VASILE ILIESCU-BREAZA PAGINI DIN LUPTA PENTRU DEMOCRATLE MOTTO guvernului, fasand astfel tara fa dispozitia unei sin« te famili, prada unor politiciani facomi gi nesatiosi. Numai gratie acestei modificari a regulamentului cor= rilor fegiuitoare, guvernul liberal a putut vota ila D=rul Lupu, noi nu o credem. Jata pentru ce socotesc ca actiunea Derului Lupu, trebuieste urmarité cu atentiune de toata lumea, cerceta~ ta de aproape si demascat& pentru ca ea sa nu pros duca raul pe care fear putea face prin amagire atat clasei francatt cat si democratiei jn general, ale carora interese -rul Lupu lewa tradat odata cu plecarea sa din partidul~ 4~ nal-faranesc, singurul partid a c&rui sinceritate nu fi pusa fa’ indoiale Deaceia, fn primul rand si ne intrebam, de ce a ple~ erul Lupu din Partidul National-['aranese ? La acesta intrebare ef insugi rispunde, intr’o decla~ 2 publicata de ziarul Adevarul din 18 Februarie 1927 sagina 4ea tn care Derul Lupu spune textua «Buziunea dintre partidul aranesc gi partidul natio~ fin vara anului 1926 nu miea placut dela tuceput. ume partidul national nu este alcatuit numai din tran- eni ci cuprinde si resturile fostelor partide conserva~ in special amici ai decedatului Tache Jonescu, cu nu puteam colabora ia nici un caz>, «De aceia am accentuat inca inainte de fuziune, ca faborare adevarata in cadrele noului partid nu va fi tinfa>. Bi bine, daca este adevarat ca D-rul Lupu, cons= ca nu e posibilao colaborare cu resturile takiste; cum ‘am constatat si noi in cele din urma, atunci, tse face ca Derul Lupu, atat aici la Arges—cat si re parti, dupe ce fuziunea nationa!={aranista reusise lature tocmai pe acele elemente takiste. pe care Dzsa Mresta, asta-zi Desa se inconjoara tocmai de aceste tente? De fa inceput dar fipsa de sinceritate. Sa nu 4 insi Derul Lupu precum gi nedoritii sai colabo~ dela Pitesti, c& poate sa imbete lumea cu apa rece. oi intelegem situatia D-rului Lupu, care angajat zerse lapte iu pasatul liberalilor, a crezut la inceput s& poata rupe din [luptatorii de rasa ai partidului [-,ranesc in care scop a facut citata declaratiune, in desprefuia resturile tachiste pe care nu le gisea bune o colaborare. Cand a vazut insa ca dintre ade» i fuptatori ai partidului National-Taranesc nu s’a ‘zit nimeni sa se duca fa dansul, atunci in disperare wguz4, ca omul care ameninjat si se tnece se agata ce usc&tura, tot astfel D-eruf Lupu a fost nevoit imeascé «cu multa bucurie> adeziunea ramasitelor te, de uratul carora plecase din partidul National= esc. Si atunci Ia ce se poate astepta lumea de fa fa cardasic takisté gi fardnisté numai cu numele?~ 5 Ce credit se poate acorda unor ambitiogi, cari rogi de patima de a ajunge cu or ce pref in varful piramidei, pa- rasesc steagul caruta credeam ca se devotaser3 cu trup: si suflet gi se pun tn slujba intereselor adverse, de fa care agteapta mantuirea? Caci este clar ci atét Derul Lupu, cat si Afexan- dru Dumitrescu cu tovaragii sai, s‘au transformat tu coa~ da de topor a partidului liberal. 7 Si unul si altul au renuntet definitiv fa crezuf for, adica fa emanciparea politica a clasei taranesti si la de~ mocratie. Despre Dl Alexandru Dumitrescu se poate spune chiar cu drept cuvant ca n’a avut nici odaté un asemenea crez. Cine I-a cunoscut mai deaproape, nu mai are nici o indoialé in aceasta privinta. Desa n’a fost nici odat& un luptator hotarat al unei cauze, ci casi in avoca~ tura e gata sa imbratiseze or ce cauza, cu o singura con ditie saqi renteze adica sa=i profite Dzsale personal. Ridicarea clasei taranesti? Democratie? Vot univeral? Toate pentru Desa sunt mofturi de care nu merita s& se preocupe cine=va! Ceva mai mult, in