specificului acestei provincii, nu-si au viata lor sufleteasci aparte si deosebiti de a ardelenilor, cu carj impreuna am suferit sub jugul maghiar. Chiar si dialectul limbii, asati ef sSranul bistwean a avur 0 evolutic proptie, cu 0 spricua- litate si-o conceptie de gandire care's’a deosebit de a saranului din celelalte ginuturi. $i dacd acesta este adevarul, atunci este firesc ca gi tn viaya politic’, care este factorul activ al realizrii tuturor problemelor biniyene, si avem un organ unitar, corespunzitor nazuintelor noastre. Suntem convinsi ci nimic nu se va putea fa- ce tn interesul Banatului, daci nu va exista si organul de coordo- nare al tuturor nevoilor locale, care urmeazi si se incadreze fn viitoare actiune saranisté. Pentru a duce Ia indeplinire programul de realizari biniyene, va fi necesar ca Banatul, si fie tnzestrat cu © organizatie provinciala de partid, care prin sectiile sale si stu- dieze temeinic toate problemele, luandu-si sarcina si fn acelas timp intreaga rispundere, s& le gi soluyioneze In tntregime. Organizaria provincial& este singura chezisie, ci nevoile binigene vor fi pe deplin ingelese si transate de oamenii localnici, cari din dragoste pentru tinut gi din spirit de emulatie cu celelalte provincii, vor ciuta — spre mindria lor — si ridice provincia cea mai bogati 10dar gi cea mai stoarsi de toatk vlaga de sistemul politic centra. list. In viitor nu se mai poate admite, ca Banatul care pliteste mai bine de 1/5 partea din) bugetul girii, si nu se inpirt%seascd de nici an avantaj, oferit cu athta dirnicie de centru altor provincii. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA. Concomitent cu organizarea provincialé, Banatul din punct de vedere administrativ va fi o singur% unitate, cu o conducere regional’, care va coordona toate problemele binifene, Aceasté u- nitate administrativ’ regionali, este dezideratul conceptiei demo- crate a partidului, care vrea 0 adevirati descentralizare, pentru a promova interesele populagiei dela periferia farii, Creierea unor unitigi mai mari administrative pe regiuni, este si lozinca partidului nagional-sarinesc rezultati din concepyia doctrinaré Hirinismului, Desigur ci problemele binijene vor fi mai sigur re- zolvate prin aceste unitagj regionale, spre cari fatal mergem, dec&t printr’o actiune politics centralisti, Subunitapile acestei regionale si fie in caz de nevoie 2 Pre- fecturi, desi nu suntem pentru ele, atunci cind existi un organ regiinal cu atriburij largi descentralizate. Una, eventual pentru Sinuturile dela ses adeci pentru partea de vest si una pentru ti- nuturile muntoase. Plascle si. fie de extensiune mai mare si si cu- prinda dup posibilitisi totale localititile unei vii, cari gravitea- z% spre un centru mai populat. Finangele locale, vor capita in viitorul Stat arnesc © mare importanta, fiindcd grayie lor, viaya locala va fi complet refacu- *4, Asupra resurselor financiare, comunele vor dispune singure asigurandu-li-se o totali autonomie {n aceasta privinga. Statul nou pentru a controla viata administrativd a satelor, va pune cu totul pe alte baze gi justitia administrativa. Pentru tntreg Banatul va fio singurd instanya, care va avea menirea, ca si actualele Curti ‘Administrative si supravegheze aplicarea legilor si sk fereasck pe cetazeni de abuzurile autoritigilor publice. La sate neapirat pentru fntreaga sari, va trebui si se creeze © justitie comunali, care tn pricinile mici s% poati aduce imediat hhotarari. 1"Desigur eX provincia noastri, va profita si de alte m&suri Iuate pentru toati yara, de cari nu ne putem ocupa aici. Pe noi ne intereseazd nevoile locale, cari se pot remedia fie prin ini- tiativa Inath de centru, fie prin initiativ’ locali. Chestiunea este, ca Banatul si fie fnzestrat cu toate institugiile necesarc, ca si poa- t fi ridicat atdt economiceste cit gi culturaliceste. NEVOILE CULTURALE ALE BANATULUI Un mare ginditor francez, spunea ci viaya de Stat se reduce fn ultima analiz% la rezolvarea problemei culturale, fiindcd acolo, unde poporul are o culturX temeinici, toate relele se vor remedia dela sine. O yari cu o culturi ridicati, poate face faré tuturor nevoilor si problemelor de orice natura ar fi ele. $i problemele economice {n ultima analizi spunea acel ginditor, se pot soluyio- na social, dack poporul are suficienti cultura pentru a incredinga cu conducerea treburilor publice, pe cei mai destoinici, pregatiti $i distinsi membrii ai sii. Nu contestim cX aceste axiome nu pot fi’valabile intr’o societate ideali, in care toyi indivizii si-si poatd fnsusi imaximum de culturi posibilz. Acolo ns, unde cultura — si aceia destul de confuzi — este apanajul clasei con- ducitoare din Stat (la noi clasa burghez3) in contrast cu marea mass inculti de g%rani si muncitori, asemenea axiome, n’au pu- tere de adevar. La noi, se cere in primul rand belgug economic pentru cei de jos