Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag.

1 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

Cursul nr. 1. Introducere.

1.1 Maşina unealta. Definiții

Maşină: Sistem tehnic alcătuit din corpuri solide, cu mişcări relative determinate, servind la
transformarea unei forme oarecare de energie în lucru mecanic util sau la transformarea unei
forme de energie în altă formă de energie, dintre care una este energie mecanică [Dicţionarul
Politehnic 1967].

Maşina de lucru: transformă o formă oarecare de energie în lucru mecanic util.

Maşina de forţă: transformă o formă de energie oarecare în altă formă de energie, dintre care
una este energie mecanică.

Maşina unealtă: o maşină de lucru care realizează un proces tehnologic de prelucrare, în

general prin aşchiere. Tot din categoria mașinilor unelte fac parte şi maşinile de debitare cu jet
de apă, cu laser.

1.2 CLASIFICAREA MAŞINILOR UNELTE

Principalele criterii de clasificare a maşinilor unelte sunt:

1. După tipul operaţiei de bază: strunguri, maşini de frezat, maşini de găurit etc.
2. După universalitate: m-u universale, speciale, specializate.
- m-u universale sunt destinate pt. o gamă largă de piese şi pot realiza diferite cicluri
de lucru şi câteva procedee dintre care unul este de bază; aceste maşini prezintă
avantajul că se elimină transportul semifabricatelor între operaţii, se elimină
poziţionările repetate ale piesei sau sculei; sunt recomandate pentru producţia de
serie mică şi unicate.
Din această categorie fac parte majoritatea mașinilor clasice şi centrele d prelucrare
cu comandă numerică.
Exemple: Strungurile normale, maşinile de frezat, maşinile de rectificat
universale, centrele de prelucrare cu comandă numerică etc.
- m-u speciale sunt destinate prelucrării anumitor suprafeţe pe o gamă restrânsă de
piese utilizând un anumit ciclu de lucru; sunt maşini “la temă” şi sunt
economicoase pentru producţia de serie mare şi de masă. In ultimul timp aceste
mașini sunt tot mai rare datorită versatilităţii centrelor de prelucrare NC.
Exemple: maşinile destinate prelucrării blocului motor al unui tip de motor etc.
- m-u specializate sunt destinate pentru un anumit tip de piesă sau suprafaţă la o
gamă dimensională diversificată.
Exemple: maşinile de frezat roţi dinţate, maşinile de rectificat filete etc.

1
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 2 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

3. După gradul de automatizare:

- comandă manuală
- comandă numerică
- comandă automată rigidă (comandă cu came şi alte mecanisme -soluții vechi care
nu se mai folosesc).
4. După mărime: mici, mijlocii, mari.
5. După clasa de precizie:
- de precizie normală
- de precizie ridicată.

1.3 SIMBOLIZAREA MAŞINILOR UNELTE

Pentru simbolizarea maşinilor unelte fabricate în România s-a adoptat ca simbolul să conţină
un grup de litere derivat din denumirea maşinii unelte, urmat de cifre care oferă informaţii
asupra principalelor caracteristici ale maşinii respective.
Exemple:
SN 400 x 1000 – strung normal cu dimensiunile maxime ale piesei de prelucrat (diametrul
maxim - 400 mm şi lungimea maximă 1000 mm);
FU 32 – freză universală cu lăţimea oglinzii mesei de 320 mm;
AF 100 – maşină de alezat şi frezat cu diametrul broşei de 100 mm;
RU 100 – maşină de rectificat universală cu diametrul maxim al piesei de prelucrat - 100 mm.
Nu există constrângeri legislativă privind simbolizarea m-u. În general firmele producătoare
de maşini unelte au adoptat simboluri proprii care preiau într-o oarecare formă caracteristici
ale mașinii.
Exemple pentru mașini produse de DMG Mori Seiki (Deckel-Maho-Gildemeister-Mori
Seiki):
- strunguri NC: NEF 400; CTX alpha500; CTX beta linear
- Centre de prelucrare prin frezare: DMU 50; DMU 60 eVo linear etc.
Câteva firme producătoare de mașini unelte :
• DMG-Mori Seiki: http://en.dmgmori.com/about-dmg-mori/about-us
• Haas automation UK: http:www.haas.co.uk/exhibitions.html
• TOSVARNSDORF: http://www.tosvarnsdorf.com
• Knuth: http://www.knuth.com.ro/
• DANOBAT: http://www.danobatgroup.com/en/contact.

