Mulţumesc

Kristine Lynn
Vine mult timp
Băiat-fată
Timp de citire: 20 de minute

L-am mirosit în momentul în care a intrat pe ușă. Ca și modul în care vânatul

prinde un damf de prădător și șuruburi. Ar fi trebuit să înșurubez. Pentru că, din
toate punctele de vedere, era periculos.

Dar mirosul lui era cel care mă ținea încuiat în loc, închis fără gratii. Fum de
țigară și Aqua di Gio într-o încercare pe jumătate de a o acoperi. Dar și zăpadă și
umezeală, ca și cum ar fi purtat furtuna în el.

Și-a lovit cizmele pe saltea ca și cum ar fi făcut ceva pentru a-l jigni și și-a dat
jacheta prietenei sale, sora mea vitregă, Carmen. A luat-o, fără nici o urmă a
zâmbetului pe care îl avusese ultima dată când au vizitat-o. A fost într-adevăr
acum două Crăciunuri? Arăta diferit. Mai slab.

Nici măcar nu eram la intrare și fumul de țigară care se eliberase de sub haina lui
șerpuia în jurul gâtului meu, amenințându-mă că îl închid dacă nu inhalez.
Doamne, îmi lipsise caracterul ilicit al mirosului, nasul meu ca un câine de sânge
susținându-i pe alții care nu renunțaseră la obicei la fel de ușor ca mine și
profitând de graba liberă. Am cedat în ea, i-am lăsat tendrilurile în plămânii mei
cu o respirație profundă și calmă. Mi-a anulat lunile de renunțare pe care le-am
îndurat, dar a meritat, deoarece menta și nicotina și-au croit drum prin sistemul
meu nervos, eliberând stresul de vacanță care se acumulase. Umerii mei erau
încă strânși, dar puteam respira din nou.

Este amuzant cum monoxidul de carbon și cianura de hidrogen au făcut acest

lucru mai posibil decât oxigenul curat, proaspăt și o familie amestecată îndesată
sub un singur acoperiș.

Carmen și-a dat ochii peste cap, împingându-și jacheta în brațele mele când a
trecut.

"Nici măcar", a glumit ea. "Pur și simplu nu pot acum."

Nici măcar ce? Știam mai bine decât să o întreb despre relațiile ei și știam al
naibii de bine suficient de bine încât să-mi închid gura în întregime de Ziua
Recunoștinței.

De ce dracu ne-am pus încă fețele false și ne-am prefăcut că ne placem? Eram
destul de sigur că am prefera cu toții să fim oriunde altundeva. Ca, literalmente,
oriunde altundeva decât acolo. Eu, unul, mi-aș fi dorit să fiu într-un bar. Una în
care încă permiteau fumatul.

Mulțumesc lui Everett pentru asta. Everett care a venit mirosind a vise pierdute
și arătând de parcă fie tocmai făcuse niște lucruri destul de perverse, fie încă
mergea pentru chestia în aer liber. Mi-a plăcut, mi s-a părut sexy într-un fel de
bang-you-in-a-tent-at-the-bottom-of-a-canyon.

Știa Carmen că încă fumează? A trebuit, nu? Dacă ar face-o, nu ar aproba.

Pentru că singurul lucru definitiv pe care îl știam despre sora mea vitregă era
dezaprobarea ei față de orice lucru ieșit din raft când venea vorba de modă și că
"corpul ei este un templu".

"Voi lua haina", s-a oferit Everett, cu tot entuziasmul unui câine care a fost
condus să-și taie bilele. A luat jacheta, iar eu am dat din cap și l-am condus într-
un loc unde putea să o atârne. Mai fusese o singură dată în casa asta și era
cavernoasă, cu colțurile și crăpăturile ei pline de rahat sau concepute pentru a
stoca rahatul altora.

"Îmi pare rău pentru asta", a spus el. "Trecem prin niște lucruri."

Vocea lui era grea, ca și cum ar fi fost căptușită cu regret sau ceva prea gros
pentru a fi înghițit. Stomacul meu s-a răsturnat, în ciuda răspunsului imediat al
creierului meu care mi-a spus să mă retrag. A fost luat, cu voce sex-dantelată și
tot.

