ALEXANDRU GARYVIN CRIZA TRE! PROPUNEFSE DE REMEDEEFRE 12 TABLOUWRE (BOVore Cs \*# ACAD! EI +) PREFATA \Romint/ dle ARISTIDE BLANE BWUCURESTE aoaE poate usor sé scrii ,introduceri“ la ciirfile unui autor care face parte din aceeasi asociafiune de admirafie +eci- proca la care esti si tu inscris. Dar, noi, desenatorul tablou- rilor urmdtoare si scriitorul acestor randuri, noi. colabora- fori la aceiasi Institufiune, noi suntem, prin functiunea noas- tra de purtatori de rdspunderi — mai grele de dus adeseori _decat $i le inchipue oamenii cu griji limitate — nevoifi sé exercitam zilnic pe langd o severd si fireascd auto-criticd, si o atenta observatie a planurilor si executdrilor camara- zilor nostri. : Fixand aceasta independenta a gandului — care nu ex- clude solidarirtatea colegialé — vreau sa-mi asigur liber- tatea de a afirma cat de ingenioase gisesc multe din solu- fiile autorului, care in modestia Iui se fereste de a le pre- zenta ca originale. Zic multe din solufii, nu toate. Caci daca sunt de acord cu abolirea vdmilor gi le consider ca piatra angulara a viitorului edificiu economic mondial, daca cred ea reducerea orelor de lucru, uni adequatd a muncei, va da lumei uvriere noui posibilitati de viafii mai usoard mai lunga si mai placuté — tot atat de categorie mi se pare inadmisibil negarea dreptului pentru femee de a-gi asigura pdinea, adépostul, libertatea, in afard de puterea pdrinteascdé sau maritala. MMMM — 3 YANKEE ANDURNKNNENHEHRAHNMNMEEvident cai daca femeile n'ar fi concurentele barbafilor in lupta pentru existen{d, numdrul gomeurilor ar fi mai mic. Dar nu trebue rezolvatd problema gomajului independent de numdrul muncitorilor muneltori in sensul cel mai larg al envantului? Nu ne preocupii solufionarea inactivita- fii si peste 10. 15, 20 ani? Excludem inmul{irea poputafiu- nilor si deci inmulfirea barbafilor pentru cari de azi tre- bue sé avem grijd, daci construim programele de mare an- vergurd? Sovietele, in planul lor quinquenal, fin seamd de aceasta augmentare (noud milioane una suld mii oameni in plus peste cinci ani) a brafelor cari. trebuesc ocupate si a gu- rilor cari vor voi sé miéindnce. Asa si trebue sa fie. ‘Dar chiar de ne-am putea limita la aplicatiuni in cadre actuale — cum am putea-o atunci cand Europa si-a marit populafia dela 180 milioane in 1800 la 380 milioane in 1914 ? — chiar in acea ipotezd, ce facem cu sarplusul de azi de nasteri fe- menine, sau cu femeile cari nu se pot miirita, fiindcd nu gasesc soful dispus a se supune noului program social, sau cu femeile cari se simt si de multe ori sunt mai capabile sé ducd lupta pentru existenfa, decat rudele sau prietenii lor masculini? Nu, — pe acel teren, nu pot fi aldturi de colegul meu, si de aceea ma grabesc sé ma reintorc la problemele pe cari le vedem Ia fel. Abolirea viimilor, reducerea orelor de lucru, rafionaliza- rea muncei si 0 cat mai intens& aplicare a technicitat acea rafionalizare superioard. Ceeace spune autorul acestui plan este atat de clar si co- ordonat, incét — indrdsnese s'o spun — se evidenfiaza de Ja sine. $i dacd nu sunt in divergen{d cu d-sa pe jatura economici, mi-agi permite sd complectez cateva linii in de- senul dumisale pe cadrul si orizontul social. Sa raftonalizezi, sa reduci orele de lucru, sd desfiintezi NNN {MANNII NERNENLNME EEREvami intre féri si continente — da, dar fécdnd simultan gi operdi de pacificare individualdé — de renastere a increderei mondiale, zdruncinatd. Una suté de milioane de oameni — in firile in cari se tin si se publica statistic’ — Irdese din pomana publica. In Germania de azi (Septembrie 1931) tréese una suta mii de oameni fara grija zilei de mdine, treizeci de mili- cane cu venituri medii (exprimate in puterea de cumpa- rare a leului cu opt mii lei pe lund) si 32 de milioane pe spinarea caselor de ocrotire socialii. Una suta de mii de oa- meni ia adapost, dintr'un total de 62 de milioane! America de Sud ¢ falimentard cu cupoanele celor 7—8 State dealungul ambelor oceane. America central si Mexi- cul alunecd pe aceeasi pant. Indiile au incetat, ce e drept- boicotul ostentativ al industriilor europene si americane. Dar, de fapt. ziduri de uri se ridic& pe cat de invizibil pe aidt de repede intre aceste popoare de coloni — fie ger- mani, fie peruveni, fie indieni — conira ultimelor cetéfi ale marelui capitalism. Problema economicd este deci numai un sector al proble- mei sociale, care, 1a randul ei, in taza de azi, este 0 pro- blemd de psihologie. Increderea in dorinfa vecinului, sau Statului vecin, sax continentului indepartat, de a voi pacea, aceasta numai poate fi baza infelegerei, a colabordrei. Car- fagena a putut sa fie distrust, dar ria pulut si fie convinsd ca Roma ii vrea binele. Popoare si sectoare mondiale insé nu mai pot fi rase de pe suprafafa lumei oricafi Scipioni s‘ar osteni. Civilizafia individuald a ficut asemenea pro- grese, incét mulfimea necdjitd si fldmanda se giindeste ca la 0 salvare la izbucniri violente, cu tot cortegiul de rds- boae civile, terorisme prelungite, triumturi dictatorial Recenta incetare de plifi in aur a Bancii Angliei -- a doua dela fundarea ei la 1670, prima suspendare a avut loc la 1797 — nu este decat corolarul economic al covdrsito- mone nomenonrului eveniment social-politic: greva marinarilor englezi in fimpul manevrelor din. Oceanul Allantic — un ,,Mane Tekel" peste care nu se poate trece, lard adancd ingrijo- rare, la ordinea zilei, Cand