MINISTERUL EDUCAȚIEI

INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București
12 martie 2022
Clasa a VI-a

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
 Punctajul total este de 100 de puncte.

Citește cu atenție textele de mai jos și răspunde corect tuturor cerințelor formulate :

A.
Printr-a VI-a, citisem pentru a doua oară Cireșarii și visam numai la expediții și exploratori. Tare aș fi vrut
să plec, să explorez și să fac descoperiri, dar nu știam unde și cum. De fapt, nu puteam pleca niciunde, că trebuia
să merg la școală, iar drumurile mele erau scurte și mereu aceleași: traversam Calea Moșilor pe la intersecția
mare de la Eminescu, mai mergeam vreo două sute de metri pe trotuarul de vizavi de blocul meu, pe lângă Librărie
și Pâine, și făceam dreapta pe strada școlii. Alte drumuri – ocazionale – mă purtau pe străduțele din spate sau
până la intersecția cu Republicii, la cinema Miorița. Însă nicăieri, în toate aceste locuri, nu era nimic care să
merite explorat sau descoperit. Nici măcar în gangurile aparent misterioase care duceau în parcările din spatele
blocurilor, și nici în clădirea albă, ca un cub, de la punctul termic care huruia, gata s-o ia din loc – uneori, dacă
vreun nene de acolo uita ușița deschisă, puteai vedea înăuntru o întunecime cu umbre bizare care trepidau. Nu era
nimic de explorat nici în spălătoriile de la ultimele etaje sau în subsolurile blocurilor. […]
Pentru prima dată, am avut senzația că lumea mea de pe Calea Moșilor este prea mică și prea obișnuită.
Dar n-am renunțat la ideea de a deveni exploratoare. Tot gândindu-mă la asta, mi-am dat seama că niciun
cercetător care se respectă nu cercetează de unul singur. Fiecare are câte o echipă care îi ascultă ordinele fără să
comenteze, îl urmează chiar și în centrul Pământului și îl admiră în permanență pentru inteligența și curajul de
care dă dovadă. În expedițiile lui Jules Verne mereu plecau cel puțin doi oameni, asta poate și ca să existe
dialoguri, căci altfel cărțile ar fi fost foarte plicticoase.
— Nu vreți să facem o echipă? le-am întrebat în șoaptă pe Vulpe Nicoleta, Crăciun Anamaria, Duță Corina
și Căpățînă Liliana, adică pe fetele în care aveam cea mai mare încredere.
Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră, care era mereu gol și
părea locul potrivit pentru întruniri secrete.
— Ce fel de echipă? De baschet? spuse cu voce tare Căpățînă, care nu era deloc pătrunsă de importanța
momentului.
Vocea ei ușor hârâită de la mononucleoza pe care o avusese într-a V-a se sparse în ecouri, în laborator.
Ceva sinistru și necunoscut începu să fojgăie în spatele tablei. Am tras aer în piept și am așteptat ca fojgăitul să
înceteze.
— Ei, de baschet! O echipă de exploratori. Ca în Cireșarii, dacă vreți, am adăugat repede, ca să le captez
atenția și ca întrunirea noastră să nu se transforme din greșeală în ceva banal, cum era moda cu baschetul.
Știam însă că o să le impresionez cu Cireșarii. Vulpe deschise gura și o închise la loc.
— Oau! făcu ea, și atât.
— Și când să plecăm ca să explorăm? întrebă Duță Corina, care își planifica mereu lucrurile din timp. Dacă
e în vacanță, eu nu pot să vin, că merg la țară... și oricum mai sunt trei luni până atunci.
— Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde suntem.
Fetele se uitară surprinse în jur, ca și cum ar fi văzut laboratorul de chimie pentru prima oară. Afară se lăsa
întunericul și umbrele serii de aprilie se insinuau în școala noastră printre ferestrele cu grilaj. Copiii ieșiseră de la
ore, abia dacă li se mai auzeau glasurile îndepărtate.