"Nu-mi datorezi o explicație. Cu siguranță nu o scuză. Mai ales dacă ai o țigară,

pot să bum."

Primul zâmbet pe care l-am văzut la bietul tip i-a ridicat colțurile gurii. Nu chiar,
dar aproape suficient pentru a arăta real.
S-a întors în geacă și și-a procurat cutia mică de folie care îmi lipsea la fel de
mult ca obiceiul în sine. Și-a pus un deget la buze, mimând tăcerea. Nu aveam
de gând să-l predau. Nu când mi-a oferit singurul sanctuar pe care l-aș primi
toată ziua. Am imitat gestul și am adăugat un ochi.

Iată-l. Zâmbetul său strâmb, pe deplin afișat. Întotdeauna m-am întrebat ce face
un tip ca Everett cu Carmen. El era opusul ei polar și nu într-un fel de tipul
"uite-cât-mult-bine-ne facem unul pe celălalt". Era aspru, neîngrijit. Arăta ca o
postare pe Instagram aerografiată chiar și atunci când s-a dus să verifice e-
mailul.

Se întâlniseră la un seminar de granola crocantă. Carmen a fost acolo pentru a-și

promova linia de machiaj complet organică, iar el a fost acolo pentru a-și monta
VW Vanagon cu cele mai recente anvelope și gadgeturi de tabără pentru orice
vreme.

Plecase cu mâna goală, dar pentru numărul lui Carmen ascuns în buzunar. Sau
cel puțin așa i-a povestit în prima vacanță pe care i-a adus-o acasă. Abia ne
spusese două cuvinte în acel weekend, lăsând-o pe Carmen să-și spună întâlnirea
drăguță și mutarea rezultată două săptămâni mai târziu.

Încă îmi aminteam gropița din obrazul tatălui meu vitreg, dovadă a cât de bine a
primit vestea că fiica lui cea mică se încătușa cu un tip pe care tocmai l-a
cunoscut. Și-a mușcat puternic interiorul gurii, probabil pentru a se opri de la un
răspuns de tată care a sfârșit prin a ieși oricum, la timp pentru a strica desertul.
Ca și cum ar fi avut vreun drept. Se căsătorise cu mama la o lună după ce a
cunoscut-o. Erau însărcinate cu fratele meu vitreg două luni mai târziu. Aveam
cincisprezece ani.

"Vrei să te furișezi afară?" L-am întrebat pe Everett.

Ochii îi străluceau de răutate.

"Nu vom fi ratați?" S-a uitat în jurul umărului meu. I-am urmărit privirea spre
bucătărie, unde Dave, tatăl meu vitreg, Carmen și Nick, fratele meu vitreg,
stăteau cu toții înghesuiți, admirând ultimul iPhone al lui Nick.

"Îndoielnic. Hai. S-ar putea să fie ultima deschidere pe care o avem înainte ca
furtuna să se rostogolească." Nu m-am referit la cea reală care a lovit ușa de la
intrare cu ceea ce acum era mai mult gheață decât zăpadă. Eram mai îngrijorat
de furtuna de rahat care se va dovedi a fi această cină.

Am ajuns până la garaj, vântul furios și dușmanii de gheață pe care nu eram

dispuși să-i înfruntăm, nici măcar pentru un fum. Am spart ușa terasei laterale
suficient cât să las fumul să iasă. Câteva rafale necinstite s-au dezlănțuit, lipite
de podeaua de beton până când temperatura ambiantă le-a topit în nimic altceva
decât bălți mici.

"Am crezut că Carmen te-a făcut să renunți." A fost mai mult o declarație decât
o întrebare, deoarece și-a difuzat isprava herculeană pe tot Facebook. Nimănui
dintre noi nu i-a păsat că ea și Everett "vor fi sănătoși împreună pentru noul an"
sau orice prostii a spus în acest sens.

Și-a aprins țigara care era deja apăsată între buzele mele, privirea lui întâlnindu-
se cu a mea. Cum nu observasem până astăzi că unul dintre ochii lui era gri
ardezie, celălalt albastru închis? Stomacul meu s-a clătinat din nou, de data
aceasta trimițând un val de căldură prin piept și direct până la sexul meu.

Nu e cool, Maggie. Nu atunci când este practic logodit cu sora ta.

