CATALOGUL Specialitatii MUZICA

FIȘELE UNITĂȚILOR DE CURS INCLUSE ÎN PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA SPECIALITATEA 0114.
12 MUZICĂ
ANUL I, SEMESTRUL I
PEDAGOGIA.................................................................................................................... ..............................................................................18
ISTORIA MUZICII UNIVERSALE I .................................................................................................... ......................................................19
TEORIA MUZICII..........................................................................................................................................................................................21
SOLFEGII I................................................................................................................... ...................................................................................24
INTRODUCERE ÎN DOMENIUL MUZICAL-PEDAGOGIC..................................................................................................................26
TEORIA EDUCAȚIEI MUZICALE.............................................................................................................................................................28
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ I.....................................................................................................................................................31
ANSABLU CORAL I.............................................................................................................. ........................................................................34
INTERPRETARE CÂNTECULUI ȘCOLAR .............................................................................................. ...............................................36
LITERATURA MUZICALĂ PENTRU COPII............................................................................................................................................38
MUZICĂ ȘI MIȘCARE ÎN EDUCAȚIE................................................................................................ .......................................................40
LIMBA ENGLEZĂ I/ LIMBA FRANCEZĂ I/ LIMBA GERMANĂ I................................................................................................42-44
EDUCAȚIA FIZICĂ I............................................................................................................................ .........................................................46
ANUL I, SEMESTRUL II
PSIHOLOGIA....................................................................................................................................... ...........................................................48
ISTORIA MUZICI UNIVERSALE II..........................................................................................................................................................49
ARMONIE...................................................................................................................... ..................................................................................52
SOLFEGII II.................................................................................................................. ..................................................................................52
DIDACTICA EDUCAȚIEI MUZICALE TIMPURII.................................................................................................................................54
METODOLOGIA EDUCAȚIEI MUZICALE TIMPURII.........................................................................................................................54
PRACTICA DE INIȚIERE......................................................................................................... ...................................................................57
INTEPRETARE INSTRUMENTALĂ II............................................................................................. ........................................................60
ANSABLU CORAL II........................................................................................................................... ..........................................................64
DIRIJAT CORAL............................................................................................................................................................................................66
LIMBA ENGLEZĂ II/ LIMBA FRANCEZĂ II/ LIMBA GERMANĂ II...........................................................................................72-74
TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE ȘI COMUNICAȚIONALE...........................................................................................................75
EDUCAȚIA FIZICĂ II...................................................................................................................................................................................77
ANUL II, SEMESTRUL III

PSIHOLOGIA VÂRSTELOR. PSIHOLOGIA EDUCAȚIONALĂ .........................................................................................................80
FOLCLOR MUZICAL...................................................................................................................................................................................82
ARMONIE II....................................................................................................... ............................................................................................84
SOLFEGII III..................................................................................................................................................................................................84
DIDACTICA EDUCAȚIEI MUZICALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR............................................................................................87
REPERTORIU VOCAL-ȘCOLAR...............................................................................................................................................................89
FILOSOFIA. PROBLEME FILOSOFICE ALE DOMENIULUI..............................................................................................................91
FILOSOFIA ȘI ISTORIA ȘTIINȚEI............................................................................................................................................................94
FORME ȘI GENURI MUZICALE................................................................................................................................................................95
METODOLOGIA CERCETĂRILOR ȘTIINȚIFICE................................................................................................................................97
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ III.................................................................................................................................................99
ANSAMBLU CORAL III.............................................................................................................................................................................106
DIRIJAT CORAL II......................................................................................... ............................................................................................106
EDUCAȚIA FIZICĂ III........................................................................................... ....................................................................................110
ANUL II, SEMESTRUL IV

ISTORIA MUZICII NAȚIONALE.............................................................................................................................................................112
ARMONIE IV................................................................................................................................................................................................116
SOLFEGII IV.............................................................................................................. ..................................................................................116
MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL......................................................................................................................................................118
EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ.............................................................................................................................................................118
EDUCAȚIE INCLUZIVĂ............................................................................................................................................................................118
DIDACTICA EDUCAȚIEI MUZICALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL III............................................................................122
TEHNOLOGII EDUCAȚIONAL ARTISTICE.........................................................................................................................................124
REPERTORIUL VOCAL-ȘCOLAR II......................................................................................................................................................126
CONSTRUCȚIE EUROPEANĂ.................................................................................................................................................................129
SOCIOLOGIE............................................................................................................. ..................................................................................132
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ IV...............................................................................................................................................134
ANSAMBLU CORAL IV.............................................................................................................................................................................137
DIRIJAT CORAL III...................................................................................................................................................................................139
EDUCAȚIA FIZICĂ IV................................................................................................... ............................................................................144
PLANUL PROCESULUI DE STUDII PE SEMESTRE/ ANI DE STUDII
STUDY PLAN PER SEMESTER / YEAR OF STUDY
Număr de ore
Număr de ore pe tipuri de activități
Număr de credite ECTS

Number of hours Number of hours by type of
Number of ECTS credits

Forma de evaluare
activity
Evaluation Form
Denumirea unității de curs/ modulului
Studiu individual
Cod
Independent study
Contact direct
Code Course unit / Module
Contact hours
Individuale
Individually
Laboratories
Laborator
Seminars
Seminar
Lectures
Total
Total
Curs
Anul I
1st year
Semestrul 1
1st semester
Pedagogia
F.01.O.001 120 60 60 30 30 - - E 4
Pedagogy
Modulul: Teoria și istoria muzicii I
Module: Theory and history of music I
1. Istoria muzicii universale
The history of universal music
60 30 30 14 16 - -
F.01.O.002 2. Teoria muzicii
60 30 30 14 - 16 - E 6
Music’s theory
60 30 30 - - 30 -
3. Solfegii
Solfeggio
Modulul: Introducere în didactica

specialității
Module: Introduction into the didactics of
speciality
1. Introducere în domeniul muzical-
F.01.O.003 pedagogic 60 30 30 14 16 - -
E 5
Introduction into the Musical 90 45 45 14 16 15 -
Pedagogical - Field
2. Teoria educației muzicale
Theory of Music Education
Modulul: Interpretare muzicală I

Module: Musical interpretation I
1. Interpretare instrumentală
Instrumental interpretation
60 30 30 - - - 30
2. Ansamblu coral
60 30 30 - - 30 - E 6
S.01.O.004 Choral ensemble
60 30 30 - - 30 -
3. Interpretarea cântecului școlar
School song interpretation
Modulul: Repertoriul muzical

Module: Musical repertoire
1. Literatura muzicală pentru copii
S.01.O.005 Musical literature for children 90 45 45 14 16 15 -
E 5
2. Muzică și mișcare în educație 60 30 30 - - 30 -
Music and movement in education
Limba engleză/ franceză/ germană I

G.01.O.006 English language/ french/ germany I 120 60 60 - - 60 - Ev 4
Educația fizică I
G.01.O.007 15 15 - - 15 - - C -
Physical Training I
Total semestrul 1
915 465 450 100 109 226 30 5E / 1Ev / 1C 30
1st-semester total
3
Număr de ore

Number of hours Number of hours by type

Forma de evaluare
of activity
Evaluation Form
Studiu individual
Independent study
Cod Denumirea unității de curs/ modulului
Contact direct
Contact hours
Individuale
Individually
Laboratories
Seminars
Laborator
Seminar
Lectures
Total
Total
Curs
Semestrul 2
2nd semester
Psihologia
F.02.O.008 120 60 60 30 30 - - E 4
Psychology
Modulul: Teoria și istoria muzicii II
Module: Theory and History of Music II
History of Universal Music
60 30 30 16 14 - -
F.02.O.009 2. Armonie
60 30 30 14 - 16 - E 6
Harmony
60 30 30 - - 30 -
3. Solfegii
Solfeggio
Modulul: Didactica specialității I

Module: Didactics of speciality I
1. Didactica educației muzicale timpurii
Didactics of Early Musical Education
F.02.O.010 2. Metodologia educației muzicale 60 30 30 16 14 - -
E 4
timpurii 60 30 30 16 14 - -
Methodology of Early Musical
Education
Practica de inițiere
P.02.O.011 60 - 60 - - - - Ev 2
Initiation Internship
Modulul: Interpretare muzicală II
Module: Musical interpretation II
60 30 30 - - - 30
S.02.O.012 2. Ansamblu coral
60 30 30 - - 30 - E 6
Choral ensemble
60 30 30 - - 30 -
3. Dirijat coral
Choral conductor
Limba engleză/ franceză/ germană II

G.02.O.013 120 60 60 - - 60 - Ev 4
English language/ french / germany II
Tehnologii informaționale și
comunicaționale
G.02.O.014 120 60 60 14 - 46 - Ev 4
Communication and Information
Technologies
Educația fizică II
G.02.O.015 Physical Training II 15 15 - - 15 - - C -
Total semestrul 2
915 435 480 106 87 212 30 4E / 3Ev / 1C 30
2nd-semester total
Total anul I 60
1830 900 930 206 196 438 60 9E / 4 Ev / 2C
1st-year total
4
Număr de ore


activity
Forma de evaluare
Evaluation Form
Studiu individual
Independent study
Contact direct
Contact hours
Individuale
Individually
Laboratories
Laborator
Seminars
Seminar
Lectures
Total
Total
Curs
Anul II
2nd year
Semestrul 3
3rd semester
Psihologia vârstelor
Psihologia educațională
F.03.O.016 150 75 75 45 30 - - E 5
Psyhology of ages
Educational psychology
Modulul: Teoria și istoria muzicii III

Module: Theory and History of Music III
1. Folclorul muzical
Musical Folklore
60 30 30 14 16 - -
F.03.O.017 2. Armonie
60 30 30 - - 30 - E 6
Harmony
60 30 30 14 - 16 -
3. Solfegii
Solfeggio
Modulul: Didactica specialității II

Module: Didactics of speciality II
1. Didactica educației muzicale în
învățământ primar
60 30 30 14 16 - -
F.03.O.018 Didactics of Musical education in E 4
60 30 30 - - 30 -
primary education
2. Repertoriul vocal școlar
Musical repertoire in school
Filosofia. Probleme filosofice ale domeniului

U.03.A.019 Philosophy. Philosophical Problems of the
Field
120 60 60 30 30 - - E 4
Filosofia și istoria științei
U.03.A.020 Philosophy and history of science
Modulul: Teoria artelor

Module: Theory of arts
1. 1. Forme și genuri muzicale 90 45 45 14 16 15 -
S.03.O.021 Musical forms and genres E 5
60 30 30 14 16 - -
2. 2. Metodologia cercetărilor științifice
Methodology of scientific research
Modulul: Interpretare muzicală III

Module: Musical interpretation III
1. 1. Interpretare instrumentală
60 30 30 - - - 30
S.03.O.022 2. 2. Ansamblu coral
60 30 30 - - 30 -
Choral ensemble E 6
60 30 30 - - 30 -
3. 3. Dirijat coral
Choral conductor
Educația fizică III

G.03.O.023 Physical Training III 15 15 - - 15 - - C -
Total semestrul 3
915 465 450 145 139 151 30 6E / 1C 30
3rd-semester total
5
Număr de ore

activity
Forma de evaluare
Evaluation Form
Studiu individual
Independent study
Denumirea unității de curs/ modulului
Contact direct
Contact hours
Individuale
Individually
Laboratories
Course unit / Module
Laborator
Seminars
Seminar
Lectures
Total
Total
Curs
Anul III
3rd year
Semestrul 6
6th semester
Modulul: Interpretare muzicală VI

Module: Musical interpretation VI
1. Interpretare instrumentală - - - 30
F.06.O.038 60 30 30 E 4
Instrumental interpretation - - 30 -
60 30 30
2. Ansamblul coral
Choral ensemble
Managementul clasei de elevi.

Dezvoltare personală.
F.06.O.039 Classroom management. Personal 120 60 60 30 30 - - E 4
development
Practica pedagogică la Educație muzicală în

învățământul gimnazial
Teaching internship in musical
P.06.O.040 240 - 240 - - - - E 8
education in secondary
education
Practica de licență
P.06.O.041 240 - 240 - - - - E 8
License practice
Teza de licență (documentare, investigare,

cercetare, redactare și susținere publică /
interpretarea recitalului)
TL.06.O.042 Bachelor thesis (documentation, investigation, 180 - 180 - - - - E 6
research, drafting and public defense,
interpretation of the recital)
Total semestrul 6 900 120 780 30 30 30 30 5E 30

6th-semester total
Total anul III

1800 390 1410 92 88 150 60 10E 60
3rd-year total
6
Stagiile de practică
Internships
Durata (nr. săpt. Număr de credite

An de / nr. ore) ECTS
Nr. studiu Semestrul Perioada desfășurării
crt. Stagiile de practică Duration (No. Of Number of ECTS
Year of Semester week/ hours) Period credits
Type of intemships Study
Februarie
-
Practica de inițiere
Mai 2022
1. Initial Internship I 2 1 / 60 2
February
-
May 2022
Practica pedagogică la
Educație muzicală în Septembrie
învățământul preșcolar și –
primar Decembrie 2023
2. III 5 6 / 360 12
Teaching internship in musical September
education in preschool and –
primary education December 2023
Practica pedagogică la Februarie

Educație muzicală în –
învățământul gimnazial Aprilie 2024
3. Teaching internship in musical III 6 4 / 240 February 8
education in –
secondary education April 2024
Februarie
–
Practica de licență Mai 2024
4. III 6 4 / 240 8
License practice February
–
May 2024
Total
15 / 900 30
Total
Forma de evaluare finală a studiilor

Final assessment
Termene de
Nr. Forma deevaluare finală a studiilor Număr de credite ECTS
organizare
crt. Form of Final assessment Number of ECTS credits
Period
Teza de licență (documentare, investigare, cercetare, redactare și susținere

publică / interpretarea recitalului).
Iunie
1. Bachelor's thesis (documentation, investigation, research, wording and public 6
June
defending / interpretation of the recital).
Minimum-ul curricular inițial, de orientare către alt domeniu

Minimum Curriculum initially, of orientation towards another field
Număr de ore
Total ore pe tipuri de activități
Number of credits ECTS
Total number of hours Number of hours by type of

Forma de evaluare
activity
Evaluation Form
Studiu individual

Individual study
Contact direct
Direct contact
Individuale
Individually
Laboratory
Laborator
Code Unit / course unit name

Seminar
Seminar
Course
Total
Total
Curs
F.01.O.001 120 24 96 12 12 - - E 4
Pedagogia / Pedagogy
7
The history of universal music 60 12 48 6 6 - -
F.01.O.002
2. Teoria elementară a muzicii 60 12 48 6 - 6 - E 6
Elementary music’s theory 60 12 48 - - 12 -
3. Solfegii
SolfeggioI

1. Literatura muzicală pentru
S.01.O.005 copii 90 18 72 6 6 6 -
E 5
Musical literature for children 60 12 48 - - 12 -
2. Muzică și mișcare în educație
Music and movement in
education
F.03.O.016 150 30 120 18 12 - - E 5
Developmental psychology
Modulul: Didactica specialității III

Module: Didactics of speciality III
1. Didactica educației muzicale
în învățământul gimnazial
Didactics of musical education
in gymnasium education 60 12 48 6 6 - -
F.04.O.026
2. Tehnologii educațional- 60 12 48 6 - 6 - E 6
artistice 60 12 48 - - 12 -
Educational – artistic
technologies
Modulul: Interpretare muzicală V

Module: Musical interpretation V
S.05.O.036 60 12 48 - - - 12
Instrumental interpretation E 4
60 12 48 - - 12 -
2. Ansamblul coral
Choral ensemble
Total
900 180 720 60 42 66 12 6E 30
Total
Unitățile de curs / modulele la libera alegere

Course units / modules of your choice
Număr de ore
Total ore pe tipuri de activități
Number of credits ECTS
Total number of hours Number of hours by type of

Forma de evaluare
activity
Evaluation Form
Studiu individual
Cod Denumirea unității de curs/modulului

Individual study
Contact direct
Direct contact
Individuale
Individually
Laboratory
Laborator
Code Unit / course unit name

Seminar
Seminar
Course
Total
Total
Curs
Anul I
1st year
Semestrul 1
1st semester
Securitatea muncii. Protecția civilă
G.01.L.043 30 15 15 15 - - - C 1
Work safety. Civil protection
Arta audiției muzicale
S.02.L.044 60 30 30 14 - 16 - C 2
Art of musical audition
8
Canto I
S.01.L.045 30 15 15 - - 15 E 1
Canto I
Ansamblul etnofolcloric I
S.01.L.046 60 30 30 - - 30 - E 2
Ethno folk ensemble I
Orchestra de muzică populară I
S.01.L.047 90 45 45 - - 45 - C 3
Orchestra of folk music I
Semestrul 2
2nd semester
Cultura comunicării
G.02.L.048 60 30 30 - 30 - - C 2
Communication skills
Jocul muzical
S.02.L.049 60 30 30 - 30 - - C 2
Musical game
Ansamblul etnofolcloric II
S.02.L.050 60 30 30 - - 30 - E 2
Ethno folk ensemble II
Canto II
S.02.L.051 30 15 15 - - 15 E 1
Canto II
Orchestra de muzică populară II
S.02.L.052 90 45 45 - - 45 - C 3
Orchestra of folk music II
Anul II
2nd year
Semestrul 3
3rd semester
Ansamblu instrumental I
S.03.L.053 60 30 30 - - 30 - C 2
Intrumental ensemble I
Canto III
S. 03.L.054 30 15 15 - - 15 E 1
Canto III
Aplicații digitale în educație muzicală
S.03.L.055 60 30 30 - 30 - - C 2
Digital applications in music education
Ansamblul etnofolcloric III
S.03.L.056 60 30 30 - - 30 - E 2
Ethno folk ensemble III
Orchestra de muzică populară III
S.03.L.057 90 45 45 - - 45 - C 3
Orchestra of folk music III
Semestrul 4
4th semester
Ansamblu instrumental II
S.04.L.058 60 30 30 - - 30 - C 2
Intrumental ensemble II
Canto IV
S.04.L.059 30 15 15 - - 15 E 1
Canto IV
Ansamblul etnofolcloric IV
S.04.L.060 60 30 30 - - 30 - E 2
Ethno folk ensemble IV
Orchestra de muzică populară IV
S.04.L.061 90 45 45 - - 45 - C 3
Orchestra of folk music IV
Anul III
3rd year
Semestrul 5
5th semester
Ansamblu instrumental III
S.05.L.062 60 30 30 - - 30 - C 2
Intrumental ensemble III
Canto V
S.05.L.063 30 15 15 - - 15 E 1
Canto V
Ansamblul etnofolcloric V
S.05.L.064 60 30 30 - - 30 - E 2
Ethno folk ensemble V
Orchestra de muzică populară V
S.05.L.065 90 45 45 - - 45 - C 3
Orchestra of folk music V
Semestrul 6
6th semester
Ansamblu instrumental IV
S.06.L.066 60 30 30 - - 30 - C 2
Intrumental ensemble IV
Canto VI
S.06.L.067 30 15 15 - - 15 E 1
Canto VI
Ansamblul etnofolcloric I
S.06.L.068 60 30 30 - - 30 - E 2
Ethno folk ensemble I
Orchestra de muzică populară VI
S.06.L.069 90 45 45 - - 45 - C 3
Orchestra of folk music VI
Lista finalităților de studii și a competențelor

Programme outcomes and competences
Competențe profesionale
Professional skills
CP1. Operarea cu fundamentele științifice ale științelor educației și utilizarea acestor noțiuni în comunicarea
muzical-pedagogică.
9
Operating with the scientific foundations of education sciences and using these notions in musical-pedagogical
communication.
CP2. Crearea contextului educaţional-artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și muzical-
artistice.
Creating the educational-artistic context by sending and receiving educational and musical-artistic messages.
CP3. Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale, inovative și moderne.
Systematization of traditional, innovative and modern educational-artistic theories and concepts.
CP4. Proiectarea demersului educaţional prin anticiparea elementelor acestuia, ţinând cont de finalităţile
educației muzical-artistice.
Designing the educational approach by anticipating its elements, taking into account the aims of music-artistic
education.
CP5. Evaluarea situaţiei educative, a finalităţii acţiunilor muzical-didactice şi a randamentului academic al
elevului.
Evaluation of the educational situation, of the finality of the musical-didactic actions and of the student's
academic performance.
CP6. Organizarea și monitorizarea procesului educațional în învățământul preșcolar, primar și secundar pe
baza unei strategii educațional-artistice elaborate.
Organizing and monitoring the educational process in preschool, primary and secondary education based on
an elaborated educational-artistic strategy.
Competențe transversale
Transversal skills
CT1. Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de activitate
Applying the principles, norms and values of professional ethics within one's own strategy of musical-
pedagogical activity.
CT2. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de
relaţionare şi munca eficientă în cadrul echipei.
Identify roles and responsibilities in a multi-specialized team and apply relationship techniques and effective
work within the team.
CT3. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de
învăţare pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică.
Identifying opportunities for continuous training and efficient use of resources and learning techniques for
their own pedagogical-artistic development.
Matricea corelării finalităților de studiu și a competențelor formate în cadrul programului cu cele

ale unităților de curs / modulelor
Correlation between the learning outcomes and competences developed within the programme
and course units / modules
Finalități de studiu și competențe
Study purposes and skills
Număr de credite
Number of ECTS
Profesionale Transversale
credits
Codul
ECTS
Denumirea unităţii de curs / modulului

Code
Professional Transversal
Course unit / Module
CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6 CT1 CT2 CT3
Pedagogia
F.01.O.001 4 + + + +
Pedagogy
The history of universal music
2. Teoria muzicii F.01.O.002 6 + + + + + +
Music’s theory
3. Solfegii
Solfeggio
Modulul: Introducere în didactica specialității
Module: Introduction into the didactics of speciality
F.01.O.003 5 + + + + + +
1. Introducere în domeniul muzical-pedagogic
Introduction into the Musical Pedagogical - Field
10
2. Teoria educației muzicale
Theory of Music Education
Modulul: Interpretare muzicală I
Module: Musical interpretation I
2. Ansamblu coral
S.01.O.004 6 + + + + + +
Choral ensemble
3. Interpretarea cântecului școlar
School song interpretation

1. Literatura muzicală pentru copii Musical literature for
children S.01.O.005 5 + + + + +
2. Muzică și mișcare în educație Music and movement in
education
Limba engleză/ franceză/ germană I
English language/ french/ germany I G.01.O.006 4 + + + +
Psihologia
Psychology F.02.O.008 4 + + + +
Modulul: Teoria și istoria muzicii II

Module: Theory and History of Music II
History of Universal Music
2. Armonie F.02.O.009 6 + + + + + +
Harmony
3. Solfegii
Solfeggio
Modulul: Didactica specialității I
Module: Didactics of speciality I
1. Didactica educației muzicale timpurii
Didactics of Early Musical Education F.02.O.010 4 + + + +
2. Metodologia educației muzicale timpurii
Methodology of Early Musical Education
Modulul: Intepretare muzicală II
Module: Musical interpretation II
1. Interpretare instrumentală Instrumental interpretation
2. Ansamblu coral S.02.O.012 6 + + + + + +
Choral ensemble
3. Dirijat coral
Choral conductor
Limba engleză/ franceză/ germană II
G.02.O.013 4 + + + +
English language/ french / germany II
Tehnologii informaționale și comunicaționale
Communication and Information Technologies
G.02.O.014 4 + + + +
Psyhology of ages F.03.O.016 5 + + + +
Modulul: Teoria și istoria muzicii III
Module: Theory and History of Music III
1. Folclorul muzical
Musical Folklore
2. Armonie F.03.O.017 6 + + + + + +
Harmony
3. Solfegii
Solfeggio
Modulul: Didactica specialității II
Module: Didactics of speciality II
1. Didactica educației muzicale în
învățământ primar
Didactics of Musical education in F.03.O.018 4 + + + +
primary education
Filosofia. Probleme filosofice ale domeniului U.03.A.019
Philosophy. Philosophical Problems of the Field
4 + + + + + +
Filosofia și istoria științei
Philosophy and history of science U.03.A.020
11
Modulul: Teoria artelor
Module: Theory of arts
1. Forme și genuri muzicale
Musical forms and genres S.03.O.021 5 + + + + +
2. Metodologia cercetărilor științifice
Methodology of scientific research
Modulul: Interpretare muzicală III
Module: Musical interpretation III
Choral ensemble
3. Dirijat coral
Choral conductor
Modulul: Teoria și istoria muzicii IV
Module: Theory and history of music IV
1. Istoria muzicii naționale
Hystory of national music
2. Armonie F.04.O.024 6 + + + + + +
Harmony
3. Solfegii
Solfeggio
Managementul educațional.
Educational management.
Educația interculturală.
Intercultural education F.04.O.025 6 + + + + + +
Educația incluzivă
Inclusive education
Modulul: Didactica specialității III
Module: Didactics of speciality III
1. Didactica educației muzicale în învățământul gimnazial
Didactics of musical education in gymnasium education
2. Tehnologii educațional-artistice F.04.O.026 6 + + + + + +
Educational – artistic technologies
Construcție europeană
European construction U.04.A.028
Sociologie 4 + + + +
Sociology U.04.A.029
Modulul: Interpretare muzicală IV
Module: Musical interpretation IV
Choral ensemble
3. Dirijat coral
Choral conductor
Modulul: Teoria și istoria muzicii V
Module: Theory and history of music V
1. Istoria muzici contemporane
History of contemporary music
2. Solfegii F.05.O.032 6 + + + + + +
Solfeggio
3. Orchestrație
Ochestration
Istoria românilor
Romanian history U.05.A.033
Civilizație românească 4 + + + +
Romanian civilization U.05.A.034
Modulul: Didactica specialității IV

Module: Didactics of speciality IV
1. Metodologia educației muzicale
Methodology of musical education
F.05.O.035 4 + + + +
2. Repertoriul muzical școlar
Modulul: Interpretare muzicală V
Module: Musical interpretation V
S.05.O.036 4 + + + +
2. Ansamblul coral
Choral ensemble
12
Modulul: Interpretare muzicală VI
Module: Musical interpretation VI
Instrumental interpretation F.06.O.038 4 + + + +
2. Ansamblul coral
Choral ensemble
Managementul clasei de elevi.
Dezvoltare personală. F.06.O.039 4 + + + +
Classroom management. Personal development
NOTA EXPLICATIVĂ
I. Descrierea programului de studii
1. Generalități
Planul de învățământ este documentul reglator de bază care defineşte obiectivele generale, structura
procesului de învăţământ, finalităţile şi conţinutul formării iniţiale a unui profesor de Educație muzicală și
conducător muzical pentru ciclul preuniversitar. Planul prevede formarea specialiştilor în domeniul de formare
profesională 0114 Formarea profesorilor, specialitatea de bază 0114.12 Muzică.
Scopul specialității este de a realiza o formare profesională eficientă în domeniu, creând premise sigure
de integrare profesională de succes a absolvenților în cadrul sistemului educațional la nivelul educației
timpurii, învățământului primar și gimnazial din Republica Moldova, precum și posibilitatea realizării
profesionale peste hotarele țării.
Planul de învățământ a fost elaborat în conformitate cu cerinţele:
Codului educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 17 iulie 2014;Nomenclatorului domeniilor de
formare profesională și al specialităților în învățământul superior, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
482 din 28.06.2017; Cadrului Național al Calificărilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1016 din 23.11.2017;Ghidului utilizatorului Sistemului European de Credite
Transferabile/ECTS, 2015;Regulamentului de organizarea a studiilor superioare de licență (ciclul I) și
integrate, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1625 din 12.12.2019;Planului-cadru pentru studii superioare de licență (ciclul I), de master
(ciclul II) și integrate, Ordinul MECC nr. 120 din 10.02.2020;Cadrului Național al Calificărilor din
Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1016 din 23 noiembrie 2017.
La elaborarea unităţilor de conţinut s-a ţinut cont de Cadrul de referință al educației timpurii (Aprobat
la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1592 din
25.10.2018), Cadrul de referință al Curriculumului Național (Discutat la ședința Consiliului Național pentru
Curriculum din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova Aprobat prin
Ordinul ministerului nr. 432 din 29 mai 2017), Curriculumul Național la disciplina Educație muzicală pentru
învățământul primar (Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018) și Curriculum Național la disciplina Educație muzicală pentru
gimnaziu (Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019).
2. Termenul de studii și componenta formativă
În Planul de învățământ unitățile de curs/ modulele sunt grupate, conform regulamentelor în vigoare, în
următoarele componente: (a) componenta fundamentală (cod F), în regim obligatoriu – 80 de credite ECTS;
(b) componenta de formare a abilităților și competențelor generale (cod G) - 12 credite ECTS; (c) componenta
de orientare socio-umanistică (cod U) – 12 credite ECTS; (d) componenta de specialitate (cod S) – 38 de
credite ECTS. Unitățile de curs / modulele fundamentale și de specialitate constituie 65% din numărul total de
credite atribuit programului de studii: 118 credite din numărul total de 180 credite ECTS. Conținuturile cu
privire la etica profesională sunt incluse în unitatea de curs Introducere în domeniul muzical-pedagogic (în
primul an de studii, semestrul 1), care face parte din modulul Introducere în didactica specialității.
3. Teza de an
În procesul de studii studenţii realizează o teză de an (2 credite ECTS) care reprezintă o entitate separată
în planul de învățământ. Teza de an prevede formarea la studenţi a capacităţilor de căutare şi analiză critică a
informaţiei despre realizarea procesului de educație muzicală, expunerii succinte (adnotării) articolelor
ştiinţifice de specialitate din domeniul muzical-pedagogic, analizei stării de lucruri în practica educaţională,
perfectarea unei bibliografii la o temă. Tematica tezelor de an oferă posibilitatea continuării studiului temei în
procesul de realizare a tezei de licenţă.
4. Organizarea practicii studenţilor
Obiectivele practicii de iniţiere şi ale practicii pedagogice sunt axate pe formarea la studenţi a
competenţelor necesare proiectării, organizării, desfăşurării eficiente şi evaluării activităţii instructiv-educative
13
în ciclul învățământul preșcolar, primar și gimnazial.
Practica pedagogică la Educație muzicală în învățământul preșcolar și primar se desfășoară în semestrul
V (6 săptămâni – 12 credite ECTS), iar practica pedagogică la Educație muzicală în învățământul gimnazial (4
săptămâni – 8 credite ECTS) – în semestrul VI. În conformitate cu Planul-cadru pentru învățământul primar,
gimnazial și liceal în Republica Moldova, disciplina Educaţie muzicală se predă a câte o oră pe săptămână în
clasele I-a a VIII-a. Din acest considerent, practica pedagogică se realizează în cadrul a două zile pe
săptămână în decursul semestrului, conform unui orar stabilit din timp. Pe parcursul practicii pedagogice
studenţii îşi dezvoltă competenţele de proiectare, realizare şi evaluare a activităţilor didactice şi a celor
educaţionale. Practica este precedată de o conferinţă de iniţiere şi se finalizează cu o conferinţă de totalizare a
practicii.
Practica de licență se realizează pe parcursul semestrului VI (18 ore/săptămână, 8 credite ECTS) și
finalizează cu susţinere prealabilă a tezei de licenţă.
5. Teza de licenţă
Studiile finalizează cu susținerea publică a tezei de licență. La susţinerea tezei de licenţă sunt admişi
absolvenţii care au realizat integral prevederile Planului de învăţământ şi care au susţinut cu succes prezentarea
preventivă a tezei de licenţă. Teza de licenţă la specialitatea Muzică se realizează în formă scriptică (45-50
pagini) sau în formă interpretativă (recital instrumental / vocal / de dirijat coral cu durata maximă de 35
minute, însoțit de un referat științific de 15-20 pag.)
Scopul tezei de licenţă constă în sistematizarea şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practico-
artistice ale studenţilor, precum şi formarea competențelor pedagogico-artistice, a deprinderilor de realizare a
situațiilor metodico-artistice, de cercetare și creație, în conformitate cu tema tezei de licenţă şi cu sarcinile
puse în faţa studentului de către conducătorul studentului. Teza de licenţă este o iniţiere a viitorului specialist
în domeniul activităţii didactico-ştiinţifice și artistice şi are un caracter de creație și cercetare.
Tematica tezelor de licenţă este elaborată de Catedra de arte și educație artistică şi propusă studenţilor pe
parcursul semestrului al IV-lea de studii. Tematica tezelor de licenţă şi conducătorii ştiinţifici sunt aprobaţi la
şedinţa Consiliului Facultăţii de Ştiinţe ale Educației, Psihologie și Arte.
Susţinerea tezei de licenţă are loc în mod public la şedinţa deschisă a Comisiei de Licenţă. Titlul obţinut
la finele ciclului I, studii superioare de licenţă – licenţiat în Știinţe ale educaţiei.
II. Cunoștințele, abilitățile și competențele asigurate de programul de studii
La finalizarea ciclului I de studii absolventul va deține cunoștințe, abilități practice și următoarele
competențe:
Competenţe CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6

