Desenul copert Virginia Woolf Orlando © biografie In romaneste de Vera Catlin BCU Cluj-Napoca ‘Mn a Virginia Woolf ORLANDO - - Penguin Books > Bucuresti — 1968 Editura penirw Literatura UniversalaCAPITOLUL I lui nu putea si incapi nici o indoialé, macar ci moda timpului se striduia s8-1 mascheze — spinteca aerul cu sabia tintind capul unui arab care se balabiinea ag&tat de grinzi. Capul avea culoarea unei mingi vechi si, mai mult sau mai putin, chiar si forma unei:mingi, de care-1 deosebeau doar obrajii scofileifi si unul sau doud smocuri aspre si uscate asem4ndtoare cu parul de pe o nucd de cocos. Tatél — sau poate bunicul lui Orlando Tetezase capul de pe umerii vreunu! pagin urias care-i rasdrise in cale sub razele lunii, pe intinsele cimpii s&l- hatice ale Africei; si acum capul se legana far oprire, incetisor, in briza ce nu contenea s& adie prin podurile uriasei case stdpinite de seniorul care~-l taiase. Strabunii lui Orlando strabatusera calari cimpii de aisor, cimpit pietroase, cimpii udate de xiuri stranii si doboriser’ multe capete de culori felurite de pe multi umeri, aducindule apoi acasi ca sé le atirne de grinzi. Asa va face si el, se jura Orlando. Dar, cum n-avea 5 B aiatul — fiinded in ceea ce privea sexuldecit saisprezece ani si era prea tinfr ca s& cdlireasc’ in tovarasia celorlalfi prin Africa sau Franfa, pleca pe furis de ling’ maicé-sa | si de lingd ‘paunii din pare si se urea in podul lui, unde lovea, strapungea si despica aerul cu taigul sabiei, Citeodata taia fringhia si cipa- | fina cédea sAltind pe podea iar el trebuia s-o, prind’ la loc; 0 lega cavalereste aproape prea departe ca s-o mai poaté ajunge cu sabia, asa incit dugmanul fi rinjea triumfétor cu buzele lui uscate si negre. Sc&firlia se legdna, fiindcd in casa atit de mare, in podurile céreia se refugia Orlando, pina si vintul parea prins in capcana gi sufla fncoace si incolo, iarna ca si vara. Tapiseria verde cu vinatori-pe ea fremata tot timpul. Cei din neamul lui fusesera nobili de cind lumea. Rasdrisera din cefurile nordului cu coroanele pe cap.’ are’ dungile de intuneric din incapere si petele galbene care preficeau dusumeaua intr-o' tabla de sah nu se datorau | trecerii razelor de soare prin geamul colorat - al enormului blazon din fereastri? Acum. Or- lando statea in mijlocul trupului galben al unui leopard ‘heraldic. Cind atinse pervazul ferestret | si impinse ca s-o deschid&, mina i se color’ in rogu, albastru si galben, ca o aripa de fluture. Cei care indragesc simbolurile si au pasiunéa descifrarii lor ar fi putut acum sa observe ci, desi picioarele fine, trupul frumos si umerii bine claditi fi erau impodobiti cu nuante felu- rite de lumina heraldica, fata lui Orlando era | luminata, din. clipa in ‘care bdiatul deschisese larg fereastra, doar de soare. Ar fi fost cu ne- 6 putin{é sA gasesti un chip mai candid si mai jntunecat deopotriva! Fericitaé mama care zdmisleste asemenea fiintd, mai fericit incd biograful care-i istoriseste viata! Ea nu va cunoaste nicicind mihnirea, el nu va avea nicio- daté nevoie de ajutorul vreunui romancier sau poet. Personajul va fnainta din faptd fn fapta, din izbind’ in izbinda, dintr-o demnitate .intr-alta, iar soribul ti va merge pe urme, pin& cind amindoi vor Binge finta, fie ea cit de inalté, ce reprezinid implinire a dorinjei lor. Cind te uitai la el, Orlando pérea croit anume pentru un asemenea drum prin viata. Obrajii imbujorati. ii erau acoperifi cu un puf de piersici ; puful de deasupra buzelor era doar un pic mai des decit acela de pe obraji, Buzele le avea scurte gi usor ridicate deasupra dintilor de o albeatA delicatd, ca de migdala. Nimic nu intrerupea curba nasului in migcarea ei scurta si incordataé de .sdgeaté ; p&rul fl avea inchis, urechile’ mici: gi lipite de cap. Dar, vai, asemenea pomelnice ale frumusetii tineresti nu se pot incheia fara amintirea fruntii i a ochilor. Si, vai, oamenii se nasc rareori lipsifi.de aceste atribute. Intr-adevar, de indaté ce aruncdm o privire asupra lui Orlando, care sta la fereastra, trebuie si recunoastem ca ochii fi erau asemenea unor violete ude de roud, ochi mari, plini parc’ de apa, care-i largea si mai:mult; si cd fruntea ii era ca’o cupolé de marmord strins4 intre cele doud medalioane goale ale timplelor. lat fn ce ton rapsodic ne avintim, de cum fi privim ochii si fruntea, De cum ii privim ochii zgi fruntea, trebuie s& incuviinfim o mie de | care, finind seama de virsta autorului — nici lucruri neplicute, pe care orice bun biograf trebuie si se sileascd a le trece cu vederea. | Anumite privelisti il tulburau, ca, de_pildé, aceea a mamei lui, o prea frumoasi doamnié imbracat&é in verde, care iesise sd, hraneascd | paunii cu Twichett, slujnica, dupa ea ; anumite privelisti {1 incintau — pisdrile gsi copacil ; altele il faceau si indrageascd moartea ~— cerul de seard, intoarcerea ciorilor ; si tot aga urcind scara in spiral pind fn creierul lui, care era foarte spatios — ne dim seama ca toate aceste privelisti, impreun& cu sunetele ce veneau din’ gradina, batdile ciocanului, loviturile securii in Temn, incepeau s& stfrneascd acel virtej si de patimi si emofii, pe care orice bun biograf Je urdste. Dar s{ mergem mai departe. Orlando isi retrase incet capul, se agezd la masa si cu aerul doar pe jumatate constient al omului ce se apucd de o treab& pe care o face in fie- care zi a viefii lui la aceeasi ora, scoase un caiet cu o eticheté pe care scria Ethelbert: Tragedie in cinci acte si muie 0 pand veche gi patataé de cerneald. i, Curind innegri cu versuri zece pagini.si mai bine. Seria, fireste, curgdtor, dar intr-un stil abstract. Viciul, Crima, Mizeria erau persona- jele dramei sale; mai erau regi si regine al unor tarimuri de nefnchipuit, striviji de com- ploturi inspdimintatoare ; n4pddifi de simtiri indltatoare. Nu gaseai tn’ toate astea o singura- vorb& rostité cum ar fi rostit-o el, dar totul era adus din condei cu o usurinjé si o suavitate © gaptesprezece ani nu implinise — si de faptul ca secolul al saisprezecelea mai avea cifiva ani pind si-gi inchieie druniul, era destul de neobig- nuit. Totusi, intr-un tirziu, se opri. Descria, asa cum descriu de oind lumea tinerit poefi, natura $i, ca S& tocmai cuvintul potri- vit pentru o nuanja de verde, se uita (si aici i tntrecuse in fndraéznealé pe cei mai multi) Ja Jucrul descris, care se nimeri si fie o tufa de dafin ce crestea sub fereastra. Bineinjeles cd dupi asta nu mai putu sa scrie. Verdele in natura e una, verdele in literaturt-alta. Natura si literatura par sd fie fn fireascd vrdjmasie Una cu alta; dacd le pui fafi-n fata, se ‘sfisie in bucati, Nuanja de verde 24rita acum de Or- Jando fi stricd rima gi-i rupse masura versului. In afar de asta, natura are viclesugurile ei. N-ai decit si te uiti pe fereastra la albinele care zboard printre flori, la un cline care cased, Ja soarele care apune, si si te gindesti: ,de cite ori voi mai vedea eu soarele asfintind“ etc. etc. (e un gind prea bine cunoscut ca si merite s&-1 seriu pind la capat) gi indataé lasi pana s& cada, iti iei mantaua, pardsesti odaia, si, in drum, te poticnesti de un sipet pictat. Fiindea Orlando era si un pic stingaci. Avu grijé si se fereasc’ de orice intilnire. Stubbs, gridinarul, tocmai cobora aleea. Baiatul se ascunse dupa un copac, ca sa-l lase si treaca. Se strecuré apoi afari printr-o portita din zidul grddinii. Merse de-a lungul tuturor grajdurilor, 9cotejelor de efini, pivnifelor cu bere, de-a lungul atelierelor de timplérie, a spalatoriilor, a locu- rilor unde se faceau luminari de seu, unde se téiau vitele, se lucrau potcoave, se coseau tunici, finde’ de fapt conacul era un oras intreg care vuia de galagia. oamenilor prinsi de feluritele lor indeletniciri — si ajunse ne- vazut pe cdrarea cu ferigi, care urea prin pare Spre creasta dealului. Poate c4 existé afinitati intre insugirile omului; una o atrage pe cea~ lalt& dupa sine ; gi aici biograful s-ar cuveni si stdruie asupra faptului cA stingiicia se insofeste adesea cu dragostea de singuratate. Dat fiind cd se poticnea de sipete, Orlando indragea in chip firese locurile singuratice, privelistile largi si placea sa se simt& de-a pururi, dea pururi singur. Asa incit, dupa o lung’ tacere, sopti intr-un tirziu, intredeschizindu-si pentru aenime cara, in aceasti cronicd, buzele: Sint singur“. Urease foarte repede dealul inaintind printre ferigi gi mardciniguri, speriind cerbii si pisarile silbatice, spre un loc incoronat. de un stejar singuratic. Fra o culme foarte inaltd, atit de nalta, incit de sus, puteai cuprinde cu privirile noudsprezece comitate engleze ; si, in zilele se- nine, treizeci, iar cind ‘vremea era foarte fru- moasé poate chiar patruzeci. Uneori puteai si vezi Canalul Mineeii si valurile alungindu-se unele pe altele. Puteai si vezi riuri si barci de petrecere alunecind pe apele lor; sau vase-de razboi care se indreptau spre larg si armade cu trimbe de fum din care ieseau: detunaturi in- 10 fundate ; si intarituri pe coast ; si castele in- conjurate de pajisti ; aici un turn de pazd ; din- colo fort&reat& ; si iarasi cite un conac foarte intins ca acela al tatalui