coloana vertebrald a sistemului capitalisto-burghez primeste asemenea lovituri, paliativele tratamentelor in discufie seamiind cu incercarea ce s'ar face la gura unui crater in pregiitire de erupfie, cu cateva galefi de apa sau nisip... De aceea paginile scrise de colegul meu cu atéla compe fen{a, sunt valoroase si prin momentul in care sunt date publicitafii. Acela care urea sé canalizeze migedrile econo- mice trebue sd intrevadd si posibilitagile pacificirii sociale. Transformarea aspiratiunilor revolutionare in curente d harnicd evolufie, nu trebue sé fie numai ua program ind: partat si tangibil in discursuri, ci sé primeasca consacrarea unor inceputuri vizibile cat mai neintarziat. Altfel degeaba ne inva{d istoria ca revolutia francezii, de pildd, a inceput, de fapt, cu-cincizeci de ani inainte de izbucnirea ei sange- roasa... Aristide Blank. eeTRE! PROPUNERI DE REMEDIERE Urmatoarele trei masuri: 1, Desfiinfarea taxelor vamale in. toate {arile lumei; 2, Reducerea timpului de Jucru pentru munca barba- tilor, in toata lumea, la 24 pan Ja maximum 32 ore pe saptamana; 3. Introducerea de restrictiuni, care si mearga pana la prohibitiune,a muncii femeilor, in toate ramurile de ac- tivitate in care vine, in concuren{a cu muaca barbatilor ar fi_menite si redea omenirii buna stare economic’ dinainte de rasboi. Prima masura ar trebui si se introducd deodata, fara tranzitie, cam vre-o opt ani dupa ce va fi fost admis de toate f4rile. Timpul de opt ani este necesar pentru trans- formarile economice care ar trebui si aiba loc in fiecare fara si pentru amortizarea utilajului agricol sau indus- trial, care in multe {ari va deveni utilizabil de pe urma acestei -masuri, memonnanmcunmnnemmennemonnmsninscin 7 yomiaeacnsannabeaA dona masurd ar (rebui introdusi in dou etape. O prima etapa ne-ar da siptimana de 36—40 ore de lucru siar putea lua fiinfa dupa doi, trei ani, A doua ar urma alti doi trei ani mai tarzu, simullan in toate {arile. Propunerile de mai sus nu sunt nici de cum originale. Din nenumaratele propuneri care au fost facute, am ales aceste trei care combinate intrunesc dupa piirerea mea, toate conditiunile necesare si suficiente pentru remedie- rea cri Cele doudsprezece tablouri care urmeaza, araté ma- nifestari ale crizei de care sulerim azi si cauzele ei. Arat apoi ca cele trei masuri propuse sunt menite si duca la remedierea fiecdruia din aspectele de crizi pe care le expun in aceste tablouri. 4, GRAUL Media recoltelor mondiale de grau 1926—1930 depaseste media recoltelor 1909—1913 cu 7%. Consumatia de {dina pro cap este in Germania si Anglia cu 10% sub cea an- tebelica, in Statele-Unite cu 13%. Pentru ca s& stim ce ne poate aduce viitorul, este bine s& cunoastem cauzele acestei situafiuni. Tari care inainte de razboi aduceau cea mai mare parte a graului din alte {ari, au devenit acum {ari agricole. Tractoarele, ingrasamintele chimice si progresele stiinti- fice ale agriculturei, au avut ca consecin{a ca cu mai pu- fini oameni gi vite se pot obfine recolte mai abundente, de pe o suprafafa data. Munca de opt ore in fabrici are ca urmare ca lucrato- rii nu sunt nevoifi si manance pe repezeala o jumatate Sede paine, ci pot lua manciri calde acasi sau in cantinele fabricilor, Apoi in multe cazuri, s&racirea consumatorilor a duis la reducerea consumului de paine. Dac& nu se iau ma&suri, echilibrul dintre cerere si oferta se va deranja din ce in ce mai mult, Caci cauzele aratate — poate si citeva allele noi — vor continua si exercite influenta lor. Daci fnainte de risboi era nevoe de 1000 de vagoane de grau, oferta era de 1000 vagoane. Poate cu zece va- goane mai mult sau cu zece vagoane mai putin: acest plus sau minus determina variafiunile de pref. Azi oferta s'a marit la 1070 vagoane, cererea s’a redus la 880 vagoane. Aceasté deosebire enorma si permanenta a dus la pra- busirea prefului, Valoarea graului este azi la noi cam o treime din ce a fost acum cinci ani, cheltuelile de pro- ductiune ins& au ramas aproximativ aceleas. De aci de- zastrul agriculturei. Economistul englez Malthus sustinea la sfargitul seco- lului XVIII c& un pericol mare ameninta omenirea: popu- latia limei se mareste mai repede decat se maresc posi- bilitatile de alimentare, deci exista pericolul ca dupa ca- teva generafii omenirea si moara de foame, daca au se iau masuri ca populatiunea lumei si nu-se m&reasca prea repede, Teoria aceasta’a fost considerat’ ca bund mai bine de o suta de ani. Azi e considerata ca gresita. Posibilitatile de a produce alimente si alte bunuri cresc de douazeci de ani intr'o proportie cu mult mai rapida de cat populatia. Este indiferent daca nasterile sunt nu- meroase sau nu, este indiferent dac& un rasboi reduce cu zece milioane de oameni numarul producatorilor, Situa- fia de azi este urm&toarea: Popilatia de doud miliarde oameni a globului, poate produce bunuri pentru trei mi- eeliarde de consumatori; ne lipsese deci un miliard de con- sumatori. De aci nu rezulti c& contrarul teoriei lui Mal- thus este exact, nu rezulli nici de cum cd trebue sa tin- dem ca populajia globului si ajunga la trei miliarde de locuitori, Caci trei miliarde de producatori, vor produce bunuri pentru 4 jum. miliarde de consumatori (poate chiar, deoarece populalia va ajunge la trei miliarde abia peste © generafie gi pana alunci se vor imbundta{i si iefteni mijloacele de productiune, daci nu se iau masuri repre- sive, pentru sase miliarde