Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Cardio Anatomie

    Încărcat de

    Ibănescu Iulia Andreea
    3 vizualizări19 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    3 vizualizări19 pagini

    Cardio Anatomie

    Încărcat de

    Ibănescu Iulia Andreea

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 19
    CAPITOLUL Notiuni de anatomie a cordului Pericardul.. Sistemul excitoconductor al inimit.n.....-~ 28 Cordul Arterele cordulut... co 30 Configurafie externi ‘Artera coronari stinga . 30 Atriul.drept Artera coronari. dreapti 31 Ventriculul drept Atriul sting Ventriculul sting Valva tricuspida Valva_mitrala. Valva aortic’ Valva_pulmonara Scheletul fibros_al_inimii Venele cordului UNE 32 Limfaticele cordului.... 33 seck a cordului 33 3B Proiectia orificiilor inimii 34 BibliogFafie on... 35 PERICARDUL Pericardul este structura membranara fibro- seroas care inconjoard inima. El este situat in mediastinul mijlociu si este format din: ~ Pericardul fibros, In exterior; - Pericardul seros, la interior. Raporturile pericardului: Anterior: = Peretele anterior al toracelui; - Recesurile pleurale costo-mediastinale cu prelungirile pulmonare corespunzatoare; - Ligamentele sterno-pericardice. Lateral: - Fata mediastinala a pulmonilor; - Nervi frenici; = Vasele pericardico-frenice. Posterior: - Esofagul toracic; - Nervii vagi si plexul vagal periesofagian; ~ Bronhiile principale; = Aorta descendenti toracies Inferior: - Diafragma toraco-abdominald. Superior: ~ Bifurcatia traheei; - Vena brahiocefalica sting’: - Crosa aortei, unde se continua cu adven- ticea vaselor mari. Pericardul fibros are form generali de trunchi de con, cu baza mic& orientat& supe- rior si baza mare orientatd inferior. Este for- mat din fibre de colagen si elastice dispuse in dou’ straturi - La exterior sunt fibre longitudinale, ce se intind intre baza micd si baza mare a peri- carduluis 7 = La interior sunt fibre cireulare, dispuse orizontal, perpendicular pe primele. Pericardul seros este format din doud foite: ~ Foita parietal, ce tapeteaza la interior pericardul. fibros; + Foifa visceralé, numiti si epicard, ce acoperii mivcardul. Cele dou’ foite se continud una cu cea- lalla la baza cordului. Linia de reflexie a celor doud foite delimiteazd la baza cordului doi pediculi - Anterior se giseste pediculul arterial. format de aorta ascendenta gi de trunchiul pul monar; Posterior se gisegte pediculul venos, for mat de venele cave superioard si inferioara precum si de cele patru vene pulmonare: vena pulmonara superioard stanga, vena pulmonara inferioari sting, vena pulmonari superioari dreapli yi vena pulmonara inferioard dreapta Flementele pediculului venos sunt situate la distant unul de celdlalt, astfel ineat linia de teflexie a pericardului seros ce mulea7a acest pedicul are forma gencrala a literci ,T* culcat. La baza cordului reflexia foitelor pericar- dului seros determina aparitia a dow. sinusuri - Sinusul transvers, situat superior, intre pediculul arterial si partea anterioara a pedicu- lului_venoss = Sinusul oblic, situat posterior, delimitat superior de ramura orizontala si la dreapta de ramura vertical a pediculului_ venus, Daca introducem mana sub cord, ne aflim in sinusul oblic. Vascularizatia arterial’ a pericardului este asiguraté de: = Arteta toracicd interna, in special prin ramura_pericardico-frenic - Anterele frenice superioare; - Arterele bronsice; ~ Arterele esofagiene. Drenajul singelui cae: = Vena toracies intern’; + Vena ficnica superivara, venos se realizeazi 18 - Venele azygos si hemiazygos; = Venele brahiocefalice dreapta si stanga. Inervatia pericardului fibros gi a foitei parietale a pericardului seros este realizaté de: ~ Nervii_ fren - Nervii vagi: - Sistemul