si cocomitent cu aceasta, si se si culturalizeze massele de s&rani si muncitori. Pentru noi, inci rimfne valabili constatarea conceptiei materialiste, ci progres cultural nu poate exista dec4t acolo, unde existd si o buna stare materiali, Dar re- cunoastem ca alZturi de preocupirile materialiste ale claselor y3- rinesti si muncitoresti, trebuie si ne ocupim in egal m&suri si dd nevoile culturale ale Banatului, cari sunt de foarte mare impor- tang% pentru propisirea acestei populatii. a) Universitatea binatean’. Cultura fiind unul dintre cei mai fnsemnati factor; de pro- gres in viaga popoarelor, trebuie si ne nizuim ca si dotim Ba- natul, cu cele mai superioare instituyii scolare. Incontestabil ci, focarul cel mai puternic de culturi este azi, Universitatea, In con- 12secinta nici nu vedem posibila remarcarea Banatului sub raport cultural, fri o Universitate, care s& radieze tn toate domeniile spiritualitatea baniyean’, pentru a putea ridica provincia dela vestul firii, la nivelul cclorlalte provincii, Universitatea pentru graniya de vest a yarii, este necesare gi din motive nationale. In fata Seghedinului — unde este mutaté nominal Universitatea din Cluj — preum gi {n faya Belgradului la cayiva pasi de frontiera tirii noastre, noi trebue si opunem adevarate izvoare de cultura, cari sk fic la o fnaltime stiingificd egali cu cele amintite, Banatul nu poate recurge la instituyii inutile si perimate. Universitate b&nizean% va creste la sinul siu, intregi generafii de tineri ro- mini de prin Banatul si Timocul sarbesc si chiar bulgiresc, pre- cum si pe cei din satele romanesti rimase inci in Ungaria, Daci nu se ingelege rostul Universititii fn functie de aceste nevoi pri- mare, atunci Banatul ca si romanii de peste granita de vest a t4- rii, vor ramane fn vegnica inferioritate iar cauza nationald a ace- Jora de dincolo, va fi pentru totdeauna pierduta. Aceasti Universitate va trebui si aibe in primul rand o fa- cultate de medicind, cu toate clinicele necesare, o facultate de drept, de stiinge, o sectie pedagogic’ pentru pregitirea tnvata- torilor necesari scolilor sarinesti superioare si o facultate de far- macie. Facultatea de medicina va trebui si dea contigentul nece- sar de medici, pentruca fiecare camun’ cu peste 2500 suflete sa-si aibe medicul siu, Desigur c%, viitoarea generayie de medici, va fi ‘crescuta mai mult pentru apostolat si chemare sociali, decdt pen- tru dorul de a se inbogiti cu orice pret. Pana la clidirea unui edificiu propriu, Universitatea cu o parte din facultisi se poate cu usuringi instala tn’ localul Liceului Piaristilor, trecut tn proprietatea orasului Timisoara. Pentru cli- nici la tnceput pot servi multumitor, diferitele Spitale de Stat precum gi cele comunale, cari sunt tnzestrate modern cu toate aparatele medicale necesare unci bune functioniri. : b) Academia de agriculturs P4na fn prezent toat& activitatea conducitorilor publici ba- niteni s’a pierdut tn chestiuni marunte de a zidi la sate cAte-o 13scoalX, bisericX sau cask culturalt, neglijind complet toate nevoile agricole ale Banatului. Problemele de baz ale societiyii, nici cind n’au fost tmbritisate cu cildurk gi pricepere, Pentru provincia noastra, cu tinuturile cele mai fertile si manoase, este de stricta necesitate creicrea unui institut superior agricol, Am vazut, ci baza de existeny%, a 2/3 din| totalul populagici Banatului este agri- cultura, care pink fn prezent a fost lisatX pe ultima treapti a preocupirilor, La noi si azi, cu, tot progresul fai de alte provin- ci, $n agricultur’ se aplick cele mai rudimentare metode de ex- ploatare, cultivindu-se pimantul — cu mici excepfii — ca si a- cum 1000 de ani. Ori, agricultura a devenit o stiinya care are nevoie de a fi studiat si experimentat# tn laboratoare si cAmpuri de experiensi. In agricultura se aplick metode noui de raionali- zare si de mecanizare a procesului de productie. Este deci firesc, ca Banatul si aibe o institugie superioar’, 0 Academie de Agri- cultura, care si dirijeze viaya agricola de la noi si si indrume spre modernizare satele cu agricultura arhaici, pentru a putea concura cu strainitatea. Academia de agriculturk s’ar putea provizoriu si destul de convenabil instala fn cladirile $colii silvice dela Pidurea Verde, ca- Te are si-o parte din instalatiile necesare, precum si terenul trebui- tor pentru campurile de experienya. In cazul, cX acest teren nu € suficient se poate expropria din jur, s’au se poate lua din terenul orasului, care are in apropiere circa 800 jug. In schimb Scoala se va muta la Caransebes, unde are padurile necesare pentru studi si experienge, traind in mediul pentru care este si creiata. c) Politechnica. Aceasté Scoala va fi desvoltat’ si inzestrati cu toate aparate- Ie si laboratoarele stiingifice necesare. Se vor zidi si celelalte pa- vilioane ca si fie completa si si devin’, una din cele mai bune