de consumatori), asa ca criza peste treizeci de ani va fi mai mare decat cea actuala. Trebue deci luate masuri represive, masuri care s4 im- piedice desvoltarea producfiunei. $i la acest scop tind cele trei propuneri ale mele. Un vagon de'grau costa azi 15.000 lei la Ploesti si 100.000 lei la Berlin, Agricultorul roman pierde mult la pretul de 15.000 lei. munca lui nu este aproape de loc remuneratd la acest pret ridicol. Agricultorul german nu se prea pri- copseste, cu toate c& realizeazi pe graul sdu un pret cu peste 500% mai urcat decat pretul din Romania, Inainte de rasboi, Germania importa cea mai mare parte a. graului de care avea trebuinti. Azi Germania a parvenit si exporte toamna o parte a recoltei sale, im- porta in schimb grau in Aprilie, Mai si Iunie. Conditiunile de productiune sunt ins grele: numai gratie unei taxe vamale prohibitive de 100.000 lei pro vagon, Germania poate impiedica cea mai mare parte a anului importul de grau din farile agricole: Daca am introduce cele trei masuri pe care le propun, atunci productia agricola s'ar urca in Romania, dar intr'o m&suri modest’, Munca de 4—5 ore pe zi este neaplica- bila in agricultura, (pentrurcd ar insemna in realitate munca de doud ore in medie pe zi, avand in vedere c& csamaneensecmrannarcmsmunnnnonmnnnninn 10. xsi nitneoninnonmninna{aranul n’are ce Iuera iarna), tolug s'ar gasi o modalitate de a reduce gi in agricullura numarul de ore de Iucru, in- trucatva pentru barbali si aproape integral pentru femei. Aceasta masura luata insd simultan cu o inmulfire a bra- felor in agricultura (desfiinjarea in mare parte a indus- tried romanegti de exemplu, despre care vorbesc in capi- tolele urmatoare), precum gi cu o imbunatiitire a utilajului {eapitalul ar deveni mai ieftin, dupit cum voi arata mai departe, asa dar intrebuinjarea unui utilaj modern ar fi mai rentabila), ar duce la rezultatul c& productiunea to- tala de cereale in tone, ar fi dupa cAfiva ani mult supe- rioara celei actuale, Desfiinjarea taxelor vamale in Germania, de exemplu, va avea drept consecinta ci pretul cerealelor va scaidea acolo, Numai agricultorii in situatiuni excepjionale vor gasi convenient in cultivarea cerealelor. Asa dar Ger- mania va importa mult, Prin urmare agricultorul roman va avea posibilitatea sd vanda cerealele sale cu un pref cu mult mai bun de cat cel actual. Nu numai cerealele pe care le va exporta. vor fi vandute cu pret bun, dar si cele destinate consu- mului intern, Caci dac& nu exista taxe vamale de export, pretul intern va fi egal cu cel de export. Rezultatul va fi deci: Agricultorului roman ii va merge mai bine de cat ii merge azi. Consumatorul german va avea painea mai ieftina de cat o are azi. Trebue s& notim ins& si urmatoarele dezavantaje care vor rezulta: Consumatorul roman va plati painea mai scump, Agricultorului german ii va merge mai prost de cat ii merge azi, In capitolele urm&toare voi aréta ci aceste dezavan- taje vor fi atenuate si larg compensate, gratie altor con- secinje ale masurilor propuse. Se |2 CARNEA S'ar putea crede c& in ce priveste ‘nea, situafia ar fi aceiag ca gi in ce privegte cerealele, Nu este inst asa. Consumafia de carne este in Statele-Unite de fiecare locuitor mai mult de cat de dou ori mai mare de cat in Europa, pe cand cea de paine este aproximativ egala.. Buna stare economica are ca consecin{i o consumatie mai mare de carne. O mica digresiune. Care este explicatia bunei stari economice a Statelor- Unite? In primul rand, faptul ci o populatie de 120 milioane de locuitori nu este’ separaté prin bariere vamale. Intr’o parte a Americei se gaseste mult fitei, in alta multe ce- reale. in a treia minereuri de fier, intro a patra car- bune. Toate acestea se gasesc si in Europa. Dar in Eu- ropa gasim intr'o tari minereul de fier, in alta cdrbunele. Asta face ca in nici una din aceste doud {ari luate ca exemplu, sd existe conditiuni atat de prielnice pentru o industrie a fierului, ca in America. $i in America in cele mai multe cazuri distantele in- tre minele de carbuni si zicamintele de minereuri sunt tot atat de mari ca in Europa. Distantele ins’ nu au im- portan{&, numai barierele vamale si conditiunile deose- bite de trai (consecinfa barierelor vamale) au importanta. Intro masura foarte important a contribuit la buna stare economica a Statelor-Unite, prohibitiunea alcoolu- lui, Progresele incomparabil mai mari fafé. cu Europa, realizate de Statele-Unite in ultimii 15 ani sunt de atri- buit in buna parte prohibitiunei. Nu intra in cadrul prezentei expuneri ca si ma ocup gi cu celelalte cauze mai putin importante care au deter- imamaecmnemninenmnmonninmnmonn mene 12 mtieneweiutncnacienmncnni Rinminat superioritatea Statelor-Unite fafa cu Europa. Si- gur este cd odatd ce nu vor mai exista vami, deosebirea intre starea economict a Statelor Unite si cea a Europei, se va reduce, Rationalizarea muncii gi maginismul sunt mai desvol- tate in America de cat in Europa, Pentru c& in America buna stare economic’ dus la salarii mari gsi salariile mari au dus la maginism. Daca lucratorii europeni (ca si cei americani), vor lucré numai patru ore pe zi si vor fi platiti pentru aceste patru ore cu tol atatea — sau chiar inc mai mult —— decat azi pentru opt ore, vom avea § noi acelas masinism ca si in America. Iata dar inca 0 deo- sebire intre America si Europa atenuanté de pe urma primelor dou&’ m&suri propuse. Plec dela premisa c& standardul de viata