2
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 3 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

1.4. CRITERII DE PERFORMANŢĂ IMPUSE MAŞINILOR UNELTE

Performanţele m-u sunt într-o dinamică permanentă. Ele se schimbă calitativ şi cantitativ în
fiecare an. Principalele criterii de performanţă care trebuie luate în considerare la proiectarea
sau achiziţionarea unei maşini unelte sunt:
 Caracteristicile tehnice
 Capacitatea de producţie;
 Costurile de producţie;
 Costurile de exploatare;
 Estetica şi ergonomia maşinii.

1.4.1 CARACTERISTICILE TEHNICE

Caracteristicile pot fi grupate astfel:
 spaţiul de lucru – determina dimensiunile maxime ale pieselor care se pot prelucra pe
maşină
 arborele principal: turaţia (min/max), elemente caracteristice prinderii sculelor sau
dispozitivelor in arborele principal, puterea si momentul la arborele principal
 sistemul de avans: viteza de avans, forţe, momente etc.
 magazia de scule: nr. scule, sistem de prindere etc.

Exemple:
A. Masina de frezat universala VHF2, produsa de Knuth Machine Tools, Germania

3
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 4 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

Fig. 1.1 Masina de frezat universala VHF2

4
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 5 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

Strungul CNC: NEF 400 (DMG-Mori Seiki)

5
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 6 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

Centrele de prelucrare CNC: DMU 60 eVo; DMU 80 eVo (DMG-Mori Seiki)

1.4.2 CAPACITATEA DE PRODUCŢIE

Se defineşte prin capacitatea m-u de a realiza un anumit nr. de piese, de a prelucra o anumită
suprafaţă sau de a elimina o anumită cantitate de material etc. toate raportate la unitatea de
timp.
Capacitatea de producte are influenţă directă asupra productivităţii maşinii. Cel mai frecvent
aceasta se exprimă prin cantitatea de piese fabricate în unitatea de timp:
1
Q T  Tb  Ta , buc/min. T-timpul total pt. executarea unei piese.
T

6
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 7 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

Tendinţa de a realiza m-u de înaltă productivitate impune reducerea drastică a timpilor

auxiliari şi micşorarea timpului de bază. O maşină ideală ar putea lucra fără timpi auxiliari.
Productivitatea unei astfel de maşini, denumită şi productivitate tehnologică este:
1 1 T
K ; QK  K;   b , - coeficient de productivitate.
Tb 1  KTa T
Analizând relaţia de mai sus se constată ca productivitatea m-u poate creşte fie prin
intensificarea regimului de aşchiere şi reducerea Tb (creşterea productivităţii K) fie prin
scăderea timpului auxiliar Ta. Valoarea max. a productivității se obţine cu relațiile:
K 1 K
Qmax  lim k   ; Qmax  lim 0 K
1  KTa Ta Ta 1  KTa

Care din relaţiile de mai sus oferă rezultate mai bune?

Analizati graficul din figura de mai jos.(Graficul s-a obţinut pentru Ta3>Ta2>Ta1).

Fig. 1.2 Productivitatea m-u

Raportul dintre timpul efectiv de așchiere (Cut Time), timpii auxiliari (non-cut moves) şi cei
de pregătire-încheiere (Machine setup) este redat în figura 1.3.

Fig. 1.3 Timpii de utilizare a maşinii

7
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 8 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

1.5 SIMBOLURI UTILIZATE IN SCHEMELE CINEMATICE

Nr. Grupa Denumirea Simbol Observații
crt.
Motor n=60/p
asincron n-turaţia [rot/min]
 - frecventa curentului
[Hz] (=50 Hz)
p-nr. perechilor de poli

Motoare si Motor
1. asincron
generatoare
electrice (turaţie n=(t)
variabilă) n=n(t)

Motor de
curent
continuu U- tensiunea aplicata la
(turație borne
variabilă)

Motor pas cu
pas

Motor
hidraulic
Motoare şi rotativ
pompe
2. (generatoare) (MH)
hidraulice
Pompa
hidraulică
(P)
Motor
hidraulic
liniar

Motor
hidraulic cu
plunjer
cuplaj închis/deschis (pornit-
oprit)
comutator comuta mișcarea intre

3.

8
Ciupan C. Maşini unelte I Curs nr.1 Pag. 9 TCM+DI, Cluj-Napoca 2020

cele doua ieșiri

Mecanisme
pt.
transmiterea, Inversor schimba sensul mișcării
reglarea şi
transformarea
mişcării
Variator reglarea turației
(mecanic) (cutie de viteze; cutie de
de avans)
turație
Mecanism transformare
de rotaţie-translaţie
transformar
e
Reductor

Mecanism însumează (diferenţiază)

diferențial două mișcări

Arbore cu
lagăre de
alunecare

Arbore cu
lagăre cu
rulmenți

Roti dințate
fixe pe
arbore

Roţi
baladoare