Sora vitregă, jumătatea care nu avea legătură cu ea a țipat. În nici un caz nu mi-
am asumat responsabilitatea asupra acelei femei mai mult decât trebuia. Acea
parte din mine era aparent o curvă excitată care nu avea nicio rușine.

"Ea a făcut-o. Dar și-a pierdut dreptul să-mi spună ce să fac când se culca cu
șeful ei. Ei bine, când am aflat că se culcă cu fundul arogant din vară." Și-a
aprins propria țigară și a inhalat adânc, închizând ochii. A expirat și s-a uitat
direct la mine, a văzut prin uimirea mea durerea mea comună.

"Sună familiar", am spus, trăgând și suflând fumul în abisul înzăpezit. Am simțit

că eliberează un nod adânc în piept, ca și cum oxigenul pe care l-am inspirat și
expirat în ultimele luni era toxic, nu obiceiul pe care încercasem – și nu
reușisem, se pare – să-l renunț.

"Da, am observat că ai fost solo anul acesta. Nici un semn?"

Am clătinat din cap. "Nu. E cu secretara lui. Suntem câteva clișee, tu și cu mine,
nu-i așa?"
"Se pare. Și îmi pare rău. Știu că este sora ta și toate celelalte. Nu am vrut să
arunc asta asupra ta."

Am ridicat din umeri. "Soră vitregă." A sunat la fel ieșind din gură ca și în capul
meu acum câteva minute și am simțit transferul de căldură pe obraji. Am
încercat să zâmbesc ușor, dar am simțit tensiunea în buze. De fiecare dată când
spuneam cuvântul, îmi aducea înapoi motivul pentru care Carmen era acolo în
primul rând. Înșelăciunea, evazivitatea, sarcina rezultată. Mărul nu căzuse
departe de copac, nu-i așa? Oricum ar fi, nu aici am vrut să ajungă conversația
noastră. Doamne, am fost nasol la flirt.

"Am uitat de toate astea. Îmi pare rău. Oricum, ce s-a întâmplat cu Mark?
Secretara a fost înainte sau după tine?"

"În timpul. Și după, cred. Și ea este cu douăzeci de ani mai tânără decât el."

Everett și-a mușcat colțul gurii, și-a aruncat cenușa în vânt.

"Rahat, îmi pare rău", am spus. "Știu că există o diferență de vârstă și între tine
și Carmen. Am vrut doar să spun că am fost înlocuită de un model mai tânăr și
asta mă enervează. Voi sunteți norocoși. Te distingi când griul începe să-ți preia
părul. Cum ar fi, George Clooney a distins. Femeile arată pur și simplu bătrâne."
Mi-am trecut o mână prin păr, am supt ultima arsură lentă a țigării. Nu am vrut
să se termine. Nu eram pregătit să mă întorc înăuntru. "Mă agit, îmi pare rău. Nu
am vrut să jignesc vârsta ta."

A clătinat din cap, a făcut un pas mai aproape de mine. Când mâna lui s-a întins
și mi-a periat obrazul, corpul meu a izbucnit în flăcări. Pielea lui era mai moale
decât părea, mai ales având în vedere timpul petrecut de bărbat afară.

"Cenușă", a spus el. "Nu am vrut să te arzi."

Pielea mea se simțea marcată acolo unde o păștea a lui. M-am întrebat ce ar
putea face acea atingere pentru restul dintre mine.

"Ha. Prea târziu pentru amândoi din acest punct de vedere, nu?"

"Atinge." Dar a râs și la naiba dacă nu suna autentic. Și-a stins țigara, a aruncat-
o deasupra zăpezii îngrămădite de garaj. Am făcut același lucru cu ai mei,
imaginându-mi fața tatălui meu vitreg când a găsit fundurile în primăvară. "Am
terminat. Tu?"

"Eu sunt, dar..." Mi-am lăsat cuvintele să curgă, nefiind sigur cum să le termin.
Nu puteam să o privesc pe Carmen în ochi chiar acum și să reușesc să-mi țin
gura. După ce a știut prin ce trecusem cu Mark și cum m-a consolat? În nici un
caz nu aș putea să-mi ascund sentimentele față de indiscrețiile lui Carmen.

