E C Matematica M St-Nat 2020 Bar 01-20

Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat naţional 2020
Proba E. c)
Matematică M_şt-nat
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 1
Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în limitele
punctajului indicat în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. b2  b1  q  6 , b3  b1  q 2  18 3p
b1  b2  b3  2  6  18  26 2p
2. f  x   g  x   x 2  3x  2  2 x  4  x 2  5 x  6  0 2p
Suma dintre abscisele punctelor de intersecție a graficelor celor două funcții este egală cu 5 3p
3. 4 x  9  6 x  x  x  10 x  9  0
2 2 3p
x  1 , care convine, x  9 , care nu convine 2p
4. Mulțimea A are 50 de elemente, deci sunt 50 de cazuri posibile 1p
În mulțimea A sunt 7 numere naturale, deci sunt 50  7  43 de cazuri favorabile 2p
nr. cazuri favorabile 43
p  2p
nr. cazuri posibile 50
5. Punctul M  2,3 este mijlocul laturii BC 2p
Ecuația medianei din A este y  3 3p
6.
 
4sin 2 x  4sin x cos x  cos2 x  4cos x sin x  4cos2 x  4  4 sin 2 x  cos2 x  cos2 x  4 3p

cos2 x  0 , de unde obținem x  2p
2
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1.a) x 3
det  A  x     x  x   3  3  3p
3 x
 x 2   9   x 2  9 , pentru orice număr real x 2p
b)  2020  x 3   2020  x 3   4040 6 
A2020  x  A2020  x      3p
 3 2020  x   3 2020  x   6 4040
 2020 3 
 2   2 A  2020  , pentru orice număr real x 2p
 3 2020 
 6 3   n  2n  9   12 6 
c)
 n 3  2  n
2
3  6
    2  
    3p
 3 n  3 2  n   3 6   6 n2  2n  9   6 12 
n 2  2n  3  0 și, cum n este număr natural, obținem n  3 2p
2.a) 2 2
N 33  31  33  31  3p
 64  8  2p
b) x  x  x 2 , x  x  x  x 3 , unde x  M 2p
 x 3
2
 300  x 2  100 și, cum x  M , obținem x  10 3p
Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 1

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
c) f  x  y   2020  x  y   2p
 2020 x   2020 y    f  x  2   f  y  2  f  x   f  y  , pentru orice x, y   ,0 3p
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

1.a)
f  x 

1 x2  5   x  2  2 x   3p
 
2
x2  5
5  4 x  x2  5  x  x  1
  , x
   
2 2 2p
x2  5 x2  5
b) 2
1
x2
lim f  x   lim 2  lim x 0
3p
x   x  x  5 x   5 
x 1  2 
 x 
Dreapta de ecuație y  0 este asimptotă orizontală spre  la graficul funcţiei f 2p
c) f   x   0  x  1 sau x  5 1p
x   , 1  f '  x   0 , deci f e descrescătoare pe  , 1 ; x   1,5  f '  x   0 , deci
2p
f e crescătoare pe  1,5 și x  5,    f '  x   0 , deci f e descrescătoare pe 5,  
1 1 1 1
Cum lim f  x   0 , f  1   , f  5  și lim f  x   0 , obținem   f  x   ,
x  2 10 x  2 10 2p
pentru orice număr real x
2.a) 1 3
' x  x  ln x  3 x
2
 ln x  x 2 1  3ln x 
F ' x    3     3p
 x  x6 x6
1  3ln x
  f  x  , pentru orice x   0,   , deci F este o primitivă a funcției f 2p
x4
b) e e ln x e
 f  x  dx  F  x   3  3p
1 1 x 1
ln e ln1 1
 3
 3
 2p
e 1 e3
c) e2 e2 2
ln x ln 2 x e
 x F  x  dx   dx  
2
3p
e e
x 2 e
ln 2 e2  ln 2 e 22  12 3
   2p
2 2 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 2
pentru lucrare.
1. a1  a3  2a2 2p
a1  a2  a3  3a2  3  2  6 3p
2. f  a   a 2  a 2  4a  4  0 3p
a2 2p
3. x  5 x  7   x  1
2 2
2p
3 x  6 , deci x  2 , care convine 3p
4. Mulțimea numerelor naturale de două cifre are 90 de elemente, deci sunt 90 de cazuri
2p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 9 numere divizibile cu 10 , deci sunt 9
2p
cazuri favorabile
nr. cazuri favorabile 9 1
p   1p
nr. cazuri posibile 90 10
5. m 5
 3p
3 3
m5 2p
6. sin x  cos x 2  sin x  cos x 2  sin 2 x  2sin x cos x  cos 2 x  sin 2 x  2sin x cos x  cos 2 x  2p
 
 2 sin 2 x  cos2 x  2  1  2 , pentru orice număr real x 3p

1.a) 4 6
det A   4   3  2   6   3p
2 3
 12  12  0 2p
b) M  x  M  y    I 2  xA  I 2  yA   I 2  xA  yA  xyAA 3p
Cum AA  A , obținem M  x  M  y   I 2   x  y  xy  A  M  x  y  xy  , pentru orice
2p
numere reale x și y
c) M  m  n  mn   M  6   m  n  mn  6 2p
 m  1 n  1  7
și, cum m și n sunt numere naturale, obținem perechile  6,0  sau  0,6  3p
2.a) x y  xy  x  y  1  1  2p
 x  y  1   y  1  1   x  1 y  1  1 , pentru orice numere reale x și y 3p
b) x x   x  1  1 , de unde obținem  x  1  4
2 2
2p
x   1,3 3p
c) 1 x  1 , unde x este număr real 2p
1n 2n 3n 2020n  1  2n 3n 
2020n  1 , pentru orice număr natural nenul n 3p

Pagina 1 din 2
1.a) f   x   x ' e  ln x  '  3p
1 xe
1 e 
 , x   0,   2p
x x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul  a, f  a   este paralelă cu dreapta de ecuație
3p
y  x  f ' a   1
ae
 1  a  e  a  e  0 , ceea ce este imposibil, deci graficul funcției f nu admite în
a 2p
niciun punct o tangentă paralelă cu dreapta de ecuație y  x
c) f   x   0 , pentru orice x   0, e   f este strict descrescătoare pe  0,e  și f '  x   0 ,
2p
pentru orice x   e,    f este strict crescătoare pe  e,  
e x  x e  0  f  x   0 și, cum f  e   0 , ecuația e x  x e  0 are exact o soluție în  0,   3p
2.a) 3
f  x 3
 x3 2
3
 ex dx   x  x  2  dx  
 3
 x 
0
 3p
0 0  
 9  9  0  18 2p
b) 1 1 1 1
   
f  x  dx   x 2  2 x e x dx  x 2  2 x e x  0
   2 x  2  e x dx  2p
0 0 0
1 1
 3e   2 x  2  e x   2e x dx  3e  4e  2  2e  2  e 3p
0 0
c) n
 x  1 e x n n 1 n 2  2n
 f  x dx  
x 2

x 1
2 x
dx 
1
2
ln x 
2
 2 x
1

 ln
2 3
3p
1 1
1 n2  2n 3ln 2
ln   n2  2n  24  0 și, cum n este număr natural nenul, obținem n  4 2p
2 3 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 3
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice  bn  este q  2 3p
n 1
b3  1  22  4 2p
2. 3x  1  7  x  2 2p
Cum x este număr natural, obținem x  0 sau x  1 3p
3. x2  8   x  2
2
2p
x  1 , care convine 3p
4. 4!
C42   3p
2!  2!
6 2p
5. m AB  1 , mCD  1  a , unde a este număr real 2p
m AB  mCD  1  a  1  a  0 3p
6. AB 1 10
cos B    3p
BC 2 BC
BC  20 2p
1.a)  2 1 2 1
A 1     det  A 1    2  3  2 1  3p
 2 3 2 3
624 2p
b)  1  x  y  xy  2 xy y  xy  x  2 xy 
A x  A y     2p
 2 x  2 xy  2 y  4 xy 2 xy  1  2 x  2 y  4 xy 
1   x  y  3xy  x  y  3xy 
   A  x  y  3xy  , pentru orice numere reale x și y 3p
 2  x  y  3xy  1  2  x  y  3xy  
c) A  a  a  3a  a   A  5   3a 2  2a  5  0 3p
5
a sau a  1 2p
3
2.a) x  y   xy  5 x  5 y  25  5  3p
  x  y  5   5  y  5   5    x  5  y  5   5 , pentru orice numere reale x și y 2p
b)   x  5   5  x   x  5  x  4   0
2
3p
x   4,5 2p
c) x  5  x și 5  y  y , unde x și y sunt numere reale 2p
1 2  3  4  5   
 2019  2020  1 2  3  4  5  6   2019  2020 
3p
 5  6   2019  2020  5

Pagina 1 din 2

1.a) f   x   2  x  2  e x   x  2  e  x   1 
2
3p
 
  x 2  2 x e x   x  x  2  e x , x  2p
b)
lim f  x   lim  x  2  e x  lim
2  x  2 2  lim0
2  x  2
 lim
2
3p
x  x x x x x e x x
e e
c) f   x   0 , pentru orice x   2,0  f este crescătoare pe  2,0 și f '  x   0 , pentru orice
x   0,    f este descrescătoare pe 0,   și, cum f  0   4 , obținem f  x   4 , 3p
pentru orice x   2,  
x, y   2,    0  f  x   4 și 0  f  y   4  0  f  x  f  y   16  0  f  x  f  y   4 ,,
 x  2  y  2  2p
de unde obținem 0   4 , pentru orice x, y   2,  
e x y
2.a) 1 1
1 x4 1
 ex f  x  dx   x 3
dx   3p
0 0
4 0
1 1
 0 2p
4 4
b) 2 2 2
1
 x2 f  x  dx   xe x dx   x  1 e x  3p
1 1 1
 e2 2p
c) F:  este o primitivă a funcției f , deci F   x   f  x   F ''  x   x 2  x  3 e x , x  2p
F " x   0 , pentru orice x   , 3 , F " x   0 , pentru orice x   3,0  și pentru orice
3p
x   0,   , deci funcția F are un singur punct de inflexiune