lui Orlando, adunat ca ‘un orag intr-o vale si inconjurat de ziduri. Catre résarit se indltau clopotnitele ascutite ale Lon- drei si se vedeau negurile oragului ; si, poate cd atunci cind vintul sufla din directia potrivita, se z&reau chiar la linia orizontului pind si piscul stincos si marginile dintate ale Snowdon-ului, care-si ardta contururile muntoase printre nori. Timp de o clipé, Orlando zdbovi socotind, privind, recunoscind. Arolo‘era casa tatalui sau; dincolo a unchiului. Matusa lui stapinea cele trei turnuri mari dintre copacii de-acolo. Landa era a lor, padurea de asemenea; la fel si fazanul, cerbul, vulpea, viezurele si fluturii. Suspind adine si-se aruncd — cuvintul e in- dreptatit de pasiunea ‘vadita In migcdrile lui — pe pamint, la picioarele stejarului. li plicea, in toiul acestei veri trecdtoare, s4 simt& sub el vertebrele pamintului ; ciici asta socotea el c& sint raddcinile tari ale stejarului; sau, fiinded imaginile se cheamA una pe alta, spinarea unui cal mare, pe care el l-ar fi incilecat; sau puntea unei cor&bii lasatd fntr-o rind — de fapt putea fi orice lucru tare, fiindcd Orlando simtea nevoie sé-si ancoreze de ceva inima ne- hotarit& care-i zvicnea sub coast4, inima care-i parea in fiecare seara. cam la ceasul acesta, cind el isi f4cea plimbarea, bintuitd de adieri inmiresmate si de daruri. Si-o ancoré de stejar si, in timp ce el stétea lungit pe jos, zvicnetul y Mfdinduntrul si din jurul lui se potoli treptat ; frunzele mici r&imaseré aninate, cerbii se opriré, norij palizi de vard incremenira; pe pdmint madularele lui Orlando se ingreuiard ; zacu atit de nemiscat, incit incetul cu incetul, cerbii se apropiara de el, corbii incepura s& se roteasc& in juru-i, rindunelele coborau sgetind si se invirteau, iar libelulele fi treceau ca un fulger prin fat’, ca si cum toatd rodnicia si activitatea eroticé a acestei seri de vara s-ar fi tesut asemenea unei pinze in jurul trupului siu, S& fi trecut un ceas — soarele cobora. cu iuteala, norii albi devenira rosii, dealurile vio- , Jete, padurile purpurii si. vaile negre — cind rasund_o trompetd. Orlando séri in picioare. Sunetul ascutit venea din’ vale. Venea dinspre o pat& Intunecataé de acolo, de jos ; 0 pata com- pacté cu contururi de hartd; un labirint; un oras inconjurat insi de ziduri; venea chiar din vale, din inima méretei lui case, care. mai inainte cufundataé in intuneric, acum, in timp ce.el privea, iar sunetul unicei trompete se dublase, se imhogatise cu alte sunete ascutite, se desprinse din beznd, sméaltuité de lumini. Unele erau mici si palide purtate pared de slugi care goneau prin coridoare ca s% raspunda unor cheméari ; altele erau puternice si strélu-- citoare, ca si cum ar fi ars in sali goale de banchet pregitite si primeascd oaspeti ce nu sosisera ined, altele se scufundau, unduiau. coborau si se indltau, pared o daté cu miinile unor trupe de slujitori, care s-ar fi aplecat, ar fi ingenuncheat, s-ar fi ridicat iarasi, in- timpinind, pazind, escortind cu cinstirea cuve- nitA pind in casA o mare doamnd — care cobo- rise din careté. Calestile intorceau gsi inaintau prin curte. Caii isi clitinau penajele. Sosise Orlando n-a mai z&bovit privind. A coborit in goana dealul. S-a strecurat in curte printr-o portita ascuns4. Sui ca o vijelie scara in spirala. Ajunse in odaia lui, Isi azvirli ciorapii intr-un colf al inc&perii, tunica intr-altul. Isi muie capul in apa. {si frecd mfinile. fsi taie unghiile. Cu ajutorul a nu mai mult decit gase inci de oglind’ si a doud sfesnice vechi, trase pe el o pereche de pantaloni purpurii, isi puse un guler de dantela, o vesti de tafta, si-si incalfa niste pantofi impodobiti cu funde mai mari decit daliile invoalte, totul in mai putin de zece minute dup& ceasornicul de Ja grajd. Era gata. Era imbujorat. Era emotionat. Dar era in mare intirziere. Scurtind drumul prin locuri cunoscute de el, se indrepta acum prin mulfimea de incdperi si scéri spre sala de banchete asezaté tocmai la cinei acri departare, in cealalt parte a casei, Dar, Ja mijlocul drumului, in locuintele dos- nice unde trdiau_slugile, se opri. Usa salona- gului doamnei Stewkley stdtea deschisi — femeia plecase f&rd indoiald, cu toate cheile la ‘dinsa ca si primeasct poruncile stapinei. Dar acolo, asezat la masa servitorilor cu o halbé alaturi si o bucata de hirtie In fata, sedea un om destul de gras, destul de jerpelit, care 3purta un guler incretit cam jegos si haine de aba cafenie, Tinea o pana in mind, dar de scris nu seria. Pared tocmai sucea si résucea o idee in minte, asteptind-o sA capete forma si greu- tate, ca si-i fie lui pe plac. Ochii s4i, bulbucati gi cefosi ca nigte pietre verzi cu ape ciudate, priveau fintéa. Nu-l vézu pe Orlando. Macar ci era grabit, Orlando se opri bruse. Sa fi fost un poet ? Scria oare poezie ? ,,Spune-mi, se simti imboldit 4 intrebe, ,spune-mi totul -despre jumea larga“ — fiinded Orlando avea cele mai nebune, nesdbuite, stranii idei despre poeti si poezie —- dar cum 64 vorbesti cuiva care nu “ te vede ? Care in schimb vede c&pcduni, satiri sau adincul mérii. Asa incit Orlando ramase cu ochii atintifi la omul care risucea mai de-~ parte pana intre degete; se uita, cugeta; pe urmé, dintr-o data, scrise foarte repede vreo sase rinduri, dupa care ridic4 privirile. Vazind aceasta, Orlando, coplegit de sfiiciune, o zbughi din loe gi ajunse in sala de banchet tocmai la timp ca s4 poatd cddea in genunchi si, cu capul plecat de rugine, si Intindd-un castron cu apa de trandafiri chiar marii regine. Atit era de mare sfiala bdiatului, incit nu vaézu maj mult din faptura reginei dectt mina. cu inele muiaté fn apa; dar atita i-a fost de ajuns. Era o mina de neuitat; o mina subtire, cu degete lungi mereu indoite pared in jurul unui glob sau al unui sceptru ; o mind nervoasd de femele arfagoasd si gubreda ; dar si o mina care era de ajuns s& se ridice pentru ca un cap si cad’. O mind, ghici el, ‘legati de un trup 14 batrin, care mirosea ca un dulap cu blénuri pastrate in camfor ; trup ined Impopotonat cu tot felul de brocarturi si nestemate; care se tinea incd foare drept, desi era, poate, chinuit de durerile seiaticei ; un trup care nu se dadea _ niciodati batut, desi era crispat de mii de spaime ; si ochii reginei erau de un galben deschis. Toate acestea le ghici el, in timp ce inelele mari aruncau fulgere prin api; pe urma, sim{i ceva apdsindu-l pe par — fapt care explicl, poate, de ce n-a mai vazut Or- lando nimic, care si poati fi de folos unui istoric. Adevarul e ca, in mintea lui, era tn ase- menea talmes-balmes de contradictii — noaptea si lumina orbitoare a sfesnicelor ; poetul pono- sit si marea regind, cimpifle técute si zarva slujitorilor — incit nu putu si vada nimic; in afar&, poate, doar de o mina. Din pricina aceleiasi imprejurari, nici regina nu putea si fi vazut mai mult decit un cap. Dar, dac& e cu putinté sé deduci dup& o mina trupul intreg inzestrat cu toate atributele unei mari regine, artagul,: curajul, slabiciunea, spaimele, cu siguranté cA un cap, privit de sus, de la indltimea unui jilf regal, de c&tre o doamné, ai cirei ochi erau, daci dim crezare figurilor de ceara de la mindstire, larg deschisi, poate stirni ginduri la fel de rodnice. Parul lung si ondulat, capul oaches aplecat cu atita nevinovatie in fata ei, presupuneau o pereche de picioare dintre cele mai frumoase, pe care se inglfase vreodata un trup de nobil; mai presupuneau ochi de culoare violet ; si o inimad 15de aur ; credinta si farmee barbitese — insu- siri pe care femeia aceasta b&trind le iubea cu atit mai mult cu cit le ducea mai tare lipsa, Fiinded imbdtrinea si se simtea stoarsd si in- covoiat’ friainte de vreme, Bubvitul turului ii résuna necontenit in ureche. Vedea peste toi stralucirea picdturii de otravé si luciul stile- tului Tung. Cind sedea la masi, trigea cv urechea ; auzea detundturi pe Canalul Minecii se temea — sd fi fost un blestem, s& fi fost < soapit? Nevinovitia, simplicitatea, fi erau din pricina fondului intunecos asupra cdruia kk proiecta, cu atit mai dragi, Si, chiar in aceeas noapte, asa glisuleste traditia — in timp ce * Orlando dormea dus, ea desivirsi, dupi lege puntnd, Ja sfirsit, mina si pecetea pe perga- te ment, dania marilor ageziminte mindstirest’ ce fusesera ale arhfepiscopului si apoi ale rege. lui, cdtre tatal lui Ortando. Orlando dormi toatd noaptea ca un prune nevinovat. Fusese sfrutat de o regind fard si. stie. Si, poate — c&ci inima femeil este ur: labirint — tocmai nevinovatia lui si felul cum trestri cind buzele regale fl atinserd pastraré proaspatd in mintea reginei’ amintirea tindrulu ei var (cdci erau de un neam). Oricum, nt trecuseré nici doi ani de viata linistita la fara jar Orlando n-apucase sA scrie poate mai mul decit douazeci de tragedii, o duzina de istori si vreo doudzeci de sonete, cind sosi vestea ci .trebuia s& se infStiseze reginei la Whitehall, — Iata-l, spuse, urmarindu-l cum inainteazi. spre ea de-a lungul mari galerii, iat4-1 pe ne 16 srihdnitul meu ! (El avea un aer de seninatate, vare pirea nevinovétie chiar gi atunci, cind. - ehnie vorbind, cuvintul nu i se mai potrivea.) — Vino! spuse