nervos simpatic toracal Inervatia foitei viscerale a pericardului seros (epicardului) este realizatd de ramuri din plexul cardiac. CORDUL CONFIGURATIE EXTERNA Cordul este un organ musculo-cavitar si tuat in mediastinul mijlociu, in torace, cu rol de pompa aspiro-respingitoare a singelui, ce lucreazé simultan pe doud circuite, Cordul vonfine patru cavititi: dowd atrii si doud ven- tricule. Cordului ii descriem: © faa sterno-costala, 6 fafa pulmonari, o fata diaftagmatic’, 0 mar- gine dreaptd, o baz’ si un vart. Mirimea cordului este aproximativ egal cu marimea pumnului drept al respectivei per- soane, avind aproximativ urmftoarele diame- tre: ~ Diametrul longitudinal 8,5-9 em, misurat de Ia originea aortei pind la varful inimii ~ Diametrul transversal 9,2-10,5 cm, ma- surat in partea inferioari a ventriculilor; ~ Grosimea 6-7 em, uisurati la baza vei triculilor, intre originea sortei si fafa dil fragmatica. ‘Axul inimii se intinde intre baz si varf gi are ditectie oblica, find orientat fafa de pla- nurile carteziene la aproximativ 45 de grade anterior, inferior si la stimga, cu. mari variatii individuale Pe suprafaja cordului se identified un sant circular incomplet ce separa ctajul atrial de cel ventricular, numit sant coronar, ce este impar- {il inu-un segment drept yi altul stang de: = Emergenta aortei si a trunchiului pulmo- nar, pe fata sterno-costal = Intersectia cu sanqul interventricular pos- terior, pe fafa diafragmatica. Santul coronar se intinde pe faja sterno- costal de la sténga emergentei trunchiului pul- monar si se continua intre auriculul sting si perctele ventriculului sting, trecind astfel pe faja pulmonara. Aici are traiect posterior si inferior, ajungind pe fata diafragmatica, pe care 0 stribate de la stanga In dreapta. Depa seste limita dintre cavititile stangi si drepte gi se continua intre peretele ventriculului drept si al atriului drept. Ultetior intersecteazamargi: nea dreapti a cordului si revine pe fata ster- no-costald, pentru a ajunge la dreapta emer- genfei aorte. Santul coronar contine: partea sifingi artera coronari sting si artera circumflexa, insotite de segmentul ter- minal al venei mari a inimii si de sinusul - in partea dreapté artera coronard dreapti sii vena mici a inimii. Faja sterno-costala este orientata anterior si are raport cu sternul, cu cartilajele costale si cu arcurile anterioare ale coastelor. Aceasta fafa este reprezentata in treimea superioara de peretele atriilor iar in doua treimi inferioare de peretele ventricular, in special al ventriculului drept. Pe aceasti fala, peretele ventriculilor este separat de sanful interventricular anterior, care incepe de la stanga infundibulului pul- monar si ajunge pana la nivelul marginii drep- te a cordului, la 1-2 centimetri la dreapta var- fului inimii, Prin sant sau usor la sténga lui tree artera interventriculara anterioara si vena mare a inimii in partea superioari a fetei costale, in vecinatatea bazei cordului se observa: dowd pre- lungiri atriale, numite urechinse sav auricule: drept sisting. Acestea sunt dispuse superior de santul coronar si inconjoara partial pedicu- ul arterial al cordului, formind corona cordis. Faja pulmonaré se mai numeste i margi- nea obtuzd a cordului, este situata la stinga, are raport cu fafa mediastinala a plimanului sting, pe care lasi impresiunea cardiaca si este formata in cea mai mare parte de peretele ven- triculului stang Fata diafragmatica este situati inferior, este plana, orientata aproximativ orizontal si are raport cu centrul tendinos al diaftagmului. ‘Aceasti fafa este format in principal de pere tele ventriculului sting, in mai micd masura de peretele ventriculului drept si posterior de san- jul coronar de 0 mic& parte formaté de atrit. Limita