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 4
pentru lucrare.
1. b62  b5b7  36  3b7 3p
b7  12 2p
2. a  20  a  a  a  20  0
2 2 3p
a  4 sau a  5 2p
3. 5 x  53 x  x  3 x  4 x  0 3p
x0 2p
4. Cifra unităților se poate alege în 3 moduri 2p
Pentru fiecare alegere a cifrei unităților, cifra zecilor se poate alege în câte 5 moduri, deci
sunt 5  3  15 numere impare de două cifre distincte, cu cifrele elemente ale mulțimii 3p
1, 2,3, 4,5,6
5. AO  BO  CO și O  AC , deci ABC este dreptunghic în B 2p
Coordonatele ortocentrului triunghiului ABC sunt x  0 , y  1 3p
6.   
tg x  3 și x   0,   x  2p
 2 3
2 1
cos 2 x  cos  3p
3 2
1.a)  1 1 1 1
M 1  A  B     det  M 1    11  11  3p
 1 1 1 1
 11  0 2p
b) M  x  M  y   AA  yAB  xBA  xyBB , M  y  M  x   AA  xAB  yBA  yxBB 2p
Cum AB  A și BA  B , obținem yA  xB  xA  yB   x  y  A   x  y  B  x  y 3p
c) m  1  n  n  mn  m  1
2 2
2p
Cum m și n sunt numere întregi, obținem  m, n    0, 1 sau  m, n    0,1 3p
2.a) 1 1
x y  7 xy  x  y    3p
7 7
 1  1 1  1  1 1 2p
 7 x  y     y     7  x   y    , pentru orice numere reale x și y
 7  7 7  7  7 7
b) 2 2
 1 1  1 36 1 6 1 6
7 x     5   x     x    sau x   3p
 7 7  7 49 7 7 7 7
5
x  1 sau x  2p
7

Pagina 1 din 2
c) 1 3
De exemplu, a  și b  2p
7 7
 1  1  1 2 4 1
a b  7  a   b     7     1 3p
 7  7 7 7 7 7
1.a) 1 2 x  2  x  1
f  x 
  3p
x x2
x  2x  2x  2 x  2
  2 , x   0,   2p
x2 x
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul  a, f  a   este paralelă cu dreapta de ecuație
3p
y   x  f '  a   1
a2
2
 1  a 2  a  2  0  a  2 , care nu convine sau a  1 , care convine 2p
a
c) f '  x   0 , pentru orice x   0, 2   f este strict descrescătoare pe  0, 2  2p
    
0 1  2  f    f 1 și, cum f 1  0 , obținem f    0 3p
2 2 2
2.a) e e e
 f '  x  dx  f  x   ln x  3p
1 1 1
 ln e  ln1  1 2p
b) f  x
e 2 e
1 2 ln 3 x e
 x dx  x ln x dx 
3 1
 3p
1 1
1
 2p
3
c) p p p p x2 1
x2 p2 p2 1
 x f  x  dx   x ln x dx  2
ln x    dx 
1 1 2 x 2
ln p  
4 4
3p
1 1
2 2
p p 1 p2 3
ln p    ln p  și, cum p  1 , obținem p  2 2p
2 4 4 2 4

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 5
pentru lucrare.
1.  0, 2 10  1 0, 2 10  1   2  1 2  1  3p
 1 3  3 2p
2. x2  2  x  x2  x  2  0 3p
x  1 sau x  2 2p
3. 4  6  x   x  14  24  4 x  x  14  5 x  10 3p
1p
posibile
În mulțimea numerelor naturale de două cifre sunt 7 numere care au cifra zecilor cu 2 mai
2p
mică decât cifra unităților, deci sunt 7 cazuri favorabile
p  2p
5. u  v   a  2 i   a  2 j 3p
a  2 2p
6. 2
   3 4
Cum sin 2 x  cos 2 x  1 și x   0,  , obținem cos x  1     3p
 2 5 5
sin x 3 5 3
tg x     2p
cos x 5 4 4
1.a)  1 0 0 1 0 0
 
A  0    2 1 0   det  A  0    2 1 0  3p
 3 1 1  3 1 1
 
1 0  0  0  0  0 1 2p
b)  x  y 1

 2 x  y  z  4 și det  A  1   1  0 , deci sistemul de ecuații admite soluție unică 2p
 3 x  y  z  1

x  5 , y  6 , z  20 3p
c)  1 p 0
 
A  p    2 1 p   det  A  p    3 p 2  p  1 , unde p este număr rațional 2p
 3 1 1 
 
1  13 1  13
3 p 2  p  1  0  p    sau p    , deci, pentru orice număr
6 6 3p
rațional p , det  A  p    0 , adică matricea A  p  este inversabilă
2.a) x  y  xy  101x  101 y  10201  101  x  y  101  101 y  101  101  3p
  x  101 y  101  101 , pentru orice numere reale x şi y 2p

Pagina 1 din 2
b) Elementul neutru al legii „  ” este e  102 2p
x  x  x  x  102   x  101  1 , de unde obținem x  100 sau x  102
2
3p
c) x  y  202   x  101 y  101  101  202   x  101 y  101  101 2p
Cum x și y sunt numere întregi cu x  y și 101 este număr prim, obținem x  0 și y  100
3p
sau x  102 și y  202
1.a) f ' x   ex  1, x  3p
Panta tangentei la graficul funcției f în punctul de abscisă x  0 , situat pe graficul funcției
2p
f este egală cu f '  0   e0  1  0
b) f ''  x   e x , x  2p
f ''  x   0 , pentru orice număr real x , deci funcția f este convexă pe 3p
c) f  x  0  x  0 1p
f   x   0 , pentru orice x   ,0  f este descrescătoare pe  ,0 , f   x   0 , pentru
orice x   0,    f este crescătoare pe  0,   și, cum f  0   4 , obținem f  x   4 , 2p
pentru orice x 
f   x   4 , deci e  x   x  1 , de unde e x 1  x   1 , pentru orice număr real x 2p
2.a) 3 3
 x2  4 4  3
 4 x2 3
  f  x    dx    x x  
 dx  xdx   3p
1
x  1   1
2 1
9 1
  4 2p
2 2
b) 6 6 6
2
 f  x  x2  4
dx 
2x
dx  ln x
2
 4
2
 3p
2 2
 ln 40  ln 8  ln 5 2p
c) e e
x 
e 2 ' e ex
 4 x2 e2 x2 e e2  1
  f  x   ln xdx   xln xdx    2  ln xdx  ln x  2 2  4 1 4
dx  3p
1
x  1 1   2 1 1
e2  1 e2  1
 , deci a  4 2p
4 a

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 6
pentru lucrare.
1.
a1  a2  a3  a4  a5 
 2a1  4r   5   2  5  4  2   5  3p
2 2
 45 2p
2.   a  4  a  1   a  2 
2 2
2p
  0  a \ 2 3p
3. 3
x2  x  2  2  x2  x  6  0 3p
x  3 sau x  2 2p
4. 4! 4!
2C43  3 A42  2   3  2p
3! 4  3!  4  2 !
 2  4  3  4  3  8  36  28 3p
5. 1 a
 2  a 2  2a  1  0 3p
2 a 1
a 1 2p
6. AB  BC  sin B 8  8  sin B
ABC   16  3p
2 2
1
sin B  și, cum triunghiul ABC este ascuțitunghic, obținem că unghiul B are măsura de 30 2p
2
1.a) 0 1
det A   0  0  1 1  3p
1 0
 0  1  1 2p
b) 1 0
A A     I2 2p
0 1
M  x, y  M a, b   xI2  yAaI2  bA  xaI2  xbA  yaA  ybA  A   xa  yb I 2   xb  ya  A 
3p
 M  xa  yb, xb  ya pentru orice numere reale a , b , x și y
c) x y
det  M  x, y     x 2  y 2 , pentru orice numere reale x și y , deci  x  y  x  y   4 1p
y x
   
M  x, y   M  x, y   M x 2  y 2 , 2 xy  2 x 2  y 2  2 xy  8 , deci  x  y   4
2
2p
x  y  x  y  2 sau x  y  x  y  2 , deci perechile sunt  2,0  sau  2,0  2p
2.a) 2 1  3  2 1  3  1  2 3  2  3  2  3  2  3 2p
 2 1   2 3   2 1  2  1  2    2  3  2  3  2   1  3  1  3  1  3  2 1  3  3p
b) x x  x  2 x  2 și x  x  2 x  1 , pentru orice număr real x
2 2p
 
x x
3x x
 32  x x  2   x  x   x 2  2 x  0 , deci x  2 sau x  0 3p
Pagina 1 din 2
c)  x  1   2 y  1  2  x  2 y  3 și  x  y  4  10  x  y  4 3p
Obținem x  5 , y  1 2p
1.a)
lim f  x   lim  5 x  3  2 ,
x 1 x 1 x 1 x 1

lim f  x   lim x 2  x  x 2  3  2  și f 1  2 , deci
x 1 x1 x 1 x 1 3p
lim f  x   f 1 , de unde obținem că f este continuă în x  1
x 1
Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

b) x
f ' x   2x  1  , x  1,   2p
x2  3
Tangenta la graficul funcției f în punctul A a, f  a    are panta egală cu f 'a și, cum
f '  a   0 , pentru orice a  1,   , obținem că f 'a  0 , deci tangenta la graficul funcției 3p
f în punctul A nu este paralelă cu axa Ox , pentru orice a  1,  
c)
, x  1,  
3
f ''  x   2 
 x2  3  x2  3
2p
f ''  x   0 , pentru orice x  1,   , de unde obținem că funcția f este convexă pe 1,   3p
2.a) 1
f ' x  1  3p
2 x
x  2x
  g  x  , pentru orice x   0,    , deci funcția f este o primitivă a funcţiei g 2p
2x
b) 4 4
 g  x  dx  f  x   f  4   f 1  3p
1 1
 73 4 2p
c) m m
 