al Euro- peanului se va ridica de pe urma acestor masuri si ci deci consumul de carne se va ridica mult. Ne vom apro- pia de standardul de viata al Americanului, In aparenta fac aci o gresalé din punctul de vedere al logicei. Admit drept premisa un punct care abea trebue demonstrat. Voi demonstra. insi in capitolele urmatoare c&. indreptarea economica va fi generald, Rog dar s& se considere acest capitol ca fiind scris in urma celorlalte. Care va fi consecinta dublarei consumului de carne in Europa? O mirire a rentabilitatei cresterei vitelor in toate {a- rile, Nu numai in Romania si in rile ,.eminamente" agri- cole, Dar si in farile care in mod artificial au luat o des- voltare agricola, ca de exemplu Germania, cresterea vi- telor va fi mai rentabila decat e azi, cu toatii desfiintarea taxelor vamale. La acest rezultat va ajunge Germania mai ales in urma faptului c& multe suprafefe azi consacrate gerne 13 seemcmoertncnncerealelor, vor deveni disponibile in urma nerentabilita- tei cullurei acestora, Vedem dar aci un m ponibile in farile indus ducfiei de cereale. Caai cresterea vilelor, cu aplicafiunile _semi-indus- triale si industriale ale ei, ar putea da Germaniei si altor {ari industriale, posibililali de cAstig imens, odata ce a- gricultura va fi devenit nerentabila. re debugeu de braje devenite dis- iale, de pe urma restrangerei pro- 3% ZAHARUL Un kilogram de zahar costa in Java trei lei, Daca s'ar aduce transpoarte mari de zahar din Java in Romania, costul loco Constanfa‘ar fi cinci lei. Vama reprezinta insai 24 lei (800% din valoarea in Java), taxa de consumatie 10 lei. Iata pentru ce zaharul pe care-1 cumpdrdm in bacanii cu 38—40 lei nu poate fi concurat de zaharul din Java sau din Cuba. Zaharul romanesc plateste si el taxa de consumatie de zece lei pro kgr. Este -posibil cA zvonul ca fabricile de zahar ar castiga 5—6 lei pro kgr., sd fie intemeiat Admitem si cd cheltuelile de transport si beneficiul ba- canului ar fi de 3—4 lei pro skgr. Rezulta c& un kilogram de zahar costa pe fabricantul roman 20 lei. Ne intrebam: Ce rost’are si fabricim zahar, al carui pret de cost revine la 20 lei, dac&d Java si Cuba ni-l pot furniza cu cinci lei, adus in fara noastri? Este probabil ci dac& farile care fabric& zahar de treslie ar deveni furnisoare a intregei cantitati de zahar pe care o necesité toatd lumea, s'ar scumpi putin pretul zaharului, Disparifia concurenfei zahiirului de sfecla, care semmaomcnctinimcnemtmenemanaraciint 14 mamuneresonimumemdninenietao treime din productia totala de zahary, azi repe apoi miirirea consumului care ar rezulla de pe urma ief- tenirei generale a zaharului gi in sfargit marirea cheltu- elilor de salarii de pe urma reducerii numarului de ore de lucru, ar face ca in (rile de productiune din zona caldi un kgr. zahar sa nu se mai vanda cu 3 lei, ci poate cu 5 lei. Apoi Statul ar ciula gi el sd profite de pe urma eftenirei in- tervenite: ar mari laxa de consumatie dela 10 lei la 15 lei, sau ar ajunge prin un monopol al zahdrului la acelag re- zultat. Adaugand 3—4 lei cheltueli de transport in tara si beneficial bacanului, rezulta ca zaharul s‘ar vinde cu 23—24 lei in loc de 38—40. Nu incape indoial& ci 0 asemenea ieftenire ar duce la © marire a consumului. Consumatia de zahar este in Ro- mania de 6—7 kgr. de cap pe an, mai pufin de jumatate din media mondiala, abia 0 zecime din consumul Angliei sau al Statelor-Unite. Nu gresim daca sustinem ca o re- ducere de pret atat de insemnata ar avea ca efect dubla- rea consumului. Inutil s& insist asupra avantajului ce ar rezulta din aceasti alimentare mai buna a populatiei. O taxa marita cu 50% perceputa de Stat, la o cantitate du- blat, inseamn4 un venit intreit pentru Stat de pe urma acestei taxe. Triplarea incasarei Statului din taxa de consumatie asupra zaharului ar insemna pentru Stat un plus de venituri de peste doua miliarde lei, Aceasta dife- renta realizata la un singur articol, ar compensa juma- tate din golul pe care l'ar produce desfiinfarea taxelor vamale, Cazul industriei zah&rului este tipic pentru masurile ce propunem, Socotim deci necesar sa insistim ceva mai mult asupra lui, pentru a demonstra c& nu ar rezulta nici un dezavantaj pentru economia nationalA romaneasci de pe urma desfiin{arei acestei industrii. MONCH YMEEMN MNO — 1 HHMMEMHRENEONCNieyHNRNEHACNHND CRNS& examindm intai situafia fabricilor de zahar, Aces- tea ar avea inaintea lor inc& opt ani, cat, ar putea m departe si vanda zahdrul scump, pentru a-gi amortiza investitiunile, dac& nu cumva le-au amortizat pand acum. Ar lucra in acest timp mai rafional de cat pana acum; trei sau patru fabrici lucrand in plin in loc de 13 sau 14 cate exista azi si care utilizeazi numai in micd parte ca- pacitatea lor, ar puled realiza la preturile actuale de vanzare ale zahirului beneficii destul de mari pentru ca sa satisfaca si pe fabricile lasate inactive. N’ar mai putea fireste sX continue cu beneficiile si dupa acesti opt ani de tranzitie. Dar este oare o necesitate ca 18 mili- oane de locuitori si continue pana in vecii vecilor si se lase sa fie exploatati in folosul a 13 sau 14 fabrici? 