Hotogt E ° TSDGRATIA ASOCIATHLOR PROFESIONALE, AINDUSTRIALE Sl COMERCIALE DE CONSTRUCTIUNI a x \ a | CRIZA ECONOMICA st 'PARTIDELE POLITICE “| CUVANTARE TINUTA LA INTRUNIREA DE LA 11 MAI 1930 * IN SALA TEATRULUI LIRIC DE CATRE ARHITECT I. D. ENESCU BUCURESTI TIPOGRAFIA ,CULTURA*, STR. CAMPINEANU, 15 1930 Op GY $C 0. coe eB RANT AEEcand cel fr nici-o pr lire are toata indraz neala, pe care-i o di ignoranfa sa. Griza general in care ne sbatem este ur maren acliune: nefaste a acestora; actiune car din nenoroci na crufat nici unul din do meniile vielii. De aceian am ajuns ta criza economic erizi financiart, crizi sociala, crizi poti erizi de aulorilue si crizi de prestigiu Nimeni nu mai are ineredere in pricepereat si seriozitalea organelor de raspundere, mai. les c& nu rdispund niciodat&’ de nimic. E Pe tot cuprinsul. t’rei se intinde neincredercag neincrederea care este pentru organismul eco. nomi ceia ce este paralizia genera'A, pentru, organisnrul omenesc. i] In aceasti atmosferii nu se poate intreprinde nimic, caci oamenii seriosi, cari pot asigura reu~ sita ‘unei intreprinderi, sunt tot @auna oamenis prudent Nesiguran{a a paralizat totul si cu toate a cestea, factorii raspunzatori fac tot ce le sti in putinfa, ca si mentin& si agraveze ne: siguranfta. Legile se schimb& cu o usurint& con dammabili, dand ast-fel caracter de provizora tuturor legilor noastre. Mai ales schimbarea prea’ usoara a legilor, cu caracter economic, ar o influenfa dezastroasA asupra intregei vieti et conomice, : f Anularea unor drepturi cAstigate, pe baza uneiy legi speciale, drepturi legate de cheltuicli: si in! vesliri de capitaluri, pe angi paguba ce o Pro} 5 pa ope5 voacst celui ce a avul incredere in legile (ivii, arune? descurajarea si neincrederea, distrugand orice de inifiativa. Ss intat avantajele acordate prin de incurajare a constructiilor, din 1921 si 1927, nu numai celor ce vor construi de acum incolo dar si celor cari au construit pana acum, neso- socotindu-se un drept de cAstigat. Statul jiind incapabi’ de o initiativa creatoare. sa ciulal a se fucuraji initiativa particula care este mult mai fecund’é. Toate taérife au a- cordut scutiri de impozite, ca si stimuleze con- struirea de locuinte: in Italia pe lAnga& ajutoare banesli, acordate celor ce construiau, se acorda sculiri de impozite pe 25 ani; in Ceho-Slovacia pe 30 ani. Cea ce se facuse la noi prin legea de la 1921 si 1927 nu era o inovatie nefericit&, asa cum se intamplaA adesea, ci singura cale prin care se putca stimula constructiile, rezolvand ¢ériza de locuinte si procurand de lucru, la atétea cate- de muncitori manuali si intelectuali. Sa desfiintat o lege care diduse roade bune. dovadi numitrul de clidiri ridicate de la 1921 pana azi, si s’a adus legea infiintdirii Casei Au- fonome a constructiilor, care nu va avea alt clect decAt st imbogiteascA arhiva legislativa a (arei, cu o nout lege. Fiindca le, wa putut (rece in parlanrent aga cum a_ fost presentath de ministerul muncei, din cauza opunerei nisterului de nante. go6 Casa autonoma va fi o instilulic biurocratica cu mul(i funclionari, dar fart case. Pentru a se instala, va ine 1 sigur o casi particulara. Isi propune aceasté instilulie, sa fact case pen- tru funclionari, luerftori ele.: netinand seama f cu bani, chiar si sub re- ori ce ¢ gimul democrat. > cunoaste dispretul democratic’ pentru bani, mai ales nd sunt in buzunarul altora. dar realilitile vietii nu se impresioneaza de : t dispret. Pari capitaluri nu se pot face case. cei ce au capitaluri, fie din taréi fie din strainatate. nu sunt dispusi s4 le dea casei autonome a con- structiilor, atata vreme cat nu se va da_ sigu- ranta c& legile si angajamentele statului se vor respecta. Dovad& voiajurile costisitoare, dar fara cfect ale celor cari de mai bine de un an. cutreera Europa, spre a obtine bani pentru Creditul A- gricol. Casa autonom& prevede locuinte popu'are, e- conomice, etc.; insfarsit o intreag& literatura cu parfum democratic. D-nul Ministru de finante, ca si accentueze si mai mult caracterul democrat al legii, a decla rat delegatiei noastre, ci pe D-sa nu-l intere. seazi de cAt casele pentru nevoi nu si cele pentru cei mai cu stare. Dup& cum se vede oamenii politici nu renunt, aga de usor Ia demagogie: Cei cari au ajun la sifualii Inalte se simt obligati si-i arunce pricari vor sa ajunga, viri de recunostinfa, iar c si-i implore sprijinul. Casele pentru nevoiasi nu pot fi f&cule grati de edtre Casa autonomit; gi ori cat de ieftine ar ti, desi