1 2 m 1
 f  x   g  x  dx   f  x   f '  x  dx  f  x   f 2  m   f 2 1 3p
1 1
2 1 2
f 2  m   9  40  f  m   7 , care nu convine sau f  m   7 , de unde obținem m  4 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 7
pentru lucrare.
1. Rația progresiei geometrice  bn  este q  2 2p
n 1
S5 

b1 q5  1   1  25  1  31 3p
q 1 2 1
2. f  x   0  3x 2  11x  6  0 2p
2 
  49 , deci x   ,3  3p
3 
3. 1 x 1 x 1
lg  1   3p
7x 7  x 10
1
x  , care convine 2p
3
4. n  n  1
n  6  n 2  n  12  0 3p
2
Cum n este număr natural, n  2 , obținem n  3 2p
5.

A 2a  1, a 2
d  a 2
 2a  1  4 2p
a 2  2a  3  0 , deci a  1 sau a  3 3p
6. 2
 12 
cos 2 x  1  2sin 2 x  1  2     2p
 13 
144 119
 1 2   3p
169 169
1.a) 1 1 2  1 1 2
 
A 1  1 2 1   det  A 1   1 2 1  2p
1 1 1 
  1 1 1
 2   2   1  4  1  1  9 3p
b)  2  2a 3 3 
 
B  a   A  a   A a    a  1 6 3  , pentru orice număr real a 3p
 2a  1 a  1 2a  2
 
Suma elementelor matricei B a este egală cu 0 , deci nu depinde de numărul real a 2p
c)  x  y  2z  1

Pentru a  2 , sistemul devine  x  2 y  z  2 2p
 2 x  y  z  3

Adunând cele trei ecuații ale sistemului  x  y  2 z    x  2 y  z    2 x  y  z   1  2  3 ,
3p
obținem 0  6 , fals, deci sistemul de ecuații este incompatibil
Pagina 1 din 2
2.a)  1 1   1 1  m   1  1  3p
 1  m  0  1 , pentru orice număr real m 2p
b) x  y  xy  mx  my  m  m  2 2
2p
 x  y  m   m  y  m   m 2   x  m  y  m   m 2 , pentru orice numere reale x , y și m 3p
c)
5x  15x1  1  1  1  5x  1  0 sau 5 x1
1  0 2p
x  0 sau x  1 3p
1.a)  1 ' 1  1 
3
1
f ' x   2  x 2   2  2     x 2  2  3p
  x  2 x
 
1 1 1 x
  2
, x   0,  
 2p
x x x2
x
b)  2 1
lim f  x   lim   0 3p
x x  x x
c) f ' x  1 x 1 x
lim  lim 2  lim 
x1 x  1 x1 x  x  1 x1 x 2
x 1 x 1    3p
1 1
 lim 
x 1 x 2
 x 1  2 2p
2.a) 1
F ' x   e x  4 , x   0,   3p
x
F este primitivă a funcției f  F '  x   f  x  , pentru orice x   0,   , deci m  4 2p
b) e e
 f  x  dx  F  x   F  e   F 1  3p
1 1
 ee  3e  3 2p
c) 2 2 2 2
 x f  x  dx  x
1
 x  
  e x
 dx  1  xe x
dx  
x   x 1 e x
1

  3p
1 1 1
 2  e2  1  e2  1 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 8
pentru lucrare.
1. 1 63 1
 log 2 63  log 2 7    log 2   2p
log 2 3 7 log 2 3
1 1
 log 2 32   2log 2 3  2 3p
log 2 3 log 2 3
2.   m 2  4m , deci ecuația nu are soluții reale  m 2  4m  0 3p
m   4,0  2p
3.
3x  20  34  x 2  16
2
3p
x  4 sau x  4 2p
4. Mulțimea numerelor naturale de o cifră are 10 elemente, deci sunt 10 cazuri posibile 2p
n!  n  n  1  n  2 sau n  3 , deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p   1p
5. AB  4 i  4 j și OC  a i  b j , unde C  a, b  , deci a i  b j  4 i  4 j 3p
a4, b4 2p
6. Cum triunghiul este dreptunghic, 2a  1  a  1 și 2a  1  2a   2a  1   2a    a  1 , deci
2 2 2
2p
a 2  6a  0
Cum a este număr real, a  1 , obținem a  6 3p
1.a) 1 0 1 1 0 1
 
A  e    0 e 0   det  A  e    0 e 0  2p
0 0 1
  0 0 1
e00000e 3p
b) 1 0 2ln a 
 
A a   A a    0 a2 0   det  A  a   A  a    a 2 , pentru orice a   0,   3p
0 0 1 
 
1 0 ln a 2
    0
det A a 2 a2 0  a 2  det  A  a   A  a   , pentru orice a   0,   2p
0 0 1

Pagina 1 din 2
c)  2 0 ln ab  1 0 ln ab
   
Aa  Ab   0 a  b 0  , A a  A b   0 ab 0  , pentru orice a, b   0,   3p
0 0 2  0 0 1 
 
 2 0 ln ab  2 0 2ln ab
   
0 a  b 0    0 2ab 0   ab  1 și a  b  2 , de unde obținem a  1 și b  1 2p
0 0 2   0 0 2 

2.a) 2 1  3  2 1  3 2  
2 1  6  2  2p
3 2 63 2 6 2  2 3p
b) x y  3xy  3 2 x  3 2 y  6  2  2p
     
 3x y  2  3 2 y  2  2  3 x  2 y  2  2 , pentru orice numere reale x și y  3p
c) x 2 2, 2 y  2 , unde x și y sunt numere reale 2p
4 5 6 2020   4 5  7 2020  7 2020 
   2  2   2 3p
1 2 3 2017   1 2  
 4 2017  4 2017 
 
1.a) x2  x  1
lim f  x   lim 2 x  3x  4  1 , lim f  x   lim 1 și f 1  1 , deci
x 1 x 1 x 1 x 1 x2
x 1 x1 x 1 x 1 3p
lim f  x   f 1 , de unde obținem că f este continuă în x  1
x 1
Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

b) x   ,1  f  x   2 x  3x  4 , deci f '  x   2 x ln 2  3x ln 3 3p
f '  x   0 , pentru orice x   ,1 , deci funcția f este crescătoare pe  ,1 2p
c) f este crescătoare pe  ,1 și continuă în x  1 , deci f  x   f 1 și, cum f 1  1 ,
2p
obținem f  x   1 , pentru orice x   ,1
x2
x  1,    f '  x  
, deci f '  x   0 , pentru orice x  1, 2  și f '  x   0 , pentru
x3
orice x  2,   și, cum f este continuă, f 1  1 și lim f  x   1 , obținem f  x   1 , 3p
x 
pentru orice x  1,  
2.a) 1 1 1
  x  1 x  3 f  x  dx    2 x  4  dx   x  4 x  
2
3p
0 0 0
1 4  0  5 2p
b) 2 2 2
 f  x  dx  
2x  4
x2  4 x  3

dx  ln x 2  4 x  3 0 2p
0 0
 ln15  ln 3  ln 5 3p
c)
F '  x   f  x  , x   1,   , deci F ''  x  

2 x  4 x  5
2
 , x   1,  
3p
 
2
x2  4 x  3
F ''  x   0 , pentru orice x   1,   , deci orice primitivă F a funcției f este concavă 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 9
pentru lucrare.
1. log 16  log 24  4 2p
2 2
3
Cum 3 125  53  5 , obținem că log 2 16  3 125 3p
2.    a  2   4  2a  1  a 2  4a , unde a este număr real
2
2p
Graficul funcției f este tangent axei Ox    0 , deci a  0 sau a  4 3p
3. x 2  x  2  3x  5  x 2  4 x  3  0 3p
x  1 sau x  3 2p
4. C41  4 , A42  12 și A52  20 3p
4  20
12  , deci C41 , A42 și A52 sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice 2p
2
5. a 1 a 1
mAB  , mBC  , unde a este număr real 2p
2 3
A , B și C sunt coliniare  m AB  mBC  3a  3  2a  2 , deci a  5 3p
6. 1
sin P  2p
2
MN
2R   R  16 3p
sin P
1.a) 1 1 1 1 1 1
 
A 1  1 1 1  det  A 1   1 1 1  2p
1 1 1  1 1 1
 
 1  1   1  1  1  1  4 3p
b)
 
det  A  a    a a 2  3 , pentru orice număr real a 2p
Matricea A  a  este inversabilă  det  A  a    0 , deci a  

3p
c)  x0  ax0  x0  a

Dacă  x0 , y0 , z0  este soluție și x0  y0  z0 , atunci  x0  x0  ax0  1 , unde a este număr
ax  x  x  1 2p
 0 0 0
real
Obținem ax0  1 și ax0  1 , ceea ce este imposibil 3p
2.a)
2020   2020   3 20203   2020   8  20203  20203  8 
3 3
3p
38 2 2p
b) 3
x  e  x , pentru orice număr real x , deci x3  e3  8  x  x3  e3  8  x3  e  2 3p
Cum  2   x  3  2   x3  8  x3  x , pentru orice număr real x , obținem că e  2