Și, ca un magnet, nu am vrut să fiu îndepărtat de Everett încă. Dezamăgirea

împărtășită m-a apropiat, dar odată ajuns acolo, moscul lui – fumul și menta – a
schimbat termenii atracției mele față de el. L-am vrut, pur și simplu. Pieptul mi
s-a umflat de poftă, fiecare sân durând independent de celălalt.

Fusese un semestru lung fără Mark. Nici vraja uscată de întâlniri care a urmat nu
a ajutat. Poate de aceea mi-am tot imaginat mâinile lui Everett pe corpul meu.
Asta și mirosul lui.

"Dar nu vrei să te alături familiei, încă, nu-i așa?"

"Nu încă. Adică, cum ar putea? Dacă intru acolo acum..." Am simțit tremurul în
gât, cum a scuturat cuvintele libere, schimbându-și tonalitatea în al naibii de
aproape de un țipăt. Nu știu de ce m-am simțit atât de puternic că Carmen l-a
înșelat pe Everett, în afară de faptul că a făcut-o o ipocrită, numindu-l pe Mark
un tâmpit de două ori când ea și cu mine am mers la băutură în septembrie.
Tocmai aflasem și nici măcar o cincime din Jack și toată aruncarea cu noroi pe
care o făcusem nu mă făcuseră să mă simt mai bine.

"Atunci să nu." A mai scos două țigări și mi-a dat una. Am rânjit; conspirația pe
care am împărtășit-o s-a adăugat la atracția pe care am simțit-o față de el. S-a
apropiat mai mult de mine decât înainte, de data aceasta împreunându-mi un braț
peste umăr pe tocul ușii. A scuturat bricheta, flacăra mică nu era nici pe departe
la fel de fierbinte pe pielea mea ca respirația lui Everett.

La naiba, am vrut să gust mentolul de pe buzele lui, să-mi învârt limba în jurul
gurii lui și să sug fumul chiar din plămânii lui. Omoară două păsări, o piatră.

Nu a dat înapoi după ce mi-a aprins țigara. Apropierea lui îmi amintea corpului
meu de fiecare zi în care nu aveam mâinile, respirația, buzele unui bărbat pe el.
Tensiunea din aer ne înconjura pe amândoi, se învârtea între cei câțiva
centimetri care ne separau fețele. Era frig cu ușa crăpată, dar frigul care mă
străbătea nu avea nimic de-a face cu vremea.

Nu știu cine a făcut prima mișcare. Sincer, nu. Știu doar că într-un minut
trăgeam din țigară, iar în următorul buzele lui erau pe ale mele. Limba lui mi-a
tachinat gura deschisă și fumul plutea în jurul nostru, un amestec al ambelor
noastre expirații. Avea exact gustul pe care îl mirosea – exact așa cum sperasem.
Ca menta, fumul și dorința.

Sărutul era fierbinte, doar gurile explorând, în timp ce mâinile noastre încă
țineau țigările aprinse lângă noi.

Apoi s-a terminat, la câțiva centimetri înapoi între noi, simțindu-mă mai mult ca
kilometri acum că l-am gustat. Nu a atenuat pofta, ci mai degrabă a înrăutățit-o.
O durere s-a așezat pe buzele mele încă umede, mi-a furnicat limba. Am vrut să
știu mai multe, am vrut să știu totul despre acest om, în afara limitelor sau nu.

Colanții mei erau uzi cu dovada a tot ceea ce îmi doream. Când vederea mea s-a
limpezit, am văzut o umflătură în pantalonii lui Everett care spunea cam aceeași
poveste. Atunci de ce ne-am oprit? Pe lângă ceea ce este evident, desigur.

"Îmi pare rău, Mags." Porecla mea care se rostogolea de pe limba lui era ca un
deget mare apăsat pe clitorisul meu – am fost inundat de umezeală gândindu-mă
ce altceva ar putea fi limba lui capabilă să mă facă să simt. "Nu știu ce s-a
întâmplat. Dar știu al naibii de sigur că nu am vrut să te jignesc. Doar că... Doar
că atunci când am intrat și te-am văzut în seara asta, m-am gândit că poate totul
va fi bine. Apoi, aici, schimbând povești, eu doar, știți. A pierdut controlul. Îmi
pare foarte rău."