340 milioane lei incaseaz& functionarii si lucratorii fa- bricilor de zahar pe an, Ce ar face peste opt ani acestia? Raspunsul e simplu: S'ar apuca de agricultura sau de comer}, Am aratat in capitolele precedente c& agricul- tura ar lua o desvoltare mai mare, de pe urma mirirei rentabilitatei exploatarilor agricole. Nu trebue sa uifam cA 350 milioane lei par o cifra formidabila in mod abso- lut; totus nu e vorba de cat de a cinci suta parte din venitul total al Romaniei, poate o miime numai din ve- nitul Romaniei cand mi&surile ar&tate vor fi realizate. Chiar daci am admite c& cifra care vine in consideratie Ja industria zaharului, reprezinté a doudazecia parte din totalul salariilor ce incaseazi functionarii si lucratorii tuturor industriilor care ar urma s& impirtdseasca soa:ta industriei zahdrului, inc& ajungem la proportii neinsem- nate fafi cu venitul total, Si opt ani sunt fra indoiala un termen de tranzifie suficient pentru ca personalul fa- bricilor inutile s& gaseasc& o alté ocupatie. Intreagé industrie rom&neascd ocupd mai pufin de 300.000 persoane, Dintre acestea circa 40% lucreaza in ‘eounpuusnusmcnnewasussngcwoomsnnnnnnnesonn 1 Hunbrutarii, tipografii, industria de petrol, ateliere me- canice de reparafiuni, etc, care nu numai ca ar exista si pe vitor. dar din cauza inmulfirei, afacerilor prin dis- paritia crizei pe de o parle, din cauza reducerei numa- rului de ore de lueru pe de alté parte, ar necesita de doua ori atatia functionari gi lucratori, Aga dar mai putin de 60.000 persoane din cei azi ocupafi in industrie, ar trebui sa-si gaseascd de lucru in agriculturé sau in comert. Ramane o ultima obiectiune: Lovilura pe care ar pri- mi-o agricultura, de pe urma desfiinjiirei culturei de sfe- cla. E vorba de 50.000—60.000 hectare care se desti- neazd actualmente culturei sfeclei. Ca sa stabilim cat de neinsemnata este aceasta cifra, este destul s& spunem ca ea reprezinta doar. a 240-a parte din suprafata arabila a Roméniei, sau a seasea parte din suprafata cu care s’au marit culturile de porumb (sau cele de orz) din 1928 in 1929, Ca cultura sfeclei nu este de loc la locul ei in Romania, rezulta de altfel si din urmatoarea comparatie: Un vagon de sfecla costa la noi 70% din pretul vagonului de grau, in Ceho-Slovacia sau Franfa numai 12—15%. Sfecla este asa dar la noi de cinci ori mai scumpa de cat ar trebui sa fie! lata prima cauzi a scumpetei zaharului la noi... Si mai adaug ca disproportia intre sfecla si grau ar apa- rea si mai cras&, daca as fi luat Germania ca exemplu. Vedem dar ca marirea rentabilitafei agriculturei ac pu- tea inghiti cu mult mai repede de cat in opt ani, supra- fete cu mult mai mari decat cele ce vin in consideratie in cazul renuntarei la cultura sfeclei de zahar. 4 BENZINA In 1910 ‘productia mondial& de fitei a fost 45 milioane vagoane, in 1930 de 195 milioane vagoane. Produsul prin- oC ONIN MOCO 17 dHNERRNNNENONNONON EHHAHNK MAEMOcipal objinut din fifei, este benzina, In 1910 se obtinea doar 12% benzina din fifei, in 1930 in medie 40%. Gratie inbunatatirei aifei benzinei si perfectiondrei motoa- relor, cu un kilogram de benzina s‘au putut face in 1930 eu 30% imai mulfi kilometri de cat in 1910. Aga dar ma- rirea productiei de fifei, a randementului de benzina si perfectionarea calitafei benzinei si a motoarelor, au creat mijloacele de a strabate in 1930 cu automobile, (facand abstractie de celelalte aplicatiuni ale benzinei) de 19 ori atati kilometri ca in 1910, La acest rezultat extraordinar nu s'a putut ajunge de cat gratie faptului ci pre{ul benzinei a scizut mereu. Pentru publicul consumator reducerea prefului benzinei a fost foarte mica, Statul a inghifit si continua a inghiti sub forma de impozite aproape integral diferenfa de pr a benzinei, in America ca si Europa. In ultimii trei ani benzina usoara s‘a ieftenit la locul de productie in asa masura, ci poti cumpara azi 6 kilograme de benzint& cu pre{ul ce-] plitedi acum trei ani pentru un kilogram, La benzina grea si la petrol reducerea de pret este inci mai mare. Aceasta ieftenire a dat posibilitati de venituri neinchi- puite Statelor. Astfel in Statele-Unite se vor incasa in 1931 circa 650 milioane dollari, adicd o suta zece mili- arde lei taxe asupra benzinei! Adevarat e ca taxele sunt in medie odata si jumatate cat pretul Ioco rafinerie al benzinei. O proportie ‘care poate parea exageraté numai aceluia care nu ‘stie cd la noi taxele asupra benzinei de automobil reprezinta de sease ori valoarea benzinei loco rafinerie, Prabusirea prejului produselor obfinute din fitei a dus la ruina multor intreprinderi din industria ‘petrolului. Intr'un singur an, dela Iunie 1930 pana la Iunie 1931, s‘au oeinregistrat Ia acliunile societafilor de petrol americane, diferen{e de curs care reprezinta 400 miliarde lei, In aceasté silualie dezastruoast, s’a mai nascut un concurent al benzinei: benzina sintetict, obfinuté mai ales din c&rbune. La adapostul taxelor vamale din Ger- mania, ou preturi ale benzinei care acum cafiva ani erau mult superioare celor de azi, financiarii au putut crede cA inventiile ingenioase ale savantilor, puteau fi trans- puse din laborator in uzinii. Si cu sacrificii banesti enorme. ou sacrificii de vie|i omenesti pierdute in numeroaszle explo- 2ii si otraviri care se produceau la inceput in uzinele de benzina sintetic’, s'a creat inci o industrie inulila. Abia cand a venit sciderea pre{urilor benzinei, s'a vazut ca aceasta noua industrie nu era inutila numai din punctul de vedere al economiei generale, ci si din acel particular, al pungilor acelora ce creaserd aceasta industrie. Un argument care se aduce adesea in [avoarea unor asemenea creafiuni pagubitoare pentru economia gene- ral, este ci sunt necesare