3 3
2p
este elementul neutru al legii de compoziție „  ”
Pagina 1 din 2
  8 x  y 88
c) 3
f  x  y   x  y  8 
3 3
x3  y 3  8 3 3
2p
 x3  8  y 3  8  f  x   f  y  , pentru orice numere reale x și y , deci f este morfism de

3p
la grupul  , la grupul  ,
1.a)  
 x x   1 1 
lim  x f  x    lim     lim    3p
x  x   x  2 x  4  x  1  2 1  4 
 x x
11  2 2p
b) 1 1
f ' x     , x   2,   3p
 x  2   x  4 2
2
f '  x   0 , pentru orice x   2,   , deci f este descrescătoare pe  2,   2p

c) 4
f este continuă, f este descrescătoare pe  1,   , f  1  și lim f  x   0 , deci
3 x 
3p
 4
f  x    0,  , pentru orice x   1,  
 3
f  x   , deci f  x   1  x 2  4 x  2  0 și, cum x   1,   , obținem x  2  2 2p
2.a) 2 2 2
x 1
 f  x
dx   e x dx  e x 
0
3p
0 0
 e 2  e0  e 2  1 2p
b) 1 1
 
1
 e f  x  dx    x  1 e dx  x  1 e
2
3x 2 x 2 x
 3p
0 0 0
 2e  e0  2e  1 2p
c) f  x a
f  x b
f  x c
f  x
 e x , x  0,   1   dx  e a , 1   dx  eb , 1   dx  ec 3p
x 1 0
x 1 0
x 1 0
x 1
 
2
e  a , e b și e c sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice  eb  e a  ec ,
2p
deci e 2b  e  a c , de unde obținem 2b  a  c , adică a , b și c sunt termeni consecutivi ai
unei progresii aritmetice

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 10
pentru lucrare.
1. 32   a  1 a  7   a 2  6a  16  0 3p
Cum a este număr real, a  1 , obținem a  2 2p
2. f  x  g  x  x  6  x  3  x  x  3  0
2 2
3p
Cum   0 , suma absciselor punctelor de intersecție a graficelor funcțiilor f și g este  1 2p
3. x
 2

3 3 1  8  3  1 x
3p
x0 2p
4. Mulțimea A are 8 elemente, deci sunt 8 cazuri posibile 2p
n  n  1
 3n  n  n  7   0 și, cum n  A , obținem n  2,3, 4,5,6,7 , deci sunt 6 cazuri
2 2p
favorabile
p   1p
5. 4 m
  m 2  2m  8  0 2p
m2 2
m  2 sau m  4 , care convin 3p
6. 1
cos A  și BC 2  AB 2  AC 2  2  AB  AC  cos A , deci BC  21 3p
2
PABC  AB  BC  AC  9  21 2p
1.a)
 
 m2  1  4  1 m2  4

 1  1  0  3p
 m  1  1  m  2

m2 2p
b)  m2  1 m 4 
 
Matricea sistemului de ecuații este A   1 1 1  și det A    m  7  m  2  , pentru
 m 3p
3 1
 
orice număr real m
Sistemul de ecuații admite soluție unică  det A  0 , deci m  \ 7, 2 2p
c)  1 m3 m2
m  \ 7, 2  det A  0 și sistemul de ecuații are soluția unică  , ,  3p
m7 m7 m7
1 m3 m2
Cum m  \ 7, 2 , numerele ,  și sunt întregi  m  8 sau m  6 2p
m7 m7 m7
Pagina 1 din 2
2.a)

x y  11xy  x  y  1  1  11x y  1  y  1  1 
11 11 11 11 11    3p
  11 11 11  11 11  
 y  1 11x  1  1  11 x  1 y  1  1 , pentru orice numere reale x și y 2p
11 x  1   
b) 2 2
 1  8  x 1  9 3p
11 11 11 11 121
x   4 sau x  2 2p
11 11
c)  1 1  2 1  3 1  4 1 1 10 9 8 1 1
a  113  1     1     1     1      113 1     720  3p
 11 11  11 11  11 11  11 11 11 11 11 11 11 11
1
719  720   720 , deci partea întreagă a numărului a este egală cu 719 2p
11
1.a) 2 3 '
f  x   x 2  x   3p
3 
 
1
 2  3 x 2  1  x  1 , x   0,   2p
3 2
b) f ' 1  0 , f 1   1 2p
3
Ecuația tangentei este y  f 1  f ' 1 x  1 , adică y   1 3p
3
c) f ' 1  0 , f '  x   0 , pentru orice x   0,1  f este descrescătoare pe  0,1 și f '  x   0 ,
2p
pentru orice x  1,    f este crescătoare pe 1,  
Pentru orice x   0,   , f  x   f 1 

2
3
1

x x  x   , de unde obținem x 2 x  3  1
3
 3p
2.a) 4
g  x   x3 , x   1,   , deci G  x   x  c , unde c  3p
4
4
Cum G  0   2020 , obținem c  2020 , deci G  x   x  2020 2p
4
b) 1 1 1 1
 1 
 f1  x  dx   x  1 dx   1  x  1  dx   x  ln  x  1  0 
x
3p
0 0 0
 1  ln 2 2p
c) n
f n  x   nx  x n , pentru orice număr natural nenul n și orice x   0,1 3p
x 1
1 1 1 1
 f n  x  dx   x dx și, cum  x dx  1 , obținem

n n
 fn  x  dx  n  1 , pentru orice număr
1
n 1 2p
0 0 0 0
natural nenul n

Pagina 2 din 2
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Proba E. c)
Test 11
pentru lucrare.
1.
 3 4  3 2  1  log2  3 2  1  0  log2  3 4  3 2  1 3 2  1  0
log 2 3p
Cum  3 4  3 2  1 3 2  1   3 2   1  1 , obținem că log 2   3 4  3 2  1 3 2  1   0

3
2p
2. f  x   f   x   2020  2 x  a  2    x   a  2020 3p
2a  2020 , deci a  1010 2p
3.
3
3

3x  x  4  32 x  4  3x  3  0  3x  1 3x  3  0   3p
x  0 sau x  1 2p
2p
posibile
Numerele naturale cuprinse între 122 și 170 sunt 12 și 13 , deci sunt 2 cazuri favorabile 2p
p   1p
5.
 
AB  2 BD  3DA  AB  BD  DA  BD  2 DA  0  BD  DA  DA  BA  DA  3p
 
  AB  AD   AC  CA 2p
6. 22  32  42 1
Considerăm ABC cu AB  2 , AC  3 și BC  4  cos A   3p
2 23 4
cos A  0 , deci unghiul A este obtuz 2p
1.a) 3 13
det A   3   4   13   1  1 2p
1 4
4 13
det  A  I 2    4   3  13   1  1 , deci det  A  I 2   det A 3p
1 3
b)  4 13  1 0
A A    , A A A     I2 3p
1 3  0 1
aI 2  I 2 , deci a  1 2p
c) 3 m 13
det  A  mI 2    m2  m  1 , pentru orice număr natural m 3p
1 4  m
m 2  m  1  n 2  n  1   m  n  m  n  1  0 și, cum m și n sunt numere naturale, m  n ,
2p
obținem m  n  1 , deci perechile sunt 1,0  și  0,1

Pagina 1 din 2
2.a) 1
x
1 2
x   2p
2 1 x  1  2 x  1
2 2
1
x
 2  x , pentru orice x  M 3p
1
2
b) xy yx
x y   2p
1  x  y  2 xy 1  y  x  2 yx
 y x , pentru orice x, y   0,1 , deci legea de compoziție „ ” este comutativă 3p
c) x y

f  x f  y x 1 y 1
f  x f  y    3p
1  f  x  f  y  2 f  x f  y  1  x  y  2  xy
x 1 y 1  x  1 y  1
xy xy
   f  xy  , pentru orice x, y   0,   2p
xy  x  y  1  xy  x  yx  y  2 xy xy  1
1.a)
f ' x 
 e x  1 e x   e x  x  e x
 3p
e2 x

 ex  1  ex  x  ex 1  x
 , x 2p
e2 x ex
b) Tangenta la graficul funcției f în punctul A 1, f 1  are panta f ' 1  0 2p
Cum lim f  x   1 , dreapta de ecuație y  1 este asimptota orizontală spre  la graficul
x  
funcției f și panta ei este 0 , deci tangenta la graficul funcției f în punctul A 1, f 1  și 3p
asimptota orizontală spre  la graficul funcției f sunt paralele
c) f '  x   1  x  e  x  f ''  x    x  2  e  x , deci g  x    x  2  e  x , x  3p
g '  x    3  x  e x , x  , deci g '  x   g  x    3  x  e x   x  2  e  x  e  x 

1
, pentru
ex 2p
orice număr real x
2.a) 1 1 1
     
 2x 1 
x 2  1 f  x  dx   x 2  1  4 x  2  2  dx   4 x  2 x  1 dx 
3
2p
0 0  x 1 x 1 0
1

 x4  x2  x  0 111 0  3 3p
b)
 