Ei bine, capacul era deja scos din cutie, ca să spunem așa. Nu are rost să
păcătuiești doar la jumătatea drumului. A fost acel gând de conducere – asta și
nevoia disperată de a gusta restul lui Everett – care mi-a apăsat corpul pe al lui,
mâinile mele i-au înfipt pumnul în păr înainte de a mă putea gândi prea mult la
toată treaba.

I-am supt buza de jos în gură ca să ciugulesc și să-mi potolesc durerea. Gemetele
care au urmat mi-au făcut șoldurile să se balanseze în ale lui, pelvisul meu
împingându-se cât mai aproape de umflătura lui.
"Isus, Maggie. Chiar putem face asta?" Vocea lui era răsuflată și inegală.

Am dat din cap în gâtul lui, târându-mi dinții de-a lungul cărnii sensibile de sub
lobul urechii, sugându-l și pe acesta în gură. Cum am spus, am vrut să-l gust pe
tot.

Mi-am folosit piciorul pentru a închide ușa în urma noastră și mi-am apăsat
palmele pe pieptul lui Everett până când spatele lui a ajuns la dulapurile din
podea până în tavan pe care tatăl meu vitreg le instalase pentru "uneltele" sale.
Doar mama și cu mine știam că era plin de lucruri de golf și toate trofeele sale
din "zilele sale de glorie" din Villanova pe linia lor defensivă de fotbal. Nu
construise un raft de când s-a mutat acolo. Aceasta a fost o utilizare mult mai
bună pentru ei, am decis.

Am mimat un deget apăsat pe buzele mele, iar el a dat din cap aprobator. Cu
asta, mi-am mutat palma peste penisul lui acum complet tare, frecându-i blugii
în timp ce mi-am strecurat cealaltă mână sub cămașa lui și i-am rulat sfârcul în
degete. El a mârâit, jos și greu. Am clătinat din cap, nu. Trebuia să tacă, altfel nu
puteam face asta. A fi prins nu era o opțiune.

Am desfăcut nasturele de sus de la blugii lui Everett, i-am glisat fermoarul în

jos, frustrat de stratul de chiloți boxer din bumbac pe care îl purta și de modul în
care mă separa de ceea ce îmi doream cel mai mult. Cocoșul lui Everett în gura
mea. Limba mea gustându-i pielea, dorința, sperma.

I-am tras blugii jos cât de mult ar fi mers cu cizmele de lucru robuste pe care
încă le purta și le-am tras lenjeria intimă. Cocoșul lui a răsărit liber, părul
întunecat cuibărindu-se la baza lui. Era scurtă, dar groasă și mi-am imaginat-o
umplându-mi păsărica mai târziu în acea noapte. Umezeala care se înmuiase prin
chiloți până la colanți îmi curgea acum pe picior. La naiba, trecuse prea mult
timp.

Am îngenuncheat în fața lui Everett, cu premiul la nivelul ochilor și am rânjit la

el în timp ce limba mea se învârtea în jurul vârfului său.

"Hristos, Maggie. Este prea mult."

Nici pe departe. I-aș arăta prea multe. Îndurase un partener înșelător și, chiar
dacă, din punct de vedere tehnic, nu eram mai buni, a existat o dulceață
suplimentară în încercarea noastră, deoarece a servit ca dracu de răzbunare de
care aveam nevoie amândoi.

Mi-am înfășurat mâna în jurul penisului lui Everett, cu gura aproape în spate.
Avea gust de sare și de mentă din mentolul încă de pe buzele mele. Era al naibii
de glorios. Mâna și gura mea s-au închis în jurul lui, alunecând peste axul lui în
timp ce el împingea cu șoldurile. Am alunecat un deget de-a lungul zonei dintre
fundul și bilele lui și am simțit tremurul mârâitului pe care l-a înghițit în timp ce
se rostogolea prin el. I-am supt vârful, lăsând picătura spermei lui să rămână pe
limba mea.

Am auzit ușa garajului deschizându-se, iar mâna mea cuprinzând bilele lui
Everett le-a simțit strângându-se. Nu i-am eliberat arborele din gură, ci am
încetinit, târându-mi limba de-a lungul crestei de pe fundul penisului său. Îi
tremurau picioarele, dar știam că eram protejați de camionul ridicol pe care tatăl
meu vitreg l-a cumpărat împreună cu casa. Anvelopa ne-a ascuns vederii. Atâta
timp cât oricine era acolo nu venea în fața camionului.