sufletul sau pastreaz4 un profund disprey pentru clasa faraneasca. Cine nu stie spre exemplu, cé in timpul alegerilor pentru ca merile agricole, D=! Alexandru Dumitrescu in calitate de Sef al partidului National facuse cartel ascuns cu partidul Liberal care era la putere, impotriva partidului faranesc ? Cine nu’si aminteste schingiuirile si samavolniciile practicate de partidul fiberal Ia acele alegeri, bataile sufe= rite chiar de“fruntasii {aranisti, fara un cuvant de protes= tare din partea Delui Alexandru Dumitrescu, ba din con= tra cu aprobarea sa tacita? Si atunci_cum mai spera D-sa, sa fie seful partidu- fui National-Taranesc, cand a fost complice la maltrata- rea maselor faranesti cari fac parte din partidul National Jaranesc? Si iarasi cum crede Desa astazi cA venind fa brat cu Deru! Lupu, amandoi dezertori din purtidul National- Jaranesc, cari au inchinat steagul partidului fiberal, au sa gaseasc4 crezare in masele largi ale faranimei E in zadar, lumea vea inteles iva striga: jos mascar (Publicat tn gazeta ,Secera Argesului* Nr. 3 din 1 . Aprilie 1927,)~ 6 = SLASUL TAREI Ce cuvant cuprin i sfant! ‘are om de buna credinja ar putea sa conteste, coz toarea lui importanfa fn conducerea Statului? Stramosii nostri Romani ziceau: Vox populi vox Dei! pe romaneste : Vocea poporului ¢ vocea fui Dezeu. cand serios, nici nu se poate concepe o alcatuire o- ‘asc, O convetuire sociala, fara ca sa aibe fa baza sta voinfd a poporulu. Nimeni nu-si poate fua dreptul si nu poate avea sar= de a condu:e un popor gi de a=i fauri fegi dupe SA se conduca, fara a tine seama de vointa lui! De aceia in Consfitufia noastra, care este femelia or legilor, se afla inscris acest principiu sfant : «Toate rile Statuiui emand dela najfiune>. Si cu toate acestea, cat este de greu ca s& poata fi - acest glas al natiunii?! Partidul fiberal care dela razboi incoace a pus sta € pe carma farei, dispretueste in’ mod sistematic, a ei. Singurul organ legal prin care poporul isi exprima a cu privire fa carmuirea fui, este votul, care prin ri‘ fibere, desemneazi pe adevaratii reprezentanti ai nii. Cine nu stie insi cat au fost de libere, alegerile fiz e? Toate fortele statului au fost puse in migcare uw a‘sugruma glasul farei Jandarmi, pretori, armata si &torii chiar, incadrati de o droae de batausi ai guver= , inte’o spendida complicitate ordonati de sus, au si= : crima_de a inabusi glasul farei, falsificand cu totul a ei, Ca conse infi, fara a ramas frag pe mana ban= ¢ exploatatori care iva supt sdngele si vlaga, de la 4 ineoace, Dar pana cand? De aceia partidul Nafional-Aranesc, increzitor in ‘e vii ale acestui popor, a sunat goarna spre a porni sfanta de dezrobire si de rasturnarea guyernului u~— 7 = zurpator. Hotarat, nu va depune armefe pana nu va aw funga acest guvern care a nenorocit si nenoroceste inca fara. De altfel, nu mai este nici o indoialé asupra.rezul~ tatului acestei fupte. Victoria desavargita care sa reinte~ greze glasul jarei in drepturile sale uzurpate prin frauda si violenta, se aproprie. Un concurs mistic de imprejurari a slabit intr’atata partidul liberal, incdt agonia gu- vernului si desnodamantu~i fatal, se intreved@ pe curand. La primul atac, vor cidea. La oparte deci uzurpatori, cdci s’a apropiat seras- nirea dinfilor f (Publicat in gazeta «Secera Argesului> Nr. 2, din 1 Februarie 1928. Sichidarea Grupairei Supiste Pretutindeni partizanii Doctorului Lupu, il parasesc. Nu se poate taranism cu boinita liberala.—D-r Lupu ingelator si scamator de balciu ordinar.