profesionale Operarea cu Crearea contextului Sistematizarea Proiectarea Evaluarea situaţiei Organizarea şi
fundamentele educaţional-artistic teoriilor și demersului educative, a monitorizarea
științifice ale prin emiterea şi conceptelor educaţional prin finalităţii acţiunilor procesului
Descriptori științelor educației recepţionarea educațional-artistice anticiparea muzical-didactice şi educaţional în
de nivel ai și utilizarea mesajelor educative tradiționale, inovative elementelor a randamentului învățământul
elementelor acestor noțiuni în și muzical-artistice și moderne acestuia, ţinînd cont academic al preșcolar, primar
structurale ale comunicarea de finalităţile elevului și gimnazial în
competenţelor muzical- educației muzical- baza unei strategii
profesionale pedagogică artistice educațional-
artistice elaborate
CUNOŞTINŢE
1. Cunoaşterea, CP1.1 CP2.1 CP3.1 CP4.1 CP5.1 CP6.1
înţelegerea Identificarea şi Identificarea şi Cunoaşterea şi Cunoaşterea, Identificarea, Cunoașterea unui
conceptelor, descrierea descrierea înţelegerea descrierea şi descrierea şi repertoriu muzical
teoriilor şi conceptelor, elementelor semnificaţiei fiecărui utilizarea corectă în utilizarea corectă în de audiţie /
metodelor de bază categoriilor, structurale ale tip de finalităţi comunicarea comunicarea interpretare din
ale domeniului şi teoriilor, contextului educaţional-artistice muzical-didactică a muzical-didactică a diverse epoci,
ale ariei de modelelor şi educaţional-artistic conceptului de conceptului de stiluri, forme şi
specializare; principiilor de şi ale situaţiei de proiectare evaluare genuri muzicale
utilizarea lor bază ale comunicare
adecvată în procesului de muzicală și prin
comunicarea educație muzicală muzică
profesională
2. Utilizarea CP1.2 CP2.2 CP3.2 CP4.2 CP5.2 CP6.2
cunoştinţelor de Analiza Analiza Analiza teoriilor de Utilizarea Explicarea şi Explicarea şi
bază pentru conceptelor, fenomenelor educaţie muzicală cunoştinţelor interpretarea interpretarea
explicarea şi tendinţelor şi muzicologice din contemporană sub referitoare la specificului conceptelor,
interpretarea unor direcţiilor de perspectiva aspectul impactului proiectarea tipologiei, modelelor şi
variate tipuri de dezvoltare a interdisciplinară şi lor asupra culturii didactico-muzicală operaţiilor, principiilor de
concepte, situaţii, Pedagogiei trandisciplinară spirituale a pentru explicarea şi strategiilor, organizare şi
procese, proiecte muzicale personalităţii elevului interpretarea tehnologiei monitorizare
14
etc. asociate contemporane algoritmului, evaluării procesului eficientă a
domeniului etapelor, tipurilor, şi produsului procesului
modelelor activităţii educaţional-artistic
tradiţionale şi educaţional-artistice în învățământul
moderne de preșcolar, primar și
proiectare gimnazial
ABILITĂŢI
3. Aplicarea unor CP1.3 CP2.3 CP3.3. CP4.3 CP5.3 CP6.3
principii şi metode Aplicarea Elaborarea Aplicarea Aplicarea şi Aplicarea Aplicarea unor
de bază pentru conceptelor, strategiilor de algoritmului de respectarea principiilor, principii şi metode
rezolvarea de categoriilor, proiectare didactică elaborare a etapelor, algoritmului, de bază pentru
probleme / situaţii teoriilor, a obiectivelor şi finalităţilor algoritmului şi regulilor, normelor rezolvarea de
bine definite, tipice modelelor şi conţinuturilor educaţional-artistice regulilor de de evaluare probleme / situaţii
domeniului în principiilor de educaţional-artistice prin respectarea elaborare a specifică bine definite, tipice
condiţii de bază ale din perspectiva structurii şi regulilor proiectării didactice domeniului domeniului în
asistenţă calificată procesului exigenţelor de formulare a lor în demersul muzical-artistic condiţii de asistenţă
educaţional- contemporane a educaţional-artistic calificată
artistic învăţămîntului
pentru rezolvarea formativ-
problemelor dezvoltativ
psihopedagogice
4. Utilizarea CP1.4 CP2.4 CP3.4 CP4.4 CP5.4 CP6.4
adecvată de Utilizarea Utilizarea adecvată Selectarea corectă a Utilizarea adecvată Selectarea corectă Utilizarea adecvată
criterii şi metode metodologiei de a criteriilor şi finalităţilor a criteriilor şi a strategiilor de de criterii şi metode
standard de comunicare metodologiei de educaţionale specifice metodologiei de evaluare pentru specifice de
evaluare, pentru a muzicală şi prin conducere / demersurilor analiză şi sinteză a aprecierea calităţii evaluare, pentru a
aprecia calitatea muzică monitorizare a educaţional-artistice proiectării procesului aprecia calitatea
unor procese, programelor demersului educațional-artistic organizării şi
programe, educaţional-artistice educaţional-artistice monitorizării
proiecte, concepte, curriculare / procesului de
metode şi teorii extracurriculare educaţie muzicală
5. Elaborarea de CP1.5 CP2.5 CP3.5 CP4.5 CP5.5 CP6.5
proiecte Utilizarea Analiza formelor și Explicarea Abodarea științifică Aplicarea Elaborarea şi
profesionale cu mijloacelor genurilor muzicale argumentată a a fenomenelor tehnologiilor implementarea
utilizarea unor tehnice în educația din perspectiva fenomenelor muzicologice și educaționale eficientă a
principii şi metode / instruirea socioculturală / muzicale, estetico-muzicale moderne în modelelor şi
consacrate în muzicală muzicologică / muzicologice, prin utilizarea realizarea principiilor de
domeniu semiotică / educaționale metodologiilor activităților organizare şi
hermeneutică / educaționale muzical-didactice monitorizare
estetică / artistică eficientă a
procesului
educaţional
Standarde Abordarea Generalizarea și Identificarea, Proiectarea Evaluarea Organizarea şi
minimale de gnosiologico- răspândirea elaborarea şi demersului demersului monitorizarea
performanţă conceptuală a experienței realizarea finalităţilor educaţional-artistic educaţional-artistic procesului
pentru evaluarea procesului pedagogice educaţionale prin aprecierea educaţional-artistic
competenţei educaţional artistic avansate prin procesului şi
cultivarea produsului
deprinderilor de activităţii
autoinstruire
continuă
Descriptori de
nivel ai Standarde minimale de performanţă pentru evaluarea
Competenţe transversale
competenţelor competenţei
transversale
6. Executarea CT1
responsabilă a Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în Respectarea normelor de etică profesională în activitatea
sarcinilor cadrul propriei strategii de activitate muzical-pedagogică educaţional-artistică
profesionale, în
condiţii de
autonomie
restrînsă şi
asistenţă calificată
7. Familiarizarea CT2
cu rolurile şi Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă Relaţionarea responsabilă cu agenţii culturali și educaţionali din
activităţile plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare şi munca instituţie şi comunitate
specifice muncii în eficientă în cadrul echipei
echipă şi
distribuirea de
sarcini pentru
nivelurile
subordonate
8. Conştientizarea CT3
nevoii de formare Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea Valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de autoformare
continuă; eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare pentru propria şi autoeducare pedagogico-artistică
15
utilizarea eficientă dezvoltare pedagogico-artistică
a resurselor şi
tehnicilor de
învăţare pentru
dezvoltarea
personală şi
profesională
III. Obiectivele programului de studii, inclusiv corespunderea acestora misiunii universității

Transformările din societatea contemporană impun rigori noi şi în domeniul învăţământului superior,
orientând sistemul axiologic universitar spre formarea la studenți a capacităților de a gândi critic, a învăța și
comunica eficient. Dobândirea finalităţilor de studii şi formarea competenţelor este asigurată de conţinutul
formativ al Planului de învățământ. Scopul universității este de a pregăti specialiști responsabili, centrați pe
inovare, creștere profesională și învățare pe tot parcursul vieții. În vederea atingerii acestui scop programul de
studii urmărește realizarea următoarelor obiective:
- Pregătirea la un înalt nivel didactico-științific a profesorilor de Educație muzicală capabili să se integreze
rapid pe piața muncii, să fie competitivi într-un mediu concurențial, prin capacitatea lor de a se adapta
schimbărilor și inovației;
- Formarea competențelor profesionale în baza pregătirii teoretice și practice;
- Formarea abilităților de cercetare, creativitate și inovare în domeniile pedagogiei artelor, muzică și educație
muzicală;
- Promovarea prin profesie a valorilor culturii naționale și universale, valorificarea educației prin și pentru
arta muzicală, formarea culturii muzicale a specialiștilor ca parte integră a culturii spirituale, prin care să fie
asigurat mediul socio-cutural în vederea consolidării societății democratice.
IV. Racordarea programului de studii și a conținuturilor din planul de învățământ la tendințele
internaționale din domeniu
Programul de studii în domeniul 011 Științe ale educației, specialitatea 0114.12 Muzică, pregătește
profesori de Educație muzicală pentru învățământul preuniversitar în baza strategiilor educaționale
contemporane performante la nivel european și este racordat cerințelor Procesului de la Bologna și modelelor
de instruire din domeniul Științe ale educației.
V. Evaluarea așteptărilor sectorului economic și social
La elaborarea Planului de învățământ s-a ținut cont de cerințele naționale și europene în domeniu, au
fost analizate posibilitățile de angajare a specialiștilor, fișele de post a cadrelor didactice din învățământul
gimnazial. Sistemul de competențe solicitat de către calificarea respectivă, are la bază cunoștințe teoretice și
abilități din domeniul artei muzicale, pedagogiei și psihologiei artei, educației muzicale, pedagogiei,
psihologiei, didacticii particulare. Planul de învățământ și curricula pot fi actualizate periodic, fiind ajustate
realității în schimbare și celor mai pertinente recomandări ce vin din partea angajatorilor.
VI. Consultarea partenerilor în procesul de elaborare a programului de studii
Planul de învățământ a fost elaborat prin conlucrarea cadrelor didactice de la Catedra de arte și educație
artistică cu manageri din instituțiile preuniversitare, cadre didactice de Educație muzicală din gimnazii și licee,
absolvenți ai facultății, studenți din anii superiori. La ședințele de catedră au fost invitați profesori de Educație
muzicală, conducători muzicali precum și directori de gimnaziu, directori ai instituțiilor de învățământ
extrașcolar (potențiali angajatori) în vederea analizei structurii planului, a denumirilor unităților de curs și a
Manualului specialității. Cu studenții din anul III și absolvenții specialității au fost organizate focus-grupuri în
vederea identificării aspectelor de îmbunătățire a programului de studii. În vederea sporirii calității studiilor la
specialitatea Muzică, Catedra de profil organizează constant mese rotunde, seminare metodologice, consultări
cu partenerii (potențialii angajatori, cadre didactice din alte instituții de învățământ superior, personalități
notorii din domeniul pedagogiei și artelor, absolvenți, studenți). Propunerile sunt discutate și analizate în
cadrul Comisiei de asigurare a Calității și de Comisia metodică. La nivel de Facultate și Catedră se încheie
acorduri cu direcțiile de învățământ raionale / municipale și cu instituții care prestează servicii ce țin de
domeniul educației muzicale. Catedra de profil organizează constant activități științifico-didactice, metodice de
nivel regional, național și internațional la care participă potențialii angajatori, absolvenții și studenții implicați
în programului de studii Muzică.
VII. Relevanța programului de studii pentru piața forței de muncă
În conformitate cu Planul-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, aprobat prin ordinul
Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova nr. 396 din 06 aprilie 2020 şi Curriculum Naţional, în clasele V-
XII sunt prevăzute a câte 34 ore anual la disciplina Educație muzicală și a câte 2 activități de educație
16
muzicală în fiecare grupă de copii din instiuțiile de educație timpurie. În condiţiile procesului de optimizare a
sistemului de învăţământ şi a numărului redus de copii din localitățile rurale, se impune oportunitatea de a
pregăti cadre didactice la specialitatea Muzică, prin acoperirea nivelului 0 – învățământ preșcolar, nivelului 1
– învățământ primar și nivelului secundar – învățământ gimnazial.
Procesul de instruire a viitorilor profesori de Educație muzicală este avantajat de multipli factori:
 această specialitate creează un mediu favorabil pentru atingerea scopului Curriculumului Naţional – de a
pregăti un licenţiat, specialist competent, înzestrat cu o erudiţie şi cultură pe măsura provocărilor epocii
comunicării generalizate, cetăţean şi patriot cu o largă deschidere spre valorile democratice europene şi
general-umane, un continuator al tradiţiilor şi culturii naţionale şi universale, având calităţi morale şi civice,
responsabilitate şi spirit creator în abordarea sarcinilor sale;
 Educația muzicală timpurie, educația muzicală în învățământul primar și gimnazial reprezintă un traseu de
formare a personalității prin muzică, la trei niveluri ale sistemului de învățământ preuniversitar, care se aflâ
într-o continuitate și relaţii de interdependență, în vederea construirii identității culturale prin valorile
muzicii naționale și universale, prin varietatea domeniilor de activități muzical-artistice;
 disciplina Educație muzicală îşi aduce contribuţia la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie europene
şi naţionale, cu precădere în ceea ce priveşte exprimarea culturală şi conştientizarea valorilor culturale.
Astfel, se realizează compatibilitatea Curriculumului naţional cu strategiile europene din domeniul
educaţiei, care conduc la formarea unor competenţe integratoare, culturale și interculturale, indispensabile
unei societăţi democratice. Pedagogia muzicală face parte din categoria ştiinţelor socioumane care are
scopul de a forma viziunea elevilor despre sine și lume prin muzică, prin intermediul activităților muzical-
artistice. Actualmente, profesia profesor de Educație muzicală a devenit o componentă inalienabilă a vieţii
social-culturale din fiecare comunitate prosperă;
 instruirea în domeniul Educaţiei muzicale este determinată şi de Recomandarea Parlamentului European şi
a Consiliului Uniunii Europene privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii
vieţi (2006/962/EC) care conturează beneficiarilor un „profil de formare european”, antrenând toate
persoanele, indiferent de vârstă, rol social şi alte diferenţe;
 disciplina Educație muzicală realizează ideea creării unui mediu educaţional unical prin interdisciplinaritate
în context didactic și extradidactic, școlar și extrașcolar;
17
FIȘELE UNITĂȚILOR DE CURS
FIȘA UNITĂȚII DE CURS PEDAGOGIA
Codul cursului în programul de studii: F.01.O.001 (Învățământ cu frecvență);
Domeniul Științific la care se referă cursul: 011.4 Formarea profesorilor;
0114.12 Muzica
Catedra responsabilă de curs: 011 Ştiințe ale educați ei
Număr de credite ECTS: 4+1 credite ECTS
Anul și semestrul în care se predă cursul: anul I, semestrul I
Titular de curs: Tatiana Ș ova, dr. conf. univ.
Descrierea succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Cursul nominalizat „Pedagogie”
tratează evoluţia şi dezvoltarea fundamentelor, bazelor pedagogiei ca ştiinţă, a teoriei şi artei educaţiei. Totodată
conţinutul cursului precizează specificul, funcţiile şi rolul pedagogiei în pregătirea cadrelor didactice pentru
activitatea
instructiv – educativă, evidenţiind principalele aspecte ale profesiei de pedagog.
Competenț e dezvoltate în cadrul cursului:
CP2. Crearea contextului educaţional- artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative
și muzical-artistice.
CP3. Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
CP4. Proiectarea demersului educaţional prin anticiparea elementelor acestuia, ţinînd cont de finalităţile
Finalităț i de studii realizate la finele cursului: La finele studierii cursului studentul va fi
capabil:
- Să identifice şi să descrie conceptele, categoriile, teoriile, modelele şi principiile de bazăale procesului de
educație muzicală;
- Să utilizeze adecvat criteriile şi metodologia de conducere/monitorizare a programelor educaţional-
artistice curriculare / extracurriculare;
- Să elaboreze proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate îndomeniu;
- Să identifice, elaboreze şi realizeze finalităţile educaţionale;
- Să identifice oportunitățile de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de
învăţare pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică
Pre-rechizite:
Pentru a se înscrie la unitatea de curs Pedagogie studenţii trebuie: să posede cunoș tinț e, capacităţi şi atitudini din
Anatomia şi fiziologia omului, Psihologie. Practica de iniţiere, Filosofia educaţiei; să deţină competenţe/capacităţi
privind studierea surselor bibliografice; organizarea informaţiei în comunicări; capacitatea de analiză, comparare,
generalizare a informaţiei; să manifeste atitudine pozitivă faţă de profesia aleasă.
Teme de bază: Pedagogia – ştiinţă şi artă a educaţiei. Educaţia ca factor social. Educabilitatea. Factorii
dezvoltării personalităţii. Formele generale ale educaţiei. Normativitatea activităţii educaţionale. Finalităţile
educaţiei. Dimensiuni (conţinuturi generale) ale educaţiei. Educaţia şi provocările lumii contemporane. Noile
educaţii. Managementul ca ştiinţă a educaţiei. Sistemul
de învăţămînt. Managementul clasei de elevi. Parteneriat educaţional.
18
Strategii de predare-învăț are: prelegerea - discuţie, seminarul, explicaţia, dezbaterea,
modelarea didactică, jocul didactic, studiul de caz, metoda Mozaic, studiul documentelor curriculare şi al
bibliografiei, prezentări în Power Point; înregistrări educative video şi audio, consultaţii; aplicaţii practice la
fiecare temă de prelegere şi seminar; diverse forme de lucru: frontal, în grup, în perechi, individual etc.
Strategii de evaluare: prezentări orale şi în format electronic, prezentarea de carte, rezumatul,

comentariul, minieseuri, autoevaluarea, portofoliu, dramatizarea, jocul de rol.
BibliografieObligatorie:
1. Bontaş, I. Tratat de pedagogie, Ediţia a VI – a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura BIC ALL,
2007.
2. Cucoş, C. Pedagogie. Iaşi: Polirom, 2006.
3. Cerghit, I. Didactica. Bucureşti: Ed. Didactică şi Pedagogică, 1993.
Opț ională:
1. Arhip, A. Noile educaţii. Chişinău: FEP „Tipografia centrală”, 1996.
2. Adina, E. Consilierea şi educaţia părinţilor. Bucureşti: Editura Aramis, 2002.
3. Azarov, I. Pedagogia relaţiilor familiale. Chişinău: Lumina, 1979.
4. Bîrzea, C., Cucoş, C. Psihopedagogie. Iaşi: Polirom, 1998.
5. Bocoş, Muşata. Didactica disciplinelor pedagogice. Ediţia a III-a. Piteşti: EdituraParalela, 2008.
FIŞA UNITĂȚII DE CURS
ISTORIA MUZICII UNIVERSALE I
Codul cursului în programul de studii: F.01.O.002
Domeniul ştiinţific la care se referă cursul: 14 Ştiinţe ale Educaţiei
Catedra responsabilă de curs: Catedra de Arte şi Educaţie Artistică
Număr de credite ECTS: 2
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul I, Semestrul 1
Titular de curs: Tatiana Bularga, dr., conf. univ.
Descriere succintă a corelării/ integrării cursului cu/în programul de studii:
Unitatea de curs Istoria muzicii contemporane este o disciplină fundamental obligatorie, având drept scop
dezvoltarea competențelor de predare a disciplinei Educație muzicală în învățământ general, cu accent
muzical-pedagogic. Conținuturile de învățare șa unitate de curs corelează cu unitățile de curs F.01.O.002
Teoria muzicii, F.01.O.002 Solfegii, S.01.O.004 Modulul Interpretarea muzicală, F.01.O.001 Pedagogia.
Competenţe dezvoltate în cadrul cursului:
CP1. Operarea cu fundamente științifice ale științelor educației și utilizarea acestor noțiuni în
comunicarea muzical-pedagogică.
CP5. Evaluarea situației educative, a finalității acțiunilor muzical-didactice și a randamentului academic
al elevului.
CP6. Organizarea și monitorizarea procesului educațional în învățământul preșcolar, primar și secundar
pe baza unei strategii educațional-aristice elaborate.
CT1. Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de
activitate muzical-pedagogică.
CT2. Identificarea rolurilor și responsabilitățior într-o epocă plurispecializată și aplicarea de tehnici de
relaționare și munca eficientă în cadrul echipei.
CT3. Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă a resurselor și tehnicilor
de învățare pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică
Finalităţi de studiu:
 Să cunoască trăsăturile artei muzicale în diferite epoci istorice (baroc, clasicism, romantism);
 Să cunoască funcţiile, rolul şi valoarea socială a artei muzicale în diferite perioade istorice (Europa,
Rusia);
 Să cunoască concepte şi termeni specifice artei muzicale în funcţie de epoci cultural-artistice, stiluri,
curente muzicale;
19
 Să cunoască biografia artistică şi creaţia compozitorilor studiaţi;
 Să diferențieze particularităţile stilurilor componistice ale compozitorilor abordaţi;
 Să determine genurile muzicale reprezentative pentru perioadele/eposile istorice studiate;
 Să cunoască creaţii muzicale reprezentative.
 Să didentifice arta muzicală ca fenomen ce parcurge o evoluţie istorică în raport cu context social,
cultural, estetic al epocilor;
 Să opereze cu noţiuni şi categorii fundamentale specifice domeniului muzical-artistic;
 Să posede limbajul de specialitate;
 Să recunoască trăsăturile esenţiale/definitorii ale epocilor muzical-culturale (preclasicism/baroc;
clasicism; romantism);
 Să identifice trăsăturile stilistice specifice creaţiei compozitorilor studiaţi;
 Să utilizeze diversele surse de informare (monografii, dicţionare, enciclopedii, surse web, recitaluri etc.)
pentru obţinerea informaţiilor oportune;
 Să genereze şi să argumenteze propriile opinii cu referinţă la fenomenele muzical-artistice studiate.
Exigențele și competențele prealabile:
 Cunoștințe în domeniul teorie elementare a muzicii (elementele expresivității muzicale, formă
muzicală, gen muzical, factura muzicală).
 Prezenţa deprinderilor și competențelor de interpretare la instrument muzical (pian, vioară, acordeon,
aerofone).
 Competențe de urmărire auditivă și analitică a discursului muzical.
Conținuturile unității de curs.

1. Abordare generală a culturii muzicale în antichitate şi evul mediu.
2. Arta muzicală în perioada Renaşterii. C.Palestrina – creaţii corale;
C.Monteverdi – madrigale.
3. Barocul muzical. Muzica instrumentală. F.Couperin. Ceasornicul;
J.F.Rameau. Tamburina; L.Daquin. Cucul; A.Vivaldi. Anotimpurile (fragmente); D.Scarlatti. Sonate
pentru pian (la alegere).Apariţia şi dezvoltarea genului de operă. C.Monteverdi. Viaţa şi creaţia.
4. G.F.Haendel. Viaţa şi creaţia.Muzica instrumentală. Creaţia oratorială. G.F.Haendel. Suita pentru
clavecin nr.6, g-moll.
5. J.S.Bach. Viaţa şi creaţia. Creaţia vocal-instrumentală.Creaţia pentru orchestră.
Muzica pentru clavir. Missa h-moll (Kyrie eleison, Gloria, Crucifixus, Sanctus, Agnus Dei). Preludiul coral
Es-dur. Toccata şi fuga d-moll. Concertul brandenburgic nr.4.
Clavirul bine temperat, vol I, II (selectări).
6. Clasicismul vienez – privire generală.I.Haydn. Viaţa şi creaţia. Creaţia simfonică.
Creaţia pentru pian. Simfonia nr.103 (Es-dur). Sonate pentru pian (la alegere).
Oratoriul Anotimpurile – p.I (corul plugarilor); p.II (scena furtunii).
7. Clasicismul vienez. W.Mozart. Trăsăturile stilistice ale creației. Creația de operă, Opera Flautul fernecat.
Creația simfonică. Muizca de cameră.
Strategii didactice:
 Metode și procedee: prelegerea interactivă, conversaţia euristică, explicaţia, simularea, dramatizarea,
dramaturgiei emoționale, comentariul muzical, partitura ascultătorului, analiza textului muzical,
dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, activități practice, referatul ș.a.
 Mijloace didactice: proiectorul, tabla interactivă, suporturi de curs, manuale, ghiduri, CD, DVD, fișe
tehnologice, modele pedagogice, fișe de lucru, instrumente muzicale, prezentări în programul Power
Point, internetul, înregistrări audio, filme.
 Forme de activitate: frontală, în grup, individuală, audiții ghidate, analiza partiturilor creațiilor muzicale,
ateliere de lucru, masa rotundă, conferința video.
Strategii de evaluare:
Evaluările curente se realizează sub formă de test scris și test auditiv, care urmărește cunoașterea auditivă a
20
creațiilor muzicale din patrimoniul muzicii uiversale a secolului XX, o parte din conținuturile stabilite pentru
unitate de curs.
Evaluarea finală a studenților se realizează în formă de examen scris (test) și test auditiv, care urmărește
cunoașterea auditivă a creațiilor muzicale din patrimoniul muzicii uiversale.
Resurse informaționale
Babii, V., Godovanciuc Z., Bularga T. Teoria formelor muzicale. Chişinău: „Elena V.I.”, 2011. 208 p.
Babii, V. Studiu de organologie. Bălţi: Ed. Presa universitară bălţeană, 2003, 268 p.
Bughici, D. Dicţionar de forme şi genuri muzicale. Bucureşti, 1974.
Gagim, I. Dicţionar de termeni muzicali, Chişinău: Editura Ştiinţa, 2009, 260 p.
Herman, V. Originile şi dezvoltarea formelor muzicale. Bucureşti: Editura Muzicală, 1982.
Tcaci, E. Mic dicţionar muzical. Chişinău, 1972.
Merişescu, Gh. Istoria muzicii universale, Bucureşti, 1964.
Resurse web
https://cpciasi.wordpress.com/
https://ro.eferrit.com/muzica-secolului-xx/
FIŞA MODULULUI TEORIA MUZICII