scoli tehnice din gar’. In locul sectici dq mine, sk se creieze 0 sec- tie pentru arhitecturé mult mai util pentru societate deoarece azi, majoritatea inginerilor minieri nu gisesc plasament, fiind o- cupatii in servicii administrative incompatibile cu pregitirea loc. 4Statul viitor pentru reclidirea satelor si a altor lucrari edilitare, va avea nevoie mai mult de arhitecti, decdt de ingineri minieri, \ d) Conservatorul de Muzicé, De gi actualmente fn Banat fiingeazt dows gcoli de muzick: Conservatorul de muzick al oragului Timisoara si Lugoj, in Statul Tirinese pentru tntreg Banatul, se val tnfiinga tn Timisoara o sin- gurd scoalX superioark de muzict, pentru pregitirea teoreticienilor ‘orul Stat ca- re pune bazi pe educatia maselor, au nevoie de conducatori mu- vicali, temeinic pregititi ca si poati ridica nivelul muzical, atat de desvoltat al binitenilor, De mare utilitate va fi conservatorul de muzici si pentru pregitirea conducitorilor de corurj si fanfa- re din teritoriile locuite de romAnii de peste graniga sari. Aceasti institutie superioar& trebuie vizuti si prin prizma intereselor fra- tilor de dincolo, cari vor fi ajutati pe toate terenurile pentru a nu dispare. sia conducitorilor de muzici si coruri, Satele, in vii €) Scolile faranesti, Desi problema scolar4 a satelor cade in atributiile conducerii centrale de a o rezolva unitar pentru intreaga tari, totusi, vi- zand care este programul partidului tn aceast¥ directie, in Banat vom avea scoli fardnesti de cultura superioari, pentru ca si fir: nii pe Hang’ cunostingele profesionale agricole, si poat% primi si o culturd generali cat mai. ridicat si Intr’o perioadi de timp cat mai fungi. Scolile sarinegti fn centrale populate cu peste 2500 locuitori, vor trebui si fie adevarate scoli agicole secundare. Ele vor corespunde cu ocupatia populatiei din ginuturile fn care tri- iesc si vor pregiti sirinimea pentru mediul economic tn care vie- guiesc, Corpul profesoral pe langi cel de cunostinte generale, va fi completat cu personal de specialitate, dupi caracterul predo- minant al ocupagiilor rurale din diferitele finuturi. f) Scoli profesionale pentru fete. In fiecare comun%, pentru educarea si pregitiren casnick a fetelor, va functiona $i 0 scoali profesional, cu scopul dea le 15da instructia casnick necesara. Fetele fn aceste gcoli faranesti au si fnvete, cum si conduci o gospodirie casnicd, cum sa find cu- riyenie si cum se pregiteasc’ mAnciri gustoase gi hranitoare. Tot scoala firineasck le va tndruma ca sX pastreze portul vechi inva- tandu-le s% brodeze frumos cu motive romAnesti. Fetelor in anii ultimi de scoalk li se va da educayie ca si gtie cum s-si creascd si si-si Ingrijeasc¥ copii. Socictatea viitoare are nevoie de mame harnice si bune, care sX dea nagtere la multi copii, ca yara sd poa- tY progresa. In centrele mari orisenesti, ca Timisoara, Lugoj si Oravija pentru tinuturile cu culturk agricola desvoltat’ pe lings Academia de agricultur’ se vor tnfiinga si Scoli agricole dup specialititi. Tar la Timisoara si Regiga va functiona cAte-o scoala secundar’ tehni- ci pentru formarea elementelor ajutitoare din fntreprinderile in- dustriale. Pentru muncitorii din fabrici dup% speciaiitasi, vor funciona scoli de educatie generala si profesional, care sé per- mit& ridicarea nivelului cultural si tehnic al muncitorilor, direct interesati la bunul mers al {ntreprinderilor, intrate tn proprietatea colectivitétii prin etatizare. Meseriile vor fi invayate numai tn a- ceste scoli tehnice, ca elevul si primeasci pe langé pregitirea teh- nica si o cultur’ generala, g) Opera bin3tean’, Pentruca problenia culturali a Banatului si nu fie incom- plet rezolvati si ca acesta, si poati sta pe picior de egalitate cu celelalte provincii, se cere fnfiintarea unej Opere, tn care geniul muzical bandfean si se afirme. Pe acest teren, nu se poate discu- ta superioritatea binayenilor, devenigi celebri prin corurile si fan- farele lor, Numirul mare.al acestor societ%ji muzicale — aproape $n fiecare comun’ cate un cor — arati gradul ridicat de desvol- tare al simgului muzical, Acesta trebuie cultivat si pentru desi- varsirea luj este nevoie de o institutie muzicali, tn care geniul local si fie fericit tmbinat cu tendinta moderna de desvoltare a muzicei, Opera este singura institutie care va putea contribui la promovarea talentelor si la fncurajarea creatiilor muzicale ba- nagene. 16Ba va avea rostul, pe ling% plicerea ¢e-o ofer’ deocamdata populatici culte dela orag si faci turnce in centrale mai mici, pen- tru a desvolta gi gustul cclor din provincie, pentru 0 muzick a- least. Va cereeta, rind pe rind oracle: Lugoj, Caransebes, Ora- via, Regiya, Lipova gi Orgova, unde va da reprezentagii cu pre- wri modeste, ca sk poati participa si populatia mai puyin insti- riti economiceste. In fiecare oras va da gi cAte-o reprezentagie gratuiti pentru fkrani si muncitori ca gi acestia si poatd beneficia de avantajele oferite de o astfel de instituyie muzicali. « h) Teatrul. 