in caz de rasboi. Germani pretind ca le-ar trebui benzina sinteticd, daca in caz de rasboi nu ar avea posibilitatea si se aprovizioneze cu benzina normala. Dupa cum le trebue si o agricultura dezvoltata, pentru nu a avea trebuinfd de import in caz de rasboi. Si asa toate statele s'au inconjurat cu ziduri chinezesti — bariere vamale, la adapostul carora s'a des- voltat in unele {ari o agriculturd parazitara, in altele o industrie parazitara. Daca adunam jertfele de asemenea natura, (industri, sosele, cdi ferate strategice), la cheltuelile care se fac pentru armamente excesive, ajungem la un total, caré inmulfit cu num&rul de ani de pace ce trec pana ar veni — Doamne fereste — un nou riisboi, ne da ca product o cifra gigantic’, Poate chiar mai mare de cat deosebirea es |inregistrat la acliunile societafilor de petrol americane, diferente de curs care reprezint&é 400 miliarde lei, In aceasti siluafie dezastruoasd, s’a mai ndscut un concurent al benzinei: benzina sinteticé, obfinuta mai ales din c&rbune. La ad&postul taxelor vamale din Ger. mania, eu prefuri ale benzinei care acum cafiva ani erau mult superioare celor de azi, financiarii au putut crede c& inventiile ingenioase ale savantilor, puteau fi trans- puse din laborator in uzini. Si cu sacrificii banesti enorme. cu sacrificii de vie{i omenesti pierdute in numeroasele explo- zii si otraviri care se produceau la inceput in uzinele de benzina sintetica, s'a creat incd o industrie inutila. A cand a venit scdderea preturilor benzinei, s'a vazut c aceast4 noua industrie nu era inutilé numai din punctul de vedere al economiei generale, ci si din acel particular, al pungilor acelora ce creaserd aceasta industrie, Un argument care se aduce adesea in favoarea unor asemenea creafiuni padgubitoare pentru economia gene- rala, este c& sunt necesare in caz de risboi. Germanii pretind ca le-ar trebui benzina sinteticd, dacd in caz de rasboi nu ar avea posibilitatea si se aprovizioneze cu benzina normala, Dupi cum le trebue si o agricultura dezvoltata, pentru nu a avea trebuinté de import in caz de rasboi. $i asa toate statele s’au inconjurat cu ziduri chinezesti — bariere vamale, la adapostul cdrora s’a des- voltat in unele {ri o agricultura parazitara, in altele o industrie parazitara. Daca adundm jertfele de asemenea natura, (industrii, sosele, cii ferate strategice), la cheltuelile care se fac pentru armamente excesive, ajungem la un total, care inmulfit cu num&rul de ani de pace ce trec pana ar veni — Doamne fereste — un nou riisboi, ne da ca_ product o cifra giganticd, Poate chiar mai mare de cat deosebirea sacar mnnmemesnirmnnenmcoicomcinncnminiain — TE) nati nenintre un rasboi cAstigal yi un rasboi pierdut, Mai ales dac& consideriim gi faptul c& chimia gi avioanele care vor determina rezultatul unui raisboi al viitorului, sunt foarte putin dependente de cele mai multe din. aceste pregatiri costisitoare, Suprimarea taxelor vamale ar avea ca consecinfa c& investi{iuni inutile, ca acele cu fabricarea de benzina sintelica, ar fi evilate. Or asemenea investifiuni, apoi in- trefinerea lor, sunt cauze de saracire. $i Germania, {arile producdtoare de fitei ar cagtiga de pe urma supri- mirei unor asemenea industrii, Tin si observ c& producerea sinteticd a benzinei este doar un exemplu. O sumedenie de industrii {ara rost (in- tr'un capitol precedent ne-am ocupat cu zahdarul) intra in aceiag categorie. Suprimarea lor ar iefteni multe pro- duse, le-ar face mai accesibile consumatorilor si ar eco- nomisi multe sute de milioane de ore de lucru inutile, din care o parte s’ar indrepta in alte directiuni, o parte ar deveni ore de odihna. ‘ 5&6 AUTOMOBILELE In tablourile de pana acum recomandam o concentrare a productiunei: fiecare tard s4 producd numai acele mar- furi pe care le poate produce ieftin si bine. Industria au- tomobilelor ne arata mai bine decat orice alt exemplu la ce rezultate admirabile poate duce aplicarea acestui principiu, Daca facem abstractie de cifrele din ultimul an, care oglindesc rezultatele unei crize grele, — constatam urma- toarele: 85% din automobile se fabrici in Statele-Unite. 80% din totalul automobilelor ce se fabricd acolo, sunt produse se eede dowa firme, Grafie acestor imprejurari preful automo- bilelor a scdzut enorm in ullimii zece ani, mai ales daca avem in vedere gi imbundtafirea calitativa intervenita, Daca nu ar existd aceasté concentrare in productie gi au- tomobilele s'ar fabricA ca lovcomotivele sau ca strungurile, pretul lor ar fi de dowd ori mai mare decat @ gi in loc de 26 milioane magini in Slatele-Unite am avea cu mult mai pufine. Diferenta enorma intre America gi Europa, unde ga- sim abia 9 automobile Ia 1000 locuitori, fafa cu 229 in A- merica, este o noud dovada a avantajelor concentrarei Suprimarea taxelor vamale ar nimici industria automo- bilelor in Europa. Dar ar contribui, impreuna cu celelalte consecinje ale celor trei m&suri propuse, la inzecirea in scurt timp a numarului de automobile ce circula in Eu- ropa, Daci cantérim avantajele si dezavantajele. constatam c& personalul necesar pentru conducerea, intretinerea si repararea a zece automobile, este mai numeros decat acel necesar pentru fabricarea unui automobil. Asa dar, chiar fara reduceréa numarului de ore de lucrcu, cei actualmente ocupati cu fabricarea de automobile in Europa, nu ar rierde nimic, Avantajele pentru ocupatiunile in legatura cu o circulatie mai intensi de