Codul cursului în programul de studii: F.01.0.002
Catedra de arte şi educaţie artistică
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul I, semestrul I
Titularii unităţilor de curs ale modulului: T.Bularga, dr., conf.univ., V.Crişciuc, dr., conf. univ.
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. Modulul Teoria muzicii,
disciplină fundamentală, care se constituie din unităţile de curs Introducere în muzicologie, Solfegiu 1 şi
Armonia 1, sunt studiate conceptele specifice domeniului muzicologic. Conform Curriculumului naţional la
Educaţia muzicală pentru învățământul preuniversitar, aceste concepte şi conţinuturi se studiază în regim
obligatoriu în ciclurile învăţământului preşcolar și preuniversitar (primar şi gimnazial). Tematica acestui
modul se regăseşte în toate unităţile de curs ale programului de studiu la Specialitatea Muzică. Modulului
Teoria muzicii se integrează în programul de studii cu alte module şi unităţi de curs universitare, având teme
comuneși interdependente, după cum urmează:
F.02.0.003 Introducere în domeniul muzical-pedagogic. Istoricul evoluţiei dimensiunilor verticală şi
orizontală din perspectiva epocilor şi curentelor muzicologice.
S.01.0.105 Instrument muzical şi Corepetiţie. Interpretarea şi armonizarea cîntecelor pentru copii din
manualele şcolare clasele a I-a şi a II-a.
F.01.0.003 Teoria educaţiei muzicale. Istoricul creaţiilor muzicale, comentariul muzical raportat la
tematismul curriculumului şcolar cu utilizarea vocabularului muzicologic.
21
Competenţe dezvoltate în cadrul modulului:
CP1. Operarea cu fundamentele ştiinţifice ale ştiinţelor educaţiei şi utilizarea acestor în comunicarea
muzical-pedagogică;
CP.1.1. Identificarea şi descrierea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de
bază ale procesului de educație muzicală;
CP 2.2. Analiza fenomenelor muzicologice din perspectiva interdisciplinară şi trandisciplinară; CP2.1
Identificarea şi descrierea elementelor structurale ale contextului educaţional-artistic şi ale situaţiei de
comunicare muzicală și prin muzică;
CP1.5 Utilizarea mijloacelor tehnice în educația / instruirea muzicală;
CP3. Sistematizarea teoriilor şi conceptelor educaţional-artistice tradiţionale şi moderne; CP3.2 Analiza
teoriilor de educaţie muzicală contemporană sub aspectul impactului lor asupra culturii spirituale a
personalităţii elevului;
CP4 Proiectarea demersului educaţional prin anticiparea elementelor acestuia, ţinînd cont de finalităţile
educației muzical-artistice
CT 1. Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de activitate
CT2 Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea detehnici de
Finalităţi de studii realizate la finele modulului: La finalizarea studierii unităţii de curs studentul:
Analizează texte muzicale/partituri din punct de vedere al problematicii muzicologice;
Intonează/solfegiază/armonizează materialul muzical din manuale şcolare clasele a I-a şi a II-a:
Aplică cunoştinţele însuşite în cadrul Unităţilor de curs la alte discipline muzicale teoreticeşi practice;
Utilizează corect şi adecvat limbajul muzical şi noţiunile muzicologice aferente (noţiunile de interval,
motiv, melodie, mod, armonie ca elemente artistice („vii”) ale muzicii), în cadrul
analizei/caracterizări/comentării unei creaţii muzicale;
Intonează/solfegiază trisonurile principale ale modului major şi minor(T, S, D), gamele
tonalităţilor majore şi minore cu două semne de alteraţie la cheie;
Armonizează potrivit teoria acordurilor prin tehnologii de formare a acordurilor cântecele din
manualele şcolare la clasa a I-a şi a II-a;
Integrează cunoştinţele muzicologice în procesul formării profesionale ca specialist înEducaţia muzicală.
22
Trisonurile principale ale modului major şi minor(T, S, D); Intonarea gamelor tonalităţilor majore şi
minore cu trei semne de alteraţie la cheie.
Unitatea de curs Armonia 1
Calitățile sunetelor muzicale şi elementele generate de ele (melodia, metro-ritmul, dinamica,
timbrul); Sistemul tradiţional de notaţie.
Notaţia muzicală (elemente de reprezentare grafică a înălțimii sonore; a duratei sunetelor; intensităţii
sonore; timbrului sonor);
Teoria intervalelor. Intervalele melodice şi armonice, consonante şi disonante. Mărimea cantitativă şi
calitativă a intervalelor. Noţiune de ton şi semiton.
Teoria acordurilor. Tehnologii de formare a acordurilor. Acorduri simple şi compuse. Trisonmajor, trison
minor, trison mărit şi micşorat.
Strategii de predare-învăţare:
Unitatea de curs Introducere în muzicologie (prelegeri cu prezentări electronice interactive, seminare
bazate pe activități de evaluare, discuții, învățare mixtă, lucrări practice);
Unitatea de curs Solfegiu I ( laborator: modelare practică a diferitor forme de intonare a cântecelor pentru
copii din clasele a I-a şi a II-a, sofegierea individuală şi în grup a cântecelor cu transpoziţie în diferite
tonalităţi până şa două semne la cheie);
Unitatea de curs Armonia I (prelegeri cu utilizarea şi prezentarea diferitor modele de armonizare amelodiilor;
laboratoare cu implicaţii metodologice de improvizare a vocii a II-a la melodiile, cântecele pentru copii).
Evaluare curentă (proba de evaluare, test de evaluare) se realizează la finalizarea temelor destudiu,
Evaluare sumativă (chestionare orală, dictare muzicală);
Evaluare finală (examen în cadrul modulului) se realizează la finalizarea disciplinelor.
Bibliografie
Obligatorie:
Gagim I. Introducere în muzicologie. Curs universitar, 2010. Gagim I.
Dimensiunea psihologică a muzicii. Iaşi, 20o3 Giuleanu V. Tratat de
Teoria muzicii. Bucureşti, 1985.
Bentoiu Pascal. Gândirea muzicală. Bucureşti, 1985. Ţurcanu L.,
„Solfegiu”, Chişinău „ Lumina” 1985
Ţurcanu L., „Solfegiu”, Chişinău „ Lumina” 1987
Jurebiţă M., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VII-a a liceelor de muzică. Bucureşti.
„ Editura didactică şi pedagogică”, 1969
Mereuţă V., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VI-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura
didactică şi pedagogică”, 1969
Popovici V., Curs practic normativ de solfegiu-dictat, Partea I, Bălţi.1999.
Opţională:
Bughici, Dumitru Dicţionar de forme şi genuri muzicale Ed. muz. 1978 Ţurcanu I.,
Doga E., Teoria elementară a muzicii, Chişinău,1991, 460 p.
Ţurcanu L., Dănilă E., Ţurcanu A., Abecedarul muzicii şi solfegiului, vol I, cl I-II, Chişinău, Editura
Universitas, 2001, 145 p.
Ţurcanu L., Dănilă E., Ţurcanu A., Abecedarul muzicii şi solfegiului, vol II, cl III-IV, Chişinău,
Editura Universitas, 2001, 150 p.
23
FIȘA UNITĂȚII DE CURS
SOLFEGII
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Catedra de arte şi educaţie artistică
T Titular de curs: dr., conf. univ., V.CRIŞCIUC
 Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. În cadrul unităţii de curs
Solfegii, care face parte din Modulul Teoria şi Istoria muzicii I, sunt studiate conceptele fundamentale
specifice domeniului muzical-pedagogic. Conform Curriculumului naţional la Educaţia muzicală pentru
învățământul preuniversitar, aceste concepte se studiază în regim obligatoriu în ciclurile învăţământului
preşcolar și preuniversitar (primar şi gimnazial). Tematica acestei unităţi de curs este inclusă în toate
programele de studiu la Specialitatea Muzică. Unitatea de curs Solfegii se integrează în programul de studii
cu alte cursuri universitare, având teme comune și interdependente, după cum urmează:
 F. 01.0.002. Teoria muzicii. Cunoştinţele din Teoria elementară a muzicii şi Armonia raportate la metode
de analiza/comentare/caracterizare/opinare cu creaţiile de referinţă din Istoria muzicii
universale/naţionale/contemporane. Deprinderi de analiză a textului muzical din perspectiva teoriei
muzicii/Armoniei.
 S.01.0.104. Interpretare instrumentală. Interpretarea şi perceperea diverselor forme şi genuri muzicale din
perspectiva evoluţiei stilurilor muzicale.
 F.01.0.003. Introducere în domeniul muzical-pedagogic. Istoricul evoluţiei domeniului muzical-pedagogic
din perspectiva învăţământului muzical-artistic.
 F.01.0.003. Teoria educaţiei muzicale. Istoricul creaţiilor muzicale, comentariul muzical raportat la
tematismul curriculumului şcolar cu utilizarea metodelor de comunicare verbală (metode tradiţionale şi
specifice).
Competenţe dezvoltate:
CP.1. Identificarea şi descrierea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de bază ale
procesului de educație muzicală.
Finalităţi de studii:
- Să opereze cu fundamentele științifice ale științelor educației și utilizarea acestor noțiuni în comunicarea
- Să creeze contexte educaţional-artistice prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și muzical-
artistice;
- Să aplice principii, normele şi valorile eticii profesionale în cadrul propriei strategii de activitate muzical-
pedagogică.
- Să solfegieze elementele de bază ale limbajului muzical integrate în: trepte; intervale (compuse); game;
acorduri (compuse, cu răsturnări şi rezolvări); succesiuni de acorduri, septacorduri;
- Să reprezinte texte muzicale/partituri din punct de vedere al problematicii muzicologice;
- Să valorifice creativ elemente de limbaj muzical pentru comentarea/solfegierea creaţiilor muzicale din
manualele de Educaţie muzicală.
24
Competenţe prealabile:
1. Utilizarea terminologiei elementare specifice domeniului;
2. Structurarea materialului teoretic sau (noţiunilor teoretice) pentru integrare în activităţi practice:
 trepte;
 Intervale (compuse);
 acorduri simple/compuse (cu răsturnări şi rezolvări);
 modul major şi minor cu varietăţile lor;
3. Transpunerea elementelor de limbaj muzical pentru solfegierea creaţiilor muzicale din manualele la
Educaţia muzicală.
Unităţi de învăţare: Elemente de reprezentare grafică a înălțimii sunetului; 2. Elemente de reprezentare
grafică a duratei sunetului; 3. Metrul. Măsurile simple şi compuse. Ritmul şi varietăţile lui; 4. Intervalele
simple. Intervalele consonante. Intervalele melodice şi armonice; 5. Trisonurile principale ale modului major
şi minor(T, S, D); 6. Intonarea gamelor tonalităţilor majore şi minore cu un semn de alteraţie la cheie.
Strategii didactice: prelegeri cu prezentări electronice interactive, activități de învățare în grup, discuții,
învățare mixtă, lucrări practice.
Evaluarea la unitatea de curs se efectuează în modul următor:
Compartimentul evaluare continuă:
1. La prelegeri - 1 notă per credit (15 ore - studii cu frecvență; 6 ore - studii cu frecvență redusă) -
responsabil titularul unității de curs (prelegeri);
2. La seminare - 2-4 note (în dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil
cadrul didactic care predă orele de seminar.
Compartimentul Evaluarea periodică (conform graficului elaborat de decanat) - 1 notă - responsabil

titularul de curs (prelegeri).
Compartimentul Studiul individual al studentului ghidat de profesor (doar la ciclul I, licență) - 2-4 note
(în dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil cadrul didactic care predă orele
de seminare.
Bibliografie
1. Obligatorie:
Giuleanu V., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa XII-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura
Jurebiţă M., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VII-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura
Mereuţă V., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VI-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura
Popovici V., Curs practic normativ de solfegiu-dictat, Partea I, Bălţi.1999
Suplimentară:
Агажанов А., « Курс сольфеджио», вып. 2. Москва. «Музыка» 1973
Алексеев Б., «Гармоническое сольфеджио», Москва. «Музыка» 1975
Давыдова Е., Методика преподавания сольфеджио, Москва. «Музыка» 1975
25
ÎNTRODUCERE ÎN DOMENIUL MUZICAL-PEDAGOGIC
Codul cursului în programul de studii:
Învățământ cu frecvență : F.01.O.003
Învățământ cu frecvență redusă: F.01.O.003
Codul și denumirea domeniului general de studiu: : 011 Ştiinţe ale Educaţiei

Anul şi semestrul în care se predă cursul:
Învățământ cu frecvență : Anul I, semestrul I
Învățământ cu frecvență redusă: Anul I, semestrul I
T Titular de curs: dr., conf. univ., M.Tetelea
 Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. În cadrul unităţii de curs
Întroducere în domeniul muzical-pedagogic,care face parte din Modulul Introducere în didactica specialității,
sunt studiate conceptele fundamentale specifice domeniului muzical-pedagogic. La unitățile de curs din acest
modul sunt studiate domeniile și direcțiile fundamentale ale sistemului de Educație muzicală modernă și se
conceptualizează problemele cercetării întregului sistem de Educație muzicală, atât la nivel structural cât și la
nivel conceptual, fapt important în formarea specialistului din domeniul educațional-artistic. Tematica
unităţilor de curs ale acestui modul se reflectă și are continuare în toate programele de studiu la Specialitatea
Muzică și se integrează în programul de studii cu următoarele cursuri universitare, având teme comune și
interdependente, după cum urmează:
 F.02.O.017. Didactica educației muzicale (timpurii /învățământului primar/ învățămîntului gimnazial).
Problemele fundamentale ale Educației muzicale. Arta muzicală ca obiect de studiu în învățământul general.
Lecția de muzică și integritatea ei. Teoria curriculară și tipurile de proiectare didactică.
 F.03.O.010. Metodologia Educației musicale timpurii. Formarea culturii muzicale a elevului prin
intermediul activităților muzical-didactice. Specificul lecției de Educație muzicală. Aspectul integrativ al
formării profesorului de Educație muzicală.
Competenţe dezvoltate :
CP2 Crearea contextului educaţional-artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și muzical-
artistice.
elevului.
26
 Clasifică și sistematizează genurile de artă.
 Conștientizează specificul muzicii ca gen de artă.
 Caracterizează locul muzicii în sistemul educațional-artistic modern.
 Identifică funcțiile artei.
 Delimitează problemele Educației muzicale pentru sistemul educațional-artistic modern.
 Conștientizează conceptul integrității lecției de Educație muzicală.
 Caracterizează aspectele competenței profesionale ale profesorului de EM.
 Caracterizează activitatea iluministică a profesorului de EM.
 Caracterizează diverse sisteme și concepții mondiale de învățământ muzical-general.
Exigențe și competenţe prealabile:
1. 1.Utilizarea terminologiei elementare specifice domeniului;
2. . 2. Experienţă de comunicare muzicală și verbală;
3. 3. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul muzical-artistic
Conținuturi de învăţare:
Problemele generale ale domeniului.
 Arta, necesitatea și acțiunea ei. Arta și știința. Acțiunea artei asupra omului. Funcțiile ei.
 Specificul muzicii ca gen de artă. Genurile artei, clasificare lor. Procesul comunicativ muzical: creare-
interpretare-audiere. Conținutul lucrării muzicale, imaginea musical-artistică.
 Arta muzicală ca obiect de studiu în învățământul general. Învățământul muzical special și general:
asemănări și deosebiri. Din istoria învățământului muzical școlar.
 Lecția de Muzică. Specificul lecției de muzică în contextul disciplinelor școlare. Lecția de muzică ca
activitate artistică. Integritatea lecției de muzică.
 Profesorul școlar de muzică. Specificul activității. Aspectele competenței profesionale.
 Aspectul docimologic (evaluativ) al Educației muzicale.
 Activitatea muzicală extrașcolară.
 Sisteme și concepții de Educație muzicală generală.
Strategii didactice: prelegeri cu prezentări electronice interactive, activități de învățare în grup, discuții, învățare
mixtă, lucrări practice.
1.La prelegeri - 1 notă per credit (15 ore - studii cu frecvență; 6 ore - studii cu frecvență redusă) -
2.La seminare - 2-4 note (în dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil
(în dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil cadrul didactic care predă orele de
seminare.
27
Resurse informaționale:
1. Obligatorie:
2.  Bălan G. Sensurile muzicii: Compozitor, interpret, ascultător. București, 1965.
3.  Cojocaru V. Teoria și metodologia instruirii. București, 2008.
4.  Gagim I. Știința și arta educației muzicale. Ed. a II., Editura ARC, Chișinău, 2004.
5.  Gagim I. Omul în faţa muzicii. Bălţi, 2000.
6.  Gagim I. Ştiinţa şi arta educaţiei muzicale. Chişinău, 2004. (capitolul I, temele I-V; capitolul II).
7.  Kabalevski D. Cultivarea cugetului și a sufletului, Chișinău, 1987.
8. Opţională:
9.  Bălan G. Arta de a înțelege muzica, București, 1970.
10.  Breazul G. Învățământul muzical în Țara Românească, în Breazul, G., Pagini din istoria muzicii românești,
vol. II, București, 1970.
11.  Heidegger M. Originea operei de artă. București, 1982.
FIŞA UNITĂȚII DE CURS TEORIA EDUCAȚIEI MUZICALE

Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul I, semestrul 1
Titular de curs: dr., conf. univ., Bularga Tatiana
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. Modulul Teoria Educației
muzicale este o disciplină fundamentală, obligatorie și se constituie din următoarele unități de curs:
Introducere în domeniul muzical-pedagogic șiTeoria Educației muzicale. La unitățile de curs din acest modul
sunt studiate domeniile și direcțiile fundamentale ale sistemului de Educație muzicală modernă și se
conceptualizează problemele cercetării întregului sistem de Educație muzicală, atât la nivel structural cât și la
nivel conceptual, fapt important în formarea specialistului din domeniul educațional-artistic. Tematica
unităţilor de curs ale acestui modul se reflectă și are continuare în toate programele de studiu la Specialitatea
Muzică și se integrează în programul de studii cu următoarele cursuri universitare, având teme comune și
interdependente, după cum urmează:
F. 02.O.012. Didactica Educației muzicale. Problemele fundamentale ale Educației muzicale. Arta
muzicală ca obiect de studiu în învățământul general. Lecția de muzică și integritatea ei.
F.03.O.017. Metodologia Educației muzicale. Formarea culturii muzicale a elevului prin intermediul
activităților muzical-didactice. Specificul lecției de Educație muzicală. Aspectul integrativ al formării
profesorului de Educație muzicală.
F.03.O.017. Psihopedagogia interesului pentru muzică. Specificul muzicii ca gen de artă. Aptitudinile
muzicale ale elevilor. Cultura muzicală a elevului ca parte componentă a culturii lui spirituale – finalitate
a Educației muzicale.
F.01.O.002. Introducere în muzicologie. Limbajul muzical și conținutul lucrării muzicale, imaginea
muzical-artistică. Genurile artei, și clasificarea lor.
S.01.O.105. Organologia. Genurile arte, și clasificarea lor. Funcțiile artei.
28
CP2. Crearea contextului educaţional- artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajeloreducative și muzical-
artistice.
elevului.
CP6. Organizarea şi monitorizarea procesului educaţional în învățământul preșcolar, primar și gimnazial în
Finalităţi de studii realizate la finele cursului:
La finalizarea studierii unităţii de curs Introducere în domeniul muzical-pedagogic: Clasifică și
sistematizează genurile de artă.
Conștientizează specificul muzicii ca gen de artă.
Caracterizează locul muzicii în sistemul educațional-artistic modern.
29
Identifică funcțiile artei.
La finalizarea studierii unității de curs Teoria Educației muzicale:
Delimitează problemele Educației muzicale pentru sistemul educațional-artistic modern. Conștientizează
conceptul integrității lecției de Educație muzicală.
Caracterizează aspectele competenței profesionale ale profesorului de EM. Caracterizarea
activitatea iluministică a profesorului de EM.
Cunoaște specificul (problema) și formele de apreciere (evaluare) a rezultatelor educațieimuzicale.
Caracterizează diverse sisteme și concepții mondiale de învățământ muzical-general
Pre-rechizite:
1. Experienţă de comunicare muzicală și verbală;
2. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul muzical – artistic;
Teme de bază:
Unitatea de curs Introducere în domeniul muzical- pedagogic.
Problemele generale ale domeniului.
Arta, necesitatea și acțiunea ei. Arta și știința. Acțiunea artei asupra omului. Funcțiile ei.
Specificul muzicii ca gen de artă. Genurile artei, clasificare lor. Procesul comunicativ muzical: creare-
interpretare-audiere. Conținutul lucrării muzicale, imaginea muzical- artistică.
Arta muzicală ca obiect de studiu în învățământul general. Învățământul muzical special și general: asemănări
și deosebiri. Din istoria învățământului muzical școlar.
Unitatea de curs Teoria Educației muzicale
Lecția de Muzică. Specificul lecției de muzică în contextul disciplinelor școlare. Lecția de muzică ca activitate
artistică. Integritatea lecției de muzică.
Profesorul școlar de muzică. Specificul activității. Aspectele competenței profesionale. Aspectul docimologic
(evaluativ) al Educației muzicale.
Activitatea muzicală extrașcolară.
Sisteme și concepții de Educație muzicală generală.
Strategii de predare-învăţare: prelegeri cu prezentări electronice interactive, seminare,

activități de învățare în grup, discuții, învățare mixtă, activități practice.
Evaluare curentă (probă de evaluare, test de evaluare); Evaluare sumativă
(chestionare orală, test sumativ);
Evaluare finală (examen scris/oral în cadrul modulului).
Bibliografie obligatorie:
Bălan G. Sensurile muzicii: Compozitor, interpret, ascultător. București, 1965. Cojocaru V. Teoria și
metodologia instruirii. București, 2008.
Gagim I. Știința și arta educației muzicale. Ed. a II., Editura ARC, Chișinău, 2004. Gagim I. Omul în faţa
muzicii. Bălţi, 2000.
Gagim I. Ştiinţa şi arta educaţiei muzicale. Chişinău, 2004. (capitolul I, temele I-V;capitolul II).
Kabalevski D. Cultivarea cugetului și a sufletului, Chișinău, 1987.
Opţională:
Bălan G. Arta de a înțelege muzica, București, 1970.
Breazul G. Învățământul muzical în Țara Românească, în Breazul, G., Pagini din istoria muzicii
românești, vol. II, București, 1970.
Heidegger M. Originea operei de artă. București, 1982. Văideanu G. Cultura
estetică școlară, București, 1967.
30
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ
Codul cursului în programul de studii: INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ
(I,II,III,IV,V,VI) Învățământ cu frecvență S.01.O.004, S.02.O.012, S.03.O.022,
S.04.O.030, S.05.O.036, F.06.O.038
Codul cursului în programul de studii: INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ (I,II,III,IV,V)
Învățământ cu frecvență redusă S.02.O.009, S.03.O.015, S.04.O.019,
S.05.O.025, S.06.O.030, S.07.O.035
Domeniul ştiinţific la care se referă cursul: 0114 Formarea profesorilor
Specialitatea: 0114.12 Muzică
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ (I,II,III,IV,V,VI) Învățământ cu frecvență
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ (I,II,III,IV,V,VI) Învățământ cu frecvență redusă
Titularii cursului:
Gupalov Elena – doctor în studiul artelor, conferențiar universitar, profesoară de pian; Granețkaia Lilia,
doctor în pedagogie, conferențiar universitar, profesoară de pian; Bularga Tatiana doctor în pedagogie,
conferențiar universitar, profesoară de pian;
Tetelea Margarita, doctor în pedagogie, conferențiar universitar, profesoară de pian; Cosumov Marina, doctor
în pedagogie, conferențiar universitar, profesoară de instrumente
cu coarde,
Crișciuc Viorica, doctor în pedagogie, conferențiar universitar, profesoară de pian; Ciobu Corin, magistru
în muzică, profesor de acordeon
Interpretarea instrumentală face parte din componenta de discipline de specialitate al planului de învățământ la
domeniul general de studii Ştiinţe ale educaţiei, specialitatea Muzică.
Unitatea de curs Interpretare instrumentală (pian, instrumente aerofone, instrumente cu coarde, acordeon)
contribuie la formarea atât a competenţelor şi abilităţilor artistice (interpretare solo/ansamblu, acompaniere), cât
şi a competenţelor de orientare spre specialitate.
Cunoştinţele şi abilităţile dobândite la acest curs se integrează în disciplinele fundamentale şi de specialitate:
- Teoria și istoria muzicii I, II, III, IV, V (F.01.O.002; F.02.O.009; F.03.O.017; F.04.O.024;
F.05.O.032)
- Introducere în didactica specialității F.01.O.003;
- Didactica specialității I;II, III,IV (F.02.O.010, F.03.O.018, F.04.O.026; F.05.O.035 )
- Practica pedagogică la Educație muzicală în învățământul gimnazial (P.06.O.040)
În realizarea eficientă a procesului de Educaţie muzicală sub diversele sale forme (lecţie şcolară, activităţi
extracurriculare), mânuirea unui instrument muzical este obligatorie şi indispensabilă.
În acest context, este importantă formarea competenţei de interpretare instrumentală a studenților.
Organizarea/realizarea procesului educativ se efectuează în baza orelor individuale și este condiţionat de
caracterul practic al activităţii Interpretarea
instrumentală. Specificul disciplinei prevede studiul repertoriului instrumental, care îl constată lucrările
muzicale din diferite: epoci, stiluri, curente, genuri, forme muzicale.
- să aplice repertoriul instrumental (ex. pianistic) la realizarea activităţii de audiţiemuzicală;
31
- să posede arta interpretării instrumentale (solo, în ansamblu, în orchestră);
- să posede tehnica acompanierii instrumentale a repertoriului curricular;
- să cunoască repertoriul creaţiilor instrumentale de diverse genuri, stiluri, epoci;
- să cunoască tehnici de interpretare și de realizare a mijloacelor de expresivitatemuzicală;
- să transmită conţinutului mesajului muzical al lucrării interpretate;
- să interpreteze în faţa publicului repertoriul studiat la un nivel înalt, profesionist;
- să valorifice repertoriul muzical în realizarea obiectivelor curriculare la educaţiamuzicală;
- să cultive la elevi deprinderi de comunicare cu arta muzicală, inclusiv cu ceainstrumentală.
Exigențe și competențe prealabile:
Nivel mediu (absolvenţi ai şcolilor de muzică/studiouri-lor muzicale)Competențe aplicative:
- de intonare şi interpretare elementară a muzicii la instrument;
- de aplicare a tehnicilor fundamentale de articulare a sunetelor;
Competențe cognitive:
- de cunoaștere a limbajului muzical;
- de cunoaştere a teoriei elementare a muzicii;
Competențe de analiză:
- de descriere şi apreciere a fenomenelor muzicale.
Nivel avansat (absolvenţi ai colegiilor muzicale şi a liceelor de artă) Competențe
aplicative:
- de interpretare la instrument a genurilor muzicale principale (polifonii, forme ample, piese de diferit
caracter);
- de aplicare a diferitor tehnici pianistice de articulare sonoră;
- de cunoaştere a reprezentanţilor şi a creaţiilor muzicale pianistice de diferite genuri,epoci;
- de descriere şi apreciere a fenomenelor muzicale;
- de valorificare interpretativă a creaţiilor de diferit gen, stil, epocă.
32
Unități de conținut:
 Studierea genului de studiu și a gamelor
 Interpretarea pieselor polifonice
 Interpretarea genului de sonată, variațiunilor, concerte instrumentale
 Studierea pieselor de concert diverse după caracter și gen
 Interpretarea creațiilor în ansamblu (duet, trio,cvartet etc.)
 analiza interpretativă a imaginii muzicale: abordări muzicologice, stilistice, tehnice, semantice,
metodice.
- Strategii didactice: Lecții individuale; activităţi practice, studiul genurilor muzicale; studiul de caz,
discuţiile ghidate, modelarea, analiza, proiectul).
Strategii de evaluare
Evaluare periodică: colocviu tehnic, concert academic;
Evaluare finală: Examen
Surse informaționale: Obligatorie:
1. GRANEŢKAIA, L., Dimensiunea imagistică a creaţiei musicale în studiul pianistic, Curs
universitar/monografie, Editura Lira, Chişinău, 2013, 167 p. ISBN 979-0-3480- 0174-6;
2. GULALOVA, E., Unele recomandări la lucrul asupra miniaturilor pentru pian ale autorilor
moldoveni: Gh. Neaga Doina şi Tocată: Lucrare metodică. Alcătuitor E. Gupalova, USARB.
Chişinău: Pontos, 2018 (Tipogr. "Print-Caro"). 24 p. 100 ex. ISBN 978-9975-51-956-4
3. BABII, V., Studiu de organologie. Bălți, 2012, 263 p.;
4. CHIROȘCA, D., Neamțu, Petre, Metodă de acordeon.Ch: Hiperion , 1992;
5. GAGIM, I., Dicţionar de muzică. Chişinău: Ştiinţa, 2008.
6. HERMOSA, Gorka. Cuaderno de Técnica para Acordeón: Enseñanzas Elementales de Música.web.2010.
55 p.
7. IANCU, M., Romea, P., Metodă de acordeon. București. Ed.muzicală, 1984;
8. COSUMOV, M., Tehnologii de elaborare a temelor pentru acasă la educația muzicală. Ghid
pentru profesori și studenți. USARB. Bălți, 2014. 47p.
Suplimentară:
1. CIOBU, C., „Între muzică çi pasiune”, vol. I. Culegere de note pentru ansamblu de acordeoniști.
USARB. Bălți, 166 p.
2. RĂDUCANU, M.D. Principii de didactică instrumentală. Iaşi. ed. Moldova, 1994.
3. RĂDUCANU, M.D., Pedala sufletul pianului., ed. PIM, Iaşi 2006
4. TĂTARU, M. Arta violonistică din perspectiva psihopedagogică, ed. Brumar,Timişoara 2007.
5. José Luis Lorenzo Rodríguez. MÉTODO FÁCIL DE ACORDEÓN. Sistema para acordeón piano y
bajos estándar. Web. 2013. 10 p.
6. Site-ul : http://www.goldaccordion.com/
7. MARCOS, Tito. Método de acordeón. Web. Revisión: diciembre del 2011. 326 p.Surse WEB:
8. https://www.musicaneo.com/ru/sheetmusic/instrumentation/15_akkordeon/
9. https://musicnotes.info/noty-dlya-akkordeon-skachat-bestplatno
10. CURRICULUM NAȚIONAL, ARIA CURRICULARĂ ARTE, DISCIPLINA EDUCAȚIE
MUZICALĂ clasele V-VIII, Chișinău, 2019;
33
ANSAMBLUL CORAL
Codul cursului în programul de studii: S.01.O.004
Domeniul ştiinţific la care se referă cursul: 011 Științe ale Educației
Titularii cursului: magistru, asist.unin., Marina CALIGA
Descrierea succintă a corelării/integrării cu/în program de studii:
Unitatea de curs Ansamblul coral face parte din modulul Interpretare muzicală I, disciplină care direcționează
spre specialitatea de bază și orientează asupra dezvoltării aptitudinilor de interpretare muzicală a creațiilor
recomandate în Curriculumului Național la disciplina Educație muzicală pentru învățământul preuniversitar.
Tematica acestei unități de curs corelează cu unitățile de curs ale programului de studiu la specialitatea Muzică,
după cum urmează:
F.01.O.002 Teoria și istoria muzicii. Cunoașterea și aplicare în practica vocal-corală legităților artei muzicale.
F.01.O.003 Introducere în didactica specialității. Cunoaştarea şi abordarea praxiologică a teoriilor și conceptelor
educațional-artistice tradiționale și moderne.
S.01.O.004 Interpretarea instrumentală. Interpretare instrumentală a partiturilor corale și acompaniamentul
elementar a unor melodii de cântece școlare. Mănuirea unui instrument muzical – lucru important în activitatea
muzical-didactică cântul vocal-coral.
S.01.O.004 Interpretarea cântecului școlar. Cunoașterea și interpretarea repertoriului școlar.
Competențe dezvoltate:
CP2.1 Identificarea și descrierea elementelor structurale ale contextului educațional-artistic și ale situației de
CP2.2 Analiza fenomenelor muzicologice din perspectiva interdisciplinarității și transdisciplinarității;
CP1.3 Aplicarea conceptelor, categoriilor, teoriilor modelelor și principiilor de bază ale procesului educațional
artistic pentru rezolvarea problemelor psihopedagogice;
CP5.3 Aplicarea principiilor, algoritmului, regulilor, normelor, de evaluare, specifică domeniului muzical-
artistic;
CP3.5 Explicarea argumentarea a fenomenelor muzicale, muzicologice, artisitce.
Finalităţile de studiu:
 Să posede un repertoriu de bază ale cântecelor şcolare.
 Să integreze cunoştinţele şi capacităţile acumulate în cadrul cursului în procesul artistic-educaţional,
conform conceptului de educaţie estetico-artistică modernă;
 Să realizeze activitatea vocal-corală în cadrul lecţiei de educaţie muzicală.
Cunoştinţe din domeniul:
 istoriei muzicii,
 muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei),
 artei instrumentale şi vocal-corale,
Capacităţi de:
 Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală, dirijorală);
 Analiză muzicală şi didactică.
Conținuturile/Unități de învățare:
 Cântul vocal-coral ca metodă de cunoaştere a artei muzicale.
 Cântul ca formă de bază în executarea muzicii la lecţie.
 Scopul şi sarcinile cântului.
 Vocea muzicală şi constituentele ale ei.
 Caracterizarea aparatului vocal al copilului.
34
 Respiraţia vocală. Tipuri de respiraţie.
 Metode,exerciţii, tehnici de posedare a respiraţiei vocale ( Inspiraţie, expiraţie).
 Tehnologii de articulare, atac, emisie vocală.
 Exerciţii de încălzire a vocii. (tehnologii de interpretare a acompaniamentului instrumental)
Strategii didactice: Laborator, individuale.
Evaluare periodică: interpretarea a unui cântec școlar; interpretarea repertoriului ansamblului coral.
Evaluare curentă: se realizează sub formă de probă practică de evaluare a gradului de realizare artistică şi
tehnică a cântecelor școlare în calitate de interpret (voce/dirijor) a fiecărei creații incluse în program.
Evaluare sumativă:
• Lecţie de control: interpretarea cântecelor şcolare cu voce, cu propriul acompaniament instrumental și
dirijare schematică cu adresarea la clasa de elevi. (repertoriul de cântece din manualele școlare de educație
muzicală, clasele I-II). Citirea a prima vista: a cântecelor şcolare pentru elevii din clasele 1 și 2 (solfegiere,
tactare artistică).
• Concertul de clasă: interpretarea în fața publicului a unui cântec şcolar recomandat în Curriculumul
Național și manualele școlare de Educație muzicală.
• Interpretarea 4 cântece şcolare însoţite cu vocea (din repertoriul claselor primare).
Obligatorie:
1. Andronic Şt. Gr. Vieru Roua veşneciei, Pontos, Chişinău, 2010.
2. Bălan D. Arta muzicii de la creaţie la educaţie. Bucureşti 2004.
3. Burlui A. Introducere în arta cântului. Editura Apollonia, Iaşi, 1996.
4. Botez D. Tratat de cânt şi dirijat coral. volumul I, Bucureşti, Consiliul, culturii şi educaţiei, 1982,48 p.
5. Cesnokov P.G. „Corul şi conducerea lui”, Bucureşti, Editura Diddactică şi Pedagogică,1957.
6. Dicţionar de termeni muzicali. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti 1984.
7. Giuleanu V. Iuşceanu V. Tratat de teorie a muzicii. V.1. Buc. 1963.
8. Gâscă N. Arta interpretării corale. Iaşi, Junimea, 2004,39 p.
9. Graneţkaia L., Tipuri de cunoaştere aplicată în procesul interpretării/studiului creaţiei muzicale // Revistă
de cultură, ştiinţă şi practică educaţională: Artă şi Educaţie artistică,. Bălţi, 2014. Nr. 1 (23), p.47-50,
Categoria B, ISSN 1857-0445.
10. Graneţkaia, L., Metode de dezvoltare a aptitudinilor muzicale în cadrul formării competenţei de interpretare
a profesorului de muzică. În: Valorificarea strategiilor inovaţionale de dezvoltare a învățământului artistic
contemporan, volumul Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale dedicat memoriei Doctorului habilitat în
pedagogie V.Babii, Bălţi, 2016, pp.164-169, ISBN 978-9975-3145-9-6
11. Nedelciu L. Expresie şi comunicare în actul interpretativ, Bucureşti 2006.
12. Niţă Teodor, Interpretare vocală fiziologia aparatului vocal. Chişinău: Ştiinţa, 2006, 94 p.
13.
14. Morari M., Borş A., Educaţie muzicală, manual pentru clasa 3-a, Ştiinţa; Chişinău 2012.
Opţională:
16. Curriculum național. Aria curriculară arte, disciplina educație muzicală clasele V-VIII, Chișinău, 2019.
17. Gagim I. Omul in faţa muzicii, Bălţi, 2000.
18. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/43234_optional-prietenii-cantareti-ansamblu-cora
19. http://administraresite.edu.ro/index.php/articles/curriculum
20. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/muzica/dirijat-coral-arta-150937.html
35
INTERPRETAREA CÂNTECULUI ŞCOLAR
Titularii cursului: conf.univ., dr., Granețkaia Lilia,
Disciplina INTERPRETAREA CÂNTECULUI ŞCOLAR I face parte din ciclul I, studii superioare de
licenţiat, care contribuie la formarea competenţelor profesionale a viitorului profesorului muzică. Disciplina
dată este o componentă indispensabilă a programului de formare a studenţilor şi se înscrie organic în sistemul
general de pregătire profesională la specialitatea Muzică. Cursul va veni să valorifice şi să aprofundeze
cunoştinţele muzical-pedagogice, metodice, capacităţile de interpretare (vocală, instrumentală, dirijorală); şi
deprinderile de analiză muzicologică, metodică a cântecelor şcolare studiate în cadrul disciplinei şi valorificate
pe parcurs în cadrul practicii pedagogice.
Unitatea de curs Interpretarea cântecului școlar I cu orientare spre specialitatea de bază și orientată asupra
dezvoltării aptitudinilor de interpretare a cântecelor școlare recomandate în Curriculumului Național la
disciplina de Educație muzicală pentru învățământul preuniversitar. Tematica acestei unități de curs corelează
cu unitățile de curs ale programului de studiu la specialitatea Muzică, după cum urmează:
F.01.O.02 Modulul: Teoria și istoria muzicii I Concepte din domeniul muzicologiei și istoriei muzicii,
deprinderi de solfegiu, principii și modalități de armonizare a textelor muzicale.
F.01.O.03 Modulul: Introducere în didactica specialității I. Inițiere metodologică în domeniul muzical-
pedagogic și fundamentele din teoria educației muzicale.
S.01.O.004 Modulul Interpretarea muzicală I, unitatea de curs Interpretarea instrumentală I. Interpretare
instrumentală a partiturilor corale și acompaniamentul
elementar a unor melodii de cântece școlare.
COMPETENȚE dezvoltate în cadrul cursului
CP3.1 Cunoașterea și înțelegerea semnificației fiecărui tip de finalități educațional-artistice;
CP1.3 Aplicarea conceptelor, categoriilor, teoriilor modelelor și principiilor de bază aleprocesului educațional
artistic pentru rezolvarea problemelor psihopedagogice;
CP6.1 Cunoașterea unui repertoriu muzical de audiție/ interpretare din diverse epoci, stiluri, forme și genuri
muzicale;
CP2.5 Analiza formelor și genurilor muzicale din perspectiva
socioculturală/muzicologică/semiotică/hermeneutică/ estetică/artistică.
CP3.5 Explicarea argumentarea a fenomenelor muzicale, muzicologice, educaționale
 Să posede un repertoriu de bază ale cântecelor şcolare.
 Să integreze cunoştinţele şi capacităţile acumulate în cadrul cursului în procesul artistic-educaţional,
conform conceptului de educaţie estetico-artistică modernă;
 Să realizeze activitatea vocal-corală în cadrul lecţiei de educaţie muzicală;
36
Cunoştinţe din domeniul:
 istoriei muzicii,
 muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei),
 artei instrumentale şi vocal-corale,
Capacităţi de:
 Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală;
 Analiză muzicală şi didactică;
 Cântul vocal-coral ca metodă de cunoaştere a artei muzicale.
 Cântul ca formă de bază în executarea muzicii la lecţie
 Scopul şi sarcinile cântului
 Vocea muzicală şi constituentele ale ei.
 Caracterizarea aparatului vocal al copilului.
 Respiraţia vocală. Tipuri de respiraţie.
 Metode,exerciţii, tehnici de posedare a respiraţiei vocale
 Tehnologii de articulare, atac, emisie vocală.
 Exerciţii de încălzire a vocii. Caracterizarea diapazonului muzical al elevilor.
 Cântecul ca operă (valoare) muzical-artistică.
 Executarea cântecului ca act interpretativ.
 Criterii de selecţionare a cântecelor
 Tematica curriculară ca criteriu în selecţionarea cântecului şcolar
 Etapele de însuşire a cântecului şcolar
 Tehnologia alcătuirii acompaniamentului
 Exerciţi de încălzire a vocii.
 Caracterizarea repertoriului de cântece al elevilor.
Strategii didactice: Laborator, individuale
Evaluare periodică: interpretarea a unui cântec çcolar
1. Bălan Dan, Arta muzicii de la creaţie la educaţie, Bucureşti 2004
2. Bughici D., Forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală . Bucureşti 1980
3. Dicţionar de termeni muzicali., Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti1984
4. Gagim I. Omul in faţa muzicii, Bălţi, 2000
6. Nedelciu L. Expresie şi comunicare în actul interpretativ, Bucureşti 2006
7. Morari M., Borş A., Educaţie muzicală, manual pentru clasa 3-a, Ştiinţa;Chişinău 2012
8. Morari M., Borş A., Educaţie muzicală, manual pentru clasa 2-a, Ştiinţa;Chişinău 2011
9. Breazul M. Noţiuni noi în teoria emisiei vocale, Editura Didactică Cluj, 1968.
10. Burlui Ada, Introducere în arta cîntului, Editura Apollonia,Iaşi, 1996.
37
11. Cilicev-Scaia A. Repertoriul vocal-pedagogic, Moscova,1972
12. Gheorghiţă D. Cîntece populare, Chişinău,1965
13. Gheorghiţă D. Sună, sună clopoţelul, Chişinău, 1976
14. Graneţkaia L., Competence of interpreting musical image among the educational standards of music
teacher, // Revistă de cultură, ştiinţă şi practică educaţională: Artă şi Educaţie artistică,. Bălţi, 2011, nr.
1(16), p. 52-56, Categoria B, ISSN 1857-0445, (0,4 coli de autor);
15. Graneţkaia L., Tipuri de cunoaştere aplicată în procesul interpretării/studiului creaţiei muzicale //
Revistă de cultură, ştiinţă şi practică educaţională: Artă şi Educaţie artistică,. Bălţi, 2014. Nr. 1 (23),
p.47-50, Categoria B, ISSN 1857- 0445.
16. Graneţkaia, L., Metode de dezvoltare a aptitudinilor muzicale în cadrul formării competenţei de
interpretare a profesorului de muzică. În: Valorificarea strategiilor inovaţionale de dezvoltare a
învățământului artistic contemporan, volumul Conferinţei ştiinţifico-practice internaţionale dedicat
memoriei Doctorului habilitat în pedagogie V.Babii, Bălţi, 2016, pp.164-169, ISBN 978- 9975-3145-9-
6
Suplementare:
1. Dicţionar de termeni muzicali., Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti1984
3. Nedelciu L. Expresie şi comunicare în actul interpretativ, Bucureşti 2006