7 Tot asa de necesar, pentru promovarea si [isirea culturii fn massele largi firinesti si muncitoresti, este si existenya unui teatru permanent, care si-si aibe sediul tn Timisoara. Teatrul ca si Ope- ra, va avea rolul si incurajeze elementele bistinase cu talent. Se va deplasa tn toate centrele ordsenesti, precum gi in orisele, Tar pentru satele mai mari se vor‘ face echipe, care si joace piese mai simple si cu caracter educativ pentru popor. Teatrul va da repre- zentafii atunci cind Opera va fi trimisi in alte centre; mergind in locul ei, ciind ea pleaci din vre-un oras. In metropola, va func- giona o Directie a teatrului, care se va ocupa de soartea corurilor gi a fanfarelor saranest i) Palatul cultural, In Timisoara, ca si in alte orase mai mari se va infiinya cate un palat cultural, care si controleze si dirijeze ntreaga viari cul- turald a oraselor si a satelor din jurul lor. Cultura ce se va da masselor, de farani si muncitori va fi una de clasi, pentru ca prin ea s% se ofeleasc’ in lupta de emancipare pe toate terenurile. Prin acest institut se vor ridica toyi bndyenii cu preocupiri cul- turale, In el vor gisi literatii sprijinul de care au nevoie, pentru a putea produce mult si fecund in interesul neamului romanesc. Pe langi Palatul cultural va funcyiona si biblioteca centrala, care se va fingriji de infiingarea si fncurajarea celorlalte biblioteci din restul oraselor gi a satelor, de cari ne vom ocupa separat. Tot 7Palavului fi va fi anexat si Muzeul biniyean, depozitarul atitor comori isto | « to k) Postul de radio-difuziune, te Va fide mare utilitate pentru educarea piturii sarinesti si St muncitoresti, Presupuntind c%, tn urma politicii economice dust L ur de noul Stat Tirinesc, starea materialé a giranilor si in general se aspiturilor muncitoare se va inbungt%ti ner atét, incdt va per- cu mite aproape fiecirei familii ca s%-si aibe aparatul stu de radio, Fs astfel c& acesta va fi cel mai puternic instrument de culturalizare. a Dack aceasta nu va fi posibil ca aproape fiecare familie si aibe efte un aparat de radio, pentru marea mass a firanilor sia mun- citorilor, se va instala la Casa Cultural a satului, un aparat pu- ternicj pentru a sta fn serviciul tuturora. ) Cinematografele, as Incontestabil ci, Cinematograful este unul din cele mai apte fe Instrumente pentru educarea maselor. De aceea el trebuie {neu- sa rajat si litic in cea mai mare misurk. Idealul este, ci fie care Pe comuni, si aibe o sali corespunzitoare pentru cinematograf, un- se de cel pugini de 2 ori pe siptimini, si ruleze filme instructive si ie distractive, Pentru tnzestrarea comunelor cu cinematograf nu : trebuie cruyat nimic. Indeosebi Statul Tarinesc numai prin el, va se putea si faci educatie clasei sarinesti, tn spiritul vederilor sale, m Pe langi conducerea centrali a cinematografelor, pentru {ntreg Banatul se va creia — daci-i posibil — chiar un studio cu perso- | nalul dela opera si teatru. Acest deziderat va fi greu de realizat, 1 ins la inceput o si se hucreze numai filme-journal pentru a evi- | ce dengia viaga binageand sub toate raporturile si a imortaliza, fru- re museele naturale ale acestui coly de fara, atit de pitoresc. . n ca m) Bibliotecile comunale, ve m Pentru instituirea pidurilor muncitoare de jos — alaturi de re bibliotecile tn vigoare — se va creia o instituyie bibliotecar’ cen- nc trali, insircinat’ cu tnfiingarea bibliotecilor populare in fie care tr si eecommuni, ckutind — prin orice mijloace — ca si fie tnzestrate cu tot ce se tipireste gi poate sX intereseze viata clasei yarinesti, In- zestrarea bibliotecilor sitesti se va face, cu ajutorul comunelor, a Statului sia diferitclor societ%ti culturale, procurand cirtile pe un pret cat mai modest ca si fie a sibile maselor. Tot Statul se va tngriji, ca Universitatea si celelalte gcoli gi instituyii de Stat estratt cu o bibliotec% universitara, iar al inva- cu scop cultural sX fie tnz Facultdtile cu cXrti de specialitate, necesare bunului mers yamantului, : n) Casa cultural3, Coeace vrea si fie Palatul Cultural pentru orase, aceia va fi Casa CulturalX pentru sate, cu deosebirea c4, aceasta va concen- tra sub conducerea ei total viaga cultural a comunei. Ea va fi asefel cliditi, ca si aibe o sali mare si incdp&toare, pentru con- ferinye, reprezentagii teatrale si cinematograf. Alituri de aceasta sali mare va fi biblioteca comunali cu cel putin 2 sau trei incd- peri. Tot Casei culturale i se vor anexa si fnciperile pentru fn- strunirea corului si a fanfarei precum gi a altor societiti cu preo- cupiri culturale, care tind Ja ridicarea nivelului sub acest raport a populagiei firinesti. Aceste case culturale vor fi indrumate si controlate de Directia de propaganda culturala cu sediul tn Ti- misoara. ! 