biurocratia lucreazd’ tot d’auna scump, aceste case trebuesc plitite de i nevoiasi. Si dack nu se vor mai construi de catre par Hicularii cu dare de mani, cei nevoiasi mu vor aved unde lucra si de unde cAstiga, nici pentru hrank si Imbrickiminte, necum pentru a-si plati sic ‘ Sa afirmat tot din spirit de demagog nu s'a construit tn Bucuresti decAt case si apar- lamente luxoase, pentru boieri. In realitate ceste case si apartamente sunt foarte modeste si sunt locuite in mare majoritate de profesionisti negustori si functionari, nu de boieri; caci po- litica economic& a conducd&torilor, a desfiintat pe boierii cu avere proprie si a infiintat boerii politici, feciorii de bani gata ai democratiei, cari sunt mult mai’ pretentios Cei cari au vazut locuintele pentru lucratori, de Ja Viena si din Olanda, cu bucatariile si baile imbricate in faianti, isi dau seama mai bine ca apartamentele noastre asa zise lixoas sunt foarte modeste, cici n’au in bai si bucd&tl&rii de- cat imitatie de faianta. O baie modesta intr’un apartament nu in- seamna& un lux, decét poate pentru cei obisnuili sa se balaceascé in mocirla politicianismului. Se poate ca infatisarea exterioar&’ a caselor fi dat impresia de lux. E drept ct arhitectinostri sau sill si fact cA mai simpatic fadele caselor, alAl penteu aspectul general al oragului, cal si pentru a da oare care tustru, mitcar la supratatit, modestici din interior. ATW dati, mat ales in eval mediu, arhitectii puncau pe latade figuri de chimer uraciuni ereate de imaginatie, in scopul de a: face. prin comparatio cu aceste slufenii, si reiasi si mai bine tramusejen restului fatadei. » Astivi arhitectii nu mai au nevoe shi aplice tai, pe Tatadele caselor, nd-cai Jue in viala politica veeste ure m le intalmeste la fie ce pas. Se intreprinde o actiune, de natura econo- mica. financiar&i sau socialfé, nu atat c pul de a se obtine rezultate reale, ci mai de grab& pentru a lasa numai impresia, celor mulli i mari se intereseazi de sourta SCO- Luand ca pretext democratia, cu toate abe- ratiile sociale, cari s’au vanturat de citre po- liticianii lipsiti de scrupule, s’au alcituit si vo- fat legi, cari au dus la faliment economic, finan- ciar social. ; A fost destul ca ori ce ineptie insotit& de o expunere de motive, in care cuvantul democra- lic se repeti cu un refren, si fie transformati peste noapte in lege. spre uimirea oamenitor muncitori si de bun simt. Toti ignorantii, luand democratia in brate si au permis toate n&sbatiile pe spinarea raébditoare a poporului. Toate ba-9 bele politice au intrebuinfat democratia, ca un Ileac bun pentru toate relele. ‘i Eu vai miirturisesc chi nu gsliu precis ce este democrafia si am convingerea c& multi nu stiu. Un cuvant socolil ca un fel de mit, cu care sa z&pieil capul mullimilor. On cuvant inven- tat de Tilozofi, adoplat de naivi si exploatat de excroci. Dupa origina greaci, (demos-cratia,) ar insemna domnia poporului; in realitate inseamna dommia celor indrézneli si sireti, pe spinarea celor naivi. DuapA nume, democratia ar fi o femeie. o f meie care suceste mintea celor slabi, si care 1a- sandu-se imbratisataé cu usurinté de tofi, s’ar pairea cai este mai mult o femeie usoara. Politica, netinand seama& de !egile moralei, a fost socotit&a de unii, cao cas& de toleranta, sculita de controlul politiei. Se vede cA de a- ceia politica si democratia sunt nedespartite. ae Din imbrafisarile politicianilor cu democratia, sit votul universal; un fel de copil din flor u din buruieni daca voifi, far&i paternitate pre- - dar revendicat ins& de toti politicianii, cari au imbsratigat democratia, sau ti fac declaratii de ipocrité credinta, Tofi se gribese si declare ci-} vor creste gi-i yor Tace educatia, cu toate cd destul de bitran in alte (&ri, votul universal, a riunas tot copil, un copil infirm si réiu crescut. Votul universal se strecoara pe nesimtite itn multime, soptindu-i perfid: prin mine poporulMO igi hol&raste guvernul, declara rizboaie, rezolva problemele externe, inchee imprumuturile, ete; si cetiijfeanul crede Crede pfn& in ziua cAnd cu bute int” intr inul de vot o mani gi cu chilantele de plat impozitelor Ita, igi d& seama aceslea din urmaé can- mult mai greu gi c& nu el hotareste gu- , dar el pliteste greselile guyernantilor nu el declara& 1 -i sufera asprimile; nu cl face politi externa, dar el phiteste gatele comise de politiciani: nu ef in- chee imprumuturi, dar el plateste notele de chel- tuieli somptuoase, ate tuturor comis-voiajorilor politici, cari