LITERATURA MUZICALĂ PENTRU COPII
Codul unității de curs/modulului în programul de studii: S.01.O.005
Codul și denumirea domeniului general de formare profesională: 011 Ştiințe ale educației
Tipul programului: 0114.12 Muzică
Facultatea și catedra responsabilă: Facultatea de Științe ale educației, Psihologie și Arte, Catedra de
ştiințe ale educației
Număr de credite ECTS: 3 credite ECTS
Anul și semestrul în care se predă: anul I, semestrul I
Titularul: Marina MORARI, conf. univ., dr.
Descrierea succintă a corelării/ integrării cu/ în programul de studii:
Unitatea de curs „Literatura muzicală pentru copii” face parte din modulul „Repertoriul muzical” și se
studiază,conform Planului de învățământ la specialiatea „Muzică”, în anul I de studii, însemestrul 1.
Tematica acestui curs corelează cu unitățile de curs ale programului de studiu la specialitatea Muzică,
după cum urmează:
F.01.O.002. Modulul Teoria și istoria muzicii;
S.01. O.005. Modulul Repertoriul muzical;
F.01.O.003. Modulul Instroducere în didactica specialității.
CP6.1 Cunoașterea unui repertoriu muzical de audiție/ interpretare din diverse epoci, stiluri, form și
genuri muzicale.
CP2.2 Analiza fenomenlor muzicologice din perspectiva interdiscilinară și transdiscilinară.
CP1.4 Utilizarea metodologiei e comunicare muzicală și prin muzică.
CP2.5 Analiza formelor și genurilor muzicale din perspectiva socioculturală/ muzicologică/ semiotică/
hermeneutică/ estetică/ artistică.
CT1 Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de
38
Finalități de studii:
- Deține în memorie compoziții reprezntaive din literaura muzicală pentru copii, dând dovadă de
cunoașterea creației compozitorilor din perspectiva varieății genurilor, formelor și curentelor artistice.
- Caracterizează valorile creațiilor muzicale din repertoriului muzical pentru copii, operând cu
terminologie specifică domeniului, manifestând atitudine creativă și gust estetic.
- Selectează, generalizează și prezintă în fața publicului informații relevante despre compoziții din
literatura muzicală pentru copii, utilizând diverse resurse informaționale și aprecieri artistice și
valorice.
Competențe prealabile/pre-rechizite:
 Cunoștințe în domeniul teorie elementare a muzicii (elementele de limbaj muzical, formă și gen
muzicl), istorie a muzicii universale (curente artistice).
 Experiență artistică elementară în arta audiției muzicii, cultura audiției muzicii.
 Abilități de analiză auditivă elementară a discursului muzical.
Strategii de predare: Prelegere, studiu de caz, proiect individual/ de grup, dezbateri cu oponent,
prezentarea unor materiale de sinteză, portofoliul.
Strategii de evaluare: Evaluări curente: test, mini-referat, proiect, prezentări, portofoliu.
Evaluarea sumativă: examinare combinată (scrisă și orală).
1. MUZICA CREATĂ PENTRU COPII
1. Muzica pentru copii: rol, funcții educative, conceptualizare.
2. Valorile unei creații muzicale.
3. Titlul creației muzicale. Criterii de clasificare a genurilor muzicale.
4. Jean Philippe Rameau, piese pentru clavecin, 1706.
5. Robert Schumann. Album for the young (Albumul pentru tineret), . Sfaturi pentru tinerii
muzicieni.
6. Suita de piese pentru pian „Papillons” (Fluturii), Opus 2, 1831.
7. „Scenes from Childhood” (Scene din copilărie), Opus 15, 1838.
8. Piort Ceaikovski. Albumul pentru copii, Opus 39, 1848.
9. Modest Musorgski. Suita „Tablouri dintr-o expoziție”, 1874.
10. Edvard Grieg. Suita Nr. 1 „Peer Gynt”, Opus 46, 1874.
11. Albumul „Lyric Pieces” (Piese lirice), Opus 12, 1883 – 1901.
12. Camille Saint-Saëns. Albumul „Le carnaval des animaux” (Carnavalul animalelor), 1886.
13. Claude Debussy. Suita „The Snow Is Dancing” (Colțul copiilor), 1908.
14. Béla Bartók. Ciclu de piese pentru pian „For Children”, Opus 42, 1909.
15. Serghei Prokofiev. „Music for Children” («Детская музыка», Muzică pentru copii), Opus 65,
1935.
16. Povestea simfonică „Petrică și Lupul”,
17. Dmitri Șostakovici. Albumul de piese pentru pian «Танцы кукол» (Dansurile păpușilor), 1952.
18. Dmitri Kabalevski.
19. 30 piese pentru copii, Opus 27, 1938.
20. 24 Pieces for Children, (24 de piese pentru copii), Opus 39, 1944.
21. 35 piese ușoare, Opus 89, 1974.
22. Khachaturian A. I. „Children's album” (Album pentru copii) în 2 volume, 1947, 1965.
23. Benjamin Britten. „Young Person's Guide to the Orchestra” (Ghidul persoanei tinere pentru
orchestră), 1945.
2. MUZICA COMPOZITORILOR CELEBRI, BUNĂ PENTRU EDUCAȚIA COPIILOR

1. Creațiile compozitorilor Barocului muzical:
2. Antonio Vivaldi. Albumul de concerte pentru vioară i orchestră „Anotimpurile”,
3. Johann Sebastian Bach. Suita pentru orchestră, nr. 2
4. Caietul de note al Annei Magdalena Bach
39
5. Creațiile compozitorilor Clasicismului vienez:
6. Wolfgang Amadeus Mozart. Baletul „Les petits riens" (Micile nimicuri), KV 299b, 1778.
7. Sonatele pentru pian
8. Sonate pentru vioară și orchestră
9. Ludwig van Beethoven. „12 Contretänze for small orchestra” (12 Contredanse pentru orchestră),
WoO 14,
10. „Rondo a Capriccio” (Rondo și capriccioso), în G Major, Opus 129
Studiul individual se va întemeia pe unitățile de conținut din curriculum, algoritmul de studiu al creațiilor
muzicale pentru copii explorat în cadrul orelor de curs, cu ghidaj.
Strategii de evaluare: Evaluări curente: test de audiție, proiect, prezentări, portofoliu.
Bibliografie:
 Badrajan S, Rojnoveanu A., Rotaru S. Literatura muzicală pentru șc. de artă și de muzică. Chișinău,
2008.
 Bughici D., Dicționar de forme și genuri muzicale. București, 1978.
 Dicționar de mari muzicieni. București 2006.
 Morari M. Dicționar de forme și genuri muzicale. Chișinău, 1998.
 Schonberg H. Viețile marilor compozitori. București, 1997.
 Șorban Elena Maria. Muzica clasică și romantică. Cluj-Napoca, 2014.
 Ștefănescu I. O istorie a muzicii universale. Vol. I-III. București, 1995 – 1998.
 Евсеев Борис, Чайковский, или Волшебное перо, Издательство: Энтраст Трейдинг, 2015.
Левин Роберт. Музыка. Детская энциклопедия: история и волшебство классического оркестра.
Издательство: ACT, 2015.
 Кленов А., Там, где музыка живет. — М.: Педагогика, 1985.
 Мар Аркадий, Маленькие повести о больших музыкантах. Путеводная звезда" № 4/2010, 2010.
 Матвеева Елена. Повесть о Дмитрии Шостаковиче. Детская познавательная и развивающая
литература. Издательство: Мир детства, 2015.
Алтаев Ал., Феличе Арт, Маленький Глинка, Издательство: ИД Мещерякова, 2018.
 Осовицкая, З.Е. Музыкальная литература. - М.: Музыка, 2015.
 Привалов, С.Б. Зарубежная музыкальная литература. Конец XIX - XX век. Эпоха модернизма /
С.Б. Привалов. - СПб.: Композитор, 2010.
 Романец, Д. Образы животных в музыке: популярная музыкальная литература для ДМШ / Д.
Романец. - Рн/ Д: Феникс, 2018.
 Шорникова, М. Музыкальная литература: Музыка, ее формы и жанры: 1 год обучения: Учебное
пособие / М. Шорникова. - Рн/ Д: Феникс, 2017.
 Шорникова, М. Музыкальная литература: развитие западноевропейской музыки: 2 год обучения:
Учебное пособие / М. Шорникова. - Рн/Д: Феникс, 2017.
 Шорникова, М. Музыкальная литература: Русская музыкальная классика: 3 год обучения:
Учебное пособие / М. Шорникова. - Рн/ Д: Феникс, 2014.
MUZICA ȘI MIȘCAREA ÎN EDUCAȚIE
Codul cursului în programul de studii: S.01.0.005
Titular de curs: dr., conf. univ., V.CRIŞCIUC
40
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. În cadrul unităţii de curs
Muzica și mișcarea în educație, care face parte din Modulul Repertoriul muzical, sunt studiate conceptele
fundamentale specifice domeniului muzical-pedagogic. Curriculumul Unităţii de curs la Muzica și mișcarea în
educație, a fost elaborat în conformitate cu:
 nevoia de adaptare a curriculumului la schimbările din structura învăţământului universitar: apartenenţa şi
necesitatea predării disciplinii Muzica și mișcarea în educație studenților cu nivel diferit de pregătire muzicală;
 valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru studenţii în domeniul muzical-
pedagogic, pornind de la competenţe ca achiziţii finale al învăţării, prin care se asigură accentuarea dimensiunii
acţionale în formarea studenţilor ca viitori profesori de educaţie muzicală;
 rolul şi statutul disciplinei Muzica și mișcarea în educație, stabilite ca disciplină fundamentală în formarea
viitorilor specialişti de educaţie muzicală.
 Unitatea de curs Muzica și mișcarea în educație se integrează în programul de studii cu alte cursuri universitare,
având teme comune și interdependente, după cum urmează:
 F. 01.0.002. Istoria muzicii universale. Problemele generale ale domeniului. Muzicologia ca ştiinţă a sunetului
muzical. Sunetul ca materie / element prim al muzicii. Structura sunetului muzical. Noţiunea de sunete
armonice.
 F. 01.0.002. Solfegiu. Solfegierea şi memorarea temelor muzicale din creaţiile incluse în repertoriul
curriculumului la educaţia muzicală.
 S.01.0.104. Interpretare instrumental. Interpretarea şi perceperea diverselor forme şi genuri muzicale din
perspectiva evoluţiei stulurilor muzicale.
 F.01.0.003. Introducere în domeniul muzical-pedagogic. Istoricul evoluţiei domeniului muzical-pedagogic
din perspectiva învăţământului muzical-artistic.
 F.01.0.003. Teoria educaţiei muzicale. Istoricul creaţiilor muzicale, comentariul muzical raportat la tematismul
curriculumului şcolar cu utilizarea metodelor de comunicare verbală (metode tradiţionale şi specifice).
ompetenţe dezvoltate:
CP1. Operarea cu fundamentele ştiinţifice ale ştiinţelor educaţiei şi utilizarea acestor în comunicarea muzical-
pedagogică;
CP.1.1. Identificarea şi descrierea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de bază ale
CP 2.2. Analiza fenomenelor muzicologice din perspectiva interdisciplinară şi trandisciplinară;
CP3. Sistematizarea teoriilor şi conceptelor educaţional-artistice tradiţionale şi moderne;
CT 3. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de
inalităţi de studii: La finalizarea studierii unităţii de curs studentul:
 Analizează noţiuni fundamentale de: sisteme muzicale(modal, tonal, atonal);
 Posedă noţiuni fundamentale de: mod, tonalitate, funcţionalitate a treptelor;
 Utilizează rezolvarea septacordurilor principale şi a răsturnărilor lor în T în diferite creaţii din manualele
şcolare;
 Coraportează tematica Unităţilor de curs la tematica (conţinuturile) curriculumului de Educaţie muzicală pentru
învățământul preuniversitar general;
 Utilizează corect şi adecvat limbajul musical şi noţiunile muzicologice aferente, în cadrul
 Integrează cunoştinţele muzicologice generale în procesul formării profesionale ca specialist în Educaţia
muzicală.
1. Experienţă auditivă elementară;
2. Cunoaşterea noţiunilor elementare din domeniul muzical.
. Iniţiere elementară în cultura audiţiei la nivel de: vocabular muzical, mijloace de expresie muzicală, forme şi genuri
simple, termeni muzicali
41
Unităţi de învăţare: Calitățile sunetelor muzicale şi elementele generate de ele (melodia, metro-ritmul,
dinamica, timbrul); Sistemul tradiţional de notaţie. Notaţia muzicală (elemente de reprezentare grafică a
înălțimii sonore; a duratei sunetelor; intensităţii sonore; timbrului sonor); Teoria intervalelor. Intervalele
melodice şi armonice, consonante şi disonante. Mărimea cantitativă şi calitativă a intervalelor. Noţiune de ton şi
semiton. Teoria acordurilor. Tehnologii de formare a acordurilor. Acorduri simple şi compuse. Trison major,
trison minor, trison mărit şi micşorat.
trategii didactice: prelegeri cu prezentări electronice interactive, activități de învățare în grup, discuții, învățare
Compartimentul Evaluarea periodică (conform graficului elaborat de decanat) - 1 notă - responsabil titularul
de curs (prelegeri).
Compartimentul Studiul individual al studentului ghidat de profesor (doar la ciclul I, licență) - 2-4 note (în
dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil cadrul didactic care predă orele de
seminare.
ibliografie
1. Obligatorie:
Ţurcanu I., Doga E., Teoria elementară a muzicii, Chişinău,1991, 460 p.
Ţurcanu L., Dănilă E., Ţurcanu A., Abecedarul muzicii şi solfegiului, vol II, cl III-IV, Chişinău, Editura
Ţurcanu L., Dănilă E., Ţurcanu A., Abecedarul muzicii şi solfegiului, vol III, cl V-VI, Chişinău, Editura
Suplimentară
Способин И., Элементарная теория музыки, Москва, 1959, 455 p.
Вахромеев В., Элементарная теория музыки. Москва. 1963. 233 p.
Павлюченко С., Элементарная теория музыки, Москва, 1949, 622 p.
Красинская И., Уткин В., Элементарная теория музыки, Москва, 1965, 544 p.
Dubovscki, I., Evseev, S., Sposobin, I., Socolov, V. Armonia. Manual pentru şcolile medii de muzică, traducere
adaptată din limba rusă de Ţurcanu L. – Ch: Lumina, 1983
FIŞA UNITĂŢII DE CURS
LIMBA ENGLEZĂ I
Codul cursului în programul de studii: G.01.O.004
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Facultatea de Litere, catedra Filologie Engleză şiGermană
Titular de curs: Aliona Creciun, lector universitar
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul 1, semestru 1
42
Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii
Disciplina limbă străină (engleză) I are ca scop familiarizarea studentului cu normele de bază de comunicare
orală și scrisă în limba engleză; pregătirea studenţilor să corespundă standardelor internaţionale corespunzătoare
nivelului A1. Cursul dat pune accent pe aptitudinea de a citi, a asculta, a vorbi, a scrie. Cursul se bazează pe
studierea textelor adaptate în limba engleză însoţite de seturi de exerciţii lexicale, de pronunţie şi gramaticale
pentru a dezvolta abilităţile necesare de scriere, vorbire corectă şi fluentă. Dat fiind nivelul diferit de pregătire al
studenţilor anului 1, procesul instructiv se va structura pe principiul actualizării cunoştinţelor asimilate în şcoală,
aprofundîndu-le şi consolidîndu-le, indicînd exemple concrete de abordare funcţională şi aplicativă a materiei
lingvistice. Pe parcursul orelor auditoriale studenţii vor studia texte engleze adaptate cu caracter social-cognitiv,
însoţit de exerciţii lexicale, fonetice, gramaticale pentru asimilarea şi utilizarea vocabularul tematic. Concomitent
studenţii vor studia elemente de formare a cuvintelor, specificul regulilor de pronunţare, vor citi texte adaptate,
vor descrie imagini folosind expresii specifice, vor descrie unele situaţii folosind lexicul propus, utilizînd corect
regulile gramaticale de exprimare şi formare a propoziţiei engleze.

CT1 Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de activitate
muzical-pedagogică
CT2 Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de
relaţionare şi munca eficientă în cadrul echipei
CT3
Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de
învăţare pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică
Să cunoască alfabetul limbii engleze, să aplice regulile de citire, citind un text necunoscut; Să folosească
corect structurile gramaticale învăţate.
Să poată să înţeleagă şi să utilizeze expresii familiare şi cotidiene, precum şi enunţuri simple care vizează
satisfacerea nevoilor concrete.
Să definească mesajul frazei, textului şi să identifice detalii specifice.
Să înţeleagă, într-o povestire scurtă, propoziţii simple şi să recunoască cuvinte sau grupuri de cuvinte care
indică informaţii personale sau familiale, mediul înconjurător apropiat, muncă.
Să se prezinte sau să prezinte pe cineva, să poată formula şi să rǎspundǎ la întrebări referitoare la detalii
personale.
Să aplice vocabularul achiziţionat în situaţii de comunicare, în situaţii simple de rutină cu un schimb de

informaţii.
Să înţeleagă şi să utilizeze expresii familiare şi cotidiene, precum şi enunţuri foarte simple care vizează
satisfacerea nevoilor concrete
Teme de bază:
Meeting People; The World of Work; Where do you Live; Food you Like! Bigger and Better; Looking
Good!
1. Evaluări sumative periodice: teste lexico-gramaticale, mini-eseie şi prezentări orale.
2. Test de evaluare dinamica (sem I) 3.Evaluarea
finală: examen oral.
Resurse disponibile:
43
1. Liz and John Soars. New Headway English Course, Elementary. Oxford University Press.2000
2. Betty Schrampfer Azar. Understanding and Using English Grammar. Longman. 2002
3. N. Banaru, N. Bikovskaia, L. Golubenco s.a. Build up Your Vocabulary. –Balti: Tipografia din Balti,
2011.
4. E. Varzari, J. Protiuc, O. Stantieru, s.a. Essential English for Committed Learners. – Chisinau: Nova
Imprim, 2010.
Opţională:
1. Oxford Learner’s Advanced Dictionary of Current English. Oxford University Press. 1995
2. A. Bantoş Dictionar Englez- Român. Bucureşti. 1990
3. A. Bantoş Dictionar Român- Englez. Bucureşti. 1990
FIȘA UNITĂȚII DE CURS LIMBA FRANCEZĂ I

Domeniul ştiinţific la care se referă cursul: 011 Științe ale Educației, 011.4 F ormarea profesorilor,
0114.12 Muzica
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Litere/Limba română și filologie romanică
Anul şi semestrul în care se predă cursul: I, semestrul I
Titular de curs: Cerbari Laurenția, lector univ., Niculica Oxana lector univ.
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii
Scopul esenţial al acestei discipline este de a-i ajuta pe studenţi sa-şi formeze competenţe de comunicare
in limba franceză, pentru a fi apţi să întreţină conversaţii pe subiecte legate de domeniul de specializare.
Dezvoltarea competenţelor comunicative în domeniul psihologiei şi cunoaşterea actelor de comunicare specifice
acestuia sînt obiective fidel urmărite de profesor în predarea limbilor moderne. Disciplina limba franceză I are
ca scop familiarizarea studentului cu normele de bază de comunicare orală şi scrisă în limba franceză; pregătirea
studenţilor să corespundă standardelor internaţionale corespunzătoare nivelului B1. Cursul dat pune accent pe
aptitudinea de a citi, a audia texte specializate în limba franceză însoţite de seturi de exerciţii lexicale, de
pronunţie şi gramaticale pentru a dezvolta abilităţile de exprimare orală şi scrisă. La finele cursului studentul va
fi capabil de a alcătui un text organizat, de a utiliza vocabularul
studiat în situaţii care ţin de domeniul de specializare şi de a utiliza corect timpurile şi structurile
44
gramaticale elementare.
Competenţe dezvoltate în cadrul cursului :
CP2. Crearea contextului educaţional- artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative
- Înţelegerea conţinutul unui text de specialitate
- Recunoașterea structurilor gramaticale şi lexicale ale unui text muzical-artistic în limbafranceză
- Identificarea organizării corecte a unui text muzical-artistic în limba franceză
- Formularea corectă a întrebărilor pentru a extrage informaţia necesară
- Transformarea vorbirii dialogate în monolog
- Aplicarea regulilor de citire
- Aplicarea vocabularului achiziţionat în situaţii de comunicare ce țin de domeniul muzical-artistic
- Utilizarea corectă a structurilor gramaticale în context muzical-artistic
- Generalizarea informaţiei percepute din texte muzical-artistice
- Redarea conţinutului succint al unui text muzical-artistic, respectînd normele gramaticale şiortografice
- Producerea noilor unităţi, aplicînd vocabularul şi structurile gramaticale studiate specifice domeniului
muzical-artistic.
Pre-rechizite: Cunoaşterea limbii franceze la nivel A2.