1 1 1

 2x
f  x  dx    4 x  2  2
1 
 dx  2 x  ln x  1  arctg x 
x 1 x 1
2 2
  3p
0 0 0

 2  ln 2  arctg1  0  ln1  arctg 0  2  ln 2  2p
4
c) e e e e
 2x  1 
  f  x   x2  1  ln x dx   4 x ln x dx  2 x ln x 1   2 x dx  2e  e  1  e  1
2 2 2 2
2p
1 1 1
e 2  1  e 2  a , deci a  1 3p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 12
pentru lucrare.
1. a1  a3  2a2 , deci a1  2a2  a3  4a2 3p
a2  1 2p
2. 1 1 1 58
f  3  32  3  6  18 , f      6  2p
 3 9 3 9
1 58
f  3  f    18   116 , care este număr natural 3p
 3 9
3. log5   4  x  24  x    3   4  x  24  x   125  x 2  28 x  29  0 3p
x  1 , care convine, sau x  29 , care nu convine 2p
4. n  n  1
Mulțimea are Cn2  submulțimi cu două elemente, unde n este numărul de elemente
2
3p
n  n  1
ale mulțimii, n  , n  2 , deci  45 , de unde obținem n 2  n  90  0
2
Cum n este număr natural, n  2 , obținem n  10 2p
5. u  v   a  1 i  4 j , 3v  3i  3 j 2p
a 1 4
Vectorii u  v și 3v sunt coliniari, deci   , de unde obținem a  3 3p
3 3
6. 68
Triunghiul are ipotenuza egală cu 10 și aria S   24 2p
2
S 24
r  2 3p
p 12
1.a)  5 10  5 10
A 0     det  A  0     2p
 2 4  2 4
 5   4   10   2   0 3p
b)  5  10a  a2 10  20a 
A  a  A a     , pentru orice număr real a 3p
 2  4a    2
 4 8a a 
 5  10a  a2 10  20a   5 10 
  a0
2   2 4
2p
 2  4a     
 4 8a a 
c)  3 
 6 10  1   5
A1     det  A  1  2  0 , deci A   1 este inversabilă și  A  1 

2
 3p
 2 3
 1 3
5 
1 5
X   A  1   A  0  , de unde obținem X   2 2p
 
 1 2 
Pagina 1 din 2
2.a) 5 8  3 5  2  8  1  3p
 15  16  1  0 2p
b) 3  2020 x  2  2020 x  1  2  2020 x  1 2p
x0 3p
c) De exemplu, pentru m  2k  1 și n  3k  1 , unde k  , obținem m  n   2k  1   3k  1  3p
 3  2k  1  2  3k  1  1  6k  3  6k  2  1  0 , deci există o infinitate de perechi  m, n 
2p
de numere întregi pentru care m  n  0
1.a) 1  x 
f ' x   1    3p

x  x2  1  x2  1 
1 x2  1  x 1
   , x 2p
x  x2  1 x2  1 x2  1
b)
Tangenta la graficul funcţiei f în punctul A  a , f  a   are panta f '  a  
1
2p
a2  1
Tangenta la graficul funcţiei f în punctul B   a , f  a   are panta f '  a  

1
și,
a 1 2
3p
cum, pentru orice număr real nenul a , f '   a   f '  a  , obținem că tangentele la graficul
funcţiei f în punctele A  a , f  a   și B   a , f  a   sunt paralele
   
c)
 x2  1  x
f  x  f  x  ln x  x2  1  ln   x   x2  1  ln  2ln x2  1  x  2 f  x  ,
  x 1  x
2 3p
f  x  f  x 2 f  x f ' x  x
lim  lim  2 lim  2 lim 2 2p
x  ln x x ln x x   ln x  ' x x 2  1
2.a) 1 1
  x  2ln  2 x  1  2ln  2 x  1  dx   x dx  2p
0 0
x2 1 1
  3p
2 0 2
b) 1 1 1
x2 1
 f  x  dx    x  2ln  2 x  1  dx     2 x  1 ' ln  2 x  1 dx  3p
0 0
2 0 0
1 1 1 1 3
   2 x  1 ln  2 x  1   2 dx   3ln 3  2  3ln 3  2p
2 0 0 2 2
c) F '  x   f  x   0 , pentru orice x  0,   , deci funcția F este crescătoare pe  0,   3p
16  16 
Cum   3, 2  , obținem F    F   2p
5  5

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 13
pentru lucrare.
1. 1  2i 12  22
z    3p
1  2i 12   2 
2
5
 1 2p
5
2. x x
     1   1 
x x
f  x  2 1  2 1      3p
 2 1  2 1
   
x x
 2 1  2  1  f  x  , pentru orice număr real x , deci funcția f este pară 2p
3. x  2  x2  x2  x  2  0 3p
x  1 , care nu convine, sau x  2 , care convine 2p
2p
posibile
Numerele naturale de două cifre care au ambele cifre divizibile cu 3 sunt ab cu a  3,6,9
2p
și b  0,3,6,9 , deci sunt 12 cazuri favorabile
p   1p
5. Perpendiculara din A pe BC este și mediatoarea lui BC , deci coordonatele centrului cercului
 y  3x  1 3p
circumscris triunghiului ABC sunt soluțiile sistemului 
2 y  x  7
x 1, y  4 2p
6. cos   x    cos x , sin   x   sin x 2p
  
 sin x cos x  sin x cos x  1  2sin x cos x  1  sin 2 x  1 și, cum x   0,  , obținem x  3p
 2 4
1.a)  1 ln a 
A a      1  1  0  ln a  2p
0 1 
 1  0  1 , pentru orice a   0,   3p
b)  1 ln a  ln b 
Aa   Ab    3p
0 1 
 1 ln     A ab , pentru orice a, b  0, 
ab
      2p
0 1 

Pagina 1 din 3
c)  1 ln a3 
Aa  Aa  Aa  A a3    
 0 1 
, pentru orice a   0,   2p
 
 1 ln a 3   1 2020  2020
      ln a 3  2020  ln a   a  3 e2020 , care convine 3p
0 1  0 1  3
2.a) 1 1
x y  xy  x  y  3  3  x  y  3   y  3  3  2p
3 3
1  1
  y  3  x  1  3   x  3 y  3  3 , pentru orice numere reale x și y 3p
3  3
b)
f  x  f  y    f  x   3  f  y   3  3   3x  3  3 3 y  3  3  3 
1 1
2p
3 3
 3xy  3  f  xy  , pentru orice numere reale x și y 3p
c)  x  3 x3  x  3
f   3  3  x , pentru orice x  , deci xk  f  k  , pentru orice k  , k  1 2p
 3  3  3 
 x  3  x  3  x  3   x  3 x2  3    xn  3 
x1 x2 xn  f  1  f  2  f  n  f  1 
 3   3   3   3n 
 x1  3 x2  3    xn  3  x1  3 x2  3    xn  3  3n 3p
 3 3 , pentru orice n , n2
3n 3n1
și orice numere reale x1 , x2 , , xn 1 și xn
1.a) 1 x  1   x  1
f ' x    
2
x 1  x  12 3p
x 1
1 x 1 2 1
    , x  1,   2p
2 x  1  x  1 2
 x  1 x 2  1
b) 1
f 2  3 , f ' 2   2p
3
1 5
Ecuația tangentei este y  f  2   f '  2  x  2  , adică y   x 3p
3 3
c) x 1
lim f  x   lim   , deci dreapta de ecuație x  1 este asimptotă verticală la graficul
x 1 x 1 x 1 2p
x 1
funcției f
x 1
lim f  x   lim  1 , deci dreapta de ecuație y  1 este asimptotă orizontală spre
x  x  x  1
3p
 la graficul funcției f , de unde obținem că punctul de intersecție a celor două asimptote
este 1,1
2.a) 1  1
x
 f  x   

dx   x 2dx  2p
0 x 9 
2
0
3 1
x 1
  3p
3 0 3

Pagina 2 din 3
b) x x 2x
f  x   f   x   x2   x 
2
 , pentru orice număr real x 2p
x 92
x 2
9 x2  9
4 4 4
  f  x   f   x   dx  
2x
dx  2 x 2  9  2  5  3  4 3p
0 0 x2  9 0
f  x
 
c) a a   x2  a a 2  16
1 a  a2  9
 dx    x     ln x  x  9  
2
  dx  ln 3p
4
x 4 x 9 
2
 2 4 2 9
a 2  16
 10 și, cum a  4 , obținem a  6 2p
2

Pagina 3 din 3
Proba E. c)
Test 14

pentru lucrare.
1.
 11  5  11  5   11  5  2p
 6   6  , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice

2
3p
2. 1  x 1 x 1 x 
1
f   x   ln  ln  ln    3p
1  x 1 x 1 x 
1 x
  ln   f  x  , pentru orice x   1,1 , deci funcția f este impară 2p
1 x
3.
 