cutreera’ Europa in lung si lat, in trenuri si hoteluri de lux, dupa imprumuturi cari nu se fac. Si facaind aceasta trist&’ constatare si soco- tind ce-i a mai ramas din munca, dupa ce a achitat impositele, are imagina un calator plecat la drum cu picioru! stang. Un citlitor, caci in definitiv viata nu-i dec&t o cildtorie, mai mult sau mai putin agreabil4; un cilAdtor care dup& un drum greu si lung, ciici toate drumurile la noi sunt stricate si pline de gropi, dup& ce a trecut prin ap&, cici podurile inc& nu s’au re- facut; cand se crede ajuns la capatul drumului ° banda de hofi ii iese in cale si-l jefuieste de tof avutul. Ti las& inst, ca o slab’ consolare, un buletin, buletinul de vot, care-i d& dreptul si-si aleagi drumul si banda care-l va desbrica in viitor. Bandele care au pus stipaénire pe drumuri si piduri, se cheam& partide politice. sboiul, dar el il face s11 Partidele politice auvajups acdtevarate sindicate: de explontare a naliunei. Toati munca popo- rului se iroseste de cei cari considerind po- litica un mijlloe de existen{éi ugoard, speculeaza& fr mila ribdarea poporutlui. O minorilate organiz mune’ si ft niei un 4 J te din larg, din munea unci naliuni, care-si vede din zi in zi tol mai redus produsul muncei sale. Din milioane de capi de familie, pe intinsul Romaniei. 4'/, se sbuciuma& din greu ca si in- tretie 500 mii de politiciani, recrutati nu din ce are mai bun ualiunea, ci din ce are mai me- diocru, mai cinic, mai lipsit de moralitate; din ratalii sau falitii vietei publice. Partidele politice isi recruteazi membrii fara nici un criteriu de capacitate, experient&, mo- ralitate, sau inteligent&: ci numai dupa ce si-au dat proba de indrizneala; adic& asa cum isi recruteaza riiufacatorii, tovariisii lor de lo turi. Si realitatea acestor afirmatii reese, atat din rezultate’e dezastroase ale gospodariei t&rii de citre partidele politice, rezultate pe cari le sim- lim. cu tofi, cat si din constatirile si aprecie- rile ce si le fac reciproc, prin chiar presa de partid. daci noi ne am mai putea insela in a- precicri, partidele se cunosc prea bine intre elec, ca st se descriec asa cum sunt in realitate. Spec- tacolul rusinos, care-] dau toate partidele poli) lice, cu intrigile si lwptele in sAnul lor. intre membrii, pentru cucerirea posturilor de = co- manda, constitue o dovad& mai mult a imora- litAlii acestor partide. ri nici o g ROMANE12 Siluatia a ajuns aga de grava, ci o indreptare nu se mai poate agtepla de la partidele politice ci numai de la o schimbare totala a sistemului. Partidele politice p ipun o clientel&i pe care se sprijind sefii, clientelé ffir de care fruntasii war mai fi frantasi, cei nefiind exponentii vie~ tei publice, prin activilatea si Compctenta do- vediti in domeniul public, au nevoe de accasta clientelA, care si-i susltindé la inallimi. da cari nu svar putea mentine singuri Or aceasta cliente isi cere dreptul ci, aclic partea cuvenil& pentru contribulia ei fa cue rirea’ puterei: si trebue deci satisficulaé. Si sa- lisfacerea se face pe seama bugelului. adica pe punga contribuabililor Cu cat partidele politice sunt mai de stanga, adic&. alcaituite si sprijinite pe demagogie. cu a- tal sunt mai prizoniere cliente!ei politice. care ¢ cu atat mai numeroasd&, cu cat alegerea gu- vernantilor este faisat&i exclusiv pe seama votului universal, care adesea nu face deosebire intre un om si un imbecil. De aceia la posturi'e de comand, in loc de clementete cele mai pregitite, sunt adesea ori elementete de indrizneali, clementele cari de multe ori nu mai au ce pierde. Ignoranta si tn- draizneala sus{inandu-se reciproc, au nesocotit in- Je generale, au veculat toate clasele, au viala economic ducdnd la prabusirea edificiului social, Toate clasele sociale hotarari sunt nemulfumite. Se iau se legifereazi pe socoteala acestor clase,fAarA s& tie consultate. Statul politicianist a ‘a juns un tiran al natiunei, in vesnic contlict cu toate clase'e sociale, pe care pretinde cA le re. prezinwi, cu toate ci este cu totul strain de ne voile lor, Logie ar fi ca statul st repres viral, loalii natiunea. Sa fie ponentul real’ a, tuturor clasclor sociale. Clasele sociale sa fie representate in organizatia statului, prin cele maj destoinice elemente, alese din sdnul lor. Numai ar face o gospodarie chibzuita si cinstitg, a partidelor politice, sar re duce cheltuelile si prin urmare impozitele, cari inghit azi tot produsul muncei noastre, parali- zand viata economici. Inlocuind partidete politice prin