0) Internate pentry copiii de farani. Rolul Statului Taranesc este si ridicarea culturala, pe langa cea materiali, a fiilor esigi din sAnul clasei yarinesti si muncito- resti. Dar ca rezultatul s% fie mulyumitor, Statul ajutat de comu- ne $i alte instituyii, va avea obligatia si ajute tineretul talentat si capabil dela sat, ca sii poata face studii gratuit in centrele Uni- versitare sau alte gcoli de specialitate. In aceste internate vor pri- mi o educatie de cas# y4rineasci absolut necesari, pentru forma- rea nouilor cadre de conducere ale Statului Turinesc. Cresterea nouilor generatii, tntr’o mentalitate noud parknist, este chezisia triiniciei Statului faranesc si doringa at&tor milioane de farani sdraci $i oropsiti, ! \ 19p) Coruri gi fanfare farancsti. Pe Langit atétea alte preocupiiri pe teren de educasie cultu- ral&, Statul pXrknese, ca sX poati desfagura o activitate cAt mai desivarsit? va da o mare atentiune corurilor gi fanfarelor sitesti. Nu insistim asupra acestora — ca fiind de prisos — in ce pri- veste rolul de a forma o mentalitate colectivist’ necesara unui Stat bazat pe promovarea muncii celor mulfi, ci remarcim cd, sunt cele mai apte mijloace de ridicare spirituald a omului. Acest lucru nu trebuie pierdut din vedere si Statul Taranesc va avea obligatia morali, si dea cit mai mare atentie acestor doui factori culturali, sprijinind pe orice cale desvoltarea lor. Va trebui ca fiecare comuni si-si aibe tndeosebi muzica sa, formatt din ele- mente tinere. |: Pentru coordonarea activititii tuturor acestor coruri si fan- fare in vederea scopului urmirit, pe langi Conservatorul bina- yean se va creia organul necesar de tndrumare, avand ca rost si recrutare elementelor talentate de conducere, pentru a fi pregi- tite la Conservatorul din capitala provinciei. Realizarea acestor probleme, la noi nu va fntémpiria mari greutiti, pentruci pe de o parte mediul social este prielnic, iar pe de alti parte Banatul si azi st% sub acest raport tn fruntea celor- lalte ginuturi, avand cele mai multe coruri si fanfare. CAntecul si muzica, trebuiesc tncurajate pe orice cale si prin orice mijloace. PROBLEMA SANITARA $i strabunii nostri stiau, cé progres si bun’ stare numai la a- cele popoare poate si existe, cari au si-o populatie sindtoasi. De aici si lozinca ,,mens sana in corpore sano“. Deci, din acest punct de vedere, totul trebuie facut ca sinitatea populatiei si nu sufere cu nimic. Pentru sinitatea clasci taranesti si muncitoresti, nimic si nu fie crugat, fiindck o populatie sinktoast are si-o capacitate mai mare de munci. Pe de alti parte, sumele cari s’ar cheltui cu intretinerea bolnavilor, ar putea fi folosite pentru alte scopuri. Ca populatia stract din sate si orase si poatd gisi, tni caz de nevoie, tot ce stiinga medicalé a putut descoperii, si cere necon- onditionat ca tn oragele: ‘T-goara, Lugoj Regiga si Oravita s& se fn- fiinyeze spitale cu tot felul de sectii si tn deosebi si fie inzestrate cu utilajul necesar unci bune functioniri, Desigur, in T-soara pentru experienye si progres medical vor servi clinicile Universitagii, In- zestrate cu cele mai moderne laboratorii medicale. Dar alituri de aceste mari spitale, pentru cazuri de boli mai ugoare si mai simple fn restul origelelor se vor tnfiinga spitale mai mici, fnzestrate cu chte 4—5 medici, avand ramurile cele mai co- mune de specialitate: interne, boli venerice, chirurgie si boli fe- mieiesti, : Afari de aceasta fn fiecare comun’ cu peste 2500 suflete, se va creia un dispensar medical, provazut cu un medic de Stat sau comunal, ajutate de-o moasi si de un agent sanitar. Aceste dis- pensare vor fi fntretinute de comun’, iar personalul va fi platic dg Stat si de comuni. Ele vor fi inzestrate cu medicamentele gi instrumentele strict necesare, unde yAranii si muncitorii vor pri- mi tratamentul gratuit. a) Serviciul dentistic ambulant. De dantura buna sau rea, depinde sinitatea unui individ. Un om cu danturi bun’ frim4nt’ mai bine mancarea, pe care tre- buie s’o mistuie stomacul, Acest neajuns poate da nastere la 0 se- rie de complicatii gastrice, cu consecinte funeste cate-olata, pen- mare atentiune. O danturi complecta si frumoasi are si-o valoa- re estetick. Deaceia Statul viitor, se va nizui, ca populatia dela sate si fie des examinati in ce priveste sinitatea dintilor, for- mind echipe ambulante, pentru ingrijirea si tratarea jaranilor cu dinti slabi si stricayi, Tratamentul va fi minimal, iar pentru cei séraci gratuit, pan cand va mai exista o asemenea categorie so- ciali, fiindc&d tn Statul Tarinesc sperim sa nu mai fotalnim oa- meni invalizi si nici sdraci, ci toti bine tnstarigi, ca sX poaté mun- cli In interesul lor gi al colectivitatii. b) Farmaciile, In centrele cu populagie mai mare, se vor fnfiinya farmacti de Stat avand mai multe comupi rovizionat, punand la dis- spblOregs ee dere | Wpozitia populatiei din