M-am uitat în sus la el, iar privirea lui m-a implorat. El a spus: "Oprește-te", dar
am clătinat din cap cât de mult am putut, cu penisul lui încă pe jumătate pe gâtul
meu. Am supt din greu vârful lui, l-am pășunat cu dinții.

"Everett?"

Rahat. Carmen. Am simțit o bulă de râs construindu-se în pieptul meu în timp ce

mi-o imaginam plimbându-se prin garaj pentru a-și găsi iubitul dracului de gură.
Asta ar face o discuție interesantă despre curcan. "Isuse, e frig aici. Tată, trebuie
să ajungi, ca un încălzitor de spațiu în garaj sau ceva de genul acesta." Vocea i s-
a stins și ușa s-a închis.

Am simțit tensiunea eliberată într-o expirație din pieptul lui Everett. I-am lăsat
penisul să-mi alunece din gură, încă picurând cu saliva mea, și i-am dat o treabă
de mână în timp ce îmi foloseam mâna liberă pentru a-mi strânge colanții în
jurul gleznelor.

"Fuck me", am instruit, întorcându-mă și așezându-mi antebrațele pe patul cu

rotile.
"Bunule Dumnezeu, Mags, ești al naibii de fierbinte. Dacă aș fi știut că Ziua
Recunoștinței ar putea fi atât de distractivă, aș fi venit pregătită. Dar nu am un
—"

"Nu contează. Sunt acoperit." Mi-am legănat șoldurile înapoi, dansându-mi

fundul gol peste pula lui. Mi-am alunecat spatele păsăricii de-a lungul arborelui
lui, până când mâinile lui s-au înfășurat în jurul șoldurilor mele. Mi-au alunecat
sub cămașă, mi-au prins sânii peste sutienul meu de dantelă. Când a tras jos
țesătura subțire și mi-a strâns carnea goală, am scâncit de încântare. Avea
dreptate – cine știa că Ziua Recunoștinței ar putea fi atât de distractivă.

Vârful lui mi-a tachinat deschiderea și am tremurat de o nevoie dureroasă. L-am

vrut în mine. Mi-am îndoit șoldurile de el, tachinându-l și mai mult. A preluat
controlul atunci, împingându-și cocoșul cât de adânc a putut. Doamne, era gros.
Nu m-a lovit de pereți până în centrul meu, dar m-a întins, a consumat ce a putut
și la naiba dacă nu era doar cantitatea potrivită. Dacă ar fi fost și el lung, ar fi
fost prea mult de luat. Cu asta aș putea lucra.

Mi-am mișcat șoldurile astfel încât el a alunecat în și din păsărica mea acum
șmecheră, am simțit fiecare nerv terminându-se ca și cum penisul lui ar fi
singurul lucru care le-ar putea aprinde. Am gemut de apreciere.

"Shhh", mi-a amintit el, punându-mi un deget pe buze. Am desenat-o în gură,

sugând-o. Era gros și încăpățânat ca arborele care m-a futut din spate. L-a retras,
cu saliva groasă pe vârful degetului. Mi-a apăsat-o pe clitorisul meu și s-a frecat
încet la început. Apoi, s-a mișcat mai repede, potrivindu-se cu ritmul împingerii
sale. Am gemut, abia audibil, dar a fost tot ce am putut face pentru a înghiți
țipătul de plăcere pură care s-a construit în pieptul meu în timp ce sânii mi s-au
umplut de dorință și un punct culminant s-a rostogolit prin stomac, alunecând
spre sud.

Șoldurile lui s-au izbit de fundul meu, apăsându-mi pelvisul de metalul rece al
camionului.

"Sunt aproape", l-am avertizat. Pasarica mea a repetat asta, încleștându-se în

jurul circumferinței lui.