organizatiile profesionale, care si-si delege representantii in sfatul si gospodiria (irei, se suprim’ risipa cu int einerea politicianismw'ui lacom si incapabil _ Nu-mi fac iluzie cA aceasta se va putea obtine usor. Partidele potitice vor duce lupla pe viata si fe moarte, pentru a-si p&stra privilegiul de AX de ceia ce nile, cu ade. exploatare a nafiunei. Dar cred le-i frici nu vor se&tpa. Marii profitori se vor it, opune, prin toate mijloacete; cei mai multi ins si din partidele politice, isi vor da seama, ct pentru cei capabili locurile de cinste nu sunt inchice, nici in organizatiile profesionale St4pAnirea partidelor politice. cari nu repre zint’ decAt o slab& minoritate a natiunei, a fost ibil& numai prin faptul c&t sau prezentat or te. fati de marea ma a poporului, careee ee | ae ell 14 neavand nici o organizatie, n’a putut,opane nici o rezisten{a. Dreptul, in teorie, poate fi foarte frumos for- mulat, in realitate ins& nu rémmane decat forta organizatit. : Inliturarea partidelor politice nu se poate ob line decAt prin organizarea tuturor claselor so- ciale, si aceast&’ organizare trebue infaptuité cat mai In grab&, pani ce dezastrul spre care ne duc aceste partide mu va deveni ireparabil S& ne organiziim spre.a putea cere cu hota- rare respectarea legilor, incetarea ipei cu ba- nul public, reducerea aparatului statului; pana yom putea inpune o organizatie a statului, in care toate valori'e sociale, intelectuale econo- mice si fie represintate. Statul politic a facut prea mult rau, cici a trait prea mult, intr’o vreme in care progresele, in toate domeniile, au adus schimbari padicale.Mr SSobst | Ib HE} ALEXANDRU A. HERLEA ASPECTE POLITICA AGRARA IMPRIMERIA ,ARDEALUL“, CLUJ STRADA MEMORANDULUI No. 22RIO TEC TS. fe ACADEMIEL 4% ROMANS, Aspecte din Politica Agrara In conferinfa de azi voiu arbora cu prec&dere n fata D-voastri, chestiunea propagandei si a migea- sii agricole care se arati azi in fara. Binein{eles ci imi va fi destul de greu ca sd n& abtin dela preciziri doctrinare de stiin{é teoreti- oR, totus am s& incerc s’o fac; daca imi va scipa ins& sate o apreciere prea greoaie, vi rog anticipat sd-mi iafi iertare. : RomGnia Stat agrar Prin rostul imprejurdrilor, dar mai ales prin varacterul jéranului roman, tara noastré a raimas gi sste eminamente agricola; adeca tradus cu vorbe mai usoare, ar insemna ca intreagd infatisarea de trai in fara noastra ne arata cate ceva din munca campului, munca agricola, atét prin faptul cd 90% din locuito- vii {érii sunt agricultori, cat si cd ddnsii trdesc exclu- siv din aceasté surs& adecé dupa venitul care il au din pimant, dar mai cu seama prin faptul c& intrea- gd economia farii,a statului, are la baze veniturile din agriculturd, Adeci, cum,? — iin gospodaria statului, eu atét merg trebile mai bine cu cat veniturile sale sunt mai mari, Dar sigur m& veti intreba poate, care este legdturaintre voniturile statului si munca agrico- 14, cei statul in rogie proprie asttzi exploateazd foar- fe putin,? — da ins& este de stiut, ci cele mai prin- eat eeecipale isvoare de venit in gospodiria mare a {4 sunt inpositele, si eaporlurile. Deci, majoritatea locuitorilor {érii triind din y nitul realizat de pe urma muncii' campului, impo: tul, darea care o pliitesc constitue un venit destul important, pentru ase da un imbold de inaintare fax prin céeace se poate construi in urma acestui venit.? La fel © gi cu al doilea principal isvor de venit {&rii, exportul. [o stiut, cl o tard este cu atat mai by gat&, cu cat exporteazi, mai mult. Gum Ja noi gi a! t&izi ca si pe vremuri in Romania micé exportul est in foarte mare miasur& agricol, e natural ca prod! sele agricole, in ma&sura ce avem mai multe la export s& contribuie la mirirca veniturilor {arii. Vedeti 4 cat e de complect agricolé fata farii noastre si de iam zis RomAniei stat eminamente agrar. fl. Asistemtele de Stat si Particulare : Deci, ficdnd aceste constatiri si vizand realite tea, trebue ca sao tratém cu reactivele caracteristice cu doctoriile cari pot si aduc&i insinadtogare econ miei generale a {arii.. Adec& legiuirile economice, asistenta statului, si asistenfa particulari, sa m fie in ritmul unei alte infatigsari economice, care e departe s’o aibe statul nostru. Adec&, si traducem iarasi fraza si s’o explicim © propasire a unei grup&ri sociale, 0 ajuta atat ini fiativa, privaté, cit si initiativa de stat, — adeci asis; tenfa privaté sau ajutorul pe care si-l dau reciprod pentru reugit a planului, membri aceleiasi