ea. Sedea teapind ling’ foc. ‘1 opri Ia un pas departare si-l mAsurdi cu pri- virea din cap pina in picioare. Oare confrunta zindurile ei din noaptea aceea cu adevarul, pe sare-I vedea acum? [si gisea indreptatite “oresupunerile? Ochi, gura, masul, pieptul, joldurile, miinile — peste toate isi plimba orivirile ; buzele ii zvieneau vadit in timp ce-1 serceta ; dar cind fi vaau picioarele, rise zgo- notes, Orlando era intruchiparea instisi a unui gentilom de neam. Dar pe dinduntru ? fl fulgera cu ochii ei galbeni de soim, de pare-ar fi vrut sd-i strapungd sufletul. Tindrul fi infrunta privirea, rosind doar ca o rozi de Damasc, asv zum fi sedea bine. Putere, gratie, exaltare ro- mantioasé, nebunie, poezie, tinerete — regina il citi ca pe o pagind de carte. Smulse numai- -dectt un ‘inel de pe deget (fncheietura ti era cam umflatd) si, potrivindu-l pe degetul tind- rului, fl numi pe acesta vistiernicul si marele ei intendent ; apoi fi atirné fn jurul gitului colanul dregatoriei si, poruncindu-i si indoaie piciorul, fi leg’ sub genunchi Ordinul batut in pietre scumpe al Jartierei, Dupa toate acestea, nimic nu i-a mai fost refuzat Iui Orlando. Cind ea pornea cu mare alai, el calarea in dreptul usii caretei. L-a trimis Ja nefericita regina a Scofiei, intr-o trist& solie. Era gata sd_se Imbarce pentru a lua parte la razboiul polonez, cind ea il rechem&é. Cum putea sa 2 mH 7rabde gindul ci. trupul lui fraged va fi sfir- tecat, cum sd-gi inchipuie capul lui cu par ondulat rostogelindu-se in fdrind? L-a pastrat fn preajma ei. In culmea triumfului, cind tunu- rile bubuiau fn turnul Londrei si aerul gros de praf de pused te facea sf varinuti, iar uralele poporului résunau sub ferestre, ea il trase jos intre pernele unde o culcaserd femeile (era attt de istovité si bitrind) si-i ingropa fata in ames- tecul acela ciudat — nu-si schimbase rochia de o lund — care sem§na al naibii Ja miros, gindi el, redesteptindu-si amintiri. din vremea cind era copil, cu o cAméruta de acasd, in care se pastrau blanurile mamei lui. Se ridicd pe jumitate sufocat de imbratisare. ,JatA biruinta mea !“ gifii ea chiar In clipa in care o racheta luminoasa {isni in vézduh, colorindu-i singeriu obrajii. Fiinde’, bitrina fl fubea. Si regina, care re- cunostea dintr-o privire un barbat, desi nu pe calea obisnuitaé + aga se vorbea — tesea visul unei cariere minunate si ambitioase pentru el. 1 se daruir’ mosii, fu inzestrat cu case. Avea | s& fie fiul b&trinetii ei; sprijinul ei in zilele slibiciunii ; stejarul de care avea s4-si sprijine fiinja darimatk. Facea aceste fagdduieli cu glas cronc&nit si alintindu-l in felul ei ciudat si poruncitor (acum se aflau la Richmond), in timp ce sedea dreapti, invesmintati in bro- carturi tepene ling’ focul care — oricite lemne ai fi ingrémSdit in el — tot no mai putea inc8lzi vreodata. 18 Intre timp. lunile lungi de iarna inaintau tirindu-se. Fiecare dintre copacii parcului era acoperit cu» promoroacd. Riul curgea lenes. Intr-o zi, cind z4pada invelea pimintul gi inca- perile intunecoase céptusite cu lemn erau pline de umbre, iar cerbii bonediau in pare, regina vazu in oglinda, pe care o pastra lingd ea de teama spionilor din jur, prin uga, pe care o finea, de teama ucigasilor, mereu deschisa, un bdiat — sa fi fost Orlando ? — sdrutind o fata — drace, cine era fetigcana aia nerusinata ? Apucind sabia cu miner de aur, izbi cu putere in oglind’. Oglinda se sfirima ; oamenii venird in fuga ; o ridicara, o asezara din nou in jilt ; dar, dupa aceasti intimplare, ramase ca pra- busité gi, pe masurd ce zilele i se apropiau de sfirsit, bodogonea tot mai mult despre tradarea barbatului, Se poate ca greseala si fi fost a lui Orlando ; dar, la _urma urmelor, avem dreptul s4-1 invi- nuim ? Era epoca elizabetand ; morala oamenilor™ de atunci nu semana cu a noastra; nici poetii Jor ; nici clima ; nici chiar zarzavaturile nu erau ja fel ca in zilele de ast4zi, Totul era altfel. Pind si vremea, cdldura gi frigul verii si iernii erau, Pare-se, cu totul altfel. Ziua stralucitoare ca © flactré a iubirii era atit de deslusit despir- fit& de noapie, ca uscatul de apa. Asfintiturile erau mai rosii si mai intense; zorile erau mai albe, mai proaspete. Despre semifntunericul inserfrilor noastre, despre clarobscurul care zAboveste nu se stia nimic. Ploaia cidea potop sau nu cddea de loc, Dacd nu te orbea soarele, ivse lisa intunericul. Talmé&cind toate astea in« limbajul spiritual, aga cum obignuiesc el ci faci, poefii cintau frumos trandafirii care se ofilesc si petalele care se scuturd. Clipa e scurté, cintau ei ; clipa a gi trecut; dupa aceea ne vor cufunda cu tofii in somnul unei nopti lungi, Cit despre folosirea serelor gi a gridi- nilor de iarna, pentru a prelungi viata garoafe- lor sau a trandafirilor si a pistra florile proas- pete, asta nu le statea in obicei. Complicatiile obosite gi ambiguitatile epocii noastre mai nuantate si mai sceptice le erau necunoscute. Violenta era totul pentru ei, Floarea inflorea si se usca. Soarele rasrea si apunea. Indrgostitul iubea si pleca. Si cea ce poetul spunea fn stihu- rile lui, tinérul prefacea fn practic’. Fetele erau trandafirii si anotimpurile lor erau scurte ca si ale florilor. Trebuiau culese inainte de lasa- rea noptii; c&ci ziua trecea repede si ziua era totul. Asa incit, dacé Orlando mergea incotro 1 c&lduzea climatul, incotro {1 indemnau poetii $i epoca iui, si culegea floarea chiar pe scaunul de sub fereastra, desi zipada acoperea pamin- tul, iar regina veghea pe sala, cu greu ne putem hotari sé-1 invinuim. Era tin&r, era copi- Maros ; nu facea decit ceea ce-1 imboldea natura s& facd. In ceea ce priveste fata, nu stim aga cum nu stia nici macar regina Elizabeta, care-i era numele, Poate c4 Doris sau Chloris, Delia sau Diana, pentru ca tuturor pe rind Orlando le-a dedicat versuri ; s-ar fi putut de asemenea s& fie o doamna de la curte sau poate o sluj- nicd. Fiinded gustul lui Orlando era cuprin- zitor; nu-i pléceau doar florile de grAdinx : cele salbatice, ba chiar si buruienile il fascina- seré din totdeauna. Aici, intr-adevar, asa cum fi este ingéduit sd fac& unui biograf, scoatem la ivealA fara ocolisuri, una dintre tras&turile mai ciudate ale personajului, trisiturd care s-ar putea explica prin imprejurarea ci una dintre buni- cile lui Orlando ‘purtase cimase de pinzi groasd si cérase sistare cu lapte. Citeva farime gin pamintul Kentului sau Sussex-ului se amestecaseré in singele subtiré mostenit de el dinspre partea normanda. $i socotea c& ames- tecul de pamint negru si de singe albastru este fericit. Ceea ce este sigur e c&-i tacuse din tot- deauna placere tovardsia celor de jos, mai ales a oamenilor cu carte, pe care talentul ii tine atit de des in straturile inferioare ; era ca si cum intre singele lui si al lor ar fi fost vreo atractie, Dar, in acest anotimp al vietii sale, cind Or- Jando avea capul doldora de versuri gi nu se culca niciodatdé fara si scapere vreo imagine, obrajii unei fete de hangiu i se pSreau mai proaspeti si spiritul unei nepoate de padurar mai istef decit acelea ale doamnelor de la Curte. Drept care, infasurat fntr-o pelering cenusie care-i ascundea steaua de la git gi jar- tiera de la genunchi, incepu si se duci adesea noaptea la Wapping Old Stairs sau. prin bera- rifle in aer liber. Aici, cu o halba in fata, pe alei de nisip, si peluze’ de popice. printre aled- tuiri arhitectonice simple, obignuite in asemenea 21Jocuri, asculta povestile marinarilor despre mizeriile, grozaviile si faptele de cruzime traite de ei pe oceanul spaniol. Afla cum unii isi pierduseré degetele de la picioare, alfii nasu- rile — c&ci istoria ImpartisitA prin viu grai nu este niciodata atit de frumos rotunjita si.de plicut colorat’ ca aceea scrisi. Ji plicea mai ales si-i auda cintind fn gura'mare cintece din Azore, in timp ce papagalii adusi de prin lecu- Tile acelea ciuguleau cerceli din urechi sau cioc’neau-cu pliscurile lor tari si lacome in ru- binele de pe degete, injurind Ia fel de murdar ca si stipinii lor. Femeile aproape c& nu erau mai putin indraznete. la vorb& si mai putin slobode in purtari decit pasirile. "Se urcau pe genunchii lui Orlarido, isi aruncau bratele dupa gitul lui si, ghicind c& sub postavul moale al pelerinei se ascunde ceva deosebit, erau la fel de dornice s& descopere adevarul, ca ¢i Orlando De altfel prilejurile nu-i lipseau. Din zori-si pind in noapte, fluviul vuia de atitea slepuri, barci, bacuri si vase de tot soiul. fn fiecare zi, cite o corabie aratoasé ridica pinzele pornind spre Indi; cind si cind, alta, innegrit’, cu Pinzele z2drentuite, cu oameni necunoscuti. si hirsuti pe bord, se fnapoia tirindu-se greoi spre locul de ancorare. Nimeni nu se sinchisea daca o fata sau un biiat zibovea putin pe apa dupa apusul soarelui; nimeni nu se fncrunta dact vreun Dirfitor ti vazuse dormind zdravan unul in bratélé celuilalt printre sacti cu comori. O asemenea aventura le-a fost dat si trdiased lui 22 - Orlando, lui Sukey si contelui de N rth berland. Era o zi fierbinte ; se iubiser’ cu in. inlinfuite ling& butoi. Superstitios din fire si cu cugetul impovarat de destule