"Și eu", mi-a șoptit în spate. Căldura respirației lui era în opoziție directă cu
frigul de oțel din exteriorul păsăricii mele. Întreaga experiență a fost un test de
supraîncărcare a senzațiilor, unul de care mă bucuram în fiecare minut.
Pula lui s-a convulsionat printr-un orgasm și lichidul cald mi-a alunecat pe picior
în timp ce degetul lui mi-a transformat clitorisul într-un orgasm propriu. S-a
întins în jur și mi-a acoperit gura cu palma lui în timp ce a împins încă de două
ori, tare și adânc. Am strigat împotriva cărnii lui, păsărica mea s-a săturat și
pulsa.

A alunecat din mine. Lungimea lui era încă apăsată pe fundul meu, udă și pe
jumătate tare când s-a aplecat peste mine, cu o mână sprijinindu-se de camion, în
timp ce cealaltă se înfășura în jurul taliei mele, mângâindu-mi absent sânul sub
cămașă.

"A fost al naibii de uimitor, Mags."

Am dat din cap, respirația mea venind încă în puseuri care se potriveau cu
pulsația clitorisului meu.

"Spune-mi că putem face asta din nou în seara asta."

"Putem", am spus. "Știi, când ai nevoie de o pauză de fum." Am râs, greutatea

lui grea pe spatele meu, dar nu inconfortabil. Lichidul încă se revărsa din mine.

"Așa numim asta acum?" m-a întrebat, cu degetul alunecând printre faldurile
mele. A tras de clitorisul meu, și-a frecat puternic degetul mare de el. M-am
cutremurat ca un alt orgasm construit în jumătate din timp ca primul. Isuse, El
știa cum să-mi facă trupul să facă ceea ce voia El, nu-i așa?

"Cred că ar trebui să ne întoarcem înăuntru. Ce crezi?", m-a întrebat în timp ce

degetul îmi părăsea, cu umezeala noastră combinată pe deget. L-a frecat pe
cămașă. "Ca să te pot mirosi pe mine la cină."

Am râs și m-am ridicat, trăgându-mi colanții înapoi peste șoldurile mele care
erau învinețite de mâinile lui, marcate de pelvisul lui.

"De ce nu intri mai întâi, apoi voi urma în față. Știu o cale secretă de ieșire de
aici."

A dat din cap, apoi s-a aplecat să mă sărute, limba lui băgându-se în gura mea cu
aceeași ferocitate ca înainte să ne futem. Mi-l doream din nou, aceeași reacție
inversă ca înainte – mai multă poftă cu cât făceam mai mult. Acest lucru ar putea
fi periculos.
"Ne vedem curând. Și hei, Mags?" S-a uitat peste umăr la mine.

"Da, Everett?"

"Ai planuri pentru Crăciun? Am sentimentul că voi avea o cameră goală."

Am zâmbit și sânii mi s-au umplut din nou de dorință.

"Cred că putem rezolva ceva. De ce nu vorbim despre asta în seara asta. Spui
miezul nopții? Am această poftă ciudată de mentol în mijlocul nopții."

A zâmbit, mi-a făcut cu ochiul și mi-a suflat un sărut.

"Este o întâlnire."

Am lăsat afară ușa laterală de pe care lăsasem fumul să scape, simțind spiritul
sărbătorilor pentru prima dată după ani de zile. Poate că fumatul nu a fost cel
mai sănătos obicei de păstrat, dar pentru restul nopții, m-am gândit că merită
riscul.

KL
Scris de
Kristine Lynn

Kristine este instructor universitar de engleză ziua și autor de

romane / erotice noaptea. Primul ei roman de dragoste erotic va
fi lansat în decembrie și, între timp, își petrece fiecare minut
liber explorându-și propriile scrieri și limitări sexuale, precum și
născocind fericire până la adânci bătrâneți pentru alte femei
puternice și feroce.
Top CategoriiSenzualPasionat Rough Girl on GirlHomemadeEating OutHot GuyBig
Cock
Video PornoThreesome (FMF)Threesome (MFM)AnalSquirtOrgyStory Guy on
GuyBondage
Trending AmatorLesbieneMasajHD Porno Poveștierotice
Bellesa EnterprisesDespre Bellesa FilmsÎnscrierile erotice sunt închise
(deocamdată)Contribuie la Collective
Politica de confidențialitate|
Termeni și condiții |
2257
© 2024 Bellesa. Toate drepturile rezervate.