grup&ri nd omarion ciale gi asistenja publicd sau de stat care o constitu ajutorul dat de conducerea grupirii, in concret 4 {érii prin legi de protectie, cit si ori ce alte masuri, pentru reusité cari toate constitue elemente. ale poli, ticei agrare. E |-Aga durii, aceste ajuloare trebuie si fie de atare al, in cat cu drept cuvint si ajutoreze cum este in azul de fai, mersul agriculturii. Deci legiuirile economice sii acoarde o protectie eosebiti acostei ramuri do activiléfi, sd dncurajeze gricultura, atit prin politicé, de export, import $i amali, eat si prim acordarca de privilegii intreprin- jerilor, cari au la baz productia agricola. Asistenta de Stat prin legiuirile economice este rsa de complexii, si extins’ incéit ar putea forma sbiectul unei destul de vaste lucriiri. Gum insa inte- sesele unei legiuiri economice se suprapun interesu- ui protectiei agricole, prin multiplicitatea de defen- siva si indrumare economi generala, in pilina ar- monie, legile de pretectie agraré nu sunt pure. Ele ating macar ~ tangential alte ramuri ale economiei atunci cand partea agrar& e obiectul principal, — sau indrumarea de interes agrar cade tangential pe obiectul unei legi de indrumare, de ex.: industriala sau comerciali — cand acesta este principalul. Ca asistenta de stat trebuie inomis s& mentionam trei factori, afard de legiuirea propriu zisé economic, care contribue la indrumarea agricola: capitalul, pro- paganda profesionald si invdjaméantul agricol, si cart igi au si nuanfele, corelative de asistenfe private. Gel. Coapitestust Capitalul este un factor de cipetenie pentru toa- te ramurile de productiune si in acest scop statul are datoria ca pentru indrumarea agriculturei, capitalul sé fie aga de bine intrefesut in pdtura producdtoare gi in condifiuni de dobandd ieftind, pentru ca sd fie de bun folos agriculturii. Stim ci prin reforma agra- ra, productiunea agricola a scazut. Dece? 1. Imtai fiindcd faranul ca mic exploatator, prin 5natura sa conservatoare, nu finde decat la o produ tie echivalenti cu trebuinjcle casei sale. | IL. A doua oarii, pentruct mijloacele tehnice, ¢ aparatele de exploatare nu mai puteau, s& gasias c& intrebuin(are intr’o exploatare micd gi ca atar se observi fonomenul micgoriérii productiunii. Air apoi intervine rolul cooperafici asupra céruia am s reviu imediat. 5 Deci pentruca si mirim gi mijloacele tehnice ajun gand la o productie agricoli mai insemnata, trebui ea pitura porducitcare s& obfind cwpitaluri ieftine, d care am vorbit si a vor distributie sistematica nu poate reglementa decdt insusi statul; — dar statu nostru pand acum, pe lang& toaté bundvointa, nu pu tea si pund la dispozifia agricultturii un capital ma mare. De ce? foarte simplu, nu-l avea. La inceputul acestui an insdé, guvernul actual reusit sa incheie un imprumut in straéinadtate, care contribuie la refacerea stirii economice inapoiate i fara. a) Organizarea creditulii agricot Prin organizarea creditului, se infelege politice de distributie. I. ca prin lJansarea lui si se producX armonie economic&é in pitura producatoare, II. a doua oar&-se intelege scontarea si rescon- tarea de céitre bdncile cari stau in legdturd directd cu producdtorii in conditiuni de dobandd proprii si in raport direct cu productivitatea agricoli. Adeci ce fntelegem prin aceasta — creditul si fie in asemenea chip ordnduit, incat.producitorii s&-] poatii obtine cu o dobanda care s& poaté fi usor suportata, din venituT realizat prin productia agricola. 6 -ILL. A troia oarit trebuio s& se ocupe organizarea oreditului cu cererea institufiunilor de operafiuni in- termediare, mijlocitoare, care s&i faci transmisiunea. direct& cu produciitorii. Creditul odatd distribuit in condifiuni economice prielnice, v'a constitui capitalul, factorul important al producfiunii, si in cazul special de fafa, al indru- marii agricole. Credite agricole in vechiul regat am avut o serie intreagd incepind din 1903, Aceste credite ins& nu gi-au indeplinit pe deplin misiunea sociala, suferind de diferite neajunsuri, fie de genez&, fie de impreju- rari survenite ulterior. I. Prin genezd, au avut la baza interese de ordin personal, de ordin politic, sau de procopsire 4 unei. anumite clase cimatare in fond cu toat& fafa agri- col& care si-o afisa. Avem diferite inscrisuri fonciare si o multime de titluri de valoare cari prin inonesti- tatea scopului creirii lor au deservit interesele agri- cole. IL. Prin imprejurdri survenite ulterior notém, conjuncturile economice defavorabile, — depresiunile