raza lor, medicamente gratuite pentru cei siraci, iar pentru cei mai pugin tnstirigi pe prey de cost. Cu me dicamentele nu se va mai specula, finde de tntrebuingarea lor cht mai mare, depinde fh bunt parte sin&tatea populatiei sérace dela sate si orase, La Timisoara va exista un inspectorat al far- maciilor, pentrt’ a controla activitatea celor din centrele mai mici, Tot acest inspectorat se va ingriji gi de aprovizionarea lor, cu tot ce le trebuie pentru a,corespunde scopului lor sociala, de a combate diferitele boli si a da ajuton celor multi si nevoiasi. c) Sanatorii pentru tuberculogi, Banatul stim cX d& cel mai mare procent de tuberculosi. Nu este locul aici sX artim cauza acestui flagel social, insi putem spune c% fn partea dinspre ses a Timis-Torontalului si in deo- sebi pe valea Carasului, tuberculoza face adevirate ravagii. Mor aproape 40%' de aceasta fngrozitoare boalé. Acesta find dezas- trul, populagia bolnavi trebuie ajutati. $i cum regiunea dela estul provinciei, are cei mai frumosi si tmpidurigi mungi, Statul sau conducerea provinciali a Banatului va trebui si {nfiinyeze cAt mai multe Sanatorii, pentru a salva dela o moarte siguri vlastarele tinere dela sat si din cartierele muncitoresti. Sanatorii se pot face fn partile muntoase de nord ale jud. Severin la Faget, apoi 1a C2- ransebes pe muntele Mic si jos la Teregova, pe valea Almijului sau eventual chiar la Baile Herculane, Pentru jud, Caras se pot amenaja clidirile pirdsite ale Marilei, unde s’ar-putea construi cel mai mare sii modern sanatoriu din cate ar exista tn tara, dat fiind- c&o parte din clidiri exist3 deja, carj numai reparate ar. mai tre- bui. Tratamentul deocamdati pentru cei siraci va fi gratuit. d) Organizarea biilor, Provincia noastr’ find dotaté cu cAteva izvoare termale de mare importanya, pentru tratarea diferitelor boale (reum’, inim‘, etc.) toate baile existente ca: Baile Herculane care sunt deja sta tificate, Buzias, Calacea, Lipova vor trebui trecute cu totul in stipanirea societigii, care si le organizeze astfel, tncit si poati 22 seeame satisface si nevoile populatici lipsite de posibilicatea materiala de a cereeta aceste cXi naturale de tnsinXtogire, iar venitul ce s’ar realiza sx fie trecut tn averea publici, folosindu-se — nu la inbo- givirea unui singur particular — ci la ajutroarea tuturor locuito- rilor acestei provincii, Proprictatea particularé asupra acestor iz- voare termale de mare importanyd pentru sindtatea publicului, nu poate fi cu nimic justificat%, Interesul social cere socializarea lor si ele trebuiesc trecute firk contravaloare tn averea colecti- e) Baile comunale. Odata cu problema biilor naturale se pune si problema bii- lor comunale, cari prin existenta lor, yor {ntiri si promova sini- tatea firanilor. Pe vremea romanilor, baia nu lipsa din nici un centru de populagie. Nu ingelegem de ce acest obicei, atat de ele- mentar pentru sanatatea omului n’a fost pistrat si azi de popo- tul nostru. Ele trebuiesc refntroduse, prin fnfiintarea tn fie care comuni a unej bai comunale tnzestrati modern. Alituri de baie va fi si-o sali de gimnasticé, pentru fntirirea si desvoltarea cor- pului. Cand se va ajunge cafie care tiran si-si aibe baia lui pro- prie, atunci cea comunali va deveni una de aburi cu rost mai mult sanitar. Pani la construirea altor sate noui si ca sinitatea populatici si nu sufere, vor trebui obligate comunele si infiin- yeze cAte-o baie publica, construite dup’ un tip anumit. Dac bii le erau mandria romani, cari indicau un grad desvoltat de pro- gres, ele trebuie si devin’ si fn viitoarea societate de constructic saraneasca, mandria acestei clase, care pani tn prezent nu s’a pu- tut bucura de binefacerile civilizatiei, oferite cu at&ta darnicie claselor plutocrate. Si fiindci sindtatea la un popor este supre- mul bine, care-i di tirie si reziste tx’ cAmpul muncii si al pro- ducgici, este evident ci pentru acest scop nici un sacrificiu va fi inutil. Tot pentru promovarea sinititii populatici, satele din apro- pierea raurilor sub supravegherea Serviciului regional de igiend, vor fi indrumate si-si construiasci cite-o plaji, pentru biile de vara, Tar acolo unde satele n’au rduri fn apropierea lor, vor cons- 23trui un bazin mare, aprovizionat cu api de fantand care se vi schimba {n fie care zi, In aceste bazine populaia va face vara baic, Sc&ldatul vara este mai necesar decit iarna, indeosebi pentru clasa pirkneasci, care munceste din greu. Taranii mai mult ca oricari alti, au nevoie ca tn acest anotimp sa-si cureye corpul, pentru a-si conserva sinitatea. f) Statiunile climaterice, Vor fi organizate tn munti si pe diferite poieni, cu case de odihn& bine amenajate si mici cabane pentru popasuri mai scurte. Stagiuni climaterice avem la Poiana, Staierdorf, Teius si altele, ca- re dacX sunt bine amenajate pot atrage si vizitatori straini, cari aduc bani fn gard. POLITICA