Teme de bază:
Texte specializate din domeniul muzicii: La carrière; Une page de la vie de Gounod; L’amour de la musique;
Christophe donne des leçons de musique; Hector Berlioz; Charles Gounod; Georges Bizet; La chanson
française; Quelques épisodes de la vie de Mozart.
Studierea termenilor proprii domeniului: clé de sol, avoir l’oreille musicale, voix de ténor, arpège, vedette,
diapason, percusions, mélomane, frédonner, notes musicales, partition,compositeur, Conservatoire etc.
Gramatica: Les déterminatifs : l’article défini, indéfini, contracté ; l’adjectif possessif, démonstratif,
interrogatif, exclamatif; Le verbe : présent de l’indicatif (1, 2, 3 gr.) formes affirmative, négative, interrogative;
Le féminin des noms et des adjectifs. Le pluriel des noms et des adjectifs; Le passé composé, le futur simple, le
futur et le passé immédiat; Concordance des temps de l’indicatif (plan du présent); L’imparfait et plus-que-
parfait (formation et emploi), Le futur dans le passé ; Le passé simple (formation et emploi); La concordance
des temps de l’indicatif (plan du passé); Pronoms relatifs simples; Pronoms en, y.
Strategii de predare-învăţare: explicaţia, conversaţia, dialogul; exerciţiul, analiza,

descoperirea, învăţarea prin cooperare, problematizarea, cercetarea individuală.
45
Teste lexico-gramaticale, examen oral.
1. Popova I. , Kazacova G., Manuel de français
2. Popova I. , Kazacova G., Cours pratique de grammaire française
3. Botnaru R., Cours pratique de grammaire française, Chişinău 2000
Opţională:
1. Sempé J . J. , Goscini R., Le Petit Nicolas
2. Dhotel A. , Les lumières de la foret
3. G. Faure. A. Di Cristo, Le Français par le dialogue.
4. Dominique Ph., Girardet J., Le nouveau sans frontières, niveau 1; „Livre d’élève”,
„Cahier d’exercices”. –Paris : Clé International, 1993
5. Gorunescu E., Limba franceză pentru admiterea în învăţămîntul superior, Bucureşti1993.
EDUCAŢIA FIZICĂ I
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Arte; Catedra
de educaţie fizică.
Titular de curs: Alexandru Morari, lector superior;
Cadre didactice implicate: 1 lector superior, 3 lectori, 3 asistenţi universitari.
46
„Educaţia fizică” pentru învăţămîntul universitar este inclusă în planul-cadru de învăţămînt ca obiect de studiu
obligatoriu. Valoarea formativă a educaţiei fizice constă în:
- Dezvoltarea competenţelor specifice educaţiei fizice, fortificarea stării de sănătate a capacităţilor
motrice ale studenţilor şi corespunzător, calităţii învăţării;
- Aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii, capabile să aplice valorile culturii
fizice în viaţa personală.
1. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrică şi influenţa anatomo
- fiziologică a acesteia asupra organismului uman;
2. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază, funcţionale, aplicative, volitive şi estetice prin intermediul
exerciţiilor fizice;
3. Formarea calităţilor de personalitate, comportament civilizat, deprinderilor comunicative şi de
interacţiune socială.
La finele fiecărui semestru studenţii susţin colocvii (anul I-II).
Pre-rechizite:
Teme de bază:
Competenţe cognitive generale (teme teoretice), competenţe cognitive specifice, competenţe psihomotrice,
exerciţii cu caracter aplicativ,gimnastica de bază, gimnastica ritmică, aerobică, atletismul, jocuri sportive,
jocuri dinamice.
Metodele şi tehnicile de predare-învăţare se vor baza pe următoarele criterii: competenţe, obiective, conţinuturi,
semestru, vîrsta.
Metodele de predare-învăţare: expunerea orală, demonstrarea, conversarea, învăţarea în echipă,
analogia,exerciţiul, descoperirea şi problematizarea, modelarea, simularea, cooperarea, asaltul de idei, studiul de
caz, experimentul, metoda statistică – matematică.
1. Cunoştinţe –pregătirea teoretică; 2.Competenţe psihomotrice: pregătirea tehnică, pregătirea fizică;
evaluarea nivelului de pregătire fizică şi funcţională (septembrie, mai); evaluarea continuă, evaluarea
sumativă, evaluarea finală (mai)
Resurse disponibile: 2 săli de sport, sală de forţă, sală de lupte, 2 săli medical-curative, manej atletic, inventar
sportiv, uniformă sportivă.
Bibliografie:
Obligatorie:
- Programa de cultură fizică pentru învăţămîntul naţional superior (sub redacţia A.Rotaru,
V.Plîngău), Chişinău, Editura Universitas, 1991.
- Educaţia fizică. Curriculum universitar (autor A.Morari), Presa universitară bălţeană, 2011.
- Educaţie fizică.Curriculum universitar: Suport didactic. (coordonator Boris Boguş), Mihai Zabulica, Ch.
CEP USM, 2012
Opţională:
- A. Bizim, Metodica educaţiei fizice în învăţămîntul superior, Editura Universităţii Bucureşti,1994.
- E. Lupu,Metodica pregătirii educaţiei fizice şi sportului ,Iaşi, Institutul European, 2012.
- V. Triboi, Teoria şi metodologia antrenamentului sportiv. Curs universitar, VSEFS, 2010.
47
PSIHOLOGIA
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Catedra de psihologie
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul I, semestrul II
Titular de curs: lect. univ., Natalia Gutu
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii.
Tematica acestei unități de curs este inclusă în toate programele de studii cu specializare în domeniul științelor
educației. În cadrul acestei discipline studenții vor fi familiarizați cu terminologia de bază și conceptele
psihologiei, vor stabili prioritățile psihologiei în devenirea profesională. În cadrul unității de curs Psihologie I este
planificată și un stagiu de practică de inițiere, în cadrul căreea studenții vor asista la orele cadrelor didactice, vor
analiza aspectele psihologice ale procesului educative-didactic. Practica de iniţiere. Realizarea observaţiei
psihologice. Elaborarea profilului de personalitate al elevului. Studierea relaţiilor interpersonale in colectivul de
elevi.
CP3.2 Analiza teoriilor de educaţie muzicală contemporană sub aspectul impactului lor asupra culturii
spirituale a personalităţii elevului
CP2.2 Analiza fenomenelor muzicologice din perspectiva interdisciplinară şi trandisciplinară Abordarea
gnosiologico-conceptuală a procesului educaţional artistic
CT2 Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare
şi munca eficientă în cadrul echipei
Cunoaşterea sistemului de fenomene studiate de ştiinţa psihologică;
Cunoaşterea mecanismelor fiziologice ale fenomenelor psihice, a proceselor fiziologice complicate care
au loc în crier, specifice pentru fiecare fenomen psihic;
Explicarea conceptelor de bază ale psihologiei, esenţa, diferenţa şi asemănarea dintre diferite fenomene
psihice;
Identificarea factorilor care contribui la apariţia fenomenelor psihice; Argumentarea legilor
fenomenelor psihice, efectele lor în planul comportamental; Explicarea esenţei vieţii afectiv-
volitive a personalităţii;
Demonstrarea impactului cunoştinţelor psihologice asupra vieţii şi activităţii profesionale. Argumantează
corelaţia dintre particularităţile individuale şi cele tipologice alepersonalităţii.
Realizarea transferurilor interdisciplinare pentru analiza unor tipuri de comportamentuman;
Elaborarea şi aplicarea în activitatea practică personală a recomandărilor în privinţa optimizării proceselor
psihice cognitive.
Teme de bază: Obiectul psihologiei, Conţinutul, esenţa, particularităţile şi funcţiile psihicului. Structura psihicului
uman. Psihologia ca ştiinţă. Structura şi sarcinile psihologiei. Metodele de cercetare în psihologie. Geneza
psihicului. Apariţia şi dezvoltarea psihicului în filogeneză. Evoluţia formelor comportării la animale.Constiinţa
umană. Factorii şi condiţiile dezvoltării
48
ISTORIA MUZICII UNIVERSALE II
Unitatea de curs Istoria muzicii contemporane este o disciplină fundamental obligatorie, având drept scop
dezvoltarea competențelor de predare a disciplinei Educație muzicală în învățământ general, cu accent muzical-
pedagogic. Conținuturile de învățare șa unitate de curs corelează cu unitățile de curs F.01.O.002 Teoria muzicii,
F.01.O.002 Solfegii, S.01.O.004 Modulul Interpretarea muzicală, F.01.O.001 Pedagogia.
CP1. Operarea cu fundamente științifice ale științelor educației și utilizarea acestor noțiuni în comunicarea
CP5. Evaluarea situației educative, a finalității acțiunilor muzical-didactice și a randamentului academic al
elevului.
baza unei strategii educațional-aristice elaborate.
CT1. Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de activitate
CT3. Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă a resurselor și tehnicilor de
învățare pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică
 Să cunoască trăsăturile artei muzicale în diferite epoci istorice (baroc, clasicism, romantism);
 Să cunoască funcţiile, rolul şi valoarea socială a artei muzicale în diferite perioade istorice;
 Să cunoască concepte şi termeni specifice artei muzicale în funcţie de epoci cultural-artistice, stiluri, curente
muzicale;
 Să cunoască biografia artistică şi creaţia compozitorilor studiaţi;
 Să diferențieze particularităţile stilurilor componistice ale compozitorilor abordaţi;
 Să determine genurile muzicale reprezentative pentru perioadele/eposile istorice studiate;
 Să cunoască creaţii muzicale reprezentative.
 Să didentifice arta muzicală ca fenomen ce parcurge o evoluţie istorică în raport cu context social, cultural,
estetic al epocilor;
 Să opereze cu noţiuni şi categorii fundamentale specifice domeniului muzical-artistic;
 Să posede limbajul de specialitate;
 Să recunoască trăsăturile esenţiale/definitorii ale epocilor muzical-culturale (preclasicism/baroc; clasicism;
romantism);
 Să identifice trăsăturile stilistice specifice creaţiei compozitorilor studiaţi;
 Să utilizeze diversele surse de informare (monografii, dicţionare, enciclopedii, surse web, recitaluri etc.)
pentru obţinerea informaţiilor oportune;
 Să genereze şi să argumenteze propriile opinii cu referinţă la fenomenele muzical-artistice studiate.
 Cunoștințe în domeniul teorie elementare a muzicii (elementele expresivității muzicale, formă muzicală,
49
gen muzical, factura muzicală).
aerofone).
 Competențe de urmărire auditivă și analitică a discursului muzical.
Conținuturile unității de curs.

1. L.Beethoven. Trăsăturile stilistice ale creației. Creația simfonică. Muizca de cameră. Simfonia nr. 5, c-
moll, op. 67. Simfonia nr. 9, d-moll, op. 125.
2. Romantismul muzical. Trăsături generale. Estetica romantismului, subiecte și teme.
3. F.Schubert. Liedul shubertian. Liedul Păstrăv. Simfonia nr. 8, h-moll, Neterminata.
4. R.Schumann. Muzica pentru adolescenți. Ciclul pentru pian Carnaval.
5. Verismul Italian. Opera italiană în sec XIX. J.Verdi, J.Rossini. J.Puccini.
6. Școli naționale. Muzica rusă. P.Ceaikovsky, M.Musorgsky.
dramaturgiei emoționale, comentariul muzical, partitura ascultătorului, analiza textului muzical, dezbaterea,
studiul de caz, problematizarea, activități practice, referatul ș.a.
tehnologice, modele pedagogice, fișe de lucru, instrumente muzicale, prezentări în programul Power Point,
internetul, înregistrări audio, filme.
unitate de curs.
cunoașterea auditivă a creațiilor muzicale din patrimoniul muzicii uiversale.
Resurse web
https://cpciasi.wordpress.com/
https://ro.eferrit.com/muzica-secolului-xx/
SOLFEGII
50
 Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. În cadrul unităţii de curs
Solfegii, care face parte din Modulul Teoria şi Istoria muzicii I, sunt studiate conceptele fundamentale specifice
domeniului muzical-pedagogic. Conform Curriculumului naţional la Educaţia muzicală pentru învățământul
preuniversitar, aceste concepte se studiază în regim obligatoriu în ciclurile învăţământului preşcolar și
preuniversitar (primar şi gimnazial). Tematica acestei unităţi de curs este inclusă în toate programele de studiu la
Specialitatea Muzică. Unitatea de curs Solfegii se integrează în programul de studii cu alte cursuri universitare,
 F. 01.0.002. Teoria muzicii. Cunoştinţele din Teoria elementară a muzicii şi Armonia raportate la metode de
analiza/comentare/caracterizare/opinare cu creaţiile de referinţă din Istoria muzicii
muzicii/Armoniei.
 S.01.0.104. Interpretare instrumentală. Interpretarea şi perceperea diverselor forme şi genuri muzicale din
 F.01.0.003. Introducere în domeniul muzical-pedagogic. Istoricul evoluţiei domeniului muzical-pedagogic din
perspectiva învăţământului muzical-artistic.
 F.01.0.003. Teoria educaţiei muzicale. Istoricul creaţiilor muzicale, comentariul muzical raportat la tematismul
curriculumului şcolar cu utilizarea metodelor de comunicare verbală (metode tradiţionale şi specifice).
pedagogică;
- Să creeze contexte educaţional-artistice prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și muzical-artistice;
pedagogică.
- Să solfegieze elementele de bază ale limbajului muzical integrate în: trepte; intervale (compuse); game; acorduri
(compuse, cu răsturnări şi rezolvări); succesiuni de acorduri, septacorduri;
 trepte;
Unităţi de învăţare: Elemente de reprezentare grafică a înălțimii sunetului; 2. Elemente de reprezentare grafică a
duratei sunetului; 3. Metrul. Măsurile simple şi compuse. Ritmul şi varietăţile lui; 4. Intervalele simple.
Intervalele consonante. Intervalele melodice şi armonice; 5. Trisonurile principale ale modului major şi minor(T,
51
S, D); 6. Intonarea gamelor tonalităţilor majore şi minore cu un semn de alteraţie la cheie.
Strategii didactice: prelegeri cu prezentări electronice interactive, activități de învățare în grup, discuții, învățare mixtă,
lucrări practice.
seminare.
Bibliografie
1. Obligatorie:
Giuleanu V., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa XII-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi
pedagogică”, 1968
Jurebiţă M., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VII-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi
Mereuţă V., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VI-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi
Suplimentară:
ARMONIE
 Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. În cadrul unităţii de curs
Armonie, care face parte din Modulul Teoria şi Istoria muzicii II, sunt studiate conceptele fundamentale specifice
domeniului muzical-pedagogic. Conform Curriculumului naţional la Educaţia muzicală pentru învățământul
preuniversitar, aceste concepte se studiază în regim obligatoriu în ciclurile învăţământului preşcolar și
preuniversitar (primar şi gimnazial). Tematica acestei unităţi de curs este inclusă în toate programele de studiu la
Specialitatea Muzică. Unitatea de curs Solfegii se integrează în programul de studii cu alte cursuri universitare,
52
 F. 02.0.009. Armonie. Cunoştinţele din Armonie raportate la metode de analiza/comentare/caracterizare/opinare
cu creaţiile de referinţă din Istoria muzicii universale/naţionale/contemporane. Deprinderi de analiză a textului
muzical din perspectiva teoriei muzicii/Armoniei.
 S.02.0.012. Interpretare instrumentală. Interpretarea şi perceperea diverselor forme şi genuri muzicale din
 F.02.O.009. Istoria muzicii universale. Istoricul evoluţiei domeniului muzical-pedagogic din perspectiva
învăţământului muzical-artistic.
 F.02.0.010. Didactica educației muzicale timpurii. Istoricul creaţiilor muzicale, comentariul muzical raportat la
tematismul curriculumului educației timpurii cu utilizarea metodelor de comunicare verbală (metode tradiţionale
şi specifice).
pedagogică;
- Să creeze contexte educaţional-artistice prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și muzical-artistice;
pedagogică.
- Să solfegieze elementele de bază ale limbajului muzical integrate în: trepte; intervale (compuse); game; acorduri
(compuse, cu răsturnări şi rezolvări); succesiuni de acorduri, septacorduri;
 trepte;
Unităţi de învăţare: Elemente de reprezentare grafică a înălțimii sunetului; 2. Elemente de reprezentare grafică a
duratei sunetului; 3. Metrul. Măsurile simple şi compuse. Ritmul şi varietăţile lui; 4. Intervalele simple.
Intervalele consonante. Intervalele melodice şi armonice; 5. Trisonurile principale ale modului major şi minor(T,
S, D); 6. Intonarea gamelor tonalităţilor majore şi minore cu un semn de alteraţie la cheie.
Strategii didactice: prelegeri cu prezentări electronice interactive, activități de învățare în grup, discuții, învățare mixtă,
lucrări practice.
53
seminare.
Bibliografie
1. Obligatorie:
Giuleanu V., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa XII-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi
Jurebiţă M., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VII-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică
şi pedagogică”, 1969
Mereuţă V., „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VI-a a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi
Suplimentară:
DIDACTICA SPECIALITĂȚII I
DIDACTICA EDUCATIE MUZICALE TIMPURII
Titular de curs: Morari M., dr., conf. univ.
Unitatea de curs Didactica specialității I este o disciplină cu orientare spre specialitatea de bază și formează/
dezvoltă competențele muzical-pedagogice în predarea disciplinei Educație muzicală timpurie în treapta de
învățământ preșcolar. Tematica acestei unități de curs corelează cu unitățile de curs F.02.O.008. Psihologia,
F.02.O.009. Teoria și istoria muzicii II, S.02.O.012. Interpretare muzicală II.
CP1. Abordarea conceptuală a procesului educațional în baza cunoașterii şi punerii în aplicare a modelelor,
categoriilor şi principiilor educaţiei.
54
The conceptual approach to the educational process based on knowledge and on applying
patterns, categories and principles of education
CP2. Proiectarea și realizarea cercetărilor în problematica educațională prin identificarea
soluțiilor optime pentru realizarea unei educaţii de calitate în învățământul primar și preșcolar
Planning and carrying out research in educational issues by identifying the best solutions for achieving quality in
primary and pre-school education.
CP3. Atribuirea parcursului de dezvoltare a procesului educaţional în învățământul primar și preșcolar prin
formularea finalităților educaţionale.
Giving meaning and direction to the educational process in primary school and in preschool institutions by
formulating learning outcomes.
CP4. Proiectarea demersului educațional în învățământul primar și preșcolar prin anticiparea elementelor acestuia.
Designing the educational plan in primary and preschool education by anticipating its elements.
CP5. Evaluarea situației educative, a finalităţii acţiunilor didactice și a randamentului academic al copilului/
elevului.
Evaluating the educational situation, the outcomes of the teaching process and the preschool child's academic
achievement.
CP6. Organizarea și monitorizarea procesului educaţional în învățământul primar și preşcolar prin raportare la
contextele socio-umane și identitar-culturale.

 Integrează activitățile muzicale de audiție/ interpretare/ creație muzicală elementară în context didactic și
extradidactic, demonstrând deschidere pentru valorizarea experiențelor artistice tradiționale și a tehnologiilor
educațional-artistice moderne.
 Promovează valorile culturii muzicale naționale și universale în diverse contexte educaționale și cultural-
artistice, dând dovadă de sensibilitate și atitudine pozitivă pentru frumosul din viaţă şi din artă.
 Planifică educația muzicală timpurii în conformitate cu exigențele curriculumului național, manifestând
interes, creativitate, cultură muzicală și responsabilitate.
Pre-rechizite:
 Cunoștințe în domeniul teorie elementare a muzicii (elementele de limbaj muzical, formă și gen muzicl),
istorie a muzicii universale (curente artistice).
Teme:
Didactica educației muzicale timpurii
1. Concepția educației muzicale pentru instituțiile de educație timpurie. Scopul educației muzicale timpurii.
Cultura muzicală ca finalitate a educației muzicale.
2. Muzica – artă universală. Rolul muzicii în educația timpurie. Funcțiile artei muzicale, formele de atracție
pentru arta muzicală.
3. Legitățile artei muzicale. Muzica artă sonoră, intonațională, temporală, imagistică, expresivă și descriptivă.
4. Raportul de durată al sunetelor și pauzelor în educația muzicală. Silabele ritmice Pas, Iu-te, Nu-i, desenul
ritmic.
5. Muzica - limbaj. Elementele de limbaj muzical: melodie, ritm, tempo, nuanțe dinamice, timbru, mod.
6. Raportul de înălțime al sunetelor și pauzelor în educația timpurie. Improvizații de notele „sol” și „mi”.
7. Activitatea de interpretare muzicală în procesul de educație timpurie. Copilul ca interpret.
8. Repertoriul de cântece pentru copii: valoarea artistică, didactică, educativă. Criterii de selectare.
9. Particularitățile dezvoltării muzicale a copiilor de vârstă preșcolară. Dezvoltarea aptitudinilor muzicale a
copiilor.
10. Principiile educației muzicale timpurii a copiilor. Studii de caz.
11. Metode și mijloace specifice educației muzicale timpurii a copiilor. Studii de caz.
55
12. Competențe muzicale și conținutul educației muzicale timpurii. Profilul muzical al copilului la vârsta de 1,5 –
3 ani, 3-4 ani, 5-6 ani.
13. Curriculum-ul la educația muzicală timpurie: structură, detalieri de conținut, aplicabilitate.
14. Planificarea activităților muzicale: concept, modele, metodologia de elaborare. Metodologia de formulare a
obiectivelor operaționale.
Metodologia educației muzicale timpurii
1. Organizarea și desfășurarea serbărilor și activităților cultural-artistice în instituția de educație timpurie.

Metodologia de elaborare a scenariului. Repertoriul muzical pentru serbări.
2. Activitatea de cânt în activitățile de educație muzicală timpurie. Particularitățile vocii copiilor. Metodologia
învățării repertoriului de cântece.
3. Repertoriul de cântece: clasificare, caracterizare, interpretare artistică. Tehnici de exersre a vocii copiilor.
4. Activitatea de audiție a muzicii. Metodologia audiției.
5. Repertoriul de audiției: clasificare, caracterizare, diversificare.
6. Tehnologii de cunoașterea creațiilor din literatura muzicii naționale și universale.
7. Mișcări muzical-ritmice în educația muzicală timpurie: clasificare, caracteristici specifice, valoare educativă.
8. Metodologia de organizare a mișcărilor muzical-ritmice cu copiii în activitățile muzicale.
9. Jocul muzical și joaca în activitățile muzicale. Jocul muzical ca metodă și activitate muzical-didactică.
10. Algoritmul de creare a jocurilor muzicale. Materialul didactic pentru jocul muzical și joacă.
11. Jucarea melodică a obiectielor, fenomenelor.
12. Interpretarea la instrumente muzicale pentru copii. Clasificarea instrumentelor muzicale pentru copii.
13. Improvizații și acompaniamentul la instrumente muzicale pentru copii și pseudoinstrumente. Metodologia
studiului și interpretării acompaniamentului.
Demonstraţia didactică, exerciţiul, conversaţia, ascultare activă, problematizarea şi învăţarea prin descoperire,
expunerea sistematică, observaţia, memorare prin repetiţie, aprecierea artistică şi valorică.
Evaluare curentă: se realizează sub formă de probe practice, Răspuns oral/ scris, teste de audiție.
Evaluare periodică: test de cunoștințe.
Examen: Probă scris și orală (cu przentarea proiectului didactic.
Bibliografie:
 Băieșu N. Folclorul copiilor. – Chișinău: Editura ARC, 2015.

 Comes L., Ghicitori, jocuri muzicale pentru copii, Buc., 1979.
 Coroi E., Bejenari S., Educația muzicală. Crestomație pentru învățământul preșcolar. – Chișinău: Univers
pedagogic, 2004.
 Coroi E., Muzica în grădinița de copii. Culegere de piese muzicale și cântece. – Chișinău: Lumina, 1990.
 Kabalevsky D. Cultivarea cugetuluzi şi sufletului. Chişinău, 1987.
 Morari M. Educația muzicală. Ghid teoretico-metodologic. În: Educație artistică în preșcolaritate./ Coord.
Marina Morari, Vlad Pâslaru. – Chișinău: Pontos, 2016.
 Morari M. Elemente de limbaj muzical. Bălţi. 2007.
 Morari M., Dicționar de forme și genuri muzicale. Chișinău: Epigrf, 1997.
 Morari M., Gagim I., Educaţie muzicală. Ghidul profesorului. Clasa I. Chişinău: Ştiinţa, 2014.
 Morari M., Gagim I., Educație muzicală. Manual pentru clasa I. Chișinău: Știința, 2014.
 Гогоберидзе А.Г., Деркунская В.А, Теория и методика музыкального воспитания детей дошкольного
возраста. – Москва, 2017
56
https://savchenkova.ucoz.ru/foto/kartinki/gogoberilze.pdf
 Гомонова У.Ф. Секреты музыкального воспитания дошкольников. – Москва, 2016.
 Ермолина Т.В. Музыка в детском саду. – Москва, 2018.
 Зимина А.Н., Основы музыкального воспитания и развития детей младшего возраста. – Москва, 2000.
 Комарова Т. С., Зацепина М. Б., Интеграция в воспитательной работе детского сада с детьми 2-7 лет. –
Москва, 2016.
 Радынова О.П., Комиссарова Л.Н., Теория и методика музыкального воспитания детей дошкольного
возраста. – Дубна, 2014.
 Радынова О.П., Катинене А.И., Паландишвили М.Л., Музыкальное воспитание дошкольников.
Учебное пособие. 1998.
 Modoran M., 2016, Didactica educației muzicale în învățământul preșcolar și primar, Editura Sitech, Craiova.
 Modoran M., Jocul muzical la prescolar. Constanța, 2010. https://ro.scribd.com/doc/48287872/culegere-de-
jocuri-muzicale
 Todea-sahlean diana. Muzică și didactica educaţiei muzicale(învățământ primar și preșcolar). Suport de curs.
– Universitatea Babeș- Bolyai, 2016.
https://ro.scribd.com/document/411953463/Muzica-Si-Didactica-Educatie-Muzicala
FIȘA UNITĂȚII DE
CURSPRACTICA
DE INIȚIERE
Codul unității de curs / modulului în programul de studii: P.02.O.011 / P.02.O.010
Codul și denumirea domeniului general de formare profesională: 011 Științe aleEducației
Facultatea și catedra responsabilă: Facultatea de Științe ale educației, Psihologie și Arte, Catedra de arte și
educație artistică
Număr de credite ECTS: 2credite ECTS
Anul și semestrul în care se predă: anul I, semestrul II
Titularul: Marina Calia, asist.univ.
Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Unitatea de curs Practica de inițiere ca parte integrantă de învățământ universitar la specialitatea Muzică, are drept
scop de a asigura, alături de celelalte discipline, formarea competenței de profesor de educație muzicală, cu un
învățământ performant, bazat pe învățare efecientă și centrată pe elev. În acest context, această unitate de curs, prin
obiectivele sale generale, urmărește să introducă treptat pe studenți în problematica organizării și desfășurării
procesului de învățământ din învățământul preșcolar, clasele primare și gimnaziale, familiarizându-i cu tehnicile
necesare proiectării, predării, învățării și evaluării activității educaționale și didactice.
F.02.O.09 / F.02.O.007 Teoria și istoria muzicii II.
F.02.O.10 / F.02.O.008 Didactica specialității.
S.02.O.012 / S.02.O.009 Modulul Interpretare muzicală II / Modulul Interpretare muzicală I
57
CPS 1 Abordarea specificului muncii învăţătorului şi rolul acestuia în comunitateaprofesională;
CPS 2 Identificarea diverselor tipuri de resurse educaţionale necesare în diferite contexte specifice învăţământului
primar;
CPS 3 Utilizarea documentelor normative şi reglatorii ale ministerului (instituţiei deînvăţământ);
CPS 4 Utilizarea, interpretarea, prelucrarea şi aplicarea cunoştinţelor de specialitate,psiho-pedagogice;
CPS 5 Raportarea la norme, la standarde şi obiective curriculare în analiza şi evaluarea documentelor şcolare
oficiale (manuale, catalog);
CPS 6 Evaluarea eficacităţii strategiilor utilizate şi a impactului lor asupra şcolarilor mici prin raportare la
standarde şi obiective enunţate în documentele curriculare;
CPS 7 Susţinerea /asistarea dezvoltării individuale a elevilor de vârstă școlară mică şi punerea în practică a regulilor
de protejare a sănătăţii, a siguranţei fizice şi mentale în modadecvat;
CPS 8 Adoptarea unei abordări integrative şi reflexive privind practica profesională.
Cunoaștere:
58
Să cunoască şi utilizeze corect concepte/legități specifice actului, procesului și produsuluiartistic.
Să cunoască instrucțiuni cu privire la practica pedagogică. Să cunoască lista
documentației.
Să descrie şi interpretează cauzal principiile de psihopedagogie artistică din perspectiva exigenţelor
contemporane ale învăţământului.
Aplicare:
Să aplice proiectare didactică de lucgă durată.
Să exploreze principiile de psihopedagogie artistică în contexte cultural-artistice și educaționale prin raportare la
nevoile mediului socio-cultural.
Integrare:
Să se integreze activitatea de elaborare/adaptare/implementare a proiectelor educațional-artistice/artistice.
Să manifeste angajament durabil în activitatea de integrare adecvată a principiilor de
psihopedagogie artistică în activitatea profesională.

1. Pedagogie generală.
2. Teoria, solfegii și istoria muzicii.
3. Introducerea în didactica specialității.
4. Teoria educației muzicale.
5. Repertoriul muzical.
6. Interpretarea muzicală.
7. Abilități de lucru cu TIC.
1. Instrucțiuni cu privire la practica pedagogică.
2. Lista documentației.
3. Portofoliu.
4. Proiectare didactică de lucgă durată.
5. Proiectul lecției.
6. Relațiile interpersonale student-elev.
7. Analiza lecțiilor asistate de colegi.
8. Planificarea activităților extracurriculare.
Strategii de predare:
studiu de caz, proiect individual/ de grup, portofoliul.
Evaluări curente: test, mini-referat, proiect, prezentări, portofoliu. Evaluarea
sumativă: examinare (orală).
1. BONTAŞ, I. Pedagogie. Bucureşti: Ed. ALL, 1994. 351 p.
2. CUCOŞ, C.Pedagogie. Iaşi: Polirom,2002.
3. DULAMĂ, M. E. Practica pedagogică. Teorie şi metodologie. Cluj-Napoca: Chisium, 2008.230 p.
59
4. FOTESCU, E., GUŢALOV, L. Despre evaluarea didactică la discipline de studiu cu caracter
tehnic. In: Revista Tehnocopia. 2011, Nr. 2(5), p. 5-9.
5. FOTESCU, Emil. Metodica educaţiei tehnico-tehnologice: curs de lecţii. Bălţi, 2002. 151 p.
6. NIŢUCĂ, C., CARCEA, M. I. Caiet de practică pedagogică desfăşurată. Iaşi:
Performantica, 2005. 103 p.
7. Regulamentul-cadru privind organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică în Universitatea de
Stat „Alecu Russo” din Bălţi. Aprobat de senatul universităţii în data de 19.07.2013, modificat în
şedinţa Senatului universitar din 16.04.2014.
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ (I,II,III,IV,V,VI)
S.04.O.030, S.05.O.036, F.06.O.038
(I,II,III,IV,V) Învățământ cu frecvență redusă S.02.O.009, S.03.O.015, S.04.O.019,
S.05.O.025, S.06.O.030, S.07.O.035
Titularii cursului:
cu coarde,
60
F.05.O.032)

CP2. Crearea contextului educaţional-artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor
61
educative și muzical-artistice.
CP6. Organizarea şi monitorizarea procesului educaţional în învățământul preșcolar, primar și gimnazial în baza
unei strategii educațional-artistice elaborate;
CP6.1. Cunoașterea unui repertoriu muzical de audiţie / interpretare din diverse epoci, stiluri, forme şi genuri
muzicale
CP6.2. Explicarea şi interpretarea conceptelor, modelelor şi principiilor de organizare şi monitorizare eficientă a
procesului educaţional-artistic în învățământul preșcolar, primar și gimnazial
CP5.5. Aplicarea tehnologiilor educaționale moderne în realizarea activităților muzical- didactice
CP.2.5. Analiza formelor și genurilor muzicale din perspectiva socioculturală / muzicologică / semiotică /
hermeneutică / estetică / artistică.

aplicative:
caracter);
62
metodice.
55 p.
Suplimentară:
63
Fișa unității de curs
Ansamblul coral
Codul cursului în programul de studii: S.02.O.012 / S.02.O.009

Unitatea de curs Ansamblul coral face parte din modulul Interpretare muzicală II / Interpretare muzicală I,
disciplină care direcționează spre specialitatea de bază profesor de Educație muzicalăși orientează asupra dezvoltării
aptitudinilor de interpretare muzicală a creațiilor recomandate în Curriculumului Național la disciplina Educație
muzicală pentru învățământul preuniversitar. Tematica acestei unități de curs corelează cu unitățile de curs ale
programului de studiu la specialitatea Muzică, după cum urmează:
F.02.O.09 / F.02.O.007 Teoria și istoria muzicii II. Cunoașterea și aplicare în practica vocal- corală legităților
artei muzicale.
F.02.O.10 / F.02.O.008 Didactica specialității I. Cunoaştarea şi abordarea praxiologică a teoriilor și conceptelor
educațional-artistice tradiționale și moderne.
S.02.O.012 / S.02.O.009 Interpretarea instrumentală. Interpretare instrumentală a partiturilor corale și
acompaniamentul elementar a unor melodii de cântece școlare. Mănuirea unui instrument muzical – lucru
important în activitatea muzical-didactică cântul vocal-coral.
S.02.O.010 / S.02.O.008 Metodologia educației muzicale timpurii.
S.02.O.009 Interpretarea cântecului școlar. Cunoașterea și interpretarea repertoriului școlar.
CP2.1 Identificarea și descrierea elementelor structurale ale contextului educațional-artistic și ale situației de
CP2.2 Analiza fenomenelor muzicologice din perspectiva interdisciplinarității șitransdisciplinarității;
CP1.3 Aplicarea conceptelor, categoriilor, teoriilor modelelor și principiilor de bază ale procesului
educațional artistic pentru rezolvarea problemelor psihopedagogice;
CP5.3 Aplicarea principiilor, algoritmului, regulilor, normelor, de evaluare, specifică domeniuluimuzical-artistic;
CP3.5 Explicarea argumentarea a fenomenelor muzicale, muzicologice, artisitce.
Cunoaçtere:
Să posede un repertoriu de bază ale cântecelor şcolare.
64
Aplicare:
Să integreze cunoştinţele şi capacităţile acumulate în cadrul cursului în procesul artistic- educaţional, conform
conceptului de educaţie estetico-artistică modernă;
Integrare:
Să realizeze activitatea vocal-corală în cadrul lecţiei de educaţie muzicală.
Cunoştinţe din domeniul: istoriei muzicii, muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei), artei instrumentale şi vocal-
corale,
Capacităţi de:
Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală, dirijorală); Analiză muzicală şi didactică.
Definirea şi explicarea termenului de mutaţie. Cultura vocală
în timpul mutaţiei.
Metodica protejării vocii copilului.
Caracterizarea diapazonului muzical al coristului. Cântecul ca
operă (valoare) muzical-artistică.
Executarea cântecului ca act interpretativ. Criterii de
selecţionare a repertoriului.
Tematica curriculară ca criteriu în selecţionarea cântecului şcolar. Etapele de
însuşire a repertoriului.
Tehnologia alcătuirii acompaniamentului.
Exerciţi de încălzire a vocii.
Evaluare periodică: interpretarea a unui cântec școlar; interpretarea repertoriului ansambluluicoral.
Evaluare sumativă:
muzicală, clasele I-II). Citirea a prima vista: a cântecelor şcolare pentru elevii din clasele 1 și 2 (solfegiere,
tactare artistică).
Obligatorie:
65
2. Bălan D. Arta muzicii de la creaţie la educaţie. Bucureşti 2004.
4. Botez D. Tratat de cânt şi dirijat coral. volumul I, Bucureşti, Consiliul, culturii şi educaţiei,1982,48 p.
5. Cesnokov P.G. „Corul şi conducerea lui”, Bucureşti, Editura Diddactică şi Pedagogică,1957.
9. Graneţkaia L., Tipuri de cunoaştere aplicată în procesul interpretării/studiului creaţiei muzicale
// Revistă de cultură, ştiinţă şi practică educaţională: Artă şi Educaţie artistică,. Bălţi, 2014. Nr. 1 (23), p.47-50,
Categoria B, ISSN 1857-0445.
10. Graneţkaia, L., Metode de dezvoltare a aptitudinilor muzicale în cadrul formării competenţei de interpretare a
profesorului de muzică. În: Valorificarea strategiilor inovaţionale de dezvoltare a învățământului artistic
pedagogie V.Babii, Bălţi, 2016, pp.164-169, ISBN 978-9975-3145-9-6
11. Nedelciu L. Expresie şi comunicare în actul interpretativ, Bucureşti 2006.
Opţională:
15. Curriculum național. Aria curriculară arte, disciplina educație muzicală clasele V-VIII,Chișinău, 2019.
17. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/43234_optional-prietenii-cantareti-ansamblu-cora
18. http://administraresite.edu.ro/index.php/articles/curriculum