4  22 x  4  2 x  3  0  2  2 x  1 2  2 x  3  0  3p
1
Cum 2 x  0 , pentru orice număr real, obținem 2 x  , deci x  1 2p
2
4. Numărul de submulțimi ordonate cu 3 elemente ale mulțimii 1,3,5,7 este A3  3p
4
4!
  4!  24 2p
 4  3!
5. mBC  1 și, cum AD BC , obținem m AD  1 3p
Ecuația dreptei AD este y  2  x  1 , deci y  x  1 2p
6. AB AC sin B AC 1
 , deci   3p
sin C sin B sin C AB 2
sin C  2sin B 2p
1.a) 1 2 1
det  A  a    2 3 0  3a  8  0  6  0  4a  2p
2 4 a
 3a  4a  8  6  a  2 pentru orice număr real a 3p
b) det  A  0    2  0 2p
 3
 0 2  2 
 
A1  0    0 1 1  3p
 1 
 1 0 
 2 
c) Pentru a  2 , obținem det  A  a    0 , deci sistemul este Cramer 2p
Soluția sistemului de ecuații este 1, 1,0  3p
2.a) x   2   5  x  2  2  2   2  3p

Pagina 1 din 2
 0  2  2 , pentru orice număr real x 2p
b)  e  10 x e  10  y
f  x   f  y   5 f  x   2  f  y   2  2  5  2   2  2  3p
 5  5 
  
ex e y e x  y  10
 5  2  f  x  y  , pentru orice numere reale x și y 2p
5 5 5
c) x  x  5 x  2  2 , x  x  x  25 x  2  2
2 3
2p
25 x  2  2  23   x  2  1 , deci x  1
3 3
3p

1.a) 2x  4
f ' x  1  3p
2 x2  4 x  5
2  x  2 x2
 1  1, x  2p
2 x  4x  5
2
x  4x  5
2
 
b) x2  4 x  5  x2  4 x  4
lim f  x   lim x 2  4 x  5  x  2  lim  2p
x  x  x  x2  4 x  5  x  2
1
 lim  0 , deci dreapta de ecuație y  0 , adică axa Ox , este asimptotă
x x  4x  5  x  2
2 3p
orizontală spre  la graficul funcţiei f
f '  x   0  x  2  x 2  4 x  5  x 2  4 x  4  x 2  4 x  5  4  5 , fals, deci f '  x   0 ,
c)
2p
2
f ' are proprietatea lui Darboux, deci f ' are semn constant și, cum f '  0   1  0 ,
5
obținem că f '  x   0 , pentru orice număr real x , deci f este descrescătoare și, cum 3p
lim f  x    , lim f  x   0 și f este continuă, obținem Im f   0,  
x  x 
2.a)
F ' x 
2 x  x  x2  1

1

 
x 2  1  x  1  x 2
 3p
x 2 x 1 x 2  x  1
x3  x  1
  f  x  , x   0,   , deci funcția F este o primitivă a funcției f 2p
x 2  x  1
b)  x2 1 2
2 2 2
x3  x  1  1 1 
  x  1 f  x  dx   dx    x   2  dx    ln x   
 2 x  1
3p
1
1 1 x2 x x  
1 1 
 2  ln 2     ln1  1  1  ln 2 2p
2 2 
c) a a a2  1 a2  1 a 1
 f  x  dx  F  x   F  a   F 1   ln  a  1  2  ln 2   ln 2 3p
1 1 a a 2
a2  1 a 1 1 a 1 a2  1 5
 ln  2   ln , deci  și, cum a  1 , obținem a  2 2p
a 2 2 2 a 2

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 15
pentru lucrare.
1.  2  3i 2  4  12i  9i 2  4  9  12i  5  12i  3p
 5i 2  12i  i  5i  12  2p
2.  f f  x   x  a  a  x  2a , f  x  1  x  1  a , pentru orice număr real x 3p
x  2a  x  1  a  a  1 2p
3. 5  2  2 x  3x  12  5x  10  6 x  12  5x 3p
x
6 6
   , deci x  1 2p
5 5
4. f 1 poate fi aleasă în două moduri, iar f  2  și f  3 pot fi alese în câte patru moduri 3p
Există 42  2  32 de funcții f : 1,2,3  1,2,3,4 astfel încât f 1  3 2p
5. m AC  1 2p
Cum BD  AC , obținem mBD  1 3p
6.          
cos 2 x cos  x    sin 2 x sin   x   cos 2 x cos  x    sin 2 x sin  x    cos  x   2p
 6 6   6  6  6
      
cos  x    0 și, cum x   0,  , obținem x   , deci x  3p
 6  2 6 2 3
1.a) 2x 0
det  A  x     2 x  3x  0  0  3p
x
0 3
  2  3  6 x , pentru orice număr real x
x
2p
 1 1  2 2x   2x 3x 
b) x
 1 1
A x       ,    A  x     3p
 0 1  0 3x   0 1 0
 3x 
 2x 2x   2x 3x 
    2 x  3x , de unde obținem x  0 2p
0 3x   0 x
 3 
c) a b
X  X  X  A 1  X și X  X  X  X  A 1  A 1  X  X  A 1 , deci, pentru X   ,
c d
3p
 2a 2b   2a 3b 
unde a , b , c și d sunt numere reale, obținem     b  0 și c  0
 3c 3d   2c 3d 
 a2 0   2 0 
 
 0 d 2   0 3     
 a   2, 2 și d   3, 3 , deci orice matrice X , pentru care
2p
 
X  X  A 1 , are două elemente numere iraționale
Pagina 1 din 2
2.a) x x  x2  x  x  x2  3p
 3 x  0 , pentru orice număr real x
2 2p
b)
 
x 2  xa  a 2  x 2  xb  b 2  x  a  b   a 2  b 2  0   a  b  x  a  b   0 3p
Cum a  b , obținem x   a  b 2p
c) x  x  x  1   x  1   x  x  3x  3x  1  0
2 2 3 3 2
3p
 x  13  0 , de unde obținem x  1 2p

1.a) f '  x   2  ln  x  1   x  1  1  3p
x 1
 2  ln  x  1  1  1  ln  x  1 , x   1,   2p
b) f ' x  0  x  e 1 2p
Pentru orice x   1, e  1 , f '  x   0 , deci f este crescătoare pe  1, e  1 și pentru orice
3p
x   e  1,   , f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe  e  1,  
c) f ''  x    1 , x   1,   2p
x 1
Cum, pentru orice x   1,   avem  1  0 , obținem f ''  x   0 , deci f este concavă 3p
x 1
2.a)  x2 x
1 1 1
 f  x  dx   x  e x

dx  
 2 
 e 
0
 3p
0 0  
1 3
  e 1   e 2p
2 2
b) 1 1 1
x3 1 1
x 2

 x f  x  dx   x x  e dx   x  xe dx 
x
  3 0
  x  1 e x 
0
3p
0 0 0
1 2
 1   2p
3 3
c) 1 1 1 1
In   x n
 x  f  x   dx   x e dx  x e
n x n x
 n  x n 1e x dx  3p
0 0 0 0
 e  nI n 1 , de unde obținem I n  nI n 1  e , pentru orice număr natural n , n  2 2p

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 16
pentru lucrare.
1.  2  3 5   2  3 5   2   45  2p
     
36  45  49  6  3 5  7 , deci partea întreagă a numărului 2  3 5 este egală cu 8 3p
2. f g  x   f  g  x    g  x   4g  x   5   2  x   4  2  x   5  x  1 , pentru orice
2 2 2
3p
număr real x
f h  x   f  h  x    h 2  x   4h  x   5   2  x   4  2  x   5  x 2  1 , pentru orice
2
2p
număr real x , deci  f g  x    f h  x  , pentru orice număr real x
3. x  3  2 x  3  3  x  3  x  12   x  3 3  x   3  9  x 2  9 3p
4. În mulțimea A sunt 15 numere divizibile cu 2 și 10 numere divizibile cu 3 2p
Cum în mulțimea A sunt 5 numere care sunt divizibile și cu 2 și cu 3, obținem că în
3p
mulțimea A sunt 15  10  5  20 de numere care sunt divizibile cu 2 sau cu 3
5. 3 2 3 2 1
MG  MA  AG  BA  AD   AB   AB  AC 
4 3 4 3 2
1
12
 
5 AB  4 AC , unde D este   3p
mijlocul segmentului BC
2 3 1
GN  GA  AN   AD  AC   AB  AC  AC 
3 5 3 5
3

1
15
 12
5 AB  4 AC  MG , deci MG
15
  2p
și GN sunt coliniari, de unde obținem că punctele M , N și G sunt coliniare
6. BC 1
 2 R și, cum R  , obținem BC  sin A 3p
sin A 2
cos 2 A  1  sin 2 A  1  BC 2 2p
1.a) 2 0
det  A  a     22  0a  3p
a 2
 4  0  4 , pentru orice număr real a 2p
b)  2 0  2 0   4 0
A a   Ab       3p
 a 2  b 2   2a  2b 4 
 2 0
 2   2 A  a  b  , pentru orice numere reale a și b 2p
 a  b 2
c) A 1  A  2    A  5   2 A 1  2   A  3   A  5   24 A 1  2  3  4  5   2 4 A 15  3p
 2 0 n  2 0
24  2    n  4 și x  15 2p
15 2   x 2
2.a) 5 2 5 27  3p
77 0 2p

Pagina 1 din 2
b) f  x  f  y   f  x   f  y   7  7  log 7 x  7  log 7 y  7  3p
 7  log 7 x  log 7 y  7  log 7  xy   f  xy  , pentru orice x, y   0,   2p
c) a 2 b2  0  a 2  b2  7 1p
Pentru a, b  cu a  3 sau b  3 , obținem a  b  9 , deci a 2 2 2
b 0
2
2p
Pentru a, b  cu a  2 și b  2 , obținem a  b  0,1, 2, 4,5,8  a  b  7 , deci
2 2 2 2
2p
a 2
b  0 , pentru orice numere întregi a și b
2

1.a) f '  x   e2 x  2   x  5  e2 x 1  3p
 e2 x  2 x  10  1  e2 x  2 x  9  , x  2p
b) f ' x e2 x  2 x  9  2x  9
lim  lim 2 x  lim  3p
x  f  x x  e  x  5 x  x 5
 9
x2  
 lim 
x
2 2p
x   5
x 1  
 x
x   ,   f '  x   0 , deci f descrescătoare pe  , 9  și x   9 ,    f '  x   0 ,

c) 9
2   2   2 
  
9
3p
deci f crescătoare pe  ,   ; obținem f  x   f     , pentru orice număr real x
9 9 e
2  2 2
e9 e9
Cum e2 x  x  5   și x  5  0 , pentru orice x   ,5  e2 x  , pentru orice
2 2 5  x  2p
x   ,5
2.a) 2 2
x
2
 f  x  x 2  1 dx    x 2  1 dx   x dx  2p
0 0 x2  1 0
x2 2 4
  0  2 3p
2 0 2
b)  1 
2 2  2 
  1  x x 1
  f  x   f  x   dx    x2  1