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VI-a Pagina 1 din 4

 MINISTERUL EDUCAȚIEI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

— Nu văd nimic de explorat aici, spuse sec Crăciun Anamaria, care era cea mai realistă dintre toate.
Cumva mă așteptasem la asta și eram pregătită, căci de ceva vreme îmi încolțise în minte o idee demnă de un
explorator.
— O să explorăm chiar școala noastră, care e veche de cel puțin o sută de ani. Dacă nu mă credeți, citiți pe
placa de marmură de la intrarea profilor. […] Eu sunt convinsă că școala asta are ceva de ascuns. […] Lui Vulpe
îi lucesc un pic ochii, dar celelalte fete ascultă nepăsătoare, holbându-se la pereții albi și goi ca și cum li s-ar
părea imposibil ca dincolo de ei să existe comori.
Adina Popescu, Exploratorii de pe Calea Moșilor, în vol. 8 povestiri de pe Calea Moșilor
B.
Sofia Amundsen se întorcea de la școală. Ca de obicei, făcuse o bucată bună de drum împreună cu Jorunn și
vorbiseră mult despre roboți. Creierul uman este un calculator sofisticat, credea Jorunn. Sofia simțea însă că nu
este întru totul de acord cu ea. Doar n-o să reducem ființa umană la o mașină, nu?
Odată ajunse aproape de centrul comercial, fiecare își văzuse de drumul ei. Sofia locuia într-o clădire
dintr-un cartier rezidențial și drumul ei până la școală era de două ori mai lung decât cel pe care îl făcea Jorunn.
Parcă ar fi locuit la capătul pământului, pentru că în spatele casei deja începea pădurea.
Coti pe aleea Kloverveien. Chiar în capătul ei era o curbă, ,,curba căpitanului”. Doar sâmbăta și duminica
mai trecea cineva pe acolo. În aceste prime zile ale lui mai, în unele grădini, narcisele galbene se grăbeau să
răsară sub trunchiurile pomilor fructiferi, iar peste mesteceni parcă se așezase un voal verde, fin ca un abur.
Ce ciudat era să vezi cum totul începea să crească în această perioadă a anului! Oare ce făcea ca toată
vegetația să țâșnească din pământul adormit imediat ce începea să fie frumos și ultimele urme de zăpadă
dispăreau?
Sofia împinse poarta de la grădină și aruncă o privire în cutia poștală. De cele mai multe ori, era plină de
prospecte și câteva plicuri mari adresate mamei sale. De obicei, înainte să urce în cameră, le punea pe toate pe
masa din bucătărie.
Din când în când mai veneau și extrase de cont pe numele tatălui său, dar trebuie spus că el nu era un tată
ca toți ceilalți. Era căpitan pe un mare petrolier și lipsea aproape tot timpul. Când stătea câteva săptămâni pe
uscat, se foia prin casă în papuci, încercând să se facă util. Când naviga, însă, devenea un personaj destul de
îndepărtat.
Astăzi nu găsi în cutie decât un plic mic pe care era scrisă adresa ei:
Sofia Amundsen, Kloverveien 3.
Atât, nimic mai mult... Nicio mențiune despre expeditor. Nici măcar un timbru.
Sofia se grăbi să închidă poarta și deschise plicul. Înăuntru era doar o bucățică de hârtie, nu mai mare
decât plicul, pe care scria: Cine ești tu?
Doar atât. Expeditorul nu spunea nici bună ziua și nici nu se semnase. Cineva scrisese în grabă doar aceste
trei cuvinte, urmate de un semn mare de întrebare.
Se mai uită o dată la plic. Așa era, plicul îi era adresat chiar ei... Oare cine îl strecurase în cutia poștală?
Jostein Gaarder, Lumea Sofiei (traducere de Ana Mihăilescu)

C.
Fără a exagera în vreun fel, Fernando Magellan este unul dintre acei puţini oameni care au schimbat
soarta şi evoluţia omenirii. Cu toate că, privită prin ochii prezentului, realizarea sa nu pare deloc una epocală, la
scara istoriei, ocolul în premieră al Pământului este echivalent cu episodul aselenizării din cadrul istoriei recente.
Spirit cutezător, atras de cunoaştere şi aventură în egală măsură, Fernando Magellan s-a dovedit a fi un om care a
impulsionat întreaga evoluţie a omenirii. Căci, în urma reuşitei sale, lumea nu a mai fost deloc aceeaşi.
Condus de setea de faimă şi de noroc, în plină epocă a marilor descoperiri geografice, exploratorul
portughez Fernando Magellan (1480-1521) a pornit din Spania în anul 1519, cu o flotă de doar cinci corăbii