economice in general, — pentru agricultur’, impre- jurari de productie rele si schimbirile de regim po- litic prin cari se schimba complect intreaga actiune fn domeniul politicei agrare, — clasa agricolé @ suferit. Deci -pentru organizarea creditului agricol este imperioast, nevoe de ,bund credin{a (bona fide) in complecta acceptiune a expresiunii. Pe lang& conditiunile enumerate se cere ca cei cari il finanteaz& s& nu aibe decdt control de garan- fio asupra capitalului, ca si nu dea de binuit in nici cea mai mici, misur& c&é intentiunile n’ar fi puritane. Organizatorul trebue si fie insus Statul. a 2 em emab) Cooperatia agricola Am amintit ci unul din motivele micgorarii pro- ducfiunii agricole in urma reformei agrare, ar fi — imposibilitatea materiald a utilizdrii aparatelor agri- cole, inir’o exploatare micd. Lipsa do rentabilitate insi dispare, prin feno- menul de oranduire economic’ asa numit ,,coopera- tie“. Gred ci de 0 cooperativa, de consum ati auzit — caracteristica ei este ca venitul realizat de pe urma vinderii in debuseu, se impirfeste tot intre membrii cooperativei, intre membrii intreprinderii. V’am dat in forma asta exemplu, pentrucd e mai palpabii. Din el se intrevede mai direct avantajul care-] d& sistemul. Asa dar&, cooveratia are la baz, impreand lucrarea acelor cari au nevoie sd-si satisfacd. trebu- injele prin efectele ei integrale. Pentru agriculturé insi avem eooperatia specia- 1% de productie, care se manifest’ in dou&d forme. Intai cooperativa de productie propriu zisi, prin care membrii asociafi recurg la mijloacele productiei co- mune ca instrumente agricole etc. Aici trebue si facem distingerea intre aceasta si cooperativa de productia industriala, care echivaleaz’ cu al II-lea sistem de cooperativa agricola, care este obstea si care este 6 creatiune a dreptului roman. Obstea este format& din cel putin 25. membrii, cari produc in comun, nu numai prin utilizarea mij- loacelor de productie in comun, ca instrumente etc., ci prin’ utilizarea unui fond de exploatare comun, a unui p&mant comun — care de obicei este arandat de cooperatori. __ Aceste 2 sisteme de cooperative agricole sunt ca- racteristicele. Neindoios c&é avem in legitur& cu agri- cultura aproapé toate sistemelé de cooperatie, gru- pandu-le, cele dinainte formand sistemele principale, 9 —jar cele cari urmeazit formand sistemole accesorii. I. intaiu cari vizeaxt, produsele agricole pentru dosfacerea lor; Tl. a doua oar cari vizeazit clasa agricultorilor, ca insimantiri, mijloace de trai si procurarea celor trebuincioase unei gospodiirii. Gred ci © foarte evident, ci pint-ce o mic& ex- ploatare nu poate tinea instrumentele agricole gi in general toate mijloaccle de productie, ca o exploatare mare, insti care dacii este intemeiatéi pe baze coope- ratiste, are toate sansele de-a satisface executiile teh- nice’ agricole ca oricare mare exploatare. Deci | beneficiul venitului nu va fi-proprietarul exploa- tator a muncitorului agricol, ci beneficiarii ve- | nitului vor fi tot muncitorii. Printr’o exploatare | mare se potenteazd, se mareste productia agricola — cu ajutorul mijloacelor tehnice, cari de asti data se renteaz& si le tinem, dar mai ales se mareste produc- | fiunea, prin perjectionarea instrumentelor de exploa- fare. Ceeace ins& ii dai infitisarea cea mai atraga- toare — este distribufia venitului rezultat, fard un in- termediu, al unui proprietar parazitar. N’am cuvinte suficiente, pentru a aduce laude sistemului cooperatist si.a vi ruga s& cautati sé pri- cepefi avantagiile materiale banesti de pe urma ace- stui sistem, care fir indoial&é — in curand va con- stitui principiul de baz%i — idea fundamentali — a oranduirii sociale. La noi in Ardeal in general coo- peratia este foarte putin cunoscut&d, de ce? — fiindcd, legea ungureascd’ (Legea XIII din 1898) prin care se acord’ anumite avantagii cooperativelor, le subordo- neaz& tot odat&, controlului organelor administrative —siatunci in deosebi populatia romaneasci din aceste ‘parti a preferit, o alt& forma, a societitilor comercia- le — cea a socict&tii pe actiuni. Tin si se stie si o re- pet accentuat: cooperatia n’a putut sa ieie un avant —.9 =in Transilvania, din cauza politicei economice a sta. tului maghiar care a supus cooperativele controlului administrativ, incercfind astfel a pune o stavil’, unei eventuale ridiciiri, sub raport material a populatiel romidnesti din aceste piirti. Tn Basarabia (Legea din 1871, 1895, 1904) gi mai! ales in Bucovina