1
x  dx  
   2

  dx 
x2  1 
3p
1 1 1  1 x 1

 x2 
 
2 2 2 5
 x 2  1  ln x  x 2  1  5  2  ln 2p
1 1 1 2
  0  ln e  
c) x x x
t
 
 f e dt  
1
e2t  1
  et ' dt  ln et  e2t  1 x
 
e2 x  1  ln 1  2 , pentru orice
3p
0 0
număr real x
     
ln e x  e2 x  1  ln 1  2  ln e x  e2 x  1  ln  a  1 , pentru orice număr real x ,
2p
 
deci  ln 1  2  ln  a  1  a  1 
1
2 1
, de unde obținem a  2 , care convine

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 17
pentru lucrare.
1. a5  a1  4r  1  3 3  4 3  1  3 2p
Cum 1  3  2  2  1  3  3 , obținem că a5   a5   a5   1  3  2  3  1 3p
2. f  2   f  2   5 , f  1  f 1  2 , f  0   1 3p
f  2   f  1  f  0   f 1  f  2   5  2  1  10 
2 2
2p
3. log3  5 x  1  log3  x  1  5 x  1  x 2  2 x  1  x 2  3 x  2  0
2
3p
x  1 sau x  2 , care convin 2p
4. 1, 2,3  X  1, 2,3  X 2p
X  1, 2,3, 4,5  X  1, 2,3 , X  1, 2,3, 4 , X  1, 2,3,5 sau X  1, 2,3, 4,5 , deci
3p
există 4 mulțimi X astfel încât 1,2,3  X  1,2,3,4,5
5. 2u  3v  2  ai  3 j   3  2i  bj    2a  6  i   6  3b  j 2p
 2a  6  i   6  3b  j  0 , deci a  3 și b  2 3p
6. ABC este dreptunghic isoscel, cu ipotenuza BC  8 2 , deci AB  AC  8 2p
r
S

32
4 2 2  

p 4 2 2  3p

1.a) 1 a
det  A  a    2 3
 1  a3  a  a 2  3p
a a
 a3  a3  0 , pentru orice număr real a 2p
b) 1  x 2 
A  2   xI 2     det  A  2   xI 2   x  9 x , deci x  9 x  0
2 2
3p
 4 8  x
x  9 sau x  0 2p
c)  1 a  1 b   1  ab b  ab  2  1  ba
3
a  ba  2 3
Aa  Ab   2 3  2 3     , Ab  Aa   ,
 a a b b   2 3 2 2 3 3  b2  b3a2 b2 a  b3a3  3p
   a  a b a b  a b   
pentru orice numere reale a și b
 1  ab2 b  ab3   1  ba2 a  ba3 
   , de unde obținem a  b 2p
 a2  a3b2 a2b  a3b3  b2  b3a2 b2 a  b3a3 
   
2.a) 3
0  8  0 2  82  3p
 64  4
3 2p

Pagina 1 din 2
b) Dacă e este elementul neutru al legii de compoziție „  ”, atunci e  x  x , pentru orice număr
3 3p
real x , deci e  0  0  e2  0 și obținem e  0
Cum 0  8  4  8 , e  0 nu este element neutru al legii de compoziție „  ”, deci legea de
2p
compoziție „  ” nu are element neutru
   2k3 
c) 3 2 2
De exemplu, pentru m  2k 3 și n  2k 3 , unde k  *
 m  n  m2  n2  3 2k 3  3p
3
 8k 6  2k 2  * , deci există o infinitate de perechi  m, n  de numere naturale nenule 2p
pentru care numărul m  n este natural nenul
1.a) f '  x   x '  
x 1 '  2p
1 2 x 1 1
1  , x   1,   3p
2 x 1 2 x 1
b) 1 3
f ' x  0  2 x 1  1  x 1  x 2p
4 4
 3  3  3 
Pentru x   1,   , f ' x  0 , deci f este descrescătoare pe  1,   și, pentru x   ,   ,
 4  4  4 
3p
 3 
f ' x  0 , deci f este crescătoare pe  ,  
 4 
c) ln x  1 , pentru orice x   e,   și f este crescătoare pe 1,   2p
f  ln x   f 1  ln x  ln x  1  1  2  ln x  ln x  1  1  2 , pentru orice x   e,   3p
2.a) 1
f  x 1

ex x2  4 x  5  dx  1  1
  x  4 x  5 dx   3  2
3 2
x 4x
 dx    5x  
2
3p
ex ex 0
0 0 0  
1 10
 25 2p
3 3
b)
   
F '  x   f  x  și F ''  x   e x x 2  4 x  5  e x  2 x  4   e x x 2  2 x  1  e x  x  1 , x 
2
3p
e x  x  1  0 , pentru orice număr real x , deci, pentru orice primitivă F a lui f , obținem
2
2p
F " x   0 , pentru orice număr real x , deci F este convexă
c)
  
F '  x   e x ax 2  bx  c  e x  2ax  b   e x ax 2   b  2a  x  c  b , pentru orice x   3p
ax 2   b  2a  x  c  b  x 2  4 x  5 , pentru orice x  , de unde obținem a  1 , b  6 și
2p
c  11

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 18
pentru lucrare.
1.
   
2
5  2 3  1 3 52 3  42 3  3p
 5  2 3  4  2 3  1 , care este număr întreg 2p

2. 1
2m  1  2m 2  2m  m 2  3p
2
1 1
m sau m  2p
2 2
3. x 2  5 x  1  2 x  5  x 2  3x  4  0 3p
x  4 , care nu convine, sau x  1 , care convine 2p
4. Mulțimea A are 5 elemente, deci sunt 5 cazuri posibile 2p
Numerele a din mulțimea A care verifică inegalitatea a  1  2 sunt 1 , 2 și 3 , deci sunt 3
2p
cazuri favorabile
p  1p
5. MA  MD  0 , BN  CN  0 2p
MN  MA  AB  BN , MN  MD  DC  CN , deci 2MN  AB  DC 3p
6. BC AC
  2 R și, cum R  1 , obținem BC  2sin A și AC  2sin B 3p
sin A sin B
4sin A sin B  2sin B  2sin A  AC  BC 2p
1.a)  3 1 3 1
A  2,3     det  A  2,3    2p
 3 1 3 1
 33 0 3p
b) a  1 a 1
det  Aa, b   a  1b  2  b a 1  2 b  a  1 , pentru orice numere reale a
b b2 3p
și b
a și b  \  b  a  1 \  det  A  a, b    0 , deci A  a, b  este inversabilă 2p
c) 1 2 2
 0 2   
      2   
1
A 1, 2    , det A 1, 2 2 , A 1, 2  2 2 
3p
 2 2  2   1 
  0 
 2 
1 2 1 2 
  
     
1 1 1
X  A 1, 2  A  0,0  și, cum A  0,0     , obținem X  
2 2 
2p
 0 2   1 1 
  
 2 2 
Pagina 1 din 2
2.a) 1 4  5 1  4  1  4  2p
 20  5  25 3p
b) x 0  5 x  0  x  0  x , pentru orice număr întreg x 2p
0 x  5  0  x  0  x  x , pentru orice număr întreg x , deci e  0 este elementul neutru al
3p
legii de compoziție „ ”
c) x  element simetrizabil în raport cu legea de compoziție „ ”  există x '  astfel încât
x
x x '  x ' x  0  5 xx ' x  x '  0 , deci x '  și, cum x, x '  , obținem 5 x  1  1 3p
5x  1
sau 5 x  1  1
2
x   , care nu convine, sau x  0 , care convine 2p
5
1.a)
f ' x  

3 x 2 x 2  1  x3  2 x   3p
 
2
x2  1

x 4  3x 2


x2 x2  3  , x
2p
 x 2  1  x 2  1
2 2
b) f  x x3
lim  lim 3  1 , deci panta dreptei d este 1 2p
x  x x  x  x
Tangenta la graficul lui f în A  a , f  a   are panta 1 , dacă f '  a   1 


a2 a2  3   1 , de
 a 2  1
2
3p
unde obținem a 2  1 , deci a  1 sau a  1

c)
f ''  x  

2 x 3  x2  , x
2p
 x 2  1
3
Cum f "  x   0 , pentru orice x  0, 3  , obținem că funcția f este convexă pe  0, 3  3p

  
2.a) f  x e x cos x
 ex
dx  
ex
dx   cos xdx  2p
0 0 0

 sin x  sin   sin 0  0 3p
0
   
b)  
2 2 2 2
 e cos xdx  e cos x 2   e  cos x  ' dx  1   e sin x dx  1  e sin x 2   e cos xdx 
x x x x x x
3p
0 0 0 0
0 0
  
 2
e 2 1 2
 1  e 2   e x cos xdx , deci  e x cos xdx  2p
0 0
2
c) 
    x
2 cos  x   

f x  3e    3  
3
 2  2  sin x
 dx   dx  e 
2 dx  e ln  cos x  3 
2 3p
f  x e x cos x cos x
0 0 0 0
    
  1
 e2 ln  cos   e 2 ln  cos 0   e 2 ln  e 2 ln1  e 2 ln 2 2p
 3 2
Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 19
pentru lucrare.
1. 1 1
  2 1 3  2 2  4  2 2p
2 1 3  8
Cum a și b sunt numere raționale 4  2  a  b 2  a  4 și b  1 3p
2. 20202  2
f  2020   2p
20202  1
 1  2  2020  1

2
 f 2020 
2 2 
 1  2020  2 2  2020  1 3 2020  1
2

   3
f 3p
 f
 2020  20202  1  2020  20202  1 20202  1 20202  1
3.
 