crime, contele considera perechea — cei doi. erau inveliti in- tr-o manta rosie si sinii lui Sukey erau aproape la fel de albi ca zipezile vegnice din poezia Tui - Orlando — drept o aritare rasarita ca sd-] mustre- pe el, din mormintele marinarilor inecati. Se inchind. Jura c& se va pocai, Sirul de aziluri de’ s&taci, care_mai exista ‘nea pe Sheen Road este rodul acelei clipe de groaza. Doudsprezece biitrine strace ale parohiei beau ceal ziua gi binecuvinteazd noaptea pe Inalti- mea-Sa, care Je-a blagoslovit cu un acoperig geasupra capului 3} aga incit’ dragostea neinga-" dtl pe 0 corabie ‘de pirati — ‘dar s4 lisém entra elizabetani pe care le au pentru noi. Nici gind sineze ¢a noi de invafatura de cute; ie nna la i din credinta noastra ci. a te naste fiu de macelar e o binecuvintare gi a nu sti buchileo virtute ; nici nu visau ot ceva ee nomi pol viati gi ,realitate se leag’ cumva de ne- Biinta sf brutalitate ; eau de orioare alt echi- valent al acestor cuvinte, Nu ca s& caute ,,viata se amesteca Orlando cu acesti oameni ; gi nici ca sf plece in clutarea ,realitafii nu i-a pardsit. Dar, dupa ce a auzit de vreo douéizeci de ori cum sia pierdut Jakes nasul si Sukey cinstea -— gi trebuie s& recunoastem ca acestia isi istoriseau minunat povestea — incepu si se cam plictiseasc’, finde un nas nu poate fi - tiat decit fntr-un singur fel si fecioria pier- duté intr-altfel — sau cel putin aga i se parea lui — fn timp ce artele gi stiintele erau de o varietate care-i atija pind-n adincuri curiozi- tatea. Aga incit, pastrind de-a pururi despre ei o amintire fericita, inceté si mai calce prin ber@riile fn aer liber gi jocurile de popice, isi atirnd pelerina cenusie in cui, 1is& steaua st-i straluceased la git si jartiera s4-i sclipeascd la genunchi si se aritd din nou la curtea regelui Tacob. Era tindr, era bogat, era chipes. Nimeni n-ar fi putut fi primit cu mai mult entuziasm decit el. | Desigur, multe doamne erau gata sd-l feri- ceascd cu favorurile lor. Numele a cel putin | trei furé aldturate numelui sdu, in vederea cdsStoriei — Clorinda, Favilla, Bufrosina — aga’ le spunea el in sonetele, pe care le scria. Dar s& le lum pe rind ; Clorinda era o lady cu purtari placute si destul de blajind ; intr-a- devin, vreme de sase luni si jumdtate, Orlando fu indragostit de-a binelea de ea; dar ea avea me gene albe si nu putea suferi si vada singe. Un iepure fript adus la masa tatalui ei o facea si lesine. Mai triia si sub influenta preotilor si féicea economie la rufaria de corp ca s& dea pomand s&racilor. Isi lua sarcina sa-l izba- veascd pe Orlando de picate, ceea ce pe el fl umplu de sild; asa incit renunt{a la cisdtorie, lucru pe care n-avea de ce sa-l regrete prea mult mai ales cind, curind dup aceea, ea muri de varsat, Favilla, care e urmatoarea, era cu totul alt soi. Era fiica unui gentleman sarae din Somer- setshire; prin simpla stéruinjé si folosindu-gi ochii, isi croise drum pind la Curte, unde pri- ceperea ei la cildrie, pasul ei elegant si,gratia cu care dansa fi cistigau admiratia ‘tuturor. Totugi, odat4, avu proasta idee si batd un pre- pelicar, care-i rupsese un ciorap de matase (si, ca s& fim drepji, Favilla avea putini ciorapi si chiar si aceia de bumbac), si ,si-1 lase aproape mort sub fereastra lui Orlando. Orlando, care era mare fubitor de animale, observa de-abia acum cd fata avea dinfii strimbi si cd cei doi din fata erau bigati induntru, ceea ce, spuse el, este un semn sigur de rautate si cruzime la o femeie ; asa fncit, chiar in noaptea aceea, rupse pentru totdeauna logodna. Cea de a treia, Eufrosina, era de departe cea mai serioas& dintre iubitele lui. Fata se tragea din neamul irlandez al Desmonditor si, prin urmare, avea un arbore genealogic la fel de batrin gi cu radacini la fel de adinci ca si cel 25al lui Orlando. Era bilaie, infloritoare si cam flegmatic’a. Vorbea bine italieneste, avea un sirag minunat de dinti in maxilerul de sus, macar cé cei de jos cra com opal, 2 culoare. N-o vedeai faré un ogar sau un e~ licar pe genunchi; fi hrdnea cu piine albé din farfuria ei; cinta cu un glas dulce acompa- niindu-se din spinetd ; si nu era niciodaté fm bracaté Inainte de amiazd, datorita ingriji deosebite pe care le harazea persoanei ei. Pe scurt, ar fi fost o sofie idealé pentru un nobil de felul lui Orlando gi lucrurile ajunsesera atit de departe, incit notarii ambelor parti se ° ocupau de contracte, zestre, case si acareturi, arende si toate cele trebuincioase fnainte ca o mare avere si se poatd. insoti cu alta, cind, cu violenfa gi asprimea caracteristice climei engleze de atunci, veni marele iment. ot 1 Marele inghef, ne spun istoricii, a ce mai eumplit dintre cite. s-au abatut vreodatd asupra insulelor noastre, Pasarile inghetau fn viaduh si cideau ca pi Norwich, 0 farancd 4 drumul zdravana si sindinesd, a de obicei, pen- tru _ca, in clipa'‘in care, in coltul strazi ii suflarea inghefata o lovi, privitorii s-o vada prefacin- du-se sub ochii lor in pulbere gi risipindu-se ca un nor de praf peste acoperiguri. Moartea secera oile si vitele — cadavrele oamenilor in- ghetau gi nu puteau fi scoase dintre cearceafuri. Nu.era lueru neobignuit si dai peste o turma intreagi de porei inghefaté bocnl pe drum. Cimpiile erau pline de pastori, plugari, de cai 26 inhimati si de baiefagi care alungau pisarile, infepeniti cu tofii In mijlocul unei miscari, unul cu mina la nas, altul cu sticla la gura, un al treflea cu o piatré in mina ridicatt gata si arunce intr-o cioard, care stitea si ea ca impaiata, pe un gard viu la un yard departare. Gerul era atit de nemaipomenit de aspru, incit uneori producea un soi de pietrificare; s-a banuit, indeobste, ci marea inmulfire a stin- cilor din unele parti ale Derbyshire-ului s-ar fi datorat, nu vreunei eruptii vulcanice, fiinded n-a avut loc prin partile acelea nici una, ci soli- dificrii nefericitilor calatori, ¢are au fost pre- facufi pur si simplu in stane de piatré chiar fn locurile ‘unde se aflau. Biserica nu putea fi de mare ajutor si, desi unii proprietari de mosii porunciré s& tie stinfite aceste ramésite, cei mai multi preferar§ si le foloseascé drept pietre de hotar, rébojuri pentru oi sau, cind forma pietrei ingaduia, adapatori pentiu vite, scopuri pe care cele mai multe le indeplinesc pind fn ziua de astézi cu mult succes. Dar, in timp ce oamenii de la tard se zbiteau in lipsuri groeznice, iar negoful paralizA in intreaga far, Londra s&rbatorea un carnaval - de o stralucire fara seaman. Curtea se afla la Greenwich si noul rege folosi prilejul oferit de Ineoronarea_sa’ pentru a elstiga bundvointa oragenilor. Porunci ca fluviul, inghetat pind la 0 adincime de doudzecj de Picioare si mai bine si pe o intindere de sase sau sapte mile intr-o parte si in cealaltd, $4 fie maturat, fm- podobit, asa incit sé capete infiitisarea ‘unui 7 pnpare sau a unui sdlas al placerilor cu boschete, Jabirinturi, alei, baréci cu bauturi ete. ete. totul pe cheltuiala lui. Pentru el si pentru curte- nii s&i, rezervé un anumit spatiu, chiar in fata portilor palatului; acest spatiu despartit de cel public doar printr-o fringhie de matase, deveni dintr-o data centrul celei mai stralucite societti din Anglia. Mari dregitori, birbosi si imbliniti, rezolvau treburi de stat sub cortul purpuriu al pagodei regale. Soldatii planuiau cucerirea arabilor si nimicirea tureilor in chioscuri vargate cu pene de struf in virf. Amiralii se plimbau fn sus si in jos pe aleile , inguste, cu paharul-in min’, mésurind orizon~ tul cu bratele si istorisind despre trecerea cAtre nord-vest'si despre Armada spaniola, Indragos- titii se tolneau pe divane acoperite cu blanuri. Trardafiri inghetati cddeau ca o ploaie cind regina si doamnele ei ieseau la plimbare. Ba- loane colorate planau nemiscate in aer. Din loc in loc, ardeau focuri aprinse cu lemn de cedru gi de stejar, peste care se turna sare din belsug, asa incit fldcarile deveneau verzi, porto- calii si purpurii. Dar orieit de stragnic ar fi ars éle, céldura nu era destul de puternicd pentru - a topi gheata, care desi de o ciudati transpa- rent, era totusi tare ca ofelul. Era intr-adevar atit de limpede, incit la o adincime de citeva icioare, puteai si vezi in stare de congelare, ici tm purcel de mare, colo o platics. Bancuri de tipari stiteau nemiscate, lovite parcé de eatalepsie, dar dacd erau morti de-a binelea sau doar vremelnic lipsiti de viata, pe care cal- 28 dura ar fi putut sé le-o redea, era o intrebare care-i incurca pe filozofi. Lingi podul Londrei, acolo unde fluviul inghetase pind la o adincime de vreo doudzeci de stinjeni, se vedea bine epava unei salupe, culcath in albia fluviului, in locul unde se scufundase in toamna trecutd impreuna cu incdredtura ei de mere. Batrina precupeafa, care-si ducea fructele la tirg inspre Surrey, sedea pe salup& infofolita in paturi si cu fustele invealte, avind poala plind de mere si oricine ar fi jurat cd tocmai servea un musteriu, daci o anumita vineteald a buzelor n-ar fi tridat adevarul. Era o priveliste care-i placea cu deosebire regelui Iacob si de aceea obignuia s& ia eu el o ceaté de curteni pentru ai tine tovdrdsie, Pe scurt, nimic