DEMOCRAFICA Nici cand nu s’a pus cu atata ardoare problema denataliti- vii pentru provincia noastré ca acum, cind s’a constatat ci nu- marul populatiei scade vertiginos, locul ei fiind lua de alte po- poare minoritare conlocuitoare. Problema este de capitalé impor- tanya, peatru viitorul romanesc al acestui col de fara care tre buie atacata si solutionati cu orice sacrificiu material, Nimic nu este mai important din punct de vedere national decit dispari- tia poporului bistinas, dintr’o provincie de frontier’. Nu cade in competinta noastri si analizim cauzele acestei depopulari, inst cunoscindu-le este absolut necesar si indicim si solutiile cele mai potrivite. Inti de toate familiile cu mai mult de 2 copii si aibi reduceri de impozit, astfel la al treilea copil si pliteasck din im- pozitul c&tre Stat si comun3 numaj jumitate, iar la al 4-lea co- pil s& fie scutit tn intregime. Celor siracil pani li se va ridica ni- velul de castig material in urma organizarii noului Stat Tarinesc pe alte baze economice, sa fie ‘ajutorati de Stat sau comund inci la al 2-lea copil, primind un premiu, care s& creasc in raport cu numéfrul copiilor, Tor astfel s% fie ajutati sub form’ de premiu gi familiile mai {nst&rite cu mai mult de 4 copii. Si pentru ca Statul s& aib% de unde s& acopere aceste sacrificii binesti si introduct un impozit progresiv asupra familiilor fri copii. Dac se cere vrby dela populatia satelor gi a muncitorilor dela orage sf se inmut . yeascX, atunci se poate cere acelay lucru si dela piturile tnstiric: : ale oraselor, cari trXiese din plin belgug. it al, | © Centre de ocrotire pentru copij orfani. Pentry octotirea acestor odrasle ale nimanui, se vor infiinga centre de ocrotire, {n ‘Timisoara, Lugoj, Caransebes, Oraviya si le j Resita tn cati se vor creia si cite un spital pentru copii. cu per- E sonalul de specialitate necesar, Iar in comunele centre de plase si se infiingeze dispensare, pentru ingrijirea sinatitii copiilor. PROBLEMA TIGANEASCA Aruncind o privire asupra datelor statistice ale populayiei ve~ dem ci avem aproape 18.000 tigani. Numar destul de respectabil - desi mulgi credem ci n’au fost trecuti tn listele de conscriere cu ocazia recensimintului. Poporul tiginesc este cunoscut prin vi - ciile sale, ca fiind lenes, hoy cind poate fura, mincinos pin’ la - nerusinare, las gi altele. Pentru un Stat, care se ocup% cu rridicarea celor nevoiasi problema tigineascé, nu-i poate fi indiferenti $i 2 deci ea trebuie uman si social solutionati. ‘ : . Se stie, cX figanii triiesc intr’o stare de primitivitate de se 2 cole intregi, fir ca soarta lor si se fie tnbunititic cu ceva, Prin ‘ reforma agrar’ s’a c&utat prin unele pirti, si li se dea si lor pi i | mint. Masura aceasta n’a folosit la nimic fiindci imediar ce au i | primit pimantul o mare parte din ei, Lau fnstrdinat yiranilor - ' mai instirigi! economiceste, fiindcd prin firea lor, nu sunt obisnuiti - si munceasc4 din greu la cimp si astfel au ciutat repede sii se de- baraseze de el. Vina a fost si a Statului care n’a stiut si-i angre- neze tnts’o economic colectivizati, indeosebi ci acest spirit este Ja ei atat de desvoltat si perfect compatabil cu traiul lor de trib. : Statul 4rinesc va trebui s& rezolve cumva aceasti problem#, fiinde& prin acfiunea de ridicare a satelor, cari vor fi reclidite din temelie gi inzestrate cu toate institugiile moderne de culturi si clvilizayie, nu poate tolera fn viitor, aspectul degradant al bor- ‘deiclor siginesti dela marginea satelor: De aceea credem ci toati 25 ayiginimea trebuie adunati de prin sate gi concentrati tn citeva sate curat figinesti in care si fie pugi la munck, Aici s% se insta leze toate felurile de intreprinderi compatabile cu inclinagiile lor, precum gi altele de cari se mai simte nevoia, Satele figinesti vor avea toate institutiile moderne de cultur% si civilizayie, cari vor ayuta ridicarea lor socialX si economice. Si se Infiingeze gi-o scoali de cultura gigineascd, in care s% fie studiate limba si obiceiurile lor. Acciasi politic’ se poate face si pentru restul tiganilor din toatk fara. Pusi la mune’, incetul se vor fnvata si-i aprecieze avantajele gi se vor obisnui repede cu toate progresele civilizatici. ORGANIZAREA AGRICULTURII ‘Am ajuns la unul din cele mai importante capitole, cari pri- vesc baza de existent a 80% suti din totalul populasiei acestei provincii. Recunoastem ci, in cadrele acestor insemnari modeste nu se poate trata destul de pe larg problema desvoltarii agricultu- tii, ea fiind in conexitate si cu acyiunea de promovare fntreprin- si de politica guvernului central, care este chemat si dea directive unitare pentru intreaga tari. Totusi vom arita fugitiv, ce se poa- te face pentru agricultur’ si cum va trebuj ea reformat, fn con- formitate cu nevoile s4rinimii, fiind si cel mai important factor ‘de existenyi al populatiei dela sat. Aici