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VI-a Pagina 2 din 4

 MINISTERUL EDUCAȚIEI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

pentru a găsi un traseu maritim prin vest către Insulele Mirodeniilor (denumire generală în perioada medievală
pentru sud-estul Asiei, loc de unde erau exportate către Europa mult căutatele mirodenii şi condimente
alimentare).
În decursul călătoriei sale (cum altfel decât una plină de peripeţii?), exploratorul a trecut prin strâmtoarea
care-i poartă azi numele devenind, aşadar, primul om care a înconjurat planeta pe mări şi oceane.
Fernando Magellan a văzut lumina zilei la Sabrosa, regatul Portugaliei, în sânul unei familii de mici nobili.
Fernao de Magalhaes, în portugheză, sau Fernando de Magallanes, în spaniolă, a pornit încă de când era tânăr,
alături de fratele său, Diego, spre Lisabona, unde avea să servească în rol de paj direct în anturajul reginei
Leonora. Acolo, la curtea regală, micul Magellan a fost fascinat de povestirile marinăreşti despre marea rivalitate
maritimă dintre regatul portughez şi cel spaniol.
(www.descopera.ro – Fernando Magellan și epopeea omului care a înconjurat pentru prima oară Terra)

SUBIECTUL I 20 de puncte

1. Precizează numărul de sunete din cuvintele: cercetător, trunchiurile. 2 puncte

2. Transcrie, din primul paragraf din textul A, un cuvânt cu hiat și un cuvânt cu triftong, 2 puncte
3. Indică un sinonim potrivit în context pentru fiecare dintre cuvintele subliniate: curajul (textul A), fin
(textul B). 2 puncte
4. Formulează două enunțuri pentru a ilustra sensuri diferite ale cuvântului polisemantic a trece. 2 puncte
5. Precizează timpul verbelor din secvența: Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de
lângă clasa noastră, care era mereu gol. 2 puncte
6. Indică valoarea morfologică a verbului a fi din secvențele: tare aș fi vrut să plec; drumul ei până la școală
era de două ori mai lung. 2 puncte
7. Selectează, din textul B, două verbe aflate la moduri diferite și precizează-le. 2 puncte
8. Menționează cazul substantivelor din secvența: peste mesteceni parcă se așezase un voal verde. 2 puncte
9. Identifică, în primul paragraf din textul A, un substantiv articulat hotărât și un substantiv nearticulat.
2 puncte
10.Alcătuiește un enunț interogativ în care substantivul explorator să fie complement indirect. 2 puncte

SUBIECTUL AL II-lea 40 de puncte

1. Precizează tipul de narator din textul A, ilustrând alegerea făcută cu un exemplu potrivit din text.4 puncte
2. Valorificând textul B, formulează o idee principală și una secundară. 4 puncte
3. Prezintă, în unu-două enunțuri, o trăsătură morală a personajului principal din textul A, susținând-o cu o
secvență corespunzătoare din text. 8 puncte
4. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificația următoarei secvențe din textul A: Pentru prima dată, am avut
senzația că lumea mea de pe Calea Moșilor este prea mică și prea obișnuită. 8 puncte
5. Prezintă, în 50-70 de cuvinte, două trăsături care încadrează textul B în categoria textelor narative literare.
8 puncte
6. Indică, în 50-70 de cuvinte, o asemănare și o deosebire între textele A și C. 8 puncte

SUBIECTUL AL III-lea 40 de puncte

Scrie un text narativ, de minimum 200 de cuvinte, în care să relatezi o întâmplare, reală sau imaginară, care
te-a ajutat să descoperi un aspect legat de tine sau de lumea înconjurătoare.
În compunerea ta, trebuie:
- să povestești o întâmplare, utilizând persoana I;

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VI-a Pagina 3 din 4

 MINISTERUL EDUCAȚIEI
INSPECTORATUL ȘCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI

- să respecți succesiunea logică a evenimentelor;

- să precizezi două elemente ale contextului spațio-temporal;
- să incluzi o secvență descriptivă;
- să ai un conținut adecvat cerinței;
- să respecți precizarea referitoare la numărul de cuvinte;
- să respecți normele de exprimare, de ortografie și de punctuație.

Vei primi 32 de puncte pentru conținutul compunerii și 8 puncte pentru redactare: - unitatea compoziţiei – 1
punct, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul – 2 puncte, coerenţa textului – 1 punct, ortografia – 2
puncte ( 0-1 greşeli - 2puncte, 2 greşeli-1 punct, mai mult de 3 greşeli-0 puncte), punctuaţia - 1 punct (0-1
greşeli - 1punct, mai mult de 2 greşeli-0 puncte), aşezarea în pagină – 1 punct.
Notă ! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 200 de cuvinte și
dezvoltă subiectul propus.

OLIMPIADA DE LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ – CLASA a VI-a Pagina 4 din 4