nu putea intrece stralucirea si voiogia tabloului tn timpul zilei, Dar, noaptea, veselia carnavalului atingea culmea. Fiindea inghetul continua f4ra intre- rupere, noptile erau de o desdvirgitS liniste : luna si stelele sclipeau Mcremenite ca niste diamante si, in sunetele placute ale flautului si ale trompetei, curtenii dansau. E drept, Orlando nu era dintre cei care dan- seazd eu pas usor curanta si lavolta ; era greoi gi cam distrat. Mult mai mult dectt aceste rit- muri ciudate gi strdine fi pldceau dansurile simple din locul lui de bastin’, dansurile copi- lariei dui, Tocmai se oprise, pe la orele gase, in seara zilei de sapte ianuarie, la sfirgitul unui astfel de cadril sau menuet, cind zari o silueta ce venea dinspre pavilionul ambasadei mos- 29covite, o silueti care, de baiat sau de femeie, fiindeé tunica larg’ si pantalonii de moda ru- seascd mu-ti ingaduiau sa ghicesti sexul, ii stiri cea mai aprinsd curiozitate. Fiinja aceea, oricare i-o fi fost numele.si sexul, era de inal- time mijlocie, mlddioasd si imbracaté din cap pind-n picioare intr-un vesmint. de catifea de culoarea. stridiei, impodobit cu o bland neobig- nuita, verzuie. Dar aceste amanunte fura umbrite de vraja neobisnuité, pe care o rés- pindea intreaga f&ptura, Imagini, metafore dintre cele mai exagerate se imbinau si se in- valmaseau in mintea lui Orlando. Intr-un ras- timp de trei secunde, o numi pepene, ananas, maslin, smaragd si vulpe in zdpadd; nu-si dadea seama daca o auzise, o gustase, 0 vazuse sau toate trei laolalta. (Fiinded, desi nu trebuie sd intrerupem nici o clip& naratiunea, putem totusi nota. aici in grabd cd, in vremea de care vorbim,. toate imaginile plismuite de Orlando erau nespus de simple, pe misura simturilor lui, cele mai multe, produse de amintirea lucrurilor pe care fi pldcuse si le manince cind era copil. Dar daci impresiile lui erau simple, erau, In acelasi timp, si foarte puternice. Prin urmare, nu poate fi vorba si ne oprim aici gi sd ne punem intreb&ri privitoare la cauzele” lucrurilor.)... Un pepene, un ‘smaragd, 0 vulpe in zépada — asta-l fermeca, asta vedea in vraja ce-l cuprinsese. Cind baiatul, cdci, vai, bdiat trebuie s4 fi fost — nici o femeie n-ar fi putut si patineze cu asemenea iuteald si vigoare — trecu ca un fulger si aproape in virful picioarelor pe linga el, Orlando se simfi gata si-si smulgi parul de suparare la gindul c& fiinfa aceea era de acelasi sex cu el gi, prin urmare, nici de o imbratisare nu putea fi vorba, Dar patinatorul se apropie, Picioarele, mfinile,- finuta erau de baiat, dar nici un baiat n-a avut vreodatd asemenea gurd; nici un baiat sini ca aceia; nici un biiat n-avea ochi iesiti parck din fundul marii. In cele din urma, oprindu-se si ficind o reverenté dintre cele mai gratioase catre rege, care tocmai trecea pe acolo in mers tirsit, agatat de, bratul unui sambelan, necu- noscuta patinatoare rémase nemigscata. Nici un lat de palm4-nu o desparjea de Orlando. Era intr-adevar femeie. Orlando se uit tintd ; tre- mura ; se infierbinta ; se raci; dori si se avinte in aerul incins al verii; sa. striveascd ghinde sub picioare ; si cuprindd cu bratele fagii si stejarii, In realitate ins&, isi dezgoli dintii mici si albi, fi depart& poate cu o jumatate de inci, ¢a si cum s-ar fi pregatit si muste; ii strinse Ja loc.ca si cum ar fi muscat. Lady Eufrosina sidtea agatatd de bratul iui. Numele strainei, dupd cum afla, era prin- fesa Marusia Stanilovska Dagmar Natasa -Ili- ana, Romanovici, Venise ca sA asiste la incoro- nare “ew ‘suita” ambasadorului moscovit, care poate fi era unchi, sau poate fi era tatd. Des- pre moscoviti se stiau prea putine. Cu barbile lor mari si cdciulile lor de bland aproape ci nu scoteau o vorba; obisnuiau si bea o bauturd neagra, pe care o scuipau din cind in cind pe gheata. Nici unul dintre ei nu vorbea englezeste, 31iar franceza, care cel pufin unora dintre ei le era_cunoscutd, se vorbea pe atunci prea putin Ja Curtea Angliei. Toomai datoritA acestui fapt, Orlando si prin- tesa fScurd cunostinté. Sedeau fatA in fat& la masa mere care fusese intinsi sub un cort urias, spre fnveselirea oamenilor cu vazi. Printesa’ era agezata intre doi lorzi tineri, unul — lord Francis - Vere, celilalt — tindrul conte de ‘ay. : turafi puse ea foarte curind, fiinded, desi amindoi erau bdieti ardtogi tn felul lor, pruncul ined nendscut gstie tot atita francezi cit stiau ei, Cind, la inceputul cinei, printesa se intoarse spre conte si-i spuse cu o gratie, care incinta inima acestuia : ,Je crois avoir fait la connais- sance d’un gentilhomme qui vous était appa- renté en Pologne l’été dernier“ * sau ,,La beauté des dames de la cour @’Angleterre me met dans le ravissement, On ne peut voir une dame plus gracieuse que votre reine, ni une coiffure Plus belle que la sienne“2, atit lordul Francis cit si contele didur& semnele celei mai mari nedumeriri. Unul o servi cu_sos de hrean din belsug, celalalt isi fluier’ cfinele gi-l puse sd stea sluj pentru un os cu mdduva. De data asta, prinfesa nu si-a mai putut stipini risul, * Cred e& amv trecut, tn Polonia, am. feat cunogtings sani gen tilom care vi este radi (1. fr). * Brumusejen doamaelor de la caren Anglici, mi facinti. Nu sa vizut doamni mal grayfoasi dectr regina dumneavosstti, nici coe fork mai frumoast ea a ci (I. fr.) 32 jar Orlando, care-i surprinse privirile peste capetele de mistret si peste paunii impanati, rise gi el, Rise, dar risul ii ingheté pe buze de uimire. Pe cine iubise el, ce iubise, pind acum, se intreba, intr-un zbucium de emotie. oO femei ic batrind, isi raspunse, numai piele si oase ; tirfe sulemenite, mult prea multe ca si le mai facd pomelnicul. O célugarijé miorldita. O aventu- rieré crincend, care-si ardta coltii. O gramada simandicoasé de dantele. Pentru el, iubirea nu fusese decit rumegus gi scrum. Bucuriile cu care se alesese de pe urma ei fi pareau serbede peste masura. Se mira cum de putuse s-o. scoata la capat fara s& caste. Fiinded, pe masuré ce 0 sorbea pe prinjesé din priviri, singele lui ingrosat se subfie; sloiurile din: vinele lui se prefaceau in vin; auzea apele curgind si pasa- rile cintind ; prim&vara izbucni peste peisajul aspru de iarnd ; barbafia se destepta in el; isi inclestA mina pe sabie ; se napusti asupra unui dusgman mai vajnic decit lesul si arabul ; se cufunda in apa adincd ; vizu floarea primej- diei crescind fntr-o crap&turd de stincd ; in- tinse mina ca s-o culeagi — adevarul | este ca-si recita unul din sonetele lui cele mai infla- cdrate, cind printesa ii adresd cuvintul. — Vreti sa fifi atit de’bun sd-mi dati sarea? Se rogi pind-n albul ochilor. ~— Cu toatd plicerea, madame, raspunse, vorbind frantuzeste cu un accent minunat. Pentru ca, cerul si fie laudat, vorbea limba aceasta de pare-ar fi fost a lui; o Invatase de la camerista mameij sale. Totusi, poate ar fi a1 33mee fost mai bine pentru el date gretul acela; sim glasului aceluia ;’ 54 mat nici lumina aeclor ochi.,, “Wat niciodats Prin{ sa nu fi deprins nicio- daraniiaceia, il intrebs si se purtau ca niste graie acela gretos, pe care i- tumnas fur Oare in Anglia cin» fa acetate? vadeau atita indrazn i Insit nus put stipint seas iele inexpresive ale celor de fat cd nimeni pricepea o boaba, ff réspunse la fel de slobed, Si atzeisemenca ei, o francen’ desdivirsits, cag 2stfel Se Infiripy intze cei doi o intimitate Havent, dupa putin timp, scandatal Curt, aan enii bagara curind de seam& c& Orlando: ia moscovitei mult mai multa atentie deck cerea simpla politetd. Arareori se departs de ca si conversafia dintre ei, desi de neintelec pentru ceilalti, se desfasura cu atita vicie stimnind roselt si risete, incit pind si un prosit nae putea ghici despre ce ora vorba, Te ehey * Ca o peijing Inthaet prose (LL fr), 4 a fi raspung niciodata: tesa vorbi mai departe. Cine erau: bie au atita haz, | de aceasta, schimbarea petrecuté in- Orlando era nemaipomenita. Nimeni nu-l vazuse vreo- data atit de insufletit. Peste noapte lepddase sting&icia de copil, se prefiicuse dintr-un biie- jandru imbufnat, care nu era in stare sA intre in odaia unei doamne fara si mature jumatate din fleacurile de pe masa, intr-un nobil plin de gratie si.de curtenie barbateascd. Sa-1 vezi conducindu-si moscovita (cum i se spunea fetei) Ja sanie, sau intinzindu-i mina ca 8-0 pofteascd la dans sau ridicind basmaluta. brodataé, pe care ea o lasase sA cada, sau indéplinind orisi- . care dintre feluritele indatoriri pretinse de o doamna si o stipind si pe care indragostitul se grabeste si le preintimpine, eta o priveliste fécuté si reaprindé o scinteie in ochii stingi ai virstnicilor si si inteteasod batdile inti ale pulsului celor tineri. Totugi un nor umbrea aceasta fericire.’ Batrinii ridicau din umeri. Tinerii chicoteau in pumni. Toti stiau cA Or- lando era logodit cu alta. y . Margaret O’Brien O’Dare O'Reilly Tyrconinel (caci acesia era numele adevarat al Eufrosinei din sonete) purta pe al doilea deget al miinii stingi minu- natul safir daruit de Orlando. Numai ei i se cuveneau omagiile lui. Totusi, sA fi lsat sé cadi pe gheaté toate batistele din garderoba ei (i avea cu duzinile), lui Orlando nici prin gind nu i-ar fi trecut sd se aplece sa le ridice. » Putea sd astepte timp de doudzeci de. minute bratul bai care s-o ducd la sanie gi, pind la urmd, tot cu serviciile negrigorului ei trebuia s& se multumeased, Cind patina, ceea ce fdcea 35cu destula stingacie, nu era nimeni alaturi, care s-o incurajeze, iar dacd i se inti q < a intimpla sa cada, si cédea destul de greoi, nimeni n-orridiea scuturindu-i zipada de pe fuste. Desi i c i zipada, . Desi era di fire flegmatica si pricepea jignirea cu intirziere, lesi era mai putin inclinatd ca oricine si creada ca o straind o putea izgoni din inima lui Or- ‘ lando, totusi pind la urmd chiar si pe lady Margaret 0 cuprinse banuiala ci se cloceste ceva care-i ameninta linistea sufleteased, } fideviral este cd, pe masura ce zilele treceau, rl lo se cdznea tot mai putin sa-si ascunda sentimentele. Nascocind o scuzA oarecare, pa- Tisea societatea indatd dup cind sau pleca pe °| furig din mijlocul patinatorilor fang in uepal ptinatrl care sarap de seama cd si moscovita lipseste. Dar ceea ce jignea Curtea cel mai tare, ranind-o in punctul cel mai sensibil — adic& in vanitatea ei — era C4 perechea de Indragostifi putea fi adesea vaauté strecurindu-se pe sub fringhia de matase, care despartea ingréidirea regal de. partea luviului, $i i amenilor de rind. “Tundes pe emultimes prinfesa izbea cu piciorul si ‘striga : ,Ja-ma de aici, Mice silé de’ gloata ta englezeasca, in- felegind prin asta tocmai Curtea englezi,’ N-o mai putea ribda. Era plind de femei bitrine $i iscoditoare, spunea ea, care se holbeaz’ la ine, si de tineri mojiei, care te caled pe picior. Miroseau_urft. Ctinii lor iti umblau prints Picioare. Te simfeai ca ttr-o cused. In Rusia erau fluvii late de zece mile, pe care puteau 36 mina in galop un echipaj de gase cai, o zi in- treagd, fara sd intilnesti tipenie de om. De alt- fel ea vola si vadd turnul Londrei, garzile, capetele din Temple Bar si pravaliile giuvaer- giilor din City. Drept care Orlando a dus-9 in City, i-a ardtat garzile si capetele rebelilor si ica cumpérat tot ce i-a trisnit ei prin cap de la Royal Exchange. Dar asta nu era de ajuns. Fie- care dintre cei doi dorea tot mai-aprins apro- pierea celuflalt intr-o intimitate care s§ dureze cit e.ziua de lunga si intr-un loc unde sé nu fie nimeni care si se mire si sd se holbeze la ei. Aga incit, in loc sA apuce drumul Londrei. © luara inspre partea opusi gi se trezira curind, dincolo de multime, pe intinderile fnghetate ale Tamisei, acolo unde, in afara pasdrilor de mare si a cite unei {Ardnci batrine, care incerca. s& spangi gheata ndddjduind zadarnic ci va umple o gileaté cu apé sau care aduna surce- lele si frunzele uscate ce se.mai aflau pe acolo, ca sd-gi aprind’ focul, nu le iesea niciodatd in cale vreun suflet de om. Sdracii nu se depar- tau de. colibele lor si cei mai cu stare, cdrora le didea mina, se inghesuiau in oras ca sd se incdlzeasc& si si se distreze. Si astfel Orlando si Saga, cum fi spunea el mai pe scurt, mai ales cA acesta era si numele unei, vulpi albe aduse lui din Rusia in copi- larie — o f&ptur’ moale ca zipada, dar cu dinfi de ofel, care-l_mugcase odati atit de cumplit, incit tatal Iu! poruncise si fie omo- vit’ — astfel cei doi st4pineau singuri fluviul. Incalziti de patinaj si de dragoste, se aruncau 37Pe jos in cite un cotlon singuratic, acolo Papura galbeni tivesie malul: sub o mms mare, imblénita, Orlando © Ia fn brate noscind, dup& cum fi iile inbirii, entry intiia data, Apoi done: ate si zdceau amindoi pe gheati leginali fi te dulce amorteala, el ii_povestea despre "colette iubite ale sale si-i marturisea cum, in compa. rafie cu ea, acelea fuseser§ de lemn, de pinzd 4 de sac, de cenus&. Rizind de inflaca Sac, de 1. flacdrarea lui, ea ise mai rasucea o data i ih Tinos egal in brate si, de dragul ca fluviul nu se dezgheata de cald i se facea mili de sirmana ‘bateing, erent spunea de asemenea mijloace naturale ca si tones apa, ci trebuia.s& batd in gheats cu o A ieee de otel rece. Si pe urmd. infasurati in zi linele lor, vorbeau despre tot ce se afl sub soare ; despre privelisti si calatorii ; despre mauri si pagini; despre barba cutdrus barpat si pielea cutarei femei ; despre un sobolan wee il hrnise din mina ei Ja masa ; despre ‘ap fa, care tremura f&ra incetare ‘in gala din cosa lui; despre, un chip; despre o pana imic nu era prea mérunt pentru flecdreaia tor, ; mimic nu era prea méret. «Pe urma, dintr-o dati, Orlando intr-una din melancoliile lui; poate priciest fi fost batrina care schiopita pe gheat: : mimic; se arunca pe gheati cu fata’ in jos, scruta adincul apelor inghefate si se ginded 1a moarte. Fiinded are dreptate filozoful care Spune cé doar o muchie de cufit desparte feri- 8 q 1, . dup ce exaltarea trecea Pe urma se minunau © | cirea de melancolie ; si, mai departe, igi dé cu parerea ci una e geaméina cu cealaltd; si de aici trage concluzia cd toate sentimentele mis- tuitoare se inrudesc cu nebunia, si ne pova- tuieste si cutém adapost in biserica cea ade~ yarat’ (care, dupa el, este cea anabaptistd), fiinded acesta este singurul port, singurul chei, singurul refugiu etc,, spunea el, pentru cei zdruncinati pe o mare atit de agitata. — Totul se sfirgeste cu moartea, spunea Or- lJando, ridicindu-se in capul oaselor, cu fata innegurata. (Fiindea aga lucra acum mintea lui, in zigzaguri bruste, care-o duceau de la viata la moarte, fAré opriri la etape. intermediare, astfel ci biograful nu trebuie $4 se opreascd nici el, ci trebuie si zboare cit poate de tute ca s& find pasul cu faptele nesdbuite, pasio- nate, smintite gi cuvintele neasteptate si tris- nite, de care, nu putem tégadui, se lisa. Or- lando tirit in acest rastimp al vietii sale.) — Totul se sfirgeste cu moartea, spunea Or- Jando, ridicindu-se in capul oaselor pe gheata. Dar Sasa care, la urma urmelor, n-avea singe englezese in vine, ci era din Rusia, unde apusu- rile de soare sint mai lungi, zorile mai putin n&prasnice, iar frazele rémin adesea netermi- nate din pricina indoielii asupra celui mai potrivit fel de a le incheia — Sasa fl privea, poate c& si ridéa de el, fiindcd trebuie sa-i fi aparut ca un copil, si t&cea. Dar, in cele din urmd, gheata se racea sub ei, ceea ce printesei nu-i plicea, asa fncft ridicindu-l tn picioare, fi vorbea atit de incintiitor, de spiritual, de in- 39{elept (din nefericire ined numai pe frantuzeste, limba care, se stie, isi pierde savoarea prin tra- Gucere), incit el uita de apele inghetate, sau de _ noaptea care venea, sau de femeia batrind sau de cite altele si incerca s&-i spund — cufun- dindu-se si biltcindu-se in mii de imagini la fel de rasuflate ca si femeile care le inspira- serd — cu ce semana ea. Oare cu z&pada, cu frigca, cu marmora, cu ciresile, cu alabastrul, cu un fir de aur? Cu nimic din toate astea, Ea era ca o vulpe sau ca un mislin; ca valurile mari cind le privesti de pe o finil}ime; ca un smaragd ; ca soarele pe un deal inverzit si totusi acoperit cu nori — ca nimie din ce vazuse Sau cunoscuse el in Anglia. Oricit ar fi seotocit el limbajul, cuvintele tot ii lipseau. Avea nevoie de alt peisaj si de alt grai. Engleza era o. limba prea cinstité, prea candida, prea mieroasaé pentru Sasa, Caci in tot ce spunea ea, oriett ar fi parut de sincerg si de voluptoas’. era ceva enigmatic; in tot ce facea ea, oricit de spontana ar fi fost, era ceva ascuns, asa cum o flacdrd verde pare ascunsa in Piatra de smaragd sau cum pare soarele inchis in inima unui deal. Limpezimea era doar exterioara ; induntru pilptia o flacdrd ratdcitoare. O flactra care venea ; pleca. Sasa nu raspindea niciodata . lumina statornicd, pe care o rispindea o femeie din Anglia — si aici, amintindu-si de lady Margaret si de jupoanele ei, Orlando cuprins de 0 exaltare siilbatied,.o trigea pe Sasa dupa el pe gheat’, repede, tot mai repede, jurindu-se 40 ari flactra, c& se va cufunda in ca. Ve in cautarea nestematei si asa mai de- sme si aga mai departe, cuvintele giflite iz- partiind dinir-o suflare cu patima unui poet, it fi stoarce poezia. | ca ax tacea, Dupa ce Orlando sfirsise s-o pe cu o vulpe, un maslin, o culme inver- CTP deal, dupa ce-i depdnase toata istoria itd ului su, spunindu-i cA familia lor era nea amntre cele mai vechi din Britania; ci unsise din Roma cu Cezarii si avea dreptul si werolimbe pe Corso (strada principal din se P.) sub un baldachin cu ciucuri, care privi- Ro se spune, este doar al celor cu singe regrerial (cic! tindrul era de o credulitate or- Hjoasa destul de amuzanta), se opri si o Intreb Be se afl casa ei? Ce era tatél ei? Avea nti? De ce se afla aici singur, doar cu un- fret i? Pe urma, desi ea i raspundea destul chit pede, © oarecare stingherealé se ldsa intre de La inceput, banui c& nu era de rang chiar Stat de inalt cum i-ar fi placut eA fie; sau o autosina ‘de obicelurile barbare ale poporului & “flinded el auzise ci femelle din Moscova pearté bSrbi gi ch barbatii sint acoperiti de land de la briu in jos; ¢& barbati si femat Q triva se ‘ung cu seu ca sé se pazeascd le deopea smulg carnea cu miinile §1 cA traiese frig. te bordeie, in care un nobil englez mu ine indura