~ Sinuciderea politica a D-rului Lupu. Gruparea.fupisté, care dupa cum se stie, a fuat nas# tere prin dezertarea Doctorulul Lupu din partidul Nati« onal-Taranesc, se afla astazi in complecta lichidare. u sa pomenit pana astazi in fara romaneasca, o Srupare politica care s& sfargeasca intr’un mod atat de tragic si tot odata atat de ridicul. Naivii cari s’aa fuat dupa Doctorul’ Lupu cu spe= ranfa ca acesta «sd reinfiinfeze partidul {drdnese> cu ajutorul partidului liberal, dusmanul de moarte al fara= nismului, au incercat cu aceasta ocazie, eca mai eruda desiluzie. : Incetul cu incetul, tofi, acestia [sau parasit si n’qu:ramas in jurul sau decat a foarte putini fa nu~ pe care partidul liberal ‘i-a miluit cu cate un man de deputat cum este cazul d-lui Alexandru Dumi~ sscu dela Pitesti. In afara de acestia, ce bruma organi- i injghebase cu multa truda, l-au parasit, peste tot, gi trecut in corpore la partidul National [aranesc. Astfei la Constanja, gruparea lupista era reprezen~ prin del, Francise Sacheti, fost prefect. Acum cateva comitetul executiv in numar de 20, s’a intrunit gi Pa mai multe cuvantari in care s’a atacat foarte aspru, area Doctorului Lupu, «care n’a urmarit decat sco~ personale>, ieau dat un vot de blam, trimifandu-i o tune prin care se delara desfacuti de Deruf Lupu. La Piatra Neamf, acelas lucru : intreaga grupare lu- din judep, in frunte cu presedintele ei denul avocat foaniu, s’a inscris in partidul Notional=Taranesc. «Neam putut face faranism cu botnita liberala>, carat denul Joaniu fa intrunirea care a avut loc in t Scop. Tot asemenea in judetul Faléiu, judezul ne nastere Dectorului Lupu, precum si in judtul Ra@mnicul-Sdrat asa zisii faranisti, |-au pardsit impreund cu toate or= tile comunale din judet <«pentiu motive de ordin itic general>. In sfarsit in Capitald, unde Doctorul Lupu reusise igeasca pe unii dintre muncitori si pe diferiti inte= stuali, cu drept cuvant se poate spune ca n’a mai ra= x nici un Jupist. Toti au revenit fa partidul National= nesc. ca fiind singurul partid cu nazuinte curat natio- si sincer demorcrate, Cum era gi natural insa, toti aceia cari s’‘au vazut ti in asteptarile for,. parasind acum pentru totdeauna octoru! .Lupn, au publicat o mofiune care este un a= @rat rechizicoriu impotriva acestui politician. Spariul nu ne permite sa redam in intregime aceasta ne plina de considerente, vom reda totug numai par= i finala: «Avand in vedere c& intreaga atitudine a d=lui Der upu, de cand ne#wam despartit de partidul Narional=~9- Taranese, fost decat a a unui ingelator si a unui scamator de balciu ordinar, speculand asupra dragostei si bunei noastre credinti, far Desa bazat pe sinceritatea su~ fletelor gi a dragostei noastre pentru democratie—noi cre- zGnd cd sunt sincere vorbele si faptele sale, dar care in fond nu erau dec&t panglicarii pentru a ajunge minis= tru intr’un guvern liberal sau averescan,—a_profitat de increderea ce i#o acordasem gi dragostea ce i-o pastram crezanduel sincer siam plecat cu Desa din partidul unde e locul oricirui democrat iubitor de popor gi cu dra~ goste de tara si de viitorul ei. De aceia, increzatori in viitorul acestei tari, numai prin o guvernare adevarat democratica si aceasta nepu= tand fi dec&t guvernarea unui partid esit in alegere din libera vointa a farii si intrucat partidul National-Tara= nesc, are aceasta; indepartand orice conhinatiuni oculte credem de datoria noastrd, sd cerem partidului Nafio- nel-Tardnesc, reprimirea Noastrd ca. soldafi disciplnafi si devotafi ai democrafiei si deci! ai partidului Nafio- nal-Jardnesc, considerGndu-ne dela aceas}/d datd desfa- cufi de demagogul si scamatorul politic D. D-r N. Lupu si de zisa sa grupare*. Dupa toate cele aratate se poate ugor inchipui ce a mai ramas din gruparea dezerfiuni la iiamic. Cu drept cuvant dar conchide un ziar minoritar din Temisoara, ca Doctorul Lupu s’a sinucis. (Pnblicat in gazeta «Secera Argesuluis Nr. 2 din 1 Februarie 1928).