Dirijat coral

66
Unitatea de curs Dirijat coral, din Modulul Interpretarea muzicală II, are drept scop crearea condițiilor favorabile
studentului de a asimila materialul teoretic-aplicativ, stabilit de standardele de conținut conform principiului
accesibilității, într-un ritm adecvat. Acest curriculum tinde spre idealul educațional muzical profesionist modern,
având drept repere principiile didactice de bază ale pedagogiei moderne și ale învățământului activ, ce se referă la
demersul triadei predare –învățare –evaluare. Aceste activități sunt conturate într-o diversitate formativă și asigură
curiozitate și dorința pentru dezvoltarea sa în calitatede profesor de educație muzicală.
Tematica acestei unități de curs corelează cu unitățile de curs ale programului de studiu la specialitatea Muzică, după
cum urmează:
F.02.O.09 / F.03.O.012 Teoria și istoria muzicii II Cunoașterea și aplicare în practica vocal-corală legităților
artei muzicale.
F.02.O.10 / F.03.O.013 Didactica specialității I / Didactica specialității II. Cunoaştarea şi abordarea
praxiologică a teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
important în activitatea muzical-didactică
cântul vocal-coral.
Competențe profesionale:
CP2. Crearea contextului educaţional- artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și muzical-
artistice.
CP3. Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne. CP5. Evaluarea situaţiei
educative, a finalităţii acţiunilor muzical-didactice şi a randamentului
academic al studentului.
67
unei strategii educațional-artistice elaborate.
Competențe transfersale:
CT1. Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul proprieistrategii de
CT2. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şiaplicarea de
tehnici de relaţionare şi munca eficientă în cadrul echipei.
CT3. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă aresurselor şi
tehnicilor de învăţare pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică.
Cunoaștere:
Să cunoască contexte din inițiere în tehnica de dirijat. Să cunoască teoretic
măsurile 2/4; ¾; 4/4.
Aplicare:
Să aplice în practica de dirijat coral măsurile simple 2/4; ¾; 4/4.
Integrare:
Să dirijeze creațiile cu aplicarea celor mai simple procedee artistice.
EXIGENȚE ȘI COMPETENȚE PREALABILE
Cunoştinţe din domeniul: Istoriei muzicii, Muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei), Artei instrumentale şi vocal-
corale,
Capacităţi de: Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală, dirijorală); Analiză
muzicală şi didactică.
Conținuturile Unități de învățare
Operarea limbajului muzical-teoretic în abordarea măsurii Caracterizarea componentelor aparatului de dirijat.
simple 2/4. Explicarea funcțiilor brațelor de dirijat. Definirea
Gestul dirijoral și componentele lui. Definiția măsurii de noțiunii de măsură simplă binară. Descrierea metrică a
2/4. Caracteristica teoretică și metro-ritmică a măsurii de măsurii de 2/4.Identificarea și distingerea timpilor tari și
2/4. Caracteristica teoretică și metro-ritmică a măsurii de slabi în măsura de 2/4. Raportarea măsurii de 2/4 la
2/4. Modalități de dirijare a măsurii simple de 2/4 în schema de dirijare. Tactarea propriu-zisă la măsura de
dependență de caracter și mod de conducere a sunetului. 2/4. Exersarea tactării la măsura de 2/4 ținând cont de
Dirijarea creațiilor la măsura de 2/4. Caracterizarea timpul tare a măsurii. Aplicarea măsurii de 2/4 în
componentelor aparatului de dirijat. exerciții tehnice simple. Exersarea tactării la măsura de
2/4 în
caracterul legato, non legato.
Operarea limbajului muzical-teoretic în abordarea Descrierea metrică a măsurii de ¾. Identificarea și

măsurii simple ¾. distingerea timpului tare și slabi în măsura de ¾.
Raportarea măsurii de
68
Definiția măsurii 3/4. Caracteristica teoretică și metro-
3/4 la schema de dirijare. Tactarea propriu- zisă la
ritmică a măsurii ¾. Modalități de dirijare a măsurii măsura de ¾. Exersarea tactării la măsura de 3/4 ținând
simple 3/4 în dependență de caracter și mod de conducerecont de timpul tare a măsurii. Aplicarea măsurii de 3/4
a sunetului. Dirijarea creațiilor în exerciții tehnice simple. Exersarea tactării la
la măsura de 3/4. măsura
de 3/4 în caracterul legato, non legato.
Operarea limbajului muzical-teoretic în abordarea Definirea noțiunii de măsură simplă ternară. Definirea
măsurii compuse 4/4. noțiunii de măsură compusă. Descrierea metrică a
Definiția măsurii 4/4. măsurii de 4/4.Identificarea și distingerea timpilor tari și
Caracteristica teoretică și metro-ritmică amăsurii 4/4; slabi în măsura de 4/4. Raportarea măsurii de 4/4 la
Modalități de dirijare a măsurii compuse 4/4 în schema de dirijare. Tactarea propriu-zisă la măsura de
dependență de caracter și mod deconducere a sunetului; 4/4. Exersarea tactării la măsura de 4/4 ținând cont de
Dirijarea creațiilor la măsura de 4/4. timpii tari a măsurii. Aplicarea măsurii de 4/4 în
exerciții tehnice simple. Exersarea tactării la măsura de
4/4 în
caracterul legato, non legato.
Interpretarea partiturii corale la pian. Analiza Adnotarea orală succintă a prima vista a partiturii.
muzical-teoretică a partiturii; Studierea partiturii a Determinarea formei creației. Lecturarea partiturii la
cappella la pian.Studierea partiturii cu acompaniament la pian conform algoritmului de descifrare. Modelarea și
pian. Interpretarea la pian a partituriicorale. prelucrarea frazelor muzicale în partituracântată la pian.
Formarea conceptului dramaturgic de interpretare a
partiturii la pian.
Interpretarea expresivă a partiturii la pian.
Interpretarea expresivă a vocilorpartiturii. Expunerea Analiza orală succintă a partiturii din punct de vedere
demersului vocal a partiturii. Cântarea vocilor din vocal. Descifrarea vocilor din partitura a cappella.
partitura cu acompaniament. Cântarea vocilor din partitura Exersarea vocilor descifrate. Executarea repetată a
a cappella. pasajelor vocale cu
dificultate sporită. Cântarea propriu-zisă a vocilor.
Analiza teoretică a partiturii corale. Analiza orală a partiturii cu explicarea

Analiza muzical-teoretică a partiturii. termenilor specifici. Adnotarea/analiza în scris
a partiturii corale după un plan stabilit.
Aplicarea celor mai simple procedee artistice de Definirea frazei muzicale. Descrierea părților
exprimare în dirijare. constitutive ale frazei. Realizarea importanței frazării
Noțiunea de frază muzicală. Componentele formative ale pentru expunerea imaginii artistice. Frazarea propriu-
frazei vocale. Modalități de conducere a sunetelor. zisă în piesele aflate în studiu. Aplicarea legato, non
Nuanțele dinamice în interpretare. Dirijarea expresivă a legato. Descrierea nuanțelor dinamice conform
creației. tipurilor. Cântarea frazelor muzicale din piesele
studiate cu aplicarea nuanțelor
dinamice corespunzătoare. Dirijarea afectivă
69
a creaților în studiu. Autoevaluarea propriei
execuții muzicale.
Demonstrația didactică, exerciții pentru suplețea și agilitatea în tehnica dirijorală, exerciții de antrenare și îmbunătățire
a tehnicii de dirijat coral, expunerea sistematică, exemplificarea, „atelier dirijoral-coral” cu antrenarea studenţilor în
procesul de asimilare a cântului coral în procese interpretative, observația, aprecierea artistică și valorică.
În probele de evaluare se vor urmări două dimensiuni în pregătirea studentului: (1) gradul de formare al culturii de
interpretare corală a studentului; (2) aptitudinile de organizare/realizare a activității de interpretare corală în calitate
de dirijor de cor și corepetitor pentru colectiv de elevi. Pe parcursul semestrului studenții vor susține următoarele
probe:
Evaluare curentă: probă teoretico-practică de evaluare a gradului de pregătire artistică şi tehnică la interpretarea
dirijorală (a creațiilor pentru corul de elevi) şi aprecierea evoluţiei studentului în plan interpretativ cu prezentarea
partidelor corale (se verifică cunoașterea textului muzical al creațiile din repertoriul corului didactic studențesc);
Lecţie de control: cunoașterea partițiilor corale din creații a cappella, a partiturii în interpretare la instrument,
realizarea adnotării verbale la creație.
Citirea a prima vista a partițiilor corale (intonarea/solfegierea) dintr-o creație necunoscută la 2-3 voci vocal și
dirijoral; Citirea a prima vista a creațiilor corale propuse în curriculumul școlar de Educație muzicală.
Concertul de clasă: interpretarea vocal-corală și dirijorală a unei creații din repertoriul cursului cu grupa de studenți
(dirijat în grup); interpretarea vocală a unei creații din repertoriul studiat; interpretarea cântecului școlar din
repertoriul extracurricular.
Examen (cerințe):
1. Interpretare dirijorală și la instrument a unei creații pentru cor a cappella.
2. Interpretarea partiturii creației corale cu acompaniament.
3. Analiza muzical-teoretică a creațiilor interpretate: orală și în scris.
Indicatori specifici generali de evaluare formativă în cadrul lecției, dar în cadrul examenului sunt:
• respectarea corectitudinii textului muzical;
• frazarea;
• tehnica dirijorală corespunzătoare;
• intonația vocală;
• acuratețea çi originalitatea tratării;
• implicarea în discuții çi argumentarea deciziilor luate;
• altele.
• ținuta scenică
• complexitatea çi originalitatea repertoriului.
RESURSE INFORMAȚIONALE
Obligatorie:
3. Babii vl., Bularga T. Praxiologia inovativ-artistică. Iași: Artes, 2015. 139 p. ISBN 978-606-547-276-1.
4. Bularga, Tatiana. Psihopedagogia interesului pentru muzică. Chişinău: Elena-VI SRL, 2008. 88 p.
ISBN 978-9975-106-14-6
5. Botez D. Tratat de cânt şi dirijat coral. volumul I, Bucureşti, Consiliul, culturii şi educaţiei, 1982,48
p.
6. Caliga, M. The development of Dm. Kabalevskii ideas in contemporary musical pedagogy. Review of
Artistic education. Iaşi. 2019, no. 15-16, p. 118-125, ISSN =2501 – 238X, ISSN = L 2069 – 7554.
7. Cesnokov P.G. Corul şi conducerea lui, Bucureşti, Editura Diddactică şiPedagogică,1957.
70
9. Gagim I. Dicționar de muzică. Ch.: Î.E.P. Știința, 2008, 212 p. ISBN 978-9975-67-617-5
10. Gagim I. Elemente de semantică muzicală în învățământul artisitic / În: Teoria și metodologia educației
artistice: dimensiuni tradiționale, actuale și de perspectivă / Ion Gagim, Marina Morari, Margarita Tetelea
[et el.]; Univ.de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Fac.de Științe ale Educației, Psihologie și Arte. – Bălți: US
Bălți, 2019 (Tipogr.
„Indigou Color”). – 215 p. ISBN 978-9975-3382-2-6.
11. Gagim I. Ce este muzica și cum s-o înțelegem. Cgișinău: Indigou Color. 2019. 290 p. ISBN 978-9975-
3316-0-9
memoriei Doctorului habilitat înpedagogie V.Babii, Bălţi, 2016, pp.164-169, ISBN 978-9975-3145
13. Niţă Teodor, Interpretare vocală fiziologia aparatului vocal. Chişinău: Ştiinţa, 2006,94 p.
14. Morari M. Tematismul ca principiu de organizare a conținuturilor de învățare la educația muzicală. În:
Pledoarie pentru educaţie – cheia creativităţii şi inovării: Materialele conf. şt.-intern., 1-2 noiemb. 2011,
Chişinău / coord. şt.: Lilia Pogolşa, Nicolae Bucun; red. şt.: Aglaida Bolboceanu, Stela Cemortan, Ion
Botgros [et al.]. –Chișinău: "Print Caro" SRL, 2011. p. 424 – 427 [ISBN 978-9975-56-010-8]
Opţională:
16. Caliga, M. Methodological aspects regrding the integrity of the musiacal-didactic activities during the
musical education lesson. Iași. 2022, no. 23-24, p. 40-47, ISSN
= 2501 – 238X, ISSN-L = 2069 – 7554.
31. Caliga, M. Rolul repertoriului în atitudinea elevilor liceeni faţă de arta corală. În: Simpozionul Internaţional
Disponibilităţi creative în lume – Organizat de Asociaţia/ Simpozionul internațional Disponibilități creative în lume-
Organizat de Asociația
71
Cultural-Ştiinţifică „Vasile Pogor”. Iaşi. 2015, ediţia a VI-a, p. 318-323, ISSN 2284-6700; ISBN 978-
606-576-703-4.
18. Morari M. Perspective în dezvoltarea conținuturilor educației muzicale / În: Teoria șimetodologia educației
[et el.]; Univ.de Stat „Alecu Russo” dinBălți, Fac.de Științe ale Educației, Psihologie și Arte. – Bălți: US
Bălți, 2019 (Tipogr.
„Indigou Color”). – 215 p. ISBN 978-9975-3382-
19. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/43234_optional-prietenii-cantareti- ansamblu-coral

LIMBA ENGLEZĂ II
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Facultatea de Litere, catedra Filologie Engleză şiGermană

Titular de curs: Aliona Creciun, lector universitar
Disciplina limbă străină (engleză) I are ca scop familiarizarea studentului cu normele de bază de comunicare
orală și scrisă în limba engleză; pregătirea studenţilor să corespundă standardelor internaţionale corespunzătoare
nivelului A1. Cursul dat pune accent pe aptitudinea de a citi, a asculta, a vorbi, a scrie. Cursul se bazează pe
studierea textelor adaptate în limba engleză însoţite de seturi de exerciţii lexicale, de pronunţie şi gramaticale
pentru a dezvolta abilităţile necesare de scriere, vorbire corectă şi fluentă. Dat fiind nivelul diferit de
pregătire al studenţilor anului 1.
72
procesul instructiv se va structura pe principiul actualizării cunoştinţelor asimilate în şcoală, aprofundîndu-le şi
consolidîndu-le, indicînd exemple concrete de abordare funcţională şi aplicativă a materiei lingvistice. Pe
parcursul orelor auditoriale studenţii vor studia texte engleze adaptate cu caracter social-cognitiv, însoţit de
exerciţii lexicale, fonetice, gramaticale pentru asimilarea şi utilizarea vocabularul tematic. Concomitent studenţii
vor studia elemente de formare a cuvintelor, specificul regulilor de pronunţare, vor citi texte adaptate, vor descrie
imagini folosind expresii specifice, vor descrie unele situaţii folosind lexicul propus, utilizînd corect regulile
gramaticale de exprimare şi formare a propoziţiei engleze.
CT1 Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de activitate
muzical-pedagogică
CT2 Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de
relaţionare şi munca eficientă în cadrul echipei
CT3
Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare
pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică
Să demonstreze cunoaşterea/înţelegerea conceptelor fundamentale din domeniul limbiiengleze; să cunoască
gramatica limbii engleze şi să folosească corect structurile gramaticale învăţate în activităţile auditoriale;
Să utilizeze structurile studiate în dialoguri şi scrisori de afaceri; Să descrie
profesii din domeniul cultural/artistic;
Să se prezinte oral ca fiind angajat la un post de lucru şi să rǎspundǎ la întrebări referitoare la profesia
aleasă;
Să converseze în limba engleză utilizînd lexicul specialităţii;
Să cunoască sursele de documentare privind corectitudinea exprimării orale şi scrise în limba engleză - să aplice
vocabularul achiziţionat în situaţii de comunicare (eg. la un interviu); şi să aplice vocabularul profesional în
scrierea unor documente personale (CV-ul, resume, scrisoare către un angajator etc.)
Teme de bază:
The discipline I major in; The personality of a teacher; A newspaper article; An interview; A radio program.
Difficulties of being a teacher.
1. Evaluări summative periodice: lucrări scrise-teste, evaluări în scris (paragraf, mini-eseu), evaluări orale
(dialog, povestire, prezentare)
2. Evaluarea finală: examen (oral)
Resurse disponibile:
1. Liz and John Soars. New Headway English Course, Intermediate. Student’s Book. Oxford University
Press. 2000
2. Betty Schrampfer Azar. Understanding and Using English Grammar. Longman. 2002
3. English for Pedagogical students. Minsk. BGU. 2008
Opţională:
1. Oxford Learner’s Advanced Dictionary of Current English. Oxford University Press. 1995
2. A. Bantoş Dictionar Englez- Român. Bucureşti. 1990
3. A. Bantoş Dictionar Român- Englez. Bucureşti. 1990
4. The New International Webster Standard Thesaurus. Trident Reference Publishing 2006
73
Edition
Surse din internet:
1. http://fair.org/
2. http://www.bbc.co.uk/
FIȘA UNITĂȚ II DE CURS
LIMBA FRANCEZĂ II
Domeniul ştiinţific la care se referă cursul: 011/011.4 Educație și formarea profesorilor; 0114.12 Muzica
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Litere/Limba română și filologie romanică

Anul şi semestrul în care se predă cursul: I, semestrul II
Titular de curs: Cerbari Laurenția lector univ., Niculica Oxana lector univ.
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii
Scopul esenţial al acestei discipline este de a-i ajuta pe studenţi sa-şi formeze competenţe de comunicare
in limba franceză, pentru a fi apţi să întreţină conversaţii pe subiecte legate de domeniul de specializare.
Dezvoltarea competenţelor comunicative în domeniul psihologiei şi cunoaşterea actelor de comunicare specifice
acestuia sînt obiective fidel urmărite de profesor în predarea limbilor moderne. Disciplina limba franceză II are
ca scop familiarizarea studentului cu normele de bază de comunicare orală şi scrisă în limba franceză; pregătirea
studenţilor să corespundă standardelor internaţionale corespunzătoare nivelului B1. Cursul dat pune accent pe
aptitudinea de a citi, a audia texte specializate în limba franceză însoţite de seturi de exerciţii lexicale, de
pronunţie şi gramaticale pentru a dezvolta abilităţile de exprimare orală şi scrisă. La finele cursului studentul va
fi capabil de a alcătui un text organizat, de a utiliza vocabularul studiat în situaţii care ţin de domeniul de
specializare şi de a utiliza corect timpurile şi structurile gramaticale elementare.
Competenţe dezvoltate în cadrul cursului :
CP2. Crearea contextului educaţional-artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative
- Înţelegerea conţinutul unui text de specialitate
- Recunoașterea structurilor gramaticale şi lexicale ale unui text muzical-artistic în limbafranceză
- Identificarea organizării corecte a unui text muzical-artistic în limba franceză
- Formularea corectă a întrebărilor pentru a extrage informaţia necesară
- Transformarea vorbirii dialogate în monolog
- Aplicarea regulilor de citire
- Aplicarea vocabularului achiziţionat în situaţii de comunicare ce țin de domeniul muzical- artistica
Utilizarea corectă a structurilor gramaticale în context muzical-artistica
74
- Generalizarea informaţiei percepute din texte muzical-artistice
- Redarea conţinutului succint al unui text muzical-artistic, respectînd normele gramaticale şiortografice
- Producerea noilor unităţi, aplicînd vocabularul şi structurile gramaticale studiate specifice domeniului
muzical-artistic.
Pre-rechizite: Cunoaşterea limbii franceze la nivel A2.

Teme de bază:
Texte specializate din domeniul muzicii: L’Olympia; Le métier de vedette; Une grande chanteuse
– Edith Piaf; Georges Brassens; Mireille Mathieu; Charles Aznavour; Orchestre de l’Opéra de Paris; Serge, on
ne t’oubliera pas; Patrick Bruel: Le troubadour des années ’90; La Môme Piaf; Le compositeur et la musique; Le
grand amour de Beethoven.
Studierea termenilor proprii domeniului: interpréter, chœur universitaire, jouer de la flûte, applaudissements,
accompagner, jouer de la contrebasse, s’entraîner, refrain, instrument musical etc.
Gramatica: Pronoms relatifs composés. Répétition de la concordance des temps de l’indicatif (plan du présent et
du passé); Conditionnel présent et passé (formation); La concordance des temps du conditionnel; Pronoms
possessifs. Pronoms démonstratifs; Le subjonctif présent et passé (formation); Adjectifs et pronoms indéfinis :
tout, aucun, chacun, même; La voix passive; L’adverbe.
Strategii de predare-învăţare: explicaţia, conversaţia, dialogul; exerciţiul, analiza,
descoperirea, învăţarea prin cooperare, problematizarea, cercetarea individuală.
Teste lexico-gramaticale, examen oral.
4. Popova I. , Kazacova G., Manuel de français
5. Popova I. , Kazacova G., Cours pratique de grammaire française
6. Botnaru R., Cours pratique de grammaire française, Chişinău 2000
Opţională:
6. Sempé J . J. , Goscini R., Le Petit Nicolas
7. Dhotel A. , Les lumières de la foret
8. G. Faure. A. Di Cristo, Le Français par le dialogue.
9. Dominique Ph., Girardet J., Le nouveau sans frontières, niveau 1; „Livre d’élève”,
„Cahier d’exercices”. –Paris : Clé International, 1993
10. Gorunescu E., Limba franceză pentru admiterea în învăţămîntul superior, Bucureşti1993.
FIȘA UNITĂȚ II DE CURS

TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE Ș I COMUNICAȚIONALE
Facultatea / catedra responsabilă de curs: Catedra de matematică ș i informatică
75
Titular de curs: lect. sup. univ. R. EVDOCHIMOV, lect. sup. univ. L. POPOV
Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii.
Împreună cu dezvoltarea tehnicii de calcul a apărut necesitatea studierii tehnologiilor informaţionale la
diverse nivele ale activităţii umane, inclusiv şi în instituţiile de învăţământ atât preuniversitare cât şi
universitare. Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, abreviat TIC, sunt tehnologii necesare pentru
colectarea, stocarea, prelucrarea, căutarea, transmiterea, prezentarea datelor, textelor, imaginilor şi sunetelor,
utilizând calculatoarele electronice.
Unitatea de curs Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale este constituită din două compartimente:
I. Conceptele de bază ale tehnologiei informaţiei şi sistemului de calcul;
II. Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale aplicate.
La rândul său, compartimentul Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale aplicate
constă din 5 module practice:
1. Utilizarea sistemului de operare;
2. Utilizarea reţelelor de calculatoare și servicii electronice on-line;
3. Procesarea documentelor;
4. Procesarea tabelelor;
5. Procesarea prezentărilor.
Această unitate de curs este obligatorie la toate specialităţile neinformatice din cadrul facultăţilor
Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, având drept scop formarea la studenţi a competenţelor digitale în
domeniul profesional.
Prin conţinutul său şi activităţile de învăţare a studenţilor, unitatea de curs Tehnologii informaţionale şi
comunicaţionale contribuie la dezvoltarea competenţelor digitale necesare viitorului specialist, stipulate în
Standardele de competenț e digitale pentru cadrele didactice din învăț ământul general1:
1. Comunicare digitală.
2. Gestionarea informaţiei.
3. Crearea de conţinuturi digitale educaţionale/de specialitate.
4. Utilizarea echipamentelor digitale în educaţie/în domeniul profesional.
5. Respectarea normelor etice ș i legale în spaț iul digital.
Aceste competenț e servesc ca instrumente de formare a competenț elor profesionale (CP) ș i a
competenț elor transversale (CT) vizate în planurile de învăț ământ la specialităț ile
nominalizate.
La finalizarea studierii unităț ii de curs, studentul va fi capabil:
 să gestioneze datele ș i să adapteze mediul sistemului de operare pentru necesităț ile utilizatorului,
utilizând instrumentele existente ale acestuia;
 să gestioneze informaț ia, utilizând resursele Internet;
 să elaboreze documente de diferită complexitate, utilizând un procesor de texte;
 să efectueze calcul tabelar ș i să creeze diagrame, utilizând un procesor tabelar;
 să elaboreze prezentări electronice conform cerinț elor propuse, utilizând un procesorde prezentări.
Pre-rechizite: Studentul trebuie să cunoască conceptele de bază ale din cadrul disciplinei
ș colare Informatica.
Teme de bază: Conceptele de bază ale tehnologiei informaţiei şi sistemului de calcul. Sisteme
1
http://edu.gov.md/sites/default/files/cnc4_finalcompetente_digitale_profesori_22iulie2015_1.pdf
76
de operare. Utilizarea reţelelor de calculatoare și servicii electronice on-line. Procesarea
documentelor. Procesarea tabelelor. Procesarea prezentărilor.
Strategii de predare-învăţare: Demonstraț ia, explicaț ia, conversaț ia euristică, lucrări de
laborator ș i de control, lucru în echipă, problematizarea.
Strategii de evaluare: Un test de evaluare curentă la fiecare unitate de învăț are ș i un test de
evaluare finală cu itemi de diferite tipuri, în variantă electronică.
Bibliografie
Obligatorie:
1. COZNIUC, O., TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE Ș I COMUNICAȚ IONALE,
Note de curs, Tipografia din Bălț i SRL, Bălț i, 2010, 72 p.
2. EVDOCHIMOV, R., CONCEPTELE DE BAZĂ ALE TEHNOLOGIEI INFORMAȚ IEI Ș I
SISTEMULUI DE CALCUL, Note de curs (pentru specialităț ile neinformatice), Presa universitară
bălţeană, Bălţi, 2011, 73 p.
3. POPOV, L., „TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE”, Modulul Sistemul de operare Microsoft
Windows 7, Indicaţii metodice cu aplicaţii şi însărcinări practice, Presa universitară bălţeană, Bălţi,
2013, 208 p.
4. POPOV, L., OLARU, I., TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE”, Modulul Procesorul de texte
Microsoft Word 2007, Ghid metodic, Presa universitară bălţeană, Bălţi, 2014, 288 p.
5. POPOV, L., TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE DE COMUNICARE, Indicaţii metodice cu
aplicaţii şi însărcinări practice pentru lucrări de laborator, Modulul Procesorul tabelar Microsoft
Excel, Presa universitară bălţeană, Bălţi, 2008, 160 p.
6. POPOV, L., TEHNOLOGII INFORMAŢIONALE DE COMUNICARE, Note de curs (pentru
studenţii Facultăţilor Economie şi Ştiinţe ale Naturii şi Agroecologie), Presa universitară bălţeană,
Bălţi, 2006, 100 p.
7. СЕРГЕЕВ, А. П., Microsoft Office 2007, Самоучитель. Издательство Вильямс, 2007, 432 с.
8. СПИРИДОНОВ, О., Microsoft Office 2007 для пользователя. Часть I, Издательство МИЭМП,
2010, 455 с.
EDUCAȚIA FIZICĂ II
Codul unității de curs / modulului în programul de studii: G.02.O.017
Codul și denumirea domeniului general de studiu: 011 Științe ale educației
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte / Catedra de
științe ale educației
Număr de credite ECTS: -
Anul și semestrul în care se predă cursul: anul I, semestrul II
Titular de curs: Roman BUTNARU, asist. univ.
Promovarea educației fizice la nivelul învățământului universitar asigură un nivel de dezvoltare fizică, pregătire
motrică și funcțională a studenților, reieșind din cerințele actuale ale societății, când majoritatea activităților
profesionale din toate domeniile sunt automatizate, computerizate, iar omul este lipsit de posibilitatea de a
mai face efort fizic, acesta fiind absolut necesar pentru organismul uman.
77
Competențe dezvoltate în cadrul cursului:
1. Formarea unor concepte și valori fundamentale privind activitatea motrică și influența anatomo-
fiziologică a acesteia asupra organismului uman;
2. Dezvoltarea calităților motrice de bază, funcționale, aplicative, volitive și estetice prin intermediul
exercițiilor fizice;
3. Formarea calităților de personalitate, comportament civilizat, deprinderilor comunicative și de
interacțiune socială;
4. Dezvoltarea competențelor studenților de a practica independent, sistematic și conștient exercițiul
fizic, sportul.
Finalități de studii realizate la finele cursului:
La finele studierii cursului studentul va fi capabil:
- să explice aspectele teoretice și metodologice ale componentelor conduitei fizice;
- să identifice probleme ce țin de sedentarism;
- să utilizeze eficient principiile, mijloacele și metodele de promovare a unui mod sănătos deviață;
- să respecte regulile de securitate și normele de igienă în cadrul practicării sportului;
- să reproducă comenzi și mișcări locomotorii specifice tipului de sport;
- să coordoneze abilitățile intelectuale, psihomotrice și comportamentale în procesul aplicării mijloacelor
sportive;
- să argumenteze beneficiile practicării modului sănătos de viață din perspectiva dezvoltării personale și
profesionale.
Teme de bază:
Modulul 1. Aspecte teoretice privind educația fizică. Noțiuni teoretice cu referire la
componentele condiției fizice, hipodinamie și sedentarism.
Modulul 2. Atletism. Alergări. Sărituri. Aruncări.
Modulul 3. Joc sportiv. Baschet. Fotbal. Volei.
Modulul 4. Joc sportiv individual. Tenis de masa. Badminton. Șah. Joc de dame.
Modulul 5. Probă sportivă recreativă. Fitness/Aerobică. Turism pedestru.
78
Strategii:
expunerea orală, demonstrarea, exercițiul de dezvoltare fizică generală, exerciții aplicative, elemente acrobatice,
mișcări sincronice, elemente la aparatele de gimnastică, problematizarea, jocul motric, teste de diagnosticare a
nivelului de dezvoltare și pregătire fizică și funcțională, jocuri sportive: Volei; Baschet; Fotbal; Badminton; Tenis
de masă etc.
Bibliografie:
Obligatorie:
1. BOGUȘ, B., ZABULICA, M. Educația fizică. Curriculum universitar: Suport didactic. Chișinău: CEP USM,
2012.
2. TRIBOI, V. Teoria çi metodologia antrenamentului sportiv. Curs universitar. București: VSEFS,
2010.
Opțională:
3. BIZIM, A. Metodica educației fizice în învățămîntul superior. București: Editura Universității București,
1994.
4. CIORBĂ, C ș.a. Jocuri sportive, ghid metodic. Chișinău: Valinex, 2016. 1
5. CIORBĂ, C. Baschet, pregătirea fizică. Chișinău: Garamond-Studio, 2016.
6. CONOHOVA, T., PĂCURARU, A. Teoria çi metodica jocului de volei. Iași: Prim, 2014.
7. MOCROUSOV, E., MOISESCU, P. Tehnica, tactica çi metodica tenisului de masă. Ghid metodic.
Chișinău: Valinex, 2017.
8. SÎRGHI, S. Fotbal, pregătirea fizică diferențiată. Monografie. Chișinău: Valinex, 2017.
9. TABÎRȚA, V., BRAGARENCO, N., GROSUL, V. Badminton, curs de lecții. Chișinău, USEFS,2009.
79
PSIHOLOGIA VÂRSTELOR. PSIHOLOGIE EDUCAȚIONALĂ
Codul cursului în programul de studii: F. 03.O.016
Facultatea/Catedra responsabilă de curs: Facultatea de Științe ale educației, Psiholgie și Arte/ Catedra de Psihologie

Anul și semestrul în care se predă cursul: anul II, semestrul III
Titular de curs: Silvia BRICEAG, conf. univ., dr.
Descrierea succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Psihologia vârstelor se constituie
ca disciplină de specialitate, care întregește pregătirea profesională a studenților, viitoare cadre didactice.
Dezvoltarea omului ca ființă bio-psiho-socio-culturală presupune conlucrarea a patru tipuri de forțe: biologice
(factorii genetici și cei care țin de sănătate), psihologice(factorii interni: perceptivi, cognitivi, emoționali, de
personalitate etc.), socioculturale (factorii interpersonali, societali, culturali, etnici) și ciclurile vieții(în diferite
momente ale vieții, forțele biologice, psihologice și socioculturale afectează în mod diferit ființa umană, aflată în
contexte diferite. Psihologia dezvoltării umane promovează o viziune holistică și interacționistă asupra ființei umane.
Ca ramură a psihologiei, psihologia educațională ocupă un loc important în domeniul mai larg al cunoștințelor
psihologice fundamentale și aplicativ-practice, precum și în sistemul științelor care se ocupă de educație. În
consecință, psihologia educației contribuie hotărâtor la pregătirea profesionala a viitoarelor cadre didactice,
aducând soluții practice în rezolvarea unor probleme educative. Din punct de vedere practic, cunoștințele
acumulate de psihologia educației sunt prețioase pentru toți cei implicați în actul educativ și oricine este supus
influențelor educative și exercită asemenea influențe. Necesitatea cunoașterii psihologice derivă din aceea că actul de
instruire și de educație trebuie să se adapteze la situații infinit de variate,
dată fiind diversitatea aptitudinilor, atitudinilor și aspirațiilor individului.