s&-gi tind nici mécar vitele; aga freit se feri s-o mai imboldeasca la vorbi,, Dar, inctnda-se mai bine, ajunse Ja concluzia ca asta nu putea fi -pricina tacerii ei; ea doar an-avea tuleie la barbie ; era imbracata in catifea: si impodobité cu méargiritare, iar purtarile ei desigur nu erau ale unei femei creseute intr-un, staul de vite. 3 Atunei ce anume ii ascundea? Indoiala se strecura in adincul patimii lui révasitoare semana cu acele nisipuri, care incep deodatd s4 se miste sub temelia unui monument, facind. s4 se clatine intreaga constructie. O durere crincend punea pe neasteptate stipinire pe el. Atunci se lasa tirtt de asemenea izbucniri de minie, inelt Saga nu gtia.cum si-1 potoleasca. Poate c& nici nu voia si-l potoleascd ; poate cd furiile lui fi placeau si ea le stirnea anume —’ intr-atit este de ciudat si de piezis tempera- mentul moscovit. Dar si mergem mai departe cu povestea : in ziua de care vorbim, patinind mai departe decit de obicei, ajunseri Ja acea parte a flu- viului unde vasele ancorate incremeniseri in- ’ ghetate in mijlocul suvoiului. Printre ele se afla o corabie a ambasadei moscovite ; pe catargul principal, de care atirnau furturi colo- rati, fiecare lung de citiva yarzi, flutura vultu- rul negru cu doud capete. Sasa isi lasase pe 3 bord o parte din imbriciminte ; se urcaré pe | punte, inchipuindu-si c4 vasul este gol. Rea-° mintindu-si de unele fntimplari din trecutul sau, Orlando nu s-ar fi mirat daca alti cetateni { de treaba ar fi dibuit acest refugiu inaintea lor; si chiar asa gi era. Inaintaré pe punte | doar cifiva pasi, cind un tinar frumos se ridicd, | intrerupind o treab’ cu care se indeletnicea in 2 spatele unui colac de fringhie si spunind pe- semne, flinded vorbea ruseste, cd el face parte din echipaj si cd e gata s-o ajute pe printesd sh gaseascd ceea ce cauté, aprinse an capt de juminare i disparu impreund cu ea in partile, de jos ale corabied, : ‘Timpul trecea gi Orlando, pierdut in visari, se gindea la plicerile vietii; la nestemata lui ; la frumusetea ei fri seamén ; gi la mijloacele de a si-o insugi pentru totdeaune, faré primejdia de ao pierde vreodata. Fireste, aveau sd se ivease& piedici si greutdti de invins. Ea era hotaritd si traiascd in Rusia, unde se gdseau riuri inghetate; cai sdlbatici si barbati care, spunea ea, isi tdiau unul altuia beregata. E drept ca pe el un peisaj eu pini si zdpada, niste moravuri dezmatate. si criminale nu-1 ispiteau. Si nici nu ardea de neribdare si rupa cu viata lui placuta de la fara, sf se lase de vindtoare, si nu mai sddeascd pomi; sisi p&rdseascd slujba ; si-gi distrugi cariera; sd vineze réni in loc de iepuri ; sd bea voded in loc de vin de Canare gi si umble cu un cutit ascuns in mineed — habar n-avea cu ce scop. Totugi, ere gata si fac de dragul ei toate astea si chiar mai mult decit atit. Cit priveste casatoria hui cu lady Margaret, macar cA trebuia si aiba loc din ziua aceea intr-o siptamind, lucrul fi aparea ca o sminteala atit de strig&toare la cer, Incit abia de binevoi sé-i inchine un gind. Rudele ei aveau. s&-1 ockrascd, pentru 0& pardsise o femeie de rang ; prietenii Ini aveau s&-si bata joe de el, finde’ ficuse praf din cea mai fru- 43moasa cariera de pe lume, de dragul unei femei din c&zéicime si a unui pustiu de 2ipadi — dar toate acestea nu cintdreau nici cit un fulg ald turi de Saga. In prima noapte intunecoasd, aveau si fug&. Se vor imbarca spre Rusia. Asa chibzuia el; astea erau planurile pe care le fesea, In timp ce se plimba in sus $i in jos: pe punte, DI dezmetici privelistea soarelui, pe care, cind se intoarse cu fata cdtre apus, Orlando fl vazu agatat ca o portocalA de crucea catedralei Sf. Pavel. Era singeriu gi cobora cu iuteald.’ Se apropia inserarea. Saga plecase de o or si mai bine. Cuprins indati de acele presimtiri intunecate, care-i umbreau pind si cele mai / increzitoare ginduri despre ea, se repezi spre cala, pe urmele ei; si, dupa ce se impiedie’ in beand de lézi si butoaie, isi dada seama, dupa © lumina care licdrea slab intr-un colt, cA acolo se aflau ei. Timp de o clipa, ii surprinse cu vederea ; 0 vazu pe Sasa sezind pe genun: chiul marinarului; 0 vizu aplecindu-se spre el; fi vazu tmbratisindu-se, inainte ca lumina s& se topeascd in ceafa rosie a furiei lui. Izbucni intr-un_urlet de groazd, care fécu sé résune vasul. Sasa se arunc& intre cei doi, fiinded alt- fel marinarul ar fi fost strins de git fnainte de a avea timp s8-si scoatd sisul. Pe urm& pe Or- lando fl p&li o slabiciune de moarte, asa incit furd nevoiti sdi-l intinda pe dusumea si sa-i dea rachiu ca si-gi vind in fire. Si pe urmd, dup ce-si revenise in simtiri si sedea pe punte spri- 44 jimit de o grémadé de saci, Saga se apleca, trecind prin fafa ochilor lui buimaci cu miseari moi, unduioase, ca vulpea care-l muscase pe vremuri, cind alintindu-l, cind dojenindu-l, asa incit el Incepu sd puna la indoiala ceea ce vazuse cu ochii. Oare nu se scursese ceara lumin&rii, oare nu se miscasera umbrele ? Lada era grea, i! explica ea ; omul o ajuta s-o urneascd. Timp de o clipa, Orlando o crezu — fiinded cine putea fi sigur c4 nu minia fi zugravise ceea ce se temuse el atit de tare si nu descopere ? In clipa urma- toare, era insd si mai turbat la gindul ingelé- ciunii ei, Atunci se facu si Sasa alba la fata; izbi cu piciorul in punte; spuse ci va pleca chiar in noaptea aceea si se ruga de dumnezeii ei s-o trésneasci dacd ea, co Romanovici, se lasase imbratisaté de un marinar. de rind. In- tr-adevar, cind fi privi pe amindoi (ceea ce-i veni foarte.greu sé fac4), Orlando se simtea jignit la gindul oA inchipuirea Ini murdard putuse sé-i zugraveascd o féptura atit de gin- gage prada labelor acelei lighioane paroase de mare. Omul, o namila, mdsura in ciorapi sase picioare gi patra inci; in urechi purta cereei ordinari de sirm&; si semana cu un cal de cérufa, pe care ar fi poposit din zbor o pitulice sau un prihor. Asa incit Orlando se lés& indu- plecat ; 0 crezu; gi-i ceru iertare. Totusi, in timp ce se indreptau, din nou indrdgostiti, spre marginea vasului, Sasa se opri cu o mind pe scaré si trimise acelui monstru tuciuriu si falcos o selvé de saluturi, glume sau cuvinte “5dulei pe rusegte, din care Orlando nu pricepu | nici o iota. Dar in glasul ei era ceva (poate ci | de vin& erau consoanele rusesti) care-i aminti Jui Orlando de o scend petrecuti, cu citeva,. nopti in urma, cind o surprinsese morfolind Pe ascuns in guré o bucdtic’ de luminare, | culeasi de pe jos. E drept ci luminarea era rozi ; c& era aurita ; ci era de pe masa regelui ; dar era de seu si ea o morfolea. Oare nu era si in Sasa ceva rinced, se gindea el, ajutind-o si porneascd pe gheafi, un iz aspru, o anumiti grosolanie de obirsie {ardneasc ? Si-o inchipuia Ja patruzeci de ani lAbarjata, desi acum era sub- fire ca o trestie, greoaie, desi acum era vioaie €a 0 clocirlie. Dar iarasi, in timp ce se Inapoiau patinind spre Londra, ’binuielile i se topira in piept si se simtea prins pared de nas de un peste mare, care-I trdgea despicind in goana apele, infringindu-i voinja, si totusi cu meu- viinfarea lui. Era’ o sear de o wimiteare frumusete. Pe méasuré’ ce soarele cobora, toate cupolele, clo- Potniféle, turnurile si tumnuletele Londrei se inalfau negre ca cerneala pe fondul norilor salbatic inrogiti de lumina asfintitului, Aici se vedea crucea dantelat de la Charing; acolo bolta catedralei Sf, Pavel ; mai incolo cubul ma- siv al turnului Londrei ; dincolo, ca un Pile de copaci despuiafi de frunze, dar mai pastrind © tufé in virf, se vedeau ‘capetele infipte in sulifele din Temple Bar. lata c& ferestrele minas- tirli erau luminate si ardeau ca un’ scut ceresc multicolor (in inchipuirea lui Orlando); acum 46 toaté partea de vest pdrea s& se deschidd ca 0 fereastra aurité lasind s& treacd (tet in inchi- puirea lui Orlando) cete de ingeri, care urcau gi coborau f&ré fincetare scrile cerului. Tot timpul celor doi li se parea c& alunec§ peste adincuri nep&trunse de vazduh, atft devenise gheata de albastra; gi era atit de sticloasd gi de neteda, incit inaintau tot mai repede si mai repede spre orag, in timp ce pescdrusii albi se roteau in jurul lor, taind cu aripile prin aer aceleasi curbe, pe care ei le tiiau pe gheata cu patinele. . Pentru a-l linisti, pared’, Sasa’era mai dra- gastoasi ca de obicei si chiar mai fermeca- toare, Rareori vorbea despre trecutul ei, dar acum ii povestea cum auzea, iarna, in Rusia, lupii urlind prin stepa si, ca sd-i arate, imita de trei ori létretul de lup. Dupa care el ii povesti despre cerbii din zdpezile de acas& si-i spuse cum ajungeau pind in salonul cel mare al conacului ca s& se incdlzeascé si cum un b&trin fi hranea cu p&sat dintr-o galeata. Pe urma ea fl ridicd in slavi, pentru dragostea lui de animale ; pentru curtenia lui ; pentru picioa- rele lui. Incintat de laudele ei si rusinat la gindul cd o nedreptatise inchipuindu-si-o pe genunchii unui marinar sau ingrasat& si greoaie la patruzeci de ani, Orlando fi-spuse ca nici nu gaseste cuvinte ca s-o laude ; dar indata ti trecu prin minte c4 seamand cu primavara, cu iarba. verde, cu izvoarele, si, stringind-o mai tare