dintre cei doi ventriculi este reprezen- até pe fata diaftagmatica de santul interven- tricular posterior, prin care tree artera inter- ventriculara posterioar’ si vena medie a cor- dului. San{ul interventricular posterior se intin- de de la intersectia cu santul coronar, (inter- sectie numita crucea cordului) pana la margi- nea dreapt’ a cordului, in adiacenta varfului inimii, corespunzitor incizurii varfului inimi Marginca dreapti a inimii se mai numes- te marginea ascujiti sau marginea acuti, dato- rit aspectului pe care il are la cadavru. Ba corespunde peretelui cavitajilor drepte si sepa- TA fata sterno-costali de fafa diafragmatic’. Marginea dreapt’ se intinde de la varsarea venei cave inferioare in atriul drept pani la varful inimii, in adiacenta c&ruia prezint& in zura varfului inimii, unde intersccteazi santu- rile interventriculare anterior si posterior. Baza inimii este orientat& superior si pos- terior, avind raport cu atriul sting, nervii vagi, bifurcatia traheei si bronhiile principale. Este format in cea mai mare parte de peretele pos- terior al atriului sting, in care se varsa cele patru vene pulmonare si de peretele parti sinusale a airiului drept. Limita dintre cele doua atrii este dificil de identificat si poarta numele de sant interatrial Varful inimii este orientat anterior, inferior sila stanga, avand raport cu peretele anterior al hemitoracelui sting gi cu marginea ante- rioara a plimanului stang. El poate avea aspect variabil si poate corespunde fie ventriculului 19 stang, fie ambilor ventriculi, situafie in care prezinta incizura varfului inimii ATRIUL DREPT Este cavitatea inimii ce formeazi partea dreapta a reliefului radiologic al cordului si care primeste singele venos provenit din marea circulatie. Este pozifionat: - anterior si la dreapta fay de atriul sting; = posterior si putin superior fati de ven triculul drept. Cavitatea atriului drept are forma aproxi- mativ sfericd si prezinté 0 prelungire anteri- ara, numita auricul drept (urechtusé. dreapta). Vedere anterioara a fefei sterno- costale a inimii, Artera interventriculard anterioars eoboard prin sanqul omonim, trecind pe sub o Punte miocardica, La baza inimii intre cele dou’ lurechiuse atriale se gisese: trunchiul arterei pul- ‘monare (anterior si la stinga) si aorta ascendentd (posterior si 1a dreapta) (Poze de anatomie din colectia Prof. Dr, Florin Filipoiu). 20 Figura 1. ‘Velere dinspre stinga a fefei obtave ‘Artera coronal stingé se bifurck in doud Tamuri - artera citcumflexé si artera interven- tricularaanterioar’. Din artera interventriculard anterioaré 2¢ deoprind arterele diagonals DI 9i D2. Artera circumflex coboari pe faja diafragmatica & ventriculului stang. Figera 3. - _Vedere dinspre dreapis a feet sterno- costale s inimii, Margines dreaptt + inimit este intersecata de jumatatea dreapta a sanqulul coroner ce confine arta coronard dreapts In. yantl inter Ventricular anterior coboara 0 artera interven- tricular’ anterioar’ de mici dimensiuni, ce nu sjunge. pind. Ia vérful inimil, La baza_ piramidei Cenlriulare ve observ coruna condis, unde inte cele doud urechiuge atriale apar originile celor doua foe taarl’ Anterior fl IN sting. este) crgincs Brterei_pulmonare. Remarcaji conturul exter al Unul sinus valvular de Ta nivelul valvei pulmonare. Posterior si la dreapta este aorta ascendenta, _ Din punct de vedere embriologic, atriul drept prezinté dowd parti ~ 0 parte sinusala, posterioara, ce provine din cornu! drept al sinusului venos, denumita si sinus venarum, situata intre ostiile celor dou’ vene cave; = 0 parte anterioar’ ce provine din atriul primitiv Limita dintre cele dowd parti este repre- zentati la suprafata externa de un sant putin dine, orientat aproximativ longitudinal, numit