cooperatia a inflorit, cici legiuirea era mai indulgentii, in Bucovina (Legea. din 1873)/ era largi de tot, unde de fapt este leag&inul ob-| stiilor de care am vorbit mai sus. In vechiul Regat in 1903 avem o lege pentru cooperatie care prevede coo- perative de consum de credit si de productie, in 1910 avem legea biincilor populare sitesti, cari au la ba~ za lor, tot metoda cooperatista. Apoi codul cooperatici | din acum un an, iar de acum o lund, legea de organi- eare a cooperafiei, care este una din cele mai avansa— te ca conceptie sociala. Asi vrea ca ’n tot locul unde am cinstea si vorbesc si las micar o micé incredere in acest nou sistem de organizare care si numeste cooperatie si vi rog cu inzistenta si ciutati sé p&trun— defi secretul, realizirilor materiale in urma noului sistem si vi asigur ci o s& ramdanesti cu tofii foarte atrasi de aceste secrete si ci o si incercati si D-Voa- stra realizarea incdt de mic, a unei intreprinderri pe aceasta baza. CGred c& exist’ aproape in fiecare ordsel din. Transilvania o cooperativi, ungureasci, Hangya, ca- me cred c& lucreaza, cu destul de mare beneficiuri, de ee nu s’ar putea ca printr’un efort comun, sau mai precis zis o armonioas& infelegere si dati un avant ¥i Cooperativei romanesti. La controlul cooperativelor avem un prinicipiu, © metodé pe care o ajuti federalizarera ciici coopera- tivele sunt constituite in federale, este principiu al autocontrolului, Noua lege de organizare di acest atribut, uneinoi institufii pe ling’ ,,Ministerul muncii® oficiul na fional al cooperatici romaine. Acest ageziimant are 0. mulfme de atribufiuni de organizare, indrumare gi control. Aletitueste statute esto instanja de apel, se ingrijeste do invifiimantul coperatist, ciici trebue 9% stifi ct avem o ,,Academio do cooperatie’ gi o mulfi- me de alte scoli, in care se face educatie cooperatisté., Pe cine-l interescazi mai de aproape si poate adresa pentru a primi instructiuni, de functionarea a societti{ii cooperative, acestui oficiu national al coo- peratiei, de pe lang& ,,Ministerul muncii cici acest oficiu are asisten{it judiciart, special’ pentru coope- rafii si el publicii buletinul cooperatiei romane. Cooperatia pe langii toate beneficiile materiale care le oferi, constitue.c reforma de inalt ordin, mo- ral si social, cici legal si prevede din venituil net realizat o anumit& cot, pentru opere de binefacere, caritate si propaganda culturali, Pentru agriculturd cooperatia constitue o binefacere neasimuit de mare, c&ci aici v’om putea si adiugim in afari de realizd- rile materiale banesti, in afard de opera culturala si de binefacere, ridicarea moralului, a piturii produ- c&toare faérinesti care se afli astizi intr’o destul de mare, depresiune, scidere, in urma politicei economi- ce, dusi pana in prezent, lipsite de protectia speciala. ce s& cuvine produselor agriculturii si mai cu seama de desmembririle pe cari le-a produs in vieata noa- str dela sate politica, c&ici noi, in deosebi romanii de dincoace de Carpati nu cunoscusem pana la unire, decdt o singura& politic’, cea care-fi dicta fii bun ro- man, iV. Propaganda profesionalg Al doilea factor al indrumirii agricole este propa~ ganda, profesionaléi care si prezinti in ordinea de idei urm&riti gi asupra’ ciireia v’om insista, ca inifia--tivd si asisten{a de slat. In nuan{a unei asislenfe yt inifiativd particulard incd 0 avem, avand de promo- tora in acest de al [l-lea caz mai mult societiijile de ordin cultural. I. Propaganda profesional’ se prezintéi in aspecte diferite, fie in forme de conferin{d organizald de stat san institufii de stat. Noua loge a inviifiimantului agricol infiiny conferinte oficiale de propaganda, fie pe langa + sau camerile de agricultura, Il. In forma de publicafiuni scoasd la iveala de »Minist. de dom. si agr."* sau institufii subordonate acestuia. III. Inta’o forma mult mai concreti, cea a insti- tuirii exploatdrilor de model, cari este tot de ordin public, fiind in regie de stat. Aici putem incadra ex- ploat&rile terenurilor scolare, cAmpuri de experienfe. ferme etc. Aceasté propaganda profesionalé sub forma ini- fiativei particulare in aspectele sale si prezinta pre- cum urmeaza: conferinte organizate de societaji par- ticulare mai mult de ordin cultural, publicafiuni dar de asté dati scoase la iveali n ude stat, ci in regie pe cheltuialé particulari. Aicia sunt cirfile de stiin- fa, doctrina al politicei rurale, si o foarte importanta parte o formeaza& publicatiunile periodice, ca .articole de ziur