ca oricind, se avinté cu ea pind la mijlocul fluviu- lui, asa incit pescéirusii si cormoranii se avintara a7stei. Cind se oprird in cele din urma cu rasufla- rea taiaté, ea 1 compara, giffind usor, cu un pom de Craciun cu mii de luminarele (asa cum se vad in Rusia) si tmpodobit cu globuri galbene ; © incandescent ; in stare si lumineze 0 stradd s intreagd (cam asa s-ar putea tilmaci vorbele _ ei}; c&ci, cu obrajii Iui Invapaiati, buclele lui intunecate, mantia lui neagra si purpurie, pérea s& ard& de o stralucire proprie nascuté dintr-o vilvataie interioara. q Toate cuilorile, in afard de, rogeata ‘de pe obrajii lui Orlando, palira “curind, Venea ° noaptea. Cind strélucirea portocalie a apusului se stinse, fi urm& o uimitoare lumind albi im~ prastiata de tortele, focurile sarbtoresti, fa- clele aprinse si celelalte mijloace de luminare a fluviului. Se petrecu atunci cea mai ciudata transformare. Din diferite biserici si palate seniorale, ale ciror fatade erau de piatré alba, nu mai rémaseré decit niste dungi sau pete ce Pluteau pared fn aer. Mai ales din catedrala Sf. Pavel nu ramase nimic decit o cruce auritd. Ministirea semana cu scheletul cenusiu al unei frunze. Totul era supus subtierli si pre- facerii. Apropiindu-se de carnaval, auzira o noté grava, esemanatoare celei scoasi de un diapazon atunci cind e atins, notd ce ineepu sd rasune din ce in ce mai tare pina cind deveni un bubuit. Din timp in timp, strigdte puternice m- soteau inalfarea unei rachete luminoase in aer. Treptat izbutira s& desluseascd mici siluete care se desprindeau din multimea deas& gi se roteau incrucisindu-se-ca niste finjari la suprafata unui riu. Deasupra si in jurul acestui cere luminat, asemenea unui clopot de fntuneric, apdsa bezna adined a noptii de iarn&. Si deodata, in beana aceasta, incepurd sf se inalfe, intrerupte de pauze ce mentineau asteptarea tncordata gi gurile deschise, eflorescenfe Iuminoase ; semi- Tune ;. serpi ; 0 coroand. Timp de o clipa padu- rile si dealurile din departare apireau verzi ca fntr-o zi de vard; in clipa urmatoare era jardsi iarné si ntuneric peste tot. fntre timp Orlando si printesa ajunsesera alaturi de ingréditura regali. Furd opriti in drumul lor de o invaélmaseald mare de oameni de rind, care se inghesuiau apropiindu-se de fringhia de miatase, atit cit le ingdduia indraz- neala. Nedorind si pund capat intimit&tii lor, pentru a fi sfredelifi de ochii iscoditori care-i pindeau, cei doi zébovird acolo, umar la umar eu _ucenici, croitori, neveste de pescari, geam- basi, braconieri, studenti hAmesifi; slujnice cu bonete scrobite pe cap ; vinztoare de portocale, grajdari, cetateni de isprava ; circiumari spurcati Ja vorb& si o droaie intreagi de haimanale, dintre cele care misuna la marginea unei mulfimi, fipind si fug&rindu-se in patru labe printre ‘picicarele oamenilor. Toat’ pleava strazilor Londrei se strinsese la un loc, glumind si imbrincindu-se, aici aruncind zaruri, colo ghicind viitorul, inghiontind, gidilind, ciupind ; cind inveselindu-se zgomotos, cind posomorité : unii stdteau cu gurile cascate ; altii se obraz- niceau ca ciorile din virful casei; la imbracd- 48 += : 0minte erau pestriti, dup’ pung’ si rang; unii in blanuri si in Hind moale ; alfii in adrente si aparindu-si picioarele de frigul ghetei doar printr-o cirp& legata in jurul gleznei. Inghesu- iala cea mai mare era, pare-se, in fata unei dugheni sau scene, pe care se desfasura un soi de spectacol teatral, ceva asemandtor cu repre- zentatiile date la noi de Punch sau Judy. Un barbat smolit isi agita miinile si zbiera. O femeie in alb sttea intinsd pe un pat. Spectacolul era grosolan ; actorii urcau pe scena si coborau cu ajutorul unei sc&rite poticnindu-se uneori, iar muljimea trop&ia si fluiera sau, cind se plictisea, azvirlea coji de portocale pe gheaté, ca si asmuté cite un ctine. Totusi melodia uimitoare, unduieas& a cuvintelor fl migci pe Orlando ca 9 muzica. Rostite cu o iuteald deosebita de o limba inzestrataé cu o mladioas& cutezanta, care-i amintea de marinarii ce cintau in berariile din Wapping, cuvintele, chiar cind n-aveau inteles, il imba&tau ca vinul. Din cind in cind, cite o fraza razleaté ajungea pind 1a el deasupra ghetii, smuls& parcé din adincurile propriei lui inimi. Nebunia maurului i se parea propria lui nebunie si cind maurul sugrumA femeia in pat, simti cd fusese sugrumata Saga chiar de miinile lui. In cele din urma piesa se sfirsi. Intunericul acoperise totul. Lacrimile ii curgeau pe obraji. Cind ridic& privirile spre cer, nu vazu decit intuneric. Totul sfirgeste, gindi el, in distrugere si moarte. Viata omului se incheie In mormfnt, - | ‘Viermii. ne manined. 50 Imi pare cd ma aflu-n tolul unei uriase eclipse. De soare sau de lund, si ci-nspaimintatul glob Ar trebui s& urle,.. In clipa cind rosti cuvintele acestea, 0 stea destul de palidi se aprinse in amintirea lui. Noaptea era neagra ; neagr& ca smoala: dar ei asteptaseré doar 0 asemenea noapte ; pe 0 ase- menea noapte’ planuiserA sA fuga. isi amintea de toate. Sosise timpul. Intr-o izbuenire de pasiune o trase pe Sasa spre el si-i suierd in ureche : ,Jour de ma vie! Era semnalul Jor. La miezul noptii aveau s& se intilneasci la un han lingd Blackfriars. Acolo fi asteptau_ caii. Totul era pregitit pentru fuga lor. Asa se des- parfiré; ea pornind spre cortul ei, el spre al tui, Un ceas le mai réminea: Cu mult inainte de miezul noptii, Orlando astepta: Noaptea era neagri ca cerneala, asa incit un om putea si-fi rdsar& in fat, Inainte de a apuca si-l vezi, ceea ce era cum nu se poate mai bine; domnea o tacere dintre cele mai solemne, care-ti ingiduia si auzi-de la o milé depdrtare copita calului ‘sau fipatul unui copil. De mai multe ori, in timp ce masura in sus sin jos curtea cea mica a hanului, Orlando isi finu rasuflarea, cind auzea- pasul regulat al unui célut pe pietrig sau fosnetul unei rochii, Dar trecdtorul era doar cite un negustor fnifr- ziat in drum’ spre casi; sau cite o-femeie din cartier, a cdrei plimbare nu era chiar atit de nevinovaté. Treceau si strada raminea mai tacuta decit inainte. Apoi luminile, care licdreauin incdperile de jos din casele ghemuite unde locuiau sdracii oragului, urcaré spre odaile de culcare si se stinserd una cite una. Prin maha- Jalele acelea, felinarele, dacd existau, erau putine ; si in nepdsarea lui, paznicul de noapte Je ldsa s& se stingi mult inaintea zorilor. Bezna se faécu si mai deas&. Orlando cerceta fitilul lan- ternei ; apoi strinse chingile seli; isi incdred pistoalele ; se uitd la obline ; repeta fiecare din aceste migciri de vreo doudsprezece ori, pind cind nu mai gasi nici un lucru de care sA se ingrijeasc&. Desi mai lipseau vreo doudzeci de minute pind la miezul noptii, nu se indura sA intre fn'sala hanului, unde hangita mai servea ined vin de Madera si de Canare, din cel ieftin, unor lupi de mare, care-gi ficeau veacul acolo, cintind in gura mare cintecele lor si depanin- du-si povestile despre Drake, Hawkins si Gren- ville, pind cind cddeau de pe biinci gi se rosto- goleau adormiti pe dugumeaua acoperita cu nisip. Pentru inima pdtimasi si nedomolité a lui Orlando intunericul era mai blind, Ciulea ure- chile la fiecare pas; interpreta fiecare sunet ; strigétul unui betiv, geam&tul unui nenorocit care zacea pe paie sau se zvircolea tn chinuri, il fulgera in inima, ca si cum ar fi cobit aven- turii sale. Sasa nu-i dadea temeri. Pentru curajul ei o aventura ca aceasta nu insemna nimic. Avea sé vind singura, in pelerina gi pantaloni, in- caltaté cu cizme ca un barbat. Usor cum fi era pasul, anevoie ar fi putut fi auzit chiar si in taécerea asta. 52 Asa fneit Orlando astepta in bezna. Pe neas- teptate, simti pe obraz o plesnitur’, moale si totusi_ grea. Era atit de incordat din pricina asteptarii, incit tresfri si duse mina la sabie. Tebitura se repetd de zeci de ori pe frunte si pe obraji. Gerul uscat finea de atita “vreme, incit lui Orlando fi trebui timp ca s&-si dea seama cd ceea ce céidea erau picdturi de ploaie ; ca plesniturile erau ale ploii. La inceput, pic- turile cézurd rar, pe-ndelete, una cite una. Dar curind cele sase picituri se prefécura in saizeci ; pe urma in sase sute; in sfirgit se unird in trimbe neintrerupte de ap’. Era ca si cum cerul solid si incremenit ‘s-ar fi desc&rcat intr-o singura cataracté. In cinci minute, Orlando era muiat pind la piele. . Dupé ce-si adaposti caii, se refugie sub marchiza usii, de unde ined mai putea s4 supra- vegheze curtea. Acum .aerul era mai des ca niciodaté si potopil de ploaie stimea atita picld si un asemenea vuiet, fncit acoperea zgo- motul oricdrui pas.de om sau de animal. Drumy- tile desfundate, aveau si fie inecate in ape gi poate de netrecut, Dar la urmarile pe care toate acestea aveau s4 le aibé asupra fugii lor abia daci se gindea. Toate simturile i se con- ventraseré asupra potecii cu pietrig — stralu- citoare in lumina Ianternei sale — pe care trebuia si vind Saga. Uneori, i se ¢& o vede fn intuneric, invaluitd in perdele de Ploaie. Dar- ndlucirea se topea. Deodatd, cu glas cumplit si amenintator, un glas de panic’ gi de spaimé, care p&trunse ca un fior de 33