automobile (industria pe- trolului, hoteluri, etc.), apoi avantajul rezultand din ma- rirea confortului in omenire, trebue s& le avem deaseme- nea in vedere, Nu cumva trebue s& ne temem c& reducerea numarului de ore de Jucru, va avea ca consecin{a o scumpire exce- sivaé a produselor? Pentru ca s4 examindm aceastii chestiune, lum ca exem- plu un automobil Ford, In uzinele Ford lucratorii sunt foarte bine platifi, desi NANAK NOLEN MMR — ZY HMAHH INK ANHURIOADAUNENAO HHH (RY \*#ACANEM!fabricatele produse sunt cele mai ieftine automobile. In medie un lucrator cAgligd pentru 40 ore de lucru pe s&p- tamana 34 dollari, Numirul de ore de lucru necesare pen- tru un automobil, pornind dela minereul de fier din care se face fonta si ofelul, dela Jemnul brut din care se face surogatul de piele cu care se tapiseazaé magina, dela nisi- pul din care se face geamul pentru parebrise, este de cirea 80, Asa dar intr'un automobil gasim munca de lucra- tori de 68 dolari. Avand in vedere ci un automobil Ford costa in medie in Detroit 450 dollari, rezulta deci ca sala- riile lucratorilor reprezinta 15%. din valoarea masinei. Ce s'ar intampla daca lucratorii din uzinele Ford ar lu- cra numai 30 ore pe saptiimana in loc de 40 si cu toatd reducerea de ore de lucru, ar castiga 33 dollariin loc de 34 ? Tata cateva consecinte: a) Ar dispirea chomajul. b) Gratie suprimarei taxelor vamale in Europa, numa- rul de automobile vandute ar deveni inca si mai mare. c) Sporul considerabil de masini fabricate, ar contribui la o rationalizare inc& si mai mare a fabricatiunei, asa ca in loc de 80 ore de lucru pentru o masina ar fi suficiente poate cu 15% mai putin , adica 68. Totus costul manope- rei s‘ar majora dela 68 la 86 dollari. d) Plusul acesta de 18 dollari ar fi compensat prin eco- nomia la cheltuelile generale, Sporind numarul masinilor fabricate, este evident cd se reduce cota de cheltueli ge- nerale ce greveaza fiecare masina. e) Asa dar in Statele-Unite o.masina Ford nu va fi mai scumpa decat este azi. f) In Europa $i in alte continente, masina va fi cu mult mai ieftina, disparand taxele-vamale. g) S'ar inmulfi numirul clientilor ce vin in considera: {ie pentru cumpirare de automobile: Lucratorii (nu numai acei care fac automobile) ar cAstiga mai mult decat cas- ee eelig avi, fara ca marta produsaé de ei (nu numai automo- bilele, dar gi orieare alla marfa) si devin& mai scumpa. Asta inseamna ci s'ar ridicé standardul de viata, gi a- ceasta este consecinja cea mai importantaé a masurilor propuse, Vreau sa insist pufin asupra punctului e), completand si rectifieand alirmafia ca in fara de origind produsul fa- bricat nu va fi mai scump, Va fi in realitate cu mult mai ieftin. Caci facem o gregald dacti ne limittém s& constatam ca pretul in dollari al produsului ramane neschimbat. Trebue sa mergem ceva mai departe. S& constatam cA azi in A- merica din patru persoane’ unul e chomeur si ceilalti trei castig’ —- admitand ca sunt lucratori la Ford si luand ci- frele de mai sus — cate 34 dollari siptamanal. Cei trei lucratori, plus chomeurul care nu castigd nimic, au lao- lalt&a 3 34 == 102 dollari pe s&ptimana. In viitor nu ar exista chomeuri, toti patru ar avea de lucru si ar castiga cate 38 doilari, in total 152 dollari. Daca admilem ca acesti patru lucriitori formeaza o [a- milie, rezulta ca venitul acestei familii a sporit dela 102 la 152 dollari pe sptiman&. Si cum pretul automobilului, ca si al foarte multe alte produse nu se va fi schimbat, a traiului, S'ar putea crede ca calculul de mai sus este o exceptie care se polriveste numai la automobile, Am repetat cal- culul pentru alte trei articole: hartie fabricata in Suedia, panza fabricaté in Anglia si faind fabricatd in Romania. In fiecare din cazuri am pornit dela materia prima: dela Jemn, dela bumbacul brut, dela munca agricola (nu dela rau), $i in fiecare din aceste trei cazuri am ajuns la re- ee eezultatul ci intr'un caz nu intervine nici o scumpire pen- tru consumatorul indigen, in doud cazuri intervine o scum- pire cu totul neinsemnata, Suprimarea taxelor _vamale aduce in orice caz o ieftenire care compenseazd inzecit aceasta mic& scumpire. Evident c& rezultatul ar fi fost cu totul altul daca in calculul mew ag fi pornit dela panzi fabricata in Suedia, dela hartie fabricata in Romania gi dela faina fabricata in Anglia (din grau englezesc). Atunci desigur ca s'ar fi con- statal ed panza fabricatii in Suedia. care azi e scumpa si poate concura produsele stradine numai gratie unor taxe vamale mari, ar deveni incd si mai scump4 daca lucratorii in loc s& lucreze opt ore pe zi, ar lucra numai cinci. Un fapt care trebue refinut este: leftenirea apreciabila a pro- duselor sau mentinerea pretului in caz de reducere im- portanta a numarului de ore de lucru, se poate obfine numai daca se realizeaz& o concentrare, o intensificare a productiunei in tarile care lucreaza in conditiuni optime marfa respectiva. 