CP1.2. Explicarea și interpretarea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor și principiilor de bază ale procesului
educațional;
CP2.3. Aplicarea modelelor de cercetare pedagogică în relaționarea cu actorii educaționali din învățămîntul primar, în
rezolvarea situațiilor de problemă și în luarea deciziilor;
CT1. Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii demuncă.
CT2. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă plurispecializată și aplicarea de tehnici de comunicare,
de relaționare și de muncă eficientă în cadrul echipei.
CT3. Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă a resurselor și tehnicilor de învățare
pentru propria dezvoltare.
La finalul studierii disciplinei studentul va fi capabil:
- să înțeleagă rolul psihologiei vârstelor și psihologiei educaționale în realizarea activității profesionale de
cadru didactic;
- să explice diferențele de vârstă și individuale întâlnite în diferite perioade ontogenetice;
- să aplice /respecte principiile deontologiei profesionale;
- să comunice suportiv și eficient cu actorii din câmpul profesional;
- să se angajeze în dezvoltarea personală și profesională continuă;
80
Competențe prealabile:
Pentru a studia acest curs studenții trebuie să posede competențe de identificare a
proceselor/stărilor/fenomenelor psihice, a specificului de funcționare a acestora, competențe de identificare a
particularităților de personalitate.
Unități de învățare: Cunoaçterea aspectelor generale ale problematicii dezvoltării psihice: Delimitările
conceptuale privind domeniul psihologiei vârstelor; Metodologia cercetării în domeniul psihologiei vârstelor.
Perspective actuale ale ontogenezei; Modele ale dezvoltării ontogenetice; Conceptul de dezvoltare psihică; Factorii
dezvoltării psihice. Perspectivele teoretice cu privire ladezvoltarea umană : Teoria dezvoltării cognitive – J. Piaget;
Abordarea cultural-istorică a dezvoltării cognitive (L.Vîgotski); Teoria dezvoltării morale (L. Kohlberg); Teoria
dezvoltării psihosociale (E. Erikson); Teoria dezvoltării psihosexuale (S. Freud).
Cunoaçterea aspectelor particulare ale problematicii dezvoltării psihice: dezvoltare psihică la vârsta nou-
născutului, pruncului; dezvoltare psihică la vârsta antepreșcolară; dezvoltare psihică la vârsta preșcolară; dezvoltare
psihică a elevului de vârsta școlară mică; dezvoltare psihică la vârsta adolescentă; particularități psihice în vârstele
adulte și de involuție. Cunoaçterea
aspectelor particulare ale psihologiei instruirii-învățării, psihologiei educației, psihologiei cadrului didactic,
cuminicării pedagogice, consilierii educaționale.
Strategii didactice: expunerea, exemplul demonstrativ, dezbatere, sinteza cunoștințelor, descoperire dirijată,
clarificare conceptuală, activități de grup, sinteza cunoștințelor, jocul de rol, investigații experimentale in teren;
evaluare prin prezentări orale, scrise și în format electronic,
portofoliu cu caracteristici psihologice.
Bibliografie:
1. BRICEAG, S. Psihologia vârstelor/ Silvia Briceag; Univ. de Stat “Alecu Russo” din Bălți, Fac. de Științe ale
Educației, Psihologie și Arte, Catedra de Psihologie. – Bălți : Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălți,
2017.- ///291 p. : tab. ISBN 978-9975-50-196-5.
2. BRICEAG, S. Psihologia educațională : Curs universitar / Silvia Briceag ; Univ. de Stat "Alecu Russo" din
Bălți, Fac. de Științe ale Educației, Psihologie și Arte. – Bălți : S. n., 2019 (Tipogr. "Indigou Color"). – 233 p. :
tab. Bibliogr.: p. 213-224 (155 tit.). ISBN 978-9975-3267-7-3.
3. COZARESCU, M; Ștefan, Laura. Psihologia educației: Teorie și aplicații. București: Ed. ASE, 2004. 298 p.
4. Psihologia dezvoltării și psihologia pedagogică : man. pentru colegii pedagogice / Ig. Racu, C. Perjan, P.
Jelescu,...S. Briceag,...; Univ. Pedagogică de Stat "Ion Creangă" ; Inst. de Șt. ale Educației ; Univ. de Stat
"Alecu Russo",.... - Ch. : Univers Pedagogic , 2007. - 160 p. : tab. -
ISBN 978-9975-48-039-0. - Bibliogr. p. 159
81
FOLCLORUL MUZICAL
Codul unității de curs / modulului în Planul de învăţământ:
Învăţământ cu frecvenţă: F.03.O.017
Învăţământ cu frecvenţă redusă: F.03.O.012
Codul și denumirea domeniului general de studiu: 011 Ştiinţe ale Educaţiei
Codul și denumirea domeniului general de formare profesională: 0114 Formarea profesorilor
Facultatea și catedra responsabilă: Catedra de arte şi educaţie artistică
Anul şi semestrul în care se predă unitatea de curs:
Învăţământ cu frecvenţă: Anul II, semestrul III
Învăţământ cu frecvenţă redusă: Anul II, semestrul III
Titular de curs: Dr., conf.univ. Marina COSUMOV-ŢURCANU
Descrierea succintă a corelării/integrării cu/în programul de studii:
Unitatea de curs Folclor muzical se integrează în programul de studii cu alte cursuri universitare, având teme
comune și interdependente, după cum urmează:
F.01.O.003 Introducere în domeniul muzical-pedagogic. Cunoaştarea şi abordarea praxiologică a teoriilor și
conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne;
S.03.O.021 Forme și genuri muzicale. Cunoașterea unui repertoriu muzical- folcloric de audiţie / interpretare de
diverse stiluri, forme, genuri muzicale;
F.04.O.024 Istoria muzicii naționale. Analiza formelor și genurilor muzical-folclorice din perspectiva istorică /
socioculturală / muzicologică / semiotică / hermeneutică / estetică / artistică;
F.04.O.026 Tehnologii educational-artistice. Crearea contextului educaţional- artistic prin emiterea şi
recepţionarea mesajelor educative și muzical-artistice din repertoriul folclorului muzical.
Competenţele dezvoltate:
CP3. Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale, inovative și moderne
CP4. Proiectarea demersului educaţional prin anticiparea elementelor acestuia, ţinînd cont de finalităţile educației
muzical-artistice
CP5. Evaluarea situaţiei educative, a finalităţii acţiunilor muzical-didactice şi a randamentului academic al elevului
Competențe transversale:
CT2. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de tehnici de relaţionare
şi munca eficientă în cadrul echipei.
CT3. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare
pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică.
La nivel de cunoaştere:
- Să analizeze fenomenele muzical-folclorice din perspectiva interdisciplinarităţii;
- Să identifice/descrie/utilizeze corect valorile muzical-folclorice în comunicarea muzical-
didactică a conceptului de proiectare/evaluare;
- Să posede un repertoriu muzical-folcloric vast de audiţie / interpretare de diverse
stiluri, forme, genuri muzicale etc.
La nivel de abilităţi:
- Să analizeze forme și genuri muzical-folclorice din perspectiva istorică / socioculturală / muzicologică / semiotică
/ hermeneutică / estetică / artistică;
- Să aplice principii, algoritmi, reguli, norme de evaluare specifice domeniului muzical-folcloric;
- Să abodeze științific fenomenul muzicologic și estetico-muzical al folclorului muzical prin utilizarea
82
metodologiilor educaționale.
Exigenţele şi competențele prealabile:
 Cunoştinţe: cunoaştere a noţiunilor generale specifice muzicii folclorice; cunoaștere a limbajului muzical;
cunoaştere a teoriei muzicii; cunoaștere a bazelor pedagogiei și psihologiei generale; cunoaștere a
particularităților de vîrstă ale elevilor;
 Abilităţi: comunicare muzicală şi prin muzică; comunicare pedagogică cu elevii; interpretare muzicală (vocală,
instrumentală, dirijorală);
 Aptitudini: recunoaşte auditiv intonaţii populare în muzică; desciere şi apreciere a fenomenelor muzicale,
pedagogice, educaționale, psihologice; analiză a situațiilor educaționale; apreciere veridică a problemelor
educaționale.
Conţinuturile/Unităţile de învăţare:
1. Conceptul de folclor. Definiţie, terminologie, conţinut.Concepţii şi teorii despre folclor.
2. Trăsăturile generale şi specifice ale folclorului muzical.Clasificare şi caracteristici ale genurilor muzicale
folclorice.
3. Folclorul copiilor. Clasificare şi caracteristici.
4. Repertoriul obiceiurilor calendaristice.
5. Repertoriul obiceiurilor de familie Repertoriul de nuntă.
6. Repertoriul păstoresc. Repertoriul funebru.
7. Cântecul epic. Clasificare, trăsături şi stil de interpretare.
8. Cântecul liric. Clasificare, trăsături şi stil de interpretare.
9. Muzica tradiţională de dans.Tipologia dansului popular.
10. Organologia populară şi muzica instrumentală.
11. Folclorul muzical în contextul educaţiei muzicale. Conţinuturi şi forme de abordare.
Strategiile didactice:
Disciplina Folclor muzical este o disciplină teoretic-aplicativă, organizată sub formă de prelegeri/ seminare.
În acest scop, se recomandă utilizarea strategiilor didactice (metode, procedee, mijloace și forme de organizare) care
faclitează învățarea prin experimentarea proprie a unor situații și rezolvarea de probleme, inclusiv: jocul de rol,
studiul de caz, dezbaterea, conversația euristică, simularea, exercițiul, algoritmizarea, problematizarea etc.
În organizarea procesului educațional un accent deosebit se va pune pe realizarea de produse concrete.
Sugestii de produse educaționale pot fi: pliante, postere, afiș, colaje, cărți de vizită, desene, adresări, chestionare,
expoziții, materiale foto/video, comunicări asupra reflecțiilor personale și de grup, articole ș.a.
Strategiile de evaluare:
Tehnicile de evaluare dinamică vor cuprinde: chestionarea, testul, lucrare scrisă, iar evaluarea finală va fi organizată
sub formă de examen susținut în scris.
Evaluarea periodică se efectuează sub forma unui test.
Evaluarea finală se efectuează sub forma unui test scris la întrebările din biletele elaborate în conformitate
cu chestionarul cursului.
Resurse informaţionale:
Obligatorii:
1. Cosumov M. Tehnologii de elaborare a temelor pe acasă la educaţia muzicală. Ghid pentru profesori şi studenţi.
Tipogr. Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, 2015. ISBN 978-9975-50-137-8, 40 p.
2. Suliteanu, Ghizela, Principiile si legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie si Folclor”,
tom 34, nr. 5/1989
3. Ştefanuca P. Folclor şi tradiţii populare (în două volume). Ch.: Ştiinţa, 1991.13.
4. Tiberiu Alexandru Folcloristica, Organologie, Muzicologie, Studii, Bucuresti, Editura Muzicala, vol. II-1980,
p. 10-21, 118-129.
83
FIȘA DISCIPLINEI
ARMONIE/SOLFEGII
Denumirea universității: Universitatea de Stat ”Alecu Russo” din Bălți
Denumirea programului de studii: 0114.12 Muzica
Ciclul: I Licențiat în Științe ale Educației
SOLFEGII
Denumirea cursului:
Facultatea/catedra responsabilă de curs Catedra de arte și educație artistică

Anul II, semestrul III
Anul și semestrul în care se predă cursul:
Titular de curs:
V.Crişciuc
Cadre didactice implicate:
Cerinţe prealabile – prerequisites
1. Experienţă auditivă elementară.

 3. Iniţiere elementară în cultura audiţiei la nivel de: vocabular muzical, mijloace de expresie muzicală, forme
şi genuri simple, termeni muzicali.
 1. Teoria elementară a muzicii/Armonie. Cunoştinţele din teoria elementară a muzicii şi Armonia raportate
la metode de analiza/comenrare/caracterizare/opinare cu creaţiile de referinţă din Istoria muzicii
muzicii/Armoniei.
 2. Istoria muzicii uniuversală/naţională/contemporană. Solfegierea şi memorarea temelor muzicale din
creaţiile incluse în repertoriul curriculumuluila educaţia muzicală.
 3. Forme şi genuri muzicale. Perceperea formei în diverse genuri muzicale din perspectiva evoluţiei
stilurilor.
 4. Folclor. Istoricul evoluţiei stilurilot şi genurilor din perspectiva esteticii muzicale.
 5. Teoria şi metodica educaţiei muzicale. Istoricul creaţiilor muzicale, comentariul muzical raportat la
specifice).
 6. Interpretarea cantecului pentru copii. Tehnici de cunoaştere şi înţelegere a muzicii.
84
1. Manifestă cultură comportamentală potrivit tehnologiilor artei audiţiei (artei de a asculta şi a înţelege
muzica).
1. Interpretează/explică/comentează/opinează evenimente cultural artistice din intoria muzicii
universale/naţionale/contemporane.
2. Utilizează adecvat noţiuni muzicologice în cadrul analizei/caracterizării creaţiilor muzicale incluse în
curriculumul şcolar.
3. Intonează/fredonează/recunoaşte auditiv teme muzicale (60 din istoria muzicii universale, 20 istoria
muzicii naţionale, 20 istoria muzicii contemporane).
4. Cunoaşte şi orientează şi dă aprecieri artistice/valorice creaţiilor.
1. Iniţiere în problemele creaţiei muzicale (structură, formă, gen, limbaj),

cunoaşterea şi înţelegerea artei muzicale.
2. Însuşirea unui vocabular muzicologic adecvat.
3. Perceperea auditivă a trăsăturilor specifice muzicii universale (baroc, preclasicism, clasicism,
romantism); muzicii naţionale ()….. muzicii contemporane ()…………….
Perceperea auditivă a trăsăturilor specifice genurilor muzicale universale, populare şi profesionistă naţionale
româneşti.
5. Analiza / caracterizarea creaţiilor muzicale prin raportare la legităţile artei şi temele
curriculumului şcolar.
6. Achiziţia unui repertoriu muzical prin valorificarea diverselor tehnici din domeniul artei auditive
A. Conţinutul Cursului (descriere succintă/enumerarea temelor)

Anul III (sem. V). Tema generală – Diatonismul. Solfegiere la o voce.
a) Conţinuturi:
1. Treptele stabile şi nestabile ale modului;
2. Intonarea gamelor tonalităţilor majore şi minore cu 2 semne de alteraţie la cheie şi a varietăţilor lor(natural,
armonic, melodic);
3. Acordurile secundare. Rezolvarea lor;
5. Septacordul de dominantă cu răsturnări şi rezolvări;
6. Modurile populare diatonice heptatonice(ionic, doric, frigic, lidic, mixolidic, eolic, hipofrigic);
b) Activităţi de învăţare:
- exerciţii de intonare şi exerciţii ritmice
- solfegiu individual şi colectiv
- dictarea muzicală(scris şi oral)
- analiză auditivă
- elemente de improvizaţie
85
Anul III (sem. V). Tema generală - Cromatismul, alteraţia.
a) Conţinuturi:
1. Intervale. Intervalele mărite şi micşorate;
2. Intonarea gamelor tonalităţilor majore şi minore cu 3 semne la cheie;
3. Succesiuni de acorduri principale şi secundare ale modului major şi minor;
4. Septacordurile principale(D7, SII7, DVII7 ) cu răsturnări şi rezolvări;
5. Sistemul tonal cromatic(gama cromatică majoră şi minoră);
b) Activităţi de învăţare:
- exerciţii de intonare şi exerciţii ritmice
- solfegiu individual şi colectiv
- analiză auditivă
- dictarea muzicală (scris şi oral)
- elemente de improvizaţie
C. Tematica studiului individual (Tematica studiilor, materiale de sinteza,
proiecte/programe etc)
 Compunerea melodiilor pe improvizări proprii.
 Prezentarea personificată a materialului intonaţional la lecţia de Educaţie muzicală
Strategii de predare-învățare Strategii de evaluare:
 Strategii bazate pe moduri generale de abordare a

predării pentru categorii diferite de probleme. Strategii mixte
 Strategii creative elaborate de către cer care predau.
Biliografie obligatorie Bibliografie opțională

1. Ţurcanu L. „Solfegiu”, Chişinău „
Lumina” 1985
1. Giuleanu V. „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa XII-a 2. Ţurcanu L. „Solfegiu”, Chişinău „
a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi Lumina” 1987
pedagogică”, 1968 3. Ţurcanu L. „Solfegiu”, Chişinău „
2. Jurebiţă M. „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VII-a Lumina” 1988
a liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi 4. Давыдова Е. Методика преподавания
pedagogică”, 1969 сольфеджио, Москва. «Музыка» 1975
3. Mereuţă V. „Teorie şi solfegii”, manual pentru clasa VI-a a 5. Кириллов В. Попов В. «Сольфеджио»,
liceelor de muzică. Bucureşti. „ Editura didactică şi ч. 1. Москва. «Музыка» 1986
pedagogică”, 1969 6. Ладухин Н. «Одноголосное
4. Popovici V. Curs practic normativ de solfegiu-dictat, Partea сольфеджио», Москва. «Музыка»
I, Bălţi.1999 1988
7. Ладухин Н. «1000 примеров
музыкального диктанта», Москва.
«Музыка» 1999
86
DIDACTICA EDUCAȚIEI MUZICALE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR
Învățământ cu frecvență : 03.O.018
Învățământ cu frecvență redusă: F.01.O.013
Codul și denumirea domeniului general de studiu: : 011 Ştiinţe ale Educaţiei
ÎNvățământ cu frecvență : Anul II, semestrul III
Învățământ cu frecvență redusă:Anul II, semestrul III
T Titular de curs: dr., conf. univ., M.Tetelea
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii.

Unitatea de curs Didactica educației muzicale în învățământul primar , care face parte din Modulul Didactica
specialității și constitue componenta disciplinelor de specialitate ale programului de învăţămînt la domeniul
general de studii Ştiinţe ale Educaţiei, specialitatea Muzica. Unitatea de curs în cauză contribuie la formarea
viitorului profesor de educaţie muzicală sub aspectele pedagogico-artistice . Tematica unitatății de curs Didactica
educației muzicale în învățământul primar corelează cu tematica altor unități de curs ale programului de studiu la
Specialitatea Muzică, având teme comune și interdependente, după cum urmează:
S.03.O.022 Interpretare muzicală: Interpretarea instrumentală/vocală şi perceperea diverselor forme şi genuri
muzicale din perspectiva conţinuturilor curriculare la educaţia muzicală.
F.05.O.035. Educației musicale timpurii. Formarea culturii muzicale a elevului prin intermediul activităților
muzical-didactice. Specificul lecției de Educație muzicală. Aspectul integrativ al formării profesorului de Educație
muzicala
CP 1.1. Identificarea şi descrierea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de bază ale
procesului de educație muzicală;
CP 3.1. Cunoaşterea şi înţelegerea semnificaţiei fiecărui tip de finalităţi educaţional-artistice; CP4. 2. Utilizarea
cunoştinţelor referitoare la proiectarea didactico-muzicală pentru explicarea şi interpretarea algoritmului, etapelor,
tipurilor, modelelor tradiţionale şi moderne de proiectare;
CP 2.4. Utilizarea adecvată a criteriilor şi metodologiei de conducere/monitorizare a programelor educaţional-
artistice curriculare/ extracurriculare;
CP 5.4. Selectarea corectă a strategiilor de evaluare pentru aprecierea calităţii procesului educațional-artistic;
CP 4.5. Abordarea științifică a fenomenelor muzicologice și estetico-muzicale prin utilizarea metodologiilor
educaționale;
CP 3.5. Explicarea argumentată a fenomenelor muzicale, muzicologice, educaționale;
CP 6.5. Elaborarea şi implementarea eficientă a modelelor şi principiilor de organizare şi monitorizare eficientă a
procesului educaţional;
CT 3. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de învăţare
pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică.
 Posedă o viziune integră despre problematica didacticii artistice moderne şi cea a didacticii muzicale prin
realizarea demersului inter-, pluri- şi transdisciplinar ale ariei curriculare din învăţământul preuniversitar general
87
(preșcolar,primar,gimnazial);
 Coraportează tematica Unităţilor de curs la tematica (conţinuturile) curriculumului de Educaţie muzicală pentru
învăţămîntul preuniversitar general;
 Realizează proiectarea activității/lecţiei de educaţie muzicală în cheea principiilor şi metodelor specifice
domeniului;
 Posedă spirit analitic, de profesor-cercetător de educație muzicală;
 Aplică abilităţile şi cunoştinţele obţinute la soluţionarea obiectivelor ştiinţifice şi metodice de educaţie muzicală;
 Aplică competențe de cercetare și elaborare a lucrărilor științifico-didactice, metodologice, muzicologice etc.
Exigențele și competenţele prealabile:
1.Abordarea/posedarea unei viziuni integre asupra lecţiei de educaţie muzicală;
2. Cunoaşterea elementelor specifice ale domeniului muzical-pedagogic;
3.Analiza şi aprecierea veridică a situațiilor şi problemelor educaționale.
Conținuturile/unităţile de învăţare:
1. Lecţia (ora) de Educaţie muzicală în şcoala contemporană. 2. Legităţi şi principii de învăţămînt muzical-general.
3. Metode specifice de educaţie muzicală. 4. Teoria curriculară modernă. 5. Componentele fundamentale ale
curriculuimului disciplinar. 6. Principii de elaboarre a curriculumului la educaţia muzicală. 7. Proiectarea de lungă
durată. Elementele constitutive ale proiectării de lungă durată. 8. Algoritmul proiectării didactice a lecţiei. 9.
Specificul proiectării didactice a lecţiei de educaţie muzicală
1.La prelegeri - 1 notă per credit (15 ore - studii cu frecvență; 6 ore - studii cu frecvență redusă) - responsabil
titularul unității de curs (prelegeri);
2.La seminare - 2-4 note (în dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil cadrul
didactic care predă orele de seminar.
(în dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil cadrul didactic care predă orele de
seminare.
Obligatorie:
12.  Bârsănescu, Şt. (1976), Unitatea pedagogiei contemporane ca ştiinţă, Ediţia a II-a, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
13.  Bocoş, M. (2008), Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Piteşti.
14.  Gagim I. (2004), Ştiinţa şi arta educaţiei muzicale. Ed. a II., Editura ARC, Chişinău.
15.  Guţu, Gl. (2000), Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învăţământul gimnazial: cadrul conceptual.
Grupul editorial Litera. Chişinău.
16. Opţională:
17.  Bruner, J., (1970), Procesul cercetării intelectuale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
18.  Cerghit, I., (2006), Metode de învăţământ, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi.
19.  Ionescu, M., (2007), Abordări conceptuale şi pedagogice în ştiinţele educaţiei, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
20.  Panţuru, S., (2002), Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura Universităţii Transilvania, Braşov.
21.
88
REPERTORIUL VOCAL ȘCOLAR
Codul unității de curs/modulului în programul de studii: F.03.O.018
Anul și semestrul în care se predă: anul II, semestrul 3

Unitatea de curs Repertoriul vocal școlar reprezintă o disciplină cu orientare spre specialitatea de bază și
este orientată asupra dezvoltării culturii de interpretare corală a studenților din perspectiva pregătirii pentru
realizarea educației muzicale curriculară și extracurriculare în instituțiile de învățământ preuniversitar,
potrivit cerințelor Curriculumului Național de Educație muzicală. Tematica acestei unități de curs corelează
F.01.O.002. Modulul Teoria și istoria muzicii;
F.02.O.010. Modulul Didactica specialității I;
P.02.O.011 Practica de inițiere.
 CP3 Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
 CP6.1 Cunoașterea unui repertoriu muzical de audiţie / interpretare din diverse epoci, stiluri, forme şi
genuri muzicale.
 CP3.2 Analiza teoriilor de educaţie muzicală contemporană sub aspectul impactului lor asupra culturii
spirituale a personalităţii elevului.
 CP1.3 Aplicarea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de bază ale procesului
educaţional-artistic pentru rezolvarea problemelor psihopedagogice.
 CP1.4 Utilizarea metodologiei de comunicare muzicală şi prin muzică.
 CP2.5 Analiza formelor și genurilor muzicale din perspectiva socioculturală / muzicologică / semiotică /
 CT3 Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de
 Corelează elementele de limbaj muzical cu tehnica vocală la interpretarea cântecelor școlare/ a
exercițiilor vocale/ a jocurilor muzicale, potrivit curriculumului școlar la disciplina educație muzicală.
 Interpretează artistic repretoriul de cântece recomandat de curriculum și manualele școlare,
valorificând propriul potenţial afectiv şi estetic.
 Valorifică repertoriului vocal școlar la constituirea fondului muzical cultural al elevilor din ciclul
secundar, primar și gimnazial.
89
1. Tipologia repertoriului vocal școlar: exercițiile vocale, cântecul didatic, cântecul propriu-zis, jocul
muzical.
- Criterii de clasificare a repertoriului vocal școlar.
- Analiza-caracterizare a repertoriului vocal școla din manualele școlare.
-Clasificarea cântecelor pentru copii. Principiul tematic de clasificare a cântecelor.
- Imaginea muzicală și forma muzicală în genul de cântec.
2. Criterii de alegere a unui cântec.
- Valoarea estetică, valoarea educativă, valoare didactică a repertoriului de cîntece.
- Diversitatea stilistică și tematică a cântecelor, accesibilitatea, volumul creației și gradul de dificultate la
interpretare.
- Posibilitățile fiziologice ale aparatului vocal a interpretului / interpreților. Studiu de caz.
3. Cultivarea vocilor copiilor prin exerciții: de respirație, de emisie și intonație, de dicțiune etc.
- Varietatea exercițiilor pentru dezvoltarea culturii de cînt vocal-coral la elevii de clasele primare și
gimnaziale.
- Metodologia exersării vocilor la lecția de educație muzicală.
4. Metode de interpretare artistică a repertoriului vocal-școlar: unison, cu ison, canon, a capella, cu
acompaniament.
- Cum poate fi diversificată interpretarea repertoriului vocal-școlar? Metodele de interpretare prin repetare,
ecou, dialog, lănțișorul sonor, imitație, dramatizare.
- Metode de acompaniere cu percuție corporală, onomatopee, cu recuzită și instrumente muzicale pentru
copii. Modalități de notație a acompaniamentului.
5. Învățarea și interpretarea cântecului școlar cu elevii de diferite categorii de vârstă.
- Aspecte hermeneutice și metodologice la învățarea și interpretarea cântecului școlar.
- Raportul interpret – creație – creator în procesul de învățare și interpretare a repertoriul de cântece.
- Modalități de interpretare orientate spre consolidare, formarea independenței de intonare, exersarea
empatiei.
- Însușirea repertoriului de cântece după auz.
- Pregătirea bazelor aperceptive pentru interpretarea cântecului.
- Prezentarea publică a cântecului.
6. Gestul dirijoral în procesul de învățare și interpretare a repertoriului de cîntece școlare.
- Semnificația gestului dirijoral în procesul de interpretare.
- Tactarea artistică: elementele de bază.
- Comunicarea dintre dirijor și cor în actul de interpretare
Strategii de predare: activități practice de interpretare a muzicii, studiu de caz, notație muzială, proiect
individual/ de grup, dezbateri cu oponent, prezentarea unor materiale de sinteză, portofoliul.
Evaluare curentă: probă teoretico-practică de evaluare a gradului de pregătire artistică şi tehnică la
interpretarea dirijorală a 2 creații (cu și fără acompaniament la 2-4 voci); notarea proiectului secvenței de
lecție privind însușirea unui cântec școlar/exercițiu vocal/joc muzical.
90
Evaluare periodică: Verificarea cunoașterii repertoriului de cântece din clasele primare (raportare la tema
lecției, schema dirijorală, aspecte tehnice și artistice în studiul cântecului).
1. Prezentarea proiectului secvenței de lecție privind: a) joc muzical, b) exercițiu de încălzire a vocii;
c) învățarea unui cântec cu clasa de elevi.
2. Cultura interpretativă a cântecului școlar (proba practică):
- Lucrul cu camertonul.
- Interpretarea vocal-corală și interpretarea dirijorală a cântecului școlar.
- Repertoriul de cântece pentru clasele primare și gimnaziale propus în manualele școlare.
- Prezentarea publică a unui cântec școlar pregătit independent.
Bibliografie:
 Angelescu C., Canto. Tehnică vocală. – București: F. România de mâine, 2010.
 Botez D., Tratat de cânt şi dirijat coral, volumul II. - Bucureşti, 1983.
 Cegolea G., Vox Mentis, Ghid practic pentru cântat şi vorbit, Editura Nova, București, 1995.
 Creangă S., Cântul și vorbirea de performanță, Editura universitară, București, 2014.
 Croitoru S., Gagim I., Educație muzicală. Manual pentru clasa a IV. – Chișinău: Știința, 2013.
 Morari M. Actul artistic: delimitări terminologice și conceptuale cu deschideri pentru educație. În: Artă și
educație artistică. Revistă de Cultură, Știință și Practică educațională. №1 (23), 2014, pp. 6-19
 Morari M. Repertoriul vocal școlar. Note de curs. USARB.
http://elearning.usarb.md/moodle/course/view.php?id=271
 Morari M., Gagim I., Educație muzicală. Manual pentru clasa I. – Chișinău: Știința, 2020.
 Morari M., Borș A. Educaţie muzicală: Manual pentru cl. a 2-a. Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.:
Î.E.P. Ştiinţa, 2019.
 Morari M., Borș A. Educaţie muzicală: Manual pentru cl. a 3-a. Min. Educaţiei, Culturii și Cercetării al
Rep. Moldova.– Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2020.
 Morari M. Opera de artă şi activitatea artistică: remanieri conceptuale cu deschideri spre educaţie. In:
Educația: factor primordial în dezvoltarea societății. 9 octombrie 2020, Chişinău. Chişinău: Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei, 2020. pp. 49-57
 Morari M. Organizarea și desfășurarea activităților cultural-artistice în instituțiile de educație timpurie.
In: Managementul educaţional: realizări şi perspective de dezvoltare. Ediția 3-a, 8 mai 2020, Bălți. Bălți:
Tipografia din Bălţi, 2020. pp. 165-170
 Vacarciuc M., Dimensiunea spiritualã a cântului, Univ. Ped. de Stat "Ion Creangă" din Chişinău, Fac.
Ştiinţe ale Educaţiei şi Informatică. – Ed. a 2-a., 2018.
 Кофлер Л., Искусство дыхания как основа звукоизвлечения, Санкт-Петербург – Москва, 2019.
 Сикур П. Искусство пения в детском и юношеском возрасте. - Бэлць, 2009.
 Фишер, Дж., Кейс Г., 99 упражнений для тренировки, развития и совершенствования вокальных
навыков, Азбука Бизнес, Москва, 2016.
FIȘA UNITĂȚII UNITĂȚII DE CURS FILOSOFIA. PROBLEME