~ 10 ~ ocxperienta de Guvernare si yopera Coustructivas A PARTIDULUI LIBERAL «Au de Patrie, Virtute, nu’ti vorbeste fiberalul> «De ai crede ca viata-i ¢ curata ca cristalul??> M. EMINESCU. Indelungata guvernare a partidului liberal si a inter= silor sai, obtinuta prin gratia raposatului Rege, dar im= triva vointei nationale, a nemulfumit pana fa exasperare, treg poporul romanesc. Intreaga opinie publica cinstita, a celui mai bland si ai ingaduitor popor, se ridica astazi cu invergunare, im= ‘triva stapanirei conrupte, incapabila si necinstita, pe care exercita fara scrupul si fara mila, banda de exploatare se cheama ald-lui Vintila Bra~ tianu s’a furat de catre un functionar Damboviceanu 30 milioane in titluri de renta si s’a inselat statul inca cu 30 milioane [ei de catre un cerealist Galantzis, care a dispa= rut apoi din fara. Daca fa aceste fapte indeobste cunoscute se adauga seria nesfarsitd de fraude ce se- descopera pe fiecare zi si de care gem cabinetele de instructie gi sedintele tribu-' nalelor, fraude ce sunt pe larg desbatute in presa cotidi= ana din capitals, cum sunt de exemplu: Fraudele dela Di- recfia Cenerald a Inchisorilor, dela diferitele Adminis- trafii financiare ca Teleormar Covuriui ete., dela ser- CURR. Jasi, dela Primdria Ploesti, viciul de Tracfiune © dela Prefectura de lifov, dela Abstorul comunal din Arad, dela diferite administrafti militare, dela tmpropri- etdrire in diferite judefe ca Mehedinji, Dolj, Prahova, etc., dela Uirecfia IV Exploatare CFR. Cluj, Panama- ua pasapoartelor etc, etc, care toate insumeaza mii de milioane; si daca pe [anga acestea mai observam ca o multime de fosti demnitari ai statufui, in aceasta epoca de dupa razboi. ca: fosti ministrii, fogti secretari generali de ministére, fosti prefecti, etc. unii in parlament, altii in fa= fa instantelor penale si «opera cons- uctivd? a partidului liberal. Publicat in gazeta «Secera Argesuluis Nr. 51 din 4 Martie 1928.) upliment_[a_articolul precedent. raudele petrolifere dela Dambovita La seria nesfargita de fraude in dauna statului, sa= rsite de regimul liberal, trebue si adaugim pe cea din urma care este in acelag timp cea mai mare gi cea mai gadrasneata. si anume furtul unor insemnate intinderi de renuri petrolifere apartinand statului, de catre atotputer= cit fiberali din Dambovita printre care se afla si doi feputati si anume Gr. Tolea si Irimescu=Candesti care preunii cu o intreaga banda sisau insusit prin acte false frauda o avere de cateva miliarde din patrimonul statului. Jn fata acestei ere'de coruptiune gi jaf cum nu s’a i pomenit in istoria noastra politica, nici chiar in epoca ariotilor, nu ne ramane decat sa reproducem din Can= ea RomAniei de A. Russo, si s& strigam : «Degteapta-te, pamant roman! Birueste-fi durerea... E mea S@ iesi din amortire, semintie a domnitorifor fumei! lepfi oare spre a invia, ca stramosii sa {se scoafe din 1orminte?... Intr’adevar ei s’a sculat si tu nu isai vazut. au grait si tu nu i-ai auzit... Cinge=ti coapsa ta, cauta sculta... ziua dreptatii se aproprie... toate popoarele s’au iscat.. caci furtuna m€ntuirii a inceput.. Vezi! cu cat i mult pleci capul, cu utata_ cei nelegiuiti tsi bat joc ine, si sug sangele tau., Din dreapta si din stanga cif si uriesii ravnesc Ja tinc, oricat de slaba si zdrun= nata esti,~ (3 ~ Un caz de rezistentaé civica La sectia de vot Ratesti, in timpul alegerilor ave- rescane din Mai 1926 (Extras din Brogura ,Suferinfele Membrilor Partidului National* cu complectarea autorului) Una din cele mai aprige lupte s‘a