gi reviste. ‘Avem intr’o forma redusi si ex- ploatdrile de model. : Vv. Invdtamantul profesiome! Al III-lea factor al indrumirii agricole il consti- tue, invdjdmantul profesional agricol. Invitimantul agricol este dependent de ,,Ministerul de Domenii si Agricultur&é unde isi are, ,,directiunea sa generalai“ si este impirtit in gscoli inferioare, scoli superioare si —12—»Academii de agricultura", jutre cari avem ,,Acade- miia de inalte studii agricole din Bucuresti gi Cluj gi in care categorie conteaz’i secfia fac. de gtiinfe din Jasi unde invdjiméntul agricol si predé academic, si unde studenfii nu sit primese decat in baza baca- laureatului sau unei gcoli superioare de agricultura. Din aceasta imprejurare imi fin de datorinfa sa accentuezi importania acestui factor al invéjamantu- lui pentru indrumarea agricolé gi si fac apel catre tofi acei dela cari depinde imbrafigrea unei asemenea cariere ca si o incurajeze. In fara noastré unde toate conjuncturile de or- din b&nese si invartesc in majoritatea cazurilor, in jurul productiunii agricole, sau au cel putin le tur& cu solul, sau in uitimul caz, aceste conjuncturi sub aspect social au macar o afinitate politica cu clasa producitoare rurali. Deci cind 90% din locuitorii {arii se ocup&i exclusiv cu exploata- rea agricola, este usor de priceput ca indruma- rea sau conducerea exploatarilor si fie de o rentabilitate destul de mare, pentruca cariera de a- gronom s& fie cdutata si dorité. Absolventii scoalelor de agriculturaé nu numai ca vor putea sa-si asigure existenta prin angajarea lor intr’o exploatare priva- té, dar insusi statul si ingrijeste de asigurarea exi- stenfii lor prin functiunile cele oferaé ca agronom, consilier agricol, ingineri agricoli in exploatiirile de regie, secretari generali la ,,Camerile de Agricultura‘ si in general funofionari la toate institutiile de stat cu caracter agricol cit gi in ,,Minist. de agric. si do- menii“, absolventilor de scoli superioare si academii li s& deschide, poarta invitimantului agricol pentru a intra dascili si propovaduitori ai intereselor de in- drumare agricola, Aceasta fiind situatia reali in ce privesc pers- pectivele cari le deschide inv&timantul agricol cred Se 9e& imbriifigarea lui nu poate sii, constitue decat o per- fect’ ridicare morald, intai prin mijloc material, in doud aspecte ori cine pote si-gi asigure bdneste exi- stenfa, si ori cine are situafia sociald ca in ori care ram paralel de altté activitate, A doua ord printr’un mijloe mai inmaterial fie eare indrumitor al migeirii agricole, in fara noastr&. e cazul mai eclatant ca in alte parti din apus, este, un bun cetifean gi un eminent patriot caci dé impuls prin promovarea intereselor agriculturii, prop&girii tuturor ramurilor de economii din fara. Wi. Incheere Imbritisafi aceast&é carier& cici neindoios veti avea odati multumirea morald, care si prezinta pre- cum am aratat-o mai inainte, dar nu numai atdt ci consideratia sociali, va creste odat&i cu trecerea vre- mii, c&ci in statul nostru unde din orice parte trans- pird, numai atmosfera de natura agricoli e logic cai aceasta ramura de activitate care este totul pentru fara noastraé, prin indrumarea ei din ce in ce mai perfecté, s& creiez& idelul si elita sociala. . Veti avea menirea ca printr’o cuminte Si chib- zuité indrumare a treburilor s&% le organizati in aga ‘fel, incat in cel mai scurt interval, forma ,,economic- sociali‘‘ a cooperatiei care ne bate la use si o primim larg 9i s’o lisiim ca si-si impristiascd binefacerile in toat& libertatea sa. : Cautati fiecare din dvoastra ce este 0 cooperatie, cum 64 institue, cum sii infiinteazi, cum lucreazk si chutati si vi face-ti glorie din faptul c&X a-ti reusit departe in comunele din care sunteti, si infiintafi macar 0 cooperativi, care si fie model pentru altele sari si, urmeze, Onorata& asistenfi, miscarea agricol& in fara es- —14— -40 in pragul unui avant. puternic prin noua politic’ care s& duce po acest tiiram. Statul o inzestreazii astiizi cu o legiuire de pro- tectie special& i-a pus la dispozitie capital, aga in- cat dack si inifiativa particular’ igi va face datoria pe deplin, © cert ca roadole acestei munci s& le vedem cat de curdnd din belsug. Am finut 64 vi dau acest tablou asupra misciirii agricole existente astizi, ca si vi rog si dati intreagd ciderea si consideratia d-voastré, ce sti cuvine acestei tendinte si in ocaziuni- le cand ve-ti avea s’o sustineti, si s& fiti patrungi de necesitatea apirarii interesolr agricole. *) i aa