1 Am vorbit in acest tablou despre automobile, despre rafionalizare si despre salarii. Nu pot si-l inchei mai bine decat citand din lucrarile aceluia care mai ales prin fapte, dar si prin scrieri, s‘a ilustrat pe taramul organizatiei in- dustriale. Ford spune: Luerdtorul, producdtorul in genere, nu este numai ur individ. El este un cetifean care contribue la prosperita- tea nafiunei. El este geful unui menaj. Este ‘un tati de fa- milie, care din salarul situ trebue'sd aibd destul pentru ca din el séi-gi creascit ‘copiii $i sii facd din ei cetafeni utili. ‘mene TON COR 24 YMENROEREONONENN CCN meBarbatul lucreazd in fabric, dar femeia lucreazd acasit. Fabrica deci trebue sé dea un salar suficient pentru amén- doi. Altfel trebue avutii in vedere perspectiva odioasi ca Temeia gi copiit sa lucreze gi et Sa vedem co se petrece azi in Anglia, Chomajul se des- volta paratel cu predicarea leoriei ca tofi sii lucreze. Zi- darul britanie, cu buna intenfie de a procura lucru pentru camaradul sdiu chomeur, este convins cd dacd va pune zil- nic jumatatea numirului de edriimizi ce punea mai inainte, patronié se vor vedea nevoifi sa angajeze ined odaté atatia zidari. Se ingala insd. Caci cu acest mod de a lucra, ziddria de- vine atat de scumpd ce prea pufine persoane isi mai pot permite sd construiascd case. ‘Aga dar in 'loc si procure lueru pentru camaradul sau, este probabil ci va ajunge sa piardé si lucrul siiu. pentru cd cldditul devine nerentabil. In Armenia. zece tractoare ale noastre aduse acolo de un comitet de ajutor, au arat 400 hectare in 11 zile. Pen- tru aceasti muncé ar fi fost necesari 1000 de boi $i 500 de oameni. Ar fi fost imposibil sd se giseascd boii si oamenii. In Maroc, Berberii treera inca grdaul, baitand cu picioarele goale cdteva spice in fundul unui sac. O batozii actionata de un-tractor al nostru, face treaba pe care ar face-o 270 de oameni- 6. MISLOACE DE TRANSPORT Cand ‘constatam azi ca vapoarele si caile ferate sunt slab utilizate, ne mulfumim si vedem si in acest fapt unul din numeroasele efecte ale crizei. Dacd mergem mai de- parte cu investigafiunile noastre constatam ca e vorba de o parte deo criz& de subconsumatie generalad; pe de alta parte de oarece fiecare fara fiind azi producatoare si de produse industriale, si de produse agricole, marfurile au te EMMA 25 yHNRNIENNNNEINON.ENONTMANNNNHCN HNNde parcurs, drumuri scurte dela producdtor pana la con- sumator. Criza de subconsumatie are ca principala cauzi cho- majul,.Am aratat in tablourile precedente cum s'ar su- prima acest rau, dacii masurile propuse s'ar infaptui Am ariitat si ca este o gregeala care contribue la indspri- rea crizei, daca fiecare [ard produce si marfurile pe care este indreptafita si le producé (conform cu clima sa, cu pregatirea populatiei, etc.) si acele pe care ar trebui sd Je importe din alte ari. Aga dar aplicarea masurilor pro- za care exista azi in utilizarea mij puse at desfiinfa c loacelor de transport Vrean si ilustrez cu un exemplu cat de grozava este criza actuala: Cu toat& supraproductiunea de fitei, care ar trebui doar s& aib& ca consecin{a o insuficienta de to- naj la tancuri, navlul Constanta-Hamburg a scdzut dela 39 silingi in Februarie 1930 la 7 silingi! Ziceam c& un spor considerabil de transporturi ar re- zulta, gratie desfiintarii taxelor vamale. Noi am expedia sute de mii de vagoane cu cereale in Occidentul Europei, in loc de zeci de mii cat expediem azi; in schimb am primi zeci de mii de vagoane de textile, de zah&r, de hartie si de alte produse industriale, pe care azi le pro- ducem scump. In acest timp s’ar dovedi insi dé exemplu ca Suedia si Canada, care azi produc hartia cea mai ief- tind, nu pot satisface cerinfele lumii intregi. Si atunci se vor face in regiunile tropice plantatiuni de Eucalyp- tus, fabrici de celuloza, de pasta de lemn si de hartie. Astazi este o constatare stiintificd, fara consecinte prac- tice, cA 0 paduré de o mie de hectare, plantatd cu mo- lift sau brad, d& anual doar o zecime din cantitatea de Jemn pe care ar putea-o da o padure de Eucalyptus de egalé suprafafa. Ce rost are si fabrici in Congo hartie, oma wsccmenrmannmesnannenneaonencn — 26 waka werner ERchiar cu 40% mai ieftin decdt in Germania gi cu 60% mai ieflin decat in Romania, dact bariere vamale fac imposibil importul marfurilor, ori cat de ieftine ar fi ele in {arile cu condifiuni de producfiune optime? Aplicarea misurilor propuse ar duce deci la colonizarea mai cepede a regiunilor tropicale gi la descongestio- narea {arilor suprapoptlate din Europa. Acesta este un avantaj de importan|é considerabilaé pentru desvol- tarea viiloare a omenirei, Trei pana Ia patru zile de lucru pe séptimana, ar in- patru zile libere pe séptamana, A- semna trei pana la ceasta schimbare inlerveniti simultan cu crearea de mijloace de comunicatie din ce in ce’ mai rapide si cu o imbunatatire a siluatiei materiale, ar crea posibilitati azi nebanuite pentru desvoltarea turismului.. Lordul Birken- head, in cartea sa: Anul 2030, vorbeste despre posibilita- tea pentru lucratorul european de a petrece un .,week- end“ in Sahara si despre instalatiunile grandioase ce vor exista acolo in vederea turistilor. Poate va fi asa in anul 2030. Sigur este insd ci adoptarea masutilor propuse ar face posibil deja in 1960 ca lucratorul din Cernauti sa petreacd cele 3—4 zile ce va avea libere in fiecare sap- tamana la Sinaia sau Techirghiol. Sa nu se cread& cd este vorba de himere. Daca reusim s& invingem efectele crizelor care ne dau inapoi, daca evi- tam rasboaie care si ele ne dau inapoi din dezvoltarea normala, atunci progresim acum in 20—30 ani, cit se progresa inainte in o suté de ani. Voiajul Bucuresti-Cer- nauti de exemplu se face azi in zece ore si costa in clasa Ua © suma echivalent& cu suma pe care un salahor 9 canliga in cinci zile, Acum o suta de ani, voiajul dura opt zile si costa — in conditiuni de conf ort mult inferioare ce- cS HOLMAN MMMM QT