sant terminal iar in interior de o proeminenta cu aceeasi orientare, numita creastd terminalé. Aceasta se intinde intre partea superioari a septului interatrial si extremitatea dreapta a valvulei venei cave inferioare, trecdnd anterior si la dreapta orificiului venei cave superioare si respectiv Ia dreapta orificiului venei cave in- ferioare, ajungind pani la extremitatea dreapt a valvulei venei cave inferioare. La interior: = peretele parfii sinusale este neted si pre- zinti in spatiul dintre orificiile celor dowd vene cave o proeminenté endocardicd numita tubercul intervenos, ce are rolul de a dirija fluxul sanguin in viata intrauterind astfel: sdn- gele provenit din vena cava inferioari prepon- derent catre orificiul interatrial iar cel prove- nit din vena cava superioari preponderent citre orificiul atrioventricular drept; = peretele parti provenite din atriul primi tiv prezinti muschi dispusi in forma de dinti de pieptene, numiti muschi pectinagi, ce sunt orientaji perpendicular pe directia crestei ter- minale. Acestia se intind anterior de creasta terminal, catre orificiul atrioventricular drept si se continua sub forma de retea pe peretele auriculului drept. Peretele postero-lateral sting al atriului drept este format de septul interatrial. Acesta prezinté in partea postero-inferioard 0 depre- siune, numité fosa ovald, la nivelul careia peretele este subjiat Anterior, superior si pos- terior de fosa oval se observa 0 creastd proe- minenta, denumité limbul fose? ovale, Uneori persist in aria fosei ovale 0 comunicare in- teratriala, mai frecvent intalnita in portiunea superiva Vestibulul tricuspidian reprezinta portiunea din podeaua atriului drept ce inconjoari orifi- ciul tricuspidian. In partea lui sténgi se defi- neste trigonul lui Koch, ce reprezinta. proiee- tia intraatriala dreaptd a nodulului_atrioventri- cular. Trigonul lui Koch are urmitoarele limit = Inserfia cuspidei septale a valvei tricus- pide: * Insertia_valvei sinusului coronar; = Un fascicul fibros subendocardic denumit tendonul lui Todaro ce uneste cele doua struc- turi si se insera cel mai freevent pe trigonul fibros. drept. Anterior de trigonul lui Koch, vestibulul tricuspidian prezinti 0 mici portiune membra- noas&, numit’ sept atrioventricular membranos, ce separd atriul drept de ventriculul sting. Acesta este situat: = pe partea dreapti superior de insertia cuspidei septale a tricuspidei. Aceasta il sepa- 14 de septul interventricular membranos; - pe partea stinga inferior de comisura valvelor coronariana dreapti si noncoronariand ale aorte. Anterior, atriul drept prezinta o prelungire in deget de manus, dispusd deasupra pariii drepte a sanfului coronar, numita auricul drept (urechiusé dreapta). Acesta este mai latit si mai pujin alungit comparativ cu cel sting si are perete neregulat prin prezenta muschilor pectinati ‘omunicarile atriului drept: = cu vena cava superioard, prin orificiul venei cave supetivare, situat superior yi puste= rior (in vecinatatea ostiului venei cave supe- rioare, la stnga gi anterior de acesta se gises- te nodulul sinoatrial), = cu vena cava inferioard, prin orificiul venei cave inferioare, situat inferior si poste- rior. Orificiul poate fi obturat incomplet de o valvuli semilunara, numiti valvula venei cave el? TT inferioare sau valvula lui Eustachio. Aceasta deriva din valva dreapti a sinusului_ venos embrionar, are dimensiuni variabile putind lipsi iar uneori poate fi exuberanta, perforata sau de forma unor fascicule endocardice anas- tomozate, si poarté numele de refea Chiari. = eu sinusul coronar, ce se deschide in partea inferioar’ a peretelui posterior, intre ostiul venei cave inferioare si orificiul tricus- pidian (inferior de creasta terminald). Acesta