desfagurat fa sectia Ratesti, unde a fost delegat din partea Partidului Natio- nal energicul [uptator Daf Vasile Iliescu-Breaza, avocat, fost Director al Prefecture’ de Arges, si profesor fa scola normala de baeti din Pitesti care prin rezistenta sa con- stienta si curajul sau civic, a reusit sa infranga toate urgiile si samavolniciile administrative in raza si localul de vot, obtinand unul dintre cele mai frumoase rezultate pentru lista blocului nafionaletarainesc. In noaptéa de 24 spre 25 Mai soseste cu trenul in gara Leordeni. De aci insotit de doi sateni trecand noap= tea prin zAvoae si paduri, ajunge la ora 5 dim. in fata~ localului de vot din com. Ratesti Aci un jandarm il pofteste la primarie, unde dupe fel de fel de cercetari asupra identitatii, if invita la sectia de jandnrmi unde il tine sub paza a-doi jandarmi pro= mitand ca=! vor instiinta atunci cand va veni D-l Pre= sedinte al biuroului de votare. 7 Dovedind sentinelelor c& e capitan in rezerva, deco= rat cu Steaua Rom4niei eu spade si Panglica de Virtutea Miitar, pentru destoinicia sa in fuptele dela Marasesti, da ordin sa cheme pe seful de post sa=l libereze, caci altfel va pleca cu dela sine putere, iar seful de post n’are dec&t sa dea ordin s& traga. In urma acestui ultimatum se permite Delui IliescusBreaza intrarea in localul de vot. Aci cu legea in mana Dzsa’ cere Delui Presedinte, sa evacueze’din focalul de vot organele administrative si jandarmii cari n’au dreptul s& stea acolo, ceeace s’a exe cutat_imediat. Fiind informat, c& fa marginea satului sunt opriti de la vot o multime de sateni de catre jandarmi, D=sa cere si obtine imediata evacuare a jandarmilor din raza de vot. is sfarsit prin tot felul de observatiuni energice Dosa reuseste sé puna ordine si sa se urmeze votarea finistit pana pela ora 4 p.m, cand raportanduese Prefectului Co~~ 14— fonel Iordachescu,. ca resultatul ¢ compromis din cauza Delui Iliescu-Breaza, Prefectul da ordin ca sa se aresteze totii delegafi blocului Nafional-Taranesc subdiferite pre- texte, Se reuseste astfel sa se aresteze toti delegatii afara de Del IfiescueBreaza, care protesta energic inpotriva acestor barbarii, cese comiteau chiar in faja judecatorului pregedinte. Cand i se comunicé apoi ca gi Desa trebue sa pof- teasca la cercetari de oarece i se aduce acuzat fi respandit manifeste incendiare, D- «Ma pun la dispozitia instructici ori cand, afara de astazi cand am misiunea de fa lege sa controfez ca delegat o peratiie de votare>. «Pana nu se va termina alegerea, Desa declara ed nu parasegte urna si sala de votare de cat mort». Del Presedinte ii atrage atentiunea ca invinuirile ce ise adue sunt de aga natura ca. depasesc. puterile sale fiind vorba zice D=sa de afacuri contra Coroanei. * D-I Iliescu-Breaza raspunde: «Fara un mandat de arestare, dat de judecatorul de instructie nu — pardisesc sala decat mort». In cazul acesta eu nu_va mai pot garanta ramane= rea Dev in sala, exclama D-{ Presedinte. La aceasta D-! Iliescu=Breaza raspunde horarat: «Nu eer sa mizo ga= rantati D=v, miso voi garanta singur, fiindc’ mi-o garan= teaza legea». Ofterul iasarcinat cu paza, intreaba din nou pe pre= sedinte: «Ce facem ca Dal Prefect a dat ordia arestam>. : —«Atunci executa ordinul raspunde Presedintele>. ~sEu nu arestez decat daca im dati D=v ordin scris>. ~. ~ Inconjurati cu dragostea si increderea voastra pe con= ducatorii partidului NationaleTaranesc, cari au stiut sa duca lupta pana fa complecta biruinta impotriva guver= nului nelegiuit si dusman al neamului!> Onoare for! si onoare tuturor fuptatorilor intru De- mocrafie ] Si acum: Oameni: cinstifi la treabd si hofii la ouscdrie VASILE ILIESCU-BREAZA.