FILOSOFICE ALE DOMENIULUI
Codul cursului/modulului în programul de studii:
U.03.A.020 Pedagogie în învățământul primar și Pedagogie preșcolară (studii cu frecvență)
U.03.A.015 Pedagogie în învățământul primar și Pedagogie preșcolară (studii cu frecvență redusă)
Codul și denumirea domeniului general de formare profesională: 011 Științe ale educației
Facultatea responsabilă de unitatea de curs: Facultatea de Drept și Științe Sociale
Catedra responsabilă de unitatea de curs: Catedra de științe socioumane și asistență socială
91
Anul și semestrul în care se predă unitatea de curs: studii cu
frecvență – anul II, semestrul 3
studii cu frecvență redusă – anul II , semestrul 3
Titularul unității de curs: Ion GAGIM, prof. univ., dr. hab., Aurelia BEȚIVU, lect. univ., dr., Olga JACOTA-
DRAGAN, asist. univ.
Descrierea succintă a corelării / integrării unității de curs cu / în programul de studii. Filosofia. Probleme
filosofice ale domeniului este un curs universitar interdisciplinar format în baza unui modul care are ca scop formarea
unei viziuni integre a evoluției gândirii filosofice pe parcursul istoriei omenirii, studenții vor examina momente
importante din istoria filosofiei și anume din perioada antică, evul mediu, renaștere, epoca modernă și cea
contemporană, de asemenea vor valorifica importanța filosofiei românești; studenții se vor familiariza cu informații
privind domeniile reflecției filosofice ca ontologia, gnoseologia, epistemologia, axiologia, praxiologia; vor fi puse în
discuție elementele fundamentale și particularitățile filosofiei moralei, culturii, antropologiei
filosofice.
Competențe dezvoltate în cadrul unității de curs:

CP1.2 Explicarea și interpretarea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor și principiilor de bază ale procesului
educațional
CP2.3 Aplicarea modelelor de cercetare pedagogică în relaționarea cu actorii educaționali, în rezolvarea
situațiilor de problemă și în luarea deciziilor
CP6.2 Explicarea și interpretarea conceptelor, modelelor și principiilor de organizare și monitorizare eficientă a
procesului educațional în învățământul primar și preșcolar, ținând cont de varia contexte socio-umane și de identitate
culturală
CT1. Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de muncă.
Finalități de studii realizate la finele unității de curs.
La finele cursului studentul va fi capabil:
- să determine cauzele principale ale apariției și dezvoltării gândirii filosofice și să analizeze premisele social-
economice și intelectuale ale dezvoltării filosofiei contemporane;
- să identifice locul și rolul domeniilor reflecției filosofice;
- să explice teoriile contemporane despre autodezvoltarea și autoorganizarea lumii;
- să interpreteze procesul istorico-filosofic de apariție și dezvoltare a domeniilor reflecției filosofice.
Pre-rechizite: Pentru a studia cursul Filosofia. Probleme filosofice ale domeniului, studenții trebuie: să posede
cunoștințe, să fie familiarizați cu noțiuni fundamentale din istorie; să dețină
competențe/capacități privind studierea surselor bibliografice; organizarea informației în prezentări Power Point;
capacitatea de analiză, comparare, deducție, sinteza informației.
92
Teme de bază: Filosofia - concepție despre lume și modalitatea de gândire; Etapele istorice de dezvoltare
ale filosofiei (perioada antică, medievală, renascentistă, modernă, contemporană); Ontologia; Gnoseologia și
epistemologia; Axiologia și Praxiologia; Filosofia culturii, Filosofia moralei, Antropologie filosofică.
Strategii de predare – învățare: Prelegerea, seminarul, explicația, dezbaterea, studiul

bibliografiei, prezentări Power Point; secvențe video, consultații; diverse forme de lucru: frontal, în grup,
individual etc.
Strategii de evaluare: comunicări verbale, test, rezumatul, comentariul, mini-eseuri
Bibliografie:
Obligatorie:
1. CAPCELEA, V. Filosofie. Manual pentru școala superioară. Chișinău.2011.
2. CAPCELEA, V. Filosofia socială. Chișinău. 2009
3. DERGACIOV, L., Rumleanschi P., Roșca L. Filosofia. Chișinău, 2002;
4. BACIU, M. Introducere în filosofie. Iași, 1998;
5. BEȚIVU, A. Filosofia educației. Suport de curs. Bălți: Tipografia din Bălți,
2021.
6. BOTIȘ, Ch. Inițiere în filosofie. Iași, 1996;
Opțională
7. BERLIN, I. Patru eseuri despre libertate, Humanitas, București, 1996
8. BAGDASAR, N., Bogdan V., Warly C. Antologie filosofică: Filosofi străini.
Chișinău, 1998;
9. BOBOC, A., Mihai N. Filosofia contemporană. Principalele orientări șistiluri
de gândire. Chișinău, 1993;
10. HUMĂ, I. Introducere în filosofie. – Iași, 1992.
93
FIȘA UNITĂȚII DE CURS FILOSOFIA ȘI ISTORIA ȘTIINȚEI
U.03.A.021 Pedagogie în învățământul primar și Pedagogie preșcolară (studii cu frecvență)
U.03.A.016 Pedagogie în învățământul primar și Pedagogie preșcolară (studii cu frecvență redusă)
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Facultatea de Științe ale educației, Psihologie și Arte, Catedra de științe ale
educației
Număr de credite CTS: 4 ECTS
Titularul unității de curs: Aurelia BEȚIVU, lect. univ., dr.
Descrierea succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Filosofia çi istoria çtiinței este un curs universitar, ce are ca scop formarea unei viziuni integre a viitorului
pedagog, atât din perspectiva istorică cât și cea metodologică privind problema cunoașterii științifice. Analiza
concepțiilor filosofice și istoriei științei, caracteristicilor cunoașterii științifice, ipotezelor acesteia, vor dezvolta la
studenți capacități/abilități de identificare și explicare a rolului științei în dezvoltarea societății. Viitorii pedagogi își vor
forma o sinteză privind procesul
prin care știința explică, prognozează, valorifică cunoștințele și mijloacele de verificare a validității afirmațiilor.
Competențe dezvoltate în cadrul unității de curs:

CP1.2 Explicarea și interpretarea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor și principiilor de bază ale procesului
educațional
CP2.3 Aplicarea modelelor de cercetare pedagogică în relaționarea cu actorii educaționali, în rezolvarea situațiilor de
problemă și în luarea deciziilor
CP6.2 Explicarea și interpretarea conceptelor, modelelor și principiilor de organizare și monitorizare eficientă a
procesului educațional în învățământul primar și preșcolar, ținând cont de varia contexte socio-umane și de
identitate culturală
CT1. Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii demuncă.

- Analiza din perspectiva istorică și metodologică a problemei cunoașterii științifice;
- Explicarea problemelor privind geneza, evoluția, natura ipotezelor și conceptelorștiințifice;
- Cunoașterea procesului prin care știința explică, prognozează, valorifică cunoștințeleși mijloacele de
verificare a validității afirmațiilor.
- Cunoașterea, formularea și utilizarea metodelor filosofice și științifice;
- Compararea și clasificarea teoriilor științifice
Pre-rechizite: Pentru a se înscrie la unitatea de curs Filosofia și istoria științei, studenții trebuie să posede
cunoștințe din Istoria universală; să dețină competențe/capacități privind studierea surselor bibliografice; organizarea
informației în prezentări Power Point; capacitatea de analiză,
comparare, deducție, sinteza informației.
Teme de bază: Specificul cunoașterii științifice; Structura și funcțiile teoriei științifice; Istoria științei; Tipuri
istorice de știință; Revoluția științifică; Teorii filosofice ale cunoașterii științifice; Obiectivele filosofice ale
cunoașterii științifice; Probleme filosofice fundamentale ale teoriei
94
FORME ȘI GENURI MUZICALE
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul II, Semestrul 3
Unitatea de curs Istoria muzicii contemporane este o disciplină cu orientare spre specialitatea de bază, având
drept scop dezvoltarea competențelor de predare a disciplinei Educație muzicală în învățământ general, cu
accent muzical-pedagogic. Conținuturile de învățare șa unitate de curs corelează cu unitățile de curs F.01.O.002
Teoria muzicii, F.01.O.002 Solfegii, S.01.O.004 Modulul Interpretarea muzicală, F.01.O.001 Pedagogia.
CP1. Operarea cu fundamente științifice ale științelor educației și utilizarea acestor noțiuni în comunicarea
CP4. Proiectarea demersului educațional prin anticiparea elementelor acestuia, ținând cont de finațitățile
elevului.
 Să identifice componentele facturii unei partituri muzicale din perspectiva formei muzicale;
 Să operaţionalizeze cu elementele limbajului muzical: melodie, armonie, ritm, timbru etc. şi elementelor
structurale: motiv, frază, propoziţie, perioadă, parte/mişcare, expoziţie, codă etc.
 Să determine locul şi funcţia fiecărui element al expresivităţii muzicale şi structurale în partitura muzicală, în
funcţie de tematica/stilul şi genul muzicii;
 Să aplice cunoştinţele muzical-teoretice în condiţii noi de analiză muzicologică a formelor muzicale;
 Să aplice în procesului de analiză a formelor muzicale cunoştinţele din domeniile: muzicologiei,
organologiei, stilisticii, folcloristicii, istoriei muzicii;
 Să integreze cunoştinţele şi deprinderile de interpretare şi executare la instrumentele muzicale: pian,
acordeon, vioară, etc. în practica analitică a partiturilor muzicale studiate.

 Cunoștințe în domeniul teorie elementare a muzicii (elementele expresivității muzicale, formă muzicală,
gen muzical, factura muzicală).
aerofone) și interpretare vocal-corală (canto, dirijat, cor).
 Cunoștințele din istoria muzicii universale și naționale.
Unități de învățare:
1. Noţiuni generale. Articulaţia formei. cezura şi particularităţile acesteia.
Construcţia muzicală. Elementele principale ale muzicii şi semnificaţia lor: melodia, armonia, ritmul, metrul.
Impactul dinamicii, timbrului şi facturii asupra aspectelor
95
de expresivitate şi formogeneză. Timbrul. Factura muzicală. Funcţiile părţilor in forma muzicală. Tipurile de
expunere adecvată funcţiilor construcţiilor in formele muzicale.
Stilurile şi genurile musicale. divizarea formelor muzicale.
2. Formele muzicale omofone. Perioada. Forma monopartită. Perioade nenormative. Forma bipartită simplă.
Forma tripartită simplă. Caracteristică generală. Mişcarea intii a formei tripartite simple. mişcarea a doua
a formei tripartite simple. Mişcarea a treia a formei tripartite simple. repriza.
Forma tripartită simplă cu mişcarea mediană. Reluarea mişcărilor. Evoluţia şi aria de utilizare a formei tripartite
simple.
3. Forma tripartită amplă. Caracteristică general. Forma tripartită integrală. Mişcarea intii. Mişcarea
mediană. Trio. Mişcarea a doua a formei tripartite. ample. episodul. mişcarea a doua a formei tripartite
ample. mediana integrală.
Mişcarea a treia a formei tripartite ample. Repriza. Forma tripartită amplă neintegrală.
Introducerea şi coda in forma tripartită amplă. Formele intermediare. Aria de utilizare a formei tripartite ample.
Forma tema cu variaţiuni. Caracteristică generală. Crearea şi ierarhizarea variaţiunilor. Varietăţile
variaţiunilor. Variaţiunile basso ostinato. Variaţiunile clasice ornamentale, severe. variaţiunile duble.
Variaţiunile libere. Variaţiunile soprano ostinato.
5. Forma rondo. Caracteristica generală. Rondo preclasic simplu. Rondo in epoca preclasică. Varietăţile.
Valorificarea formei rondo in secolele XIX-XX.
Ariile de utilizare a formei rondo.
6. Forma de sonată. Allegro de sonată. Caracteristica generală și varietăţile formei allegro de sonata.
Expoziţia. Tema ca element de legătură. Tema secundară. Tema concluzivă. Dezvoltarea conţinutului
tematic Repriza cu diferite modificări. Varietăţi de repriză. Introducerea la forma allegro de sonată.
Varietăţile formei allegro de sonată. Sonata fără dezvoltare. Rondo-sonata. Caracteristică generală.
Particularităţile formei de sonată in rondo-sonată.
7. Suita preclasică. Partita. Evoluţia principiilor de formogeneză in suita preclasică Suita nouă. Potpuriul.
8. Ciclul de sonată. Ansambluri camerale. Simfonia. Concertul. Ciclul cameral. Caracteristica generală.
9. Formele vocale. Declamaţia muzicală. Varietăţile declamaţiei vocale. Varietăţile de bază ale formelor
vocale. Utilizarea in muzica vocală a formelor instrumentale tipice. Cicluri vocale. Opera. Consideraţii
generale. Opera constituită din piese separate. Muzica instrumentală in genul de operă. Drama
muzicală. Oratoriul. Pasiunile. Cantata. Motetul. Madrigalul. Coralul. Muzica bisericii ortodoxe.
Muzica bisericii catolice.
1. Formele polifonice. Factura. Expunerea. Particularităţile formelor polifonice. Contrapunctul simplu la
două voci. Contrapunctul complex la două voci. Imitaţia la două voci. Contrapunctul simplu şi complex
la trei voci. Fuga. Alte forme polifonice. Invenţiuni. Ricercarul. Canţona. Toccata.
modelizarea, dramaturgiei emoționale, comentariul muzical, analiza textului muzical, controversa
academică, studiul documentelor curriculare şi al bibliografiei, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea,
metoda cubului, brainstorming, activități practice, referatul ș.a.
tehnologice, modele pedagogice, fișe de lucru, instrumente muzicale, prezentări în programul Power Point,
Prezi, Mind Meister, internetul, înregistrări audio, filme.
unitate de curs.
96
cunoașterea auditivă a creațiilor muzicale din patrimoniul muzicii uiversale a secolului XX.
METODOLOGIA CERCETĂRILOR ŞTIINŢIFICE
Codul unității de curs / modulului în Planul de învăţământ:
Învăţământ cu frecvenţă: S.03.O.021
Învăţământ cu frecvenţă redusă: S.07.O.034
Codul și denumirea domeniului general de studiu: 011 Ştiinţe ale Educaţiei
Codul și denumirea domeniului general de formare profesională: 0114 Formarea profesorilor
Facultatea și catedra responsabilă: Catedra de arte şi educaţie artistică
Învăţământ cu frecvenţă: Anul II, semestrul III
Învăţământ cu frecvenţă redusă: Anul IV, semestrul VII
Titular de curs: Dr., conf.univ. Marina COSUMOV-ŢURCANU
Descrierea succintă a corelării/integrării cu/în programul de studii:
Unitatea de curs Metodologia cercetărilor ştiinţifice se integrează în programul de studii cu alte cursuri
universitare, având teme comune și interdependente, după cum urmează:
F.01.O.003 Introducere în domeniul muzical-pedagogic. Crearea/evaluarea contextului educaţional- artistic
prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și muzical-artistice.
F.01.O.003 Teoria educației muzicale. Fundamentele științifice ale domeniului educaţiei muzicale și utilizarea
acestor noțiuni în comunicarea muzical-pedagogică.
F.02.O.008 Psihologie. Evaluarea situaţiei educative, a finalităţii acţiunilor muzical-didactice şi a
randamentului academic al elevului în domeniul educaţiei/autoeducaţiei muzicale.
F.04.O.025 Managementul educaţional. Cunoaşterea şi aplicarea principiilor, normelor şi valorilor de
studiere a artei muzicale în cadrul propriei strategii de activitate muzical-pedagogică.
Competenţele dezvoltate:
elevului.
97
La nivel de cunoaştere:
- Să proiecteze / realizeze / evalueze procesul de educaţie-instruire muzicală în învăţământul general (primar şi
gimnazial) preuniversitar, conform actualelor exigenţe ale ştiinţelor educaţiei;
- Să identifice/descrie/utilizeze corect valorile educaţional-artistice în comunicarea muzical-didactică a
conceptului de proiectare/evaluare;
- Să îmbine aspectul ştiinţific-fundamental al competenţei muzicologice şi psihopedagogice cu cel aplicativ.
La nivel de abilităţi:
- Să cerceteze fenomenul educaţional-artistic din perspectiva socioculturală / muzicologică / semiotică /
hermeneutică / estetică / artistică;
- Să aplice principii, algoritmi, reguli, norme de evaluare specifică domeniului educaţional-artistic.
- Să abodeze științific fenomenele muzicologice și estetico-muzicale ale folclorului muzical prin utilizarea
metodologiilor educaționale.
Exigenţele şi competențele prealabile:
 Cunoştinţe: - cunoaștere a limbajului muzical;
- cunoaştere a teoriei muzicii;
- cunoaștere a bazelor pedagogiei și psihologiei generale;
- cunoaștere a particularităților de vîrstă ale elevilor;
 Abilităţi: - comunicare muzicală şi prin muzică;
- comunicare pedagogică cu elevii;
- interpretare muzicală (vocală, instrumentală, dirijorală);
 Aptitudini: - desciere şi apreciere a fenomenelor muzicale, pedagogice,
educaționale, psihologice;
- analiză a situațiilor educaționale;
- apreciere veridică a problemelor educaționale.
Conţinuturile/Unităţile de învăţare:
12. Ştiinţa. Etapele şi legităţile dezvoltării ei. Activitatea cognitivă. Specificul cunoaşterii ştiinţifice
13. Creaţia ştiinţifică şi stilul gîndirii ştiinţifice. Spiritul ştiinţific – fundament al ştiinţificităţii.
Calităţile cercetătorului ştiinţific
14. Stabilirea metodologiei de cercetare ştiinţifică. Metodele cercetării ştiinţifice
15. Principiile metodologice de cercetare ştiinţifică
16. Domeniul obiectual al cercetării
17. Obiectul şi subiectul cercetării
18. Problema ştiinţifică. Problema de cercetare ştiinţifică
19. Scopul cercetării. Formularea obiectivelor cercetării
20. Ipoteza cercetării științifice: fundamente teoretice
21. Experimentul de cercetare pedagogică. Formă, structură, conţinut
22. Interpretarea şi prezentarea datelor experimentale
Strategiile didactice:
Disciplina Metodologia cercetărilor ştiinţifice este o disciplină teoretic-aplicativă, organizată sub formă
de prelegeri/ seminare. În acest scop, se recomandă utilizarea strategiilor didactice (metode, procedee, mijloace
și forme de organizare) care facilitează învățarea prin experimentarea proprie a unor situații și rezolvarea de
probleme, inclusiv: jocul de rol, studiul de caz, dezbaterea, conversația euristică, simularea, exercițiul,
algoritmizarea, problematizarea etc.
Strategiile de evaluare:
Evaluarea va fi realizată sub formă dinamică (pe parcursul semestrului) și finală (la finele semetrului/studierii
cursului). Tehnicile de evaluare dinamică vor cuprinde: chestionarea, testul, lucrare scrisă, iar evaluarea finaală
va fi organizată sub formă de examen susținut în scris.
Evaluarea periodică se efectuează sub forma unui test.
98
Evaluarea finală se efectuează sub forma unui test scris la întrebările din biletele elaborate în
conformitate cu chestionarul cursului.
Resurse informaţionale:
5. AVRAMESCU, A., CÂNDEA, V. Introducere în documentarea ştiinţifică, Bucureşti, Ed. Academiei,
1960.
6. BERCEANU, B. R., PANAITESCU, I. Prezentarea lucrărilor ştiinţifice. Metodologia activităţii
autorului, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1968.
7. BONDREA, A. ş. a. Ghid privind metodologia de elaborare şi susţinere a lucrărilor de licenţă în
domeniul economic. Bucureşti: Fundaţia România de Mâine, 1997.
8. CHELCEA, S. Cum redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în domeniul
ştiinţelor socioumane, Bucureşti, comunicare.ro , 2007.
9. CONREA, I. Introducere în tehnica cercetării:Tezele de an şi de licenţă. Chişinău: CEP USM, 1997.
10. COSUMOV, M. Teoria şi metodologia cercetărilor ştiinţifice în educaţia artistică. Curs universitar.
Bălţi, 2020. Tipografia „Indigou Color”, 133 p. ISBN: 978-9975-3465-0-4.
11. COSUMOV, M. Dimensiunea cercetărilor ştiinţifico-pedagogice în contextul educaţiei artistice. În:
Materialele Simpozionului Ştiinţific Internaţional Integralizarea domeniilor de educcaţie artistică: repere
teoretico-metodologice, provocări şi perspective, Bălţi, Tipogr. „Indigou -Color” 2019, p. 296-299.
ISBN 978-9975-3382-1-9.
12. ECO, U. Cum se face o teză de licenţă. Disciplinele umaniste. Iaşi: Polirom, 2006.
INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ
(I,II,III,IV,V,VI)
S.04.O.030, S.05.O.036, F.06.O.038
S.05.O.025, S.06.O.030, S.07.O.035
Titularii cursului:
Tetelea Margarita, doctor în pedagogie, conferențiar universitar, profesoară de pian; Cosumov Marina,
doctor în pedagogie, conferențiar universitar, profesoară de instrumente
cu coarde,
Crișciuc Viorica, doctor în pedagogie, conferențiar universitar, profesoară de pian; Ciobu Corin,
magistru în muzică, profesor de acordeon
99
Interpretarea instrumentală face parte din componenta de discipline de specialitate al planului de învățământ
la domeniul general de studii Ştiinţe ale educaţiei, specialitatea Muzică.
contribuie la formarea atât a competenţelor şi abilităţilor artistice (interpretare solo/ansamblu, acompaniere),
cât şi a competenţelor de orientare spre specialitate.
F.05.O.032)

100
muzicale

aplicative:
caracter);
101
metodice.
55 p.
Suplimentară:
102
ANSAMBLUL CORAL
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul II, semestrul III

Unitatea de curs Ansamblul coral face parte din Modulul Interpretare muzicală III și din Modulul
Interpretare muzicală II este un document normativ pentru pregătirea specialiștilor în domeniul Arte.
Prin acest curriculum se intenționează eficientizarea sistemului de pregătire artistică de specialitate a
viitorilor profesor de educație muzicală, care să permită evaluarea competențelor dobândite de către
elevi. De asemenea, prin această ofertă educațională este posibilă conturarea traseelor individuale de
evoluție profesională a absolvenților, prin adaptarea repertoriului și a modalităților de abordare a acestuia
la particularitățile intelectuale și afective ale elevilor. Ca abordare metodică și de conținut, constituie o
verigă importantă în pregătirea profesională a viitorilor profesori de Educație muzicală.
Unitate de curs Ansamblul coral reprezintă pentru profesor un instrument de lucru, care permite utilizarea
acestuia în practica interpretativă, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale. Curriculumul
dat oferă pregătirea de specialitate a studenților, ca mijloc de orientare a acestora spre trasee ulterioare de
pregătire superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în domeniu. Mai
mult ca atât, parcurgerea repertoriului pregătit va servi ca mijloc pentru atingerea competențelor și a
formării studenților, pentru interpretarea într-un ansamblu ca element indispensabil realizării
personalității unui artist în devenire.
F.03.O.017 / F.03.O.012 Modulul: Teoria și istoria muzicii III. Cunoașterea și aplicare în practica vocal-
corală legităților artei muzicale. Armonie. Solfegii.
F.03.O.003 / F.03.O.013 Modulul: Didactica specialității II. Cunoaştarea şi abordarea praxiologică a
teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
CP2. Crearea contextului educaţional- artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și
muzical-artistice.
CP5. Evaluarea situaţiei educative, a finalităţii acţiunilor muzical-didactice şi a randamentului
CP6. Organizarea şi monitorizarea procesului educaţional în învățământul preșcolar, primar și gimnazial
în baza unei strategii educațional-artistice elaborate.
CT1. Aplicarea principiilor, normelor şi valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de
CT2. Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă plurispecializată şi aplicarea de
CT3. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi
103
Cunoaștere:
- Să cunoască teoretic tehnici de lucru despre emisie vocală în funcție de gen și de stil.
- Să cunoască repertoriul din epoca renascentistă; polifonie-barocă; missae-clasică; creașii de
muzică populară – epoca romantică/modernă.
- Să cunoască reguli de interpretare a polifoniei baroce.
- Să cunoască reguli de intepretare vocală a repertoriului clasic.
Aplicare:
- Să aplice/ajusteze emisie vocală corectă la repertoriul interpretat în clasa de cor.
- Să aplice deprinderea de interpretare a canonului madrigalului, motetului renascentist.
Integrare:
- Să interpreteze muzica populară/prelucrările și maniera lor de interpretare.
- Să deprindă de intonare a intervalelor mărite și micșorate ascendente și descendente. Acordajul
coral în pasajele cromatice.
Cunoştinţe din domeniul: Istoriei muzicii, Muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei), Artei instrumentale
şi vocal-corale,
Capacităţi de: Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală, dirijorală); Analiză muzicală şi
didactică.
- Emisie vocală în funcție de gen și stil. Executarea emisiei vocale în funcție de genul muzicii
interpretate: creație din corală din epoca renascentistă; polifonie-barocă; missae-clasică; creașii de
- Ajustarea emisiei vocale la repertoriul interpretat în clasa de cor. Educarea deprinderilor de
interpretare a canonului madrigalului, motetului renascentist. Reguli de interpretare a polifoniei baroce.
Reguli de intepretare vocală a repertoriului clasic. Muzica populară/prelucrările și maniera lor de
interpretare.
- Acordajul corului. Cântarea în cvartet. Formarea acordajului în momentul de interpretare într-un
grup restrâns: 8-10 membri. Deprinderi de intonare a intervalelor mărite și micșorate ascendente și
descendente. Acordajul coral în pasajele cromatice.
- Reguli ortografice si ortoepice în limba latină si italiană. Consoanele duble în limba italiană.
Reguli ortografice si ortoepice in limba germană și engleză. Pronunțarea silabelor închise: shmeht, und
etc. Reguli ortografice si ortoepice in limba franceză. Studiul și coloritul vocalelor. Consoanele
constructive, sonante, explozive. Consoana vibrantă rrr. Articularea diftongilor și triftongilor.
Evaluare curentă: se realizează sub formă de probă practică de evaluare a gradului de realizare artistică
şi tehnică a cântecelor școlare în calitate de interpret (voce/dirijor) a fiecărei creații incluse în program.
Evaluare sumativă:
• Lecţie de control: interpretarea cântecelor şcolare cu voce, cu propriul acompaniament
instrumental și dirijare schematică cu adresarea la clasa de elevi. (repertoriul de cântece din manualele
școlare de educație muzicală, clasele IV-VI). Citirea a prima vista: a cântecelor şcolare pentru elevii din
clasele a IV și a VI-a (solfegiere, tactare artistică).
• Concertul de clasă: interpretarea în fața publicului a unui cântec şcolar recomandat în
Curriculumul Național și manualele școlare de Educație muzicală.
104
Obligatorie:
23. Babii vl., Bularga T. Praxiologia inovativ-artistică. Iași: Artes, 2015. 139 p. ISBN 978-606-547-276-
1.
ISBN 978-9975-106-14-6
25. Botez D. Tratat de cânt şi dirijat coral. volumul I, Bucureşti, Consiliul, culturii şi educaţiei, 1982,48
p.
26. Caliga, M. The development of Dm. Kabalevskii ideas in contemporary musical pedagogy. Review
of Artistic education. Iaşi. 2019, no. 15-16, p. 118-125, ISSN = 2501 – 238X, ISSN = L 2069 – 7554.
27. Caliga, M. Sistematical approach of integrality of musical didactical activity trough dramaturgy at
musical education lesson. Review of Artistic education. Iaşi. 2017, no. 13-14, p. 17-22, ISSN-L 2069
-7554.
28. Cesnokov P.G. Corul şi conducerea lui, Bucureşti, Editura Diddactică şi Pedagogică,1957.
32. Gagim I. Elemente de semantică muzicală în învățământul artisitic / În: Teoria și metodologia
educației artistice: dimensiuni tradiționale, actuale și de perspectivă / Ion Gagim, Marina Morari,
Margarita Tetelea [et el.]; Univ.de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Fac.de Științe ale Educației,
Psihologie și Arte. – Bălți: US Bălți, 2019 (Tipogr. „Indigou Color”). – 215 p. ISBN 978-9975-3382-
2-6.
33. Gagim I. Ce este muzica și cum s-o înțelegem. Cgișinău: Indigou Color. 2019. 290 p. ISBN 978-
9975-3316-0-9
memoriei Doctorului habilitat în pedagogie V.Babii, Bălţi, 2016, pp.164-169, ISBN 978-9975-3145
36. Morari M. Tematismul ca principiu de organizare a conținuturilor de învățare la educația muzicală.
În: Pledoarie pentru educaţie – cheia creativităţii şi inovării: Materialele conf. şt.-intern., 1-2 noiemb.
2011, Chişinău / coord. şt.: Lilia Pogolşa, Nicolae Bucun; red. şt.: Aglaida Bolboceanu, Stela
Cemortan, Ion Botgros [et al.]. – Chișinău: "Print Caro" SRL, 2011. p. 424 – 427 [ISBN 978-9975-
56-010-8]
Opţională:
musical education lesson. Iași. 2022, no. 23-24, p. 40-47, ISSN = 2501 – 238X, ISSN-L = 2069 –
7554.
39. Caliga, M. Rolul repertoriului în atitudinea elevilor liceeni faţă de arta corală. În: Simpozionul
Internaţional Disponibilităţi creative în lume – Organizat de Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Vasile
Pogor”. Iaşi. 2015, ediţia a VI-a, p. 318-323, ISSN 2284-6700; ISBN 978-606-576-703-4.
40. Morari M. Perspective în dezvoltarea conținuturilor educației muzicale / În: Teoria și metodologia
41. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/43234_optional-prietenii-cantareti-ansamblu-coral
105
DIRIJAT CORAL
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul II, semestrul 3 / Anul II, semestrul III

Unitatea de curs Dirijat coral, din Modulul Interpretarea muzicală III și din Modulul Interpretarea
muzicală II, are drept scop crearea condițiilor favorabile studentului de a asimila materialul teoretic-
aplicativ, stabilit de standardele de conținut conform principiului accesibilității, într-un ritm adecvat.
Acest curriculum tinde spre idealul educațional muzical profesionist modern, având drept repere
principiile didactice de bază ale pedagogiei moderne și ale învățământului activ, ce se referă la demersul
triadei predare –învățare –evaluare. Aceste activități sunt conturate într-o diversitate formativă și asigură
curiozitate și dorința pentru dezvoltarea sa în calitate de profesor de educație muzicală.
Tematica acestei unități de curs corelează cu unitățile de curs ale programului de studiu la specialitatea
Muzică, după cum urmează:
F.03.O.017 / F.03.O.012 Teoria și istoria muzicii II Cunoașterea și aplicare în practica vocal-corală
legităților artei muzicale.
F.03.O.018 / F.03.O.013 Didactica specialității II / Didactica specialității II. Cunoaştarea şi abordarea
CP2. Crearea contextului educaţional- artistic prin emiterea şi recepţionarea mesajelor educative și
muzical-artistice.
CP6. Organizarea şi monitorizarea procesului educaţional în învățământul preșcolar, primar și gimnazial
în baza unei strategii educațional-artistice elaborate.
Cunoaștere:
 Să cunoască contexte din inițiere în tehnica de dirijat.
 Să cunoască teoretic măsurile 2/4; ¾; 4/4.
 Să cunoască și să operareze cu limbajului muzical-teoretic în abordarea măsurii mixte de 5/4 și 5/8
în tempouri rapide;
106
Aplicare:
 Să aplice în practica de dirijat coral măsurile simple 2/4; ¾; 4/4.
 Să dirijeze prin descompunerea unității metrice în tempouri rare;
 Să dirijeze creațiile in uno și alla breve;
Integrare:
 Să Interpreteze partiturii la pian;
 Să interpreteze expresiv vocile din partituri;
 Să dirijeze creațiile cu aplicarea celor mai simple procedee artistice.
Cunoştinţe din domeniul: Istoriei muzicii, Muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei), Artei instrumentale
şi vocal-corale,
Capacităţi de: Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală, dirijorală); Analiză muzicală şi
didactică.
Dirajut masurii de 5/8 și 5/4 în schema de 2 și de Identificarea măsurii de 5/8 în raport cu măsura de
4 (cu dublările de timp accentuat metric). 