22 x  22 x 3  7  22 x 1  23  7  22 x  1 3p
x0 2p
4. Sunt 33  27 de funcții f : 1,2,3  0,1,2 2p
Deoarece numărul funcțiilor f : 1,2,3  0,1,2 pentru care f 1  f  2   f  3  0 este
egal cu 23  8 , obținem că numărul de funcții f : 1,2,3  0,1,2 cu proprietatea că 3p
f 1  f  2   f  3  0 este egal cu 27  8  19
5. AD BC  m AD  mBC , deci m AD  1 3p
Ecuația dreptei AD este y  3  1   x  1 , deci y  x  4 2p
6.   7
tg 2 x  1 și x   ,  , deci 2 x  3p
2  4
7
x 2p
8
1.a)  1 2 1 1 2 1
 
A 1   0 1 3   det  A 1   0 1 3  2p
 2 1 1  2 1 1
 
 1  0  12   2    3  0  18 3p
b) Sistemul de ecuații are soluție unică  det  A  a    0 2p
det  A  a    a  17 , deci det  A  a    0  a  \ 17 3p
c) Pentru a  1 , obținem det  A 1   18  0 , deci sistemul de ecuații are soluție unică 2p
Soluția sistemului de ecuații este 1,1,1 3p
2.a) 1 1 1
2  22  2  1  3p
2 2 2
1 1
 2  2  1  2p
2 2
Pagina 1 din 2
b) a  x  a  2ax  a  x  1  a  2a  1 x  1  0 , pentru orice număr real x 3p
1
a 2p
2
c) f  x  y  2  x  y  1  2 2 xy  x  y  1  1  4 xy  2 x  2 y  2  1  3p
 4 xy  2 x  2 y  1  2 x  12 y  1  f  x f  y  , pentru orice numere reale x și y 2p
1.a)
 
f '  x   x ' ln 2 x  1 '   2p
 
x
1 2 ln 2
1  2x  1 '  1  x , x 3p
2 1
x
2 1
b) 2x 2 x ln 2
0  1 , pentru orice număr real x și 0  ln 2  1 , deci  1 , pentru orice număr
2x  1 2x  1 2p
real x
2 x ln 2
f ' x   1   0 , pentru orice număr real x , deci f este crescătoare 3p
2x  1
c)
lim
f  x
 ln 2 x  1
 lim 1 
    1  0  1 2p
x  x x  
 x 
 

lim f  x   x   lim   ln  2 x  1    ln1  0 , deci dreapta de ecuație yx este
x x 3p
asimptotă oblică spre  la graficul funcției f
2.a)   

2 f  x 2
 x  2  sin x 2
 x2 dx   x2
dx   sin x dx   cos x 2  3p
0 0 0 0

  cos  cos 0  1 2p
2
b)    
2 2 2  2
 f  x  dx    x  2  sin x dx     x  2  cos x  ' dx    x  2  cos x 2   cos xdx  3p
0 0 0 0 0

   
    2  cos   0  2  cos 0  sin x 2  2  sin  sin 0  3 2p
2  2 2
0
c) 1
1 1 1
sin 2 x sin 2 x 1 1 1 n
 f 2  x  dx    x  2 2 sin 2 x dx    x  2 2 dx  
x2 1  
3 2n  1
, pentru orice număr
3p
1 1 1
n n n n
natural n , n  2
1 n 1
   , deci n  4 , care convine 2p
3 2n  1 9

Pagina 2 din 2
Proba E. c)
Test 20
pentru lucrare.
1. z  a 2  4ai  4  a 2  4ai  4  3p
 2a  8 2 2p
2.
f  x 1  
2x
1  
x2  2 x  1

 x  1 2
3p
x 1
2
x 1
2
x2  1
 x  12  0 , pentru orice număr real
Cum x , obținem f  x   1 , pentru orice număr real x 2p
x2  1
3. x 1
x 1  3
3  2 x 1    1 3p
 2 
x  1  0  x  1 2p
4. Numărul funcțiilor f : 1,2,3  1,2,3,4 care sunt strict crescătoare este egal cu C 3  3p
4
4!
 4 2p
3! 4  3!
5. Dreapta de ecuație ax  y  5  0 are panta egală cu a 2p
1 1
Dreapta de ecuație x  4 y  3  0 are panta egală cu , deci a   3p
4 4
6. 3
 
2
tg x   2 3  tg 2 x  2 3tg x  3  0  tg x  3  0 3p
tg x
  
tg x  3 și x   0,  , deci x  2p
 2 3
1.a) 1 0 1
det A  0 1 1  2p
1 1 0
 0  0  0  1  1  0  2 3p
b)  1 0 1   1 1 1 2 0 0 1 0 0
1    1   
A  B   0 1 1    1 1 1   0 2 0    0 1 0   I3 3p
2   2
1 1 0  1 1 1 0 0 2   0 0 1 
 1 1 1   1 0 1 2 0 0
1    1 
B  A   1 1 1    0 1 1  0 2 0   I 3 , deci B este inversa matricei A 2p
2   2
 1 1 1  1 1 0  0 0 2 

Pagina 1 din 2
c)  a 1 a  1 3  a 
det A  0 , deci sistemul de ecuații are soluția  , ,  , unde a  3p
 2 2 2 
a 1 a 1 3  a
2    2a  2  2  a  0 2p
2 2 2
2.a) i i  i i i  i  i  3p
 i  2i  i 2p
b) z1 z2  iz1 z2  z1  z2  i  i  iz1  z2  i    z2  i   i  3p
  z2  i  iz1  1  i  i  z1  i  z2  i   i , pentru orice numere complexe z1 și z 2 2p
c) z 0  z , 0 z  z , pentru orice număr complex z , deci 0 este elementul neutru al legii de
2p
compoziție „ ”
z z '  0  i  z  i z ' i   i  0   z  i  z ' i   1 , deci z '   1  i și, cum z  1 1  i  ,
z i 2
3p
obținem z '   2  i  1  i  1 , care este număr real
1  i  2i 1 i
1.a)
f '  x   nx n 1  n  1  n x n 1  1 
x x   3p
 n x n
 1 
n xn  1 
, x   0,  
 2p
x x
b) f  x   xn
 lim x  n ln x  1  x  lim n ln x  1 
n n
lim 2p
x x x x x x
n  1
 lim x  0 , pentru orice număr natural nenul n 3p
x  1
c) Pentru orice x   0,1 , f '  x   0 , deci f este descrescătoare pe  0,1 2p
Cum lim f  x    , f 1  2 și f este continuă, obținem că ecuația f  x   a are soluție
x 0
3p
în intervalul  0,1  a   2,  
2.a) 3 3
 x3 3
 f  x  dx   x 2
 1 dx 
 
 3
 x    3p
0 0  0
27
  3  12 2p
3
b) 1 1 1 1
f  x ex  3x
  3x 1
  1 3
x 3  3x ' e x  3x dx  e x  3x 
3 3 3
 dx   x 2  1 e x dx 
30 3 0
3p
0 0

3

1 4 0
e e 
e4  1
3
 2p
c) 1 1 1 1 1
 x dx   x ' x        
7 7 6 6
f  1 dx  x x  1  14 x x  1 dx  2  14 x2  1  1 x2  1 dx 
7 2 2 2 2 7
3p
0 0 0 0 0
1 1 1 1
   
7 6
 128  14  x 2  1 dx  14  x 2  1 dx , deci 15 f 7  x  dx  14 f 6  x  dx  128 2p
0 0 0 0

Pagina 2 din 2

E C Matematica M St-Nat 2020 Bar 01-20

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

E C Matematica M St-Nat 2020 Bar 01-20

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei și Cercetării

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 1

 2020 x   2020 y    f  x  2   f  y  2  f  x   f  y  , pentru orice x, y   ,0 3p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 1

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 2

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 2

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 3

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 3

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 4

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 4

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 5

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 5

Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 6

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 7

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 8

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Cum f este continuă pe  ,1 și pe 1,   , obținem că f este continuă pe 2p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 8

Matricea A  a  este inversabilă  det  A  a    0 , deci a  

Cum  2   x  3  2   x3  8  x3  x , pentru orice număr real x , obținem că e  2

 x3  8  y 3  8  f  x   f  y  , pentru orice numere reale x și y , deci f este morfism de

f '  x   0 , pentru orice x   2,   , deci f este descrescătoare pe  2,   2p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 9

Pentru orice x   0,   , f  x   f 1 

 f n  x  dx   x dx și, cum  x dx  1 , obținem

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 10

Cum  3 4  3 2  1 3 2  1   3 2   1  1 , obținem că log 2   3 4  3 2  1 3 2  1   0

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 11

g '  x    3  x  e x , x  , deci g '  x   g  x    3  x  e x   x  2  e  x  e  x 

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 11

Tangenta la graficul funcţiei f în punctul B   a , f  a   are panta f '  a  

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 12

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 13

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 13

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 13

Filiera teoretică, profilul real, specializarea ştiinţe ale naturii

 6   6  , deci numerele date sunt termeni consecutivi ai unei progresii geometrice

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 14

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 14

 x  13  0 , de unde obținem x  1 2p

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

 e  nI n 1 , de unde obținem I n  nI n 1  e , pentru orice număr natural n , n  2 2p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 15

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 16

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

x   ,   f '  x   0 , deci f descrescătoare pe  , 9  și x   9 ,    f '  x   0 ,

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 16

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 17

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 17

 5  2 3  4  2 3  1 , care este număr întreg 2p

Tangenta la graficul lui f în A  a , f  a   are panta 1 , dacă f '  a   1 

unde obținem a 2  1 , deci a  1 sau a  1

Cum f "  x   0 , pentru orice x  0, 3  , obținem că funcția f este convexă pe  0, 3  3p

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 19

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 20

Probă scrisă la matematică M_şt-nat Test 20