nu vom fncerca si artim care va fi forma optima de organizare a agriculturii, bazati tnsi pe realititile date si pe stiinya modern’ agricoli, vom ciuta si aratim cum ingelege partidul nostru si sprijine patura firineasci. Am spus-o de atitea ori, ci programul partidului n’a tras toate consecingele doctrinei faraniste, pentru a emancipa complet tira- nimea $i muncitorimea de sub jugul capitalist. Totusi prin felul cum sq va indruma agricultura, se va preg’ti si drumul adevératei agriculturi moderne, complet emancipati de sub orice exploatare Viitorul, poate nu ata de tndepartat va justifica pe deplin acest punct de vedere al nostru, ci agricultura viitoare va avea la ba- z4, un regim agrar cooperatist si colectivist. In viitorul Stat Tarnesc, Camerels de Agricultue’. vor avesrolul dea da directive pentru bunul mers al agriculturii. Pentru Banat va exista o singurt Camer& cu mai multe filiale, avand zo- no bine determinate. Statul prin actiune direct% va ciuta si inbunatigeasck rasa de se {nfiinyeze cooperative agricole de productic in comun. In ve- derea unei cat mai bune reusite Statul le va pune personalul tch- nic necesar la dispozizie, precum gi maginile de cari au nevoie a- ceste cooperative, Modul de exploatare va fi determinat unitar de guvern, In vederea unci bune fndrumiri gi ajutor’ri a paranilor, se vor fnfiinta centre de masini, cari vor sta la dispozigia acestor cooperative de exploatare, Pentru folosul acestora vor plati taxe de Intrebuingare. Stavul prin ajutorul ce-l va da, se va ingriji ca in comune sa inbunateyeasci. rasa de animale, infiingand tn diferite centre cres- citorii mari. Astfel de centre sé vor infiinga la Timisoara, Sanni- colaul-Mare, Lipova, Deta, Buzias, Lugoj, Faget, Caransebes, Tere- gova, Bozovici, Oravita, Moldova si eventual alte centre, cari vor avea rostul si prevadi comunele cu tot felul de reproducitori de rasi. Cam in aceleasi centre precum si fn altele dup’ nevoie, se vor infiinga — afari de cdteva dela munte — centre pentru selec- qionarea semingelor de siminat, ca si se poati obyine un maxi- mum de randament la jugir. Se,va ciuta prin directivele Statului ajutat de Camera de Agricultura si se incurajeze cultivarea plantelor furagere si oleagi- noase cari aduc un cAstig mai mare si mai sigur decat cultivarea cerealelor. Pentru finuturile dela deal se va cauta si se incurajeze pomi- cultura infiiny4ndu-se fn acest scop pepinerii cari si serveasca cu puiet populagia, ce triieste numai din, aceasta ocupatie. Deasemenea se va sprijini si de cresterea vitelor, care formeazi ocupafia principala a populatiei dela munte. Chiar si cei dela ses, trebuiesc obignuigi cu o mai mare atentie pentru aceasti ramuri de cAstig sigur. Pentru ca populayia crescitoare de vite si nu fie exploatat4 atunci cand {si valorifick acest produs, Statul va orga- 27niza exportul de vite, fnliturind pe intermediari. La ‘fimigoara va functiona pentru fntreg Banatul, un Oficiu de export coa- trolat de produc&tori ca si nu se comiti abuzuri. Pe misura necesititilor yi a cresterii standardului de viaya, care trebuie ridicat direct prin acyiunea Statului, se vor infiinya diferite industri agricole, prin diferitele centre ale Banatului, pen- tru a da posibilitate de cistig giranului si fn timpul iernii. Nu putem preciza ce fel de industri se vor infiinga si care vor ficen- trelg de agezare a lor, accasta depinzind de solutiile pe cari le va da guvernul tn urma studiilor, cari trebuiesc facute de specialisti pe bazi de date gi realitiigé economice. Noi ne marginim sa indicim numai solutiile gi liniile generale ale realizirilor ce se vor face pe baz de program bine studiat. ASANAREA TERENURILOR Indiscutabil, ci din cauza unor rauri cu albii pusin afunde, si din cauza unor ploi cari cad citeodati prea abundent in anu- mite ano timpuri se provoact mari dezastre. Pe baze de studii ficute de specialisti se va cduta ca o bund parte din riurile bindyene, s4 fie pe deplin indiguite. Astfel rdurile: Timis, Bega, Carasul, Nera si altele, cari cauzeazi mari pagube, inundind mari terenuri culti- vabile, prin iesirea lor imediati din matc%, vor trebui necondi fionat indiguite, pentru a scuti de orice revarsari terenurile din apropierea lor. Odatd cu indiguirea, se va ciuta ca terenurile lipsite de apa si fie previdute cu canale de irigare, iar terenurile bune pentru agricultur’, care tnsi nu pot fi cultivate din cauza inunda- tiilor sau alte cauze, si fie asanate si predate agriculturii, Indeosebi cele din preajma riurilor vor trebui salvate si din necultivabil si devin’ productive si bune de lucrat. IZLAZELE COMUNALE Tzlazurile pe bazi ‘de exploatare colectivi vor fi mai rational administrate si folosite, ca si nu devini.terenuri sterpe si bune pentru piscut numai fn lunile de primivara, iar tn restul timpului si devin’ cAmpuri arse de cildura verii. Izlazele. vor fi fmpirtite 28