poate fi partial inchis de valvula sinusului coronar sau valvula lui Thebessius, ce deriva tot din valva dreapti a sifusului yenos embrio~ nar. - eu ventriculul drept, prin orificiul atrio- ventricular drept, ce este inchts de valva atrio- ventriculari dreapti —valva tricuspida. VENTRICULUL DREPT Este cavitatea cordului situati cel mai anterior (anterior si la dreapta fata de ventri- culul stang) Ventriculul drept are torma unet piramide aplatizate, mulate pe ventriculul sting, ou var- ful orientat catre varful inimii si baza in drep- tul orificiului atrioventricular drept. Peretele anterior corespunde fejei sterno-costale a cor- dului, peretele postero inferior fejei diafrag, matice iar peretele sting este format de septul interventricular, ce este convex, proeminand catre Iumenul ventriculului drept. Peretele septal prezinti in porfiunea pos (cro-superioara 9 mic& zona cu structura. mem- branoasi, numiti sept interventricular membra- hos, situata ~ pe fafa dreapta a septului interventricu- lar: inferior de insertia cuspidei septale @ tri- cuspidei; = pe fafa slang a septului interventricular: inferior de comisura valvelor coronariani dre- apti si noncoronariand ule aortei Peretii ventriculului drept au suprafata neregulata, accidentata, prin prezenja de struc- turi musculare endotelizate ce proemina in lumenul ventriculat = trabecule cimmoase, dispuse sub forme unor benzi musculare nesistematizate ce se prind de perctele ventricular fic pe intreage lungime, fle doar prin intermediul extremité- {ilo museht papilari, in numar de trei, ce pre~ zintii 0 bazi mai cvazatd cu care se prind de fata intend a peretelui ventricular si un varl pe care se inseri cordaje tendinoase. Accstca traverseazi lumenul ventricular. pentru a se ataga de marginea liberi si de fafa inferioara a cuspidelor valvet tricuspide: - mugchiul papilar anterior, ce se inser’ pe peretele anterior si ale carui cordaje tendinoase se atageazd cel mai freevent pe cuspidele anterioar’ si posterioars; mugehiul papilar posterior, cc se inse- ra pe peretele postero-inferior si ale carui cordaje tendinoase se inser preponderent pe cuspidele posterioard $1 septal: mugchiul papilar septal, ce este cel mai slab reprezentat, fiind deseori inlocuit de citeva proeminente musculare nesistema- tizate. Cordajele acestura se insera pe toate cele trei euspide, ecle cc fixeazi cuspida septala fiind mai numeroase. Una dintre trabeculele carnoase septal este mai proeminenta in ventricul, poarté numele de trabeould intinde intre baza muschiului papilar anterior si peretele septal. Aceasta confine in grosimea sa ramura dreapta a fascicululut Hiss. in bitur- carea extremititii ouperioare a acestei trabecu le pe peretele septal se observa o proeminen- {4 miocardicd in banda, acoperiti de endoteliu, ce se intinde pana in apropierea ostiului arte- rei pulmonare gi poarti numele de creasti supraventriculara, Extremitatea inferioara a tra- beculei este conectati de baza _muschiului papilar anterior prin bandeleta moderatoare. Aceasta distribuie ramura dreapti a fasciculu lui Hiss catre muschiul papilar anterior. Cavitatea ventriculului drept este sistema- tizata de trabecula septomarginala, impreund cu mugchiul papilar anterior si cu marginea liber’ a cuspidel anterioare in doua compartimente: septo- marginal 91 sc 2. sa a = de rf ca se Figura 4. - Vedere dinspre sténga a raporturilor vasculare ‘complexe de la nivelul bifureaici arterei coronare sting Pensa sustine urechiusa sang. Trunchiul artere ppulmonare este depértat manual, Vena mare & inimii (Guloare albactr) a ae aaa sieste inerucisat primele artere le ale ventriculului stang (ramuri din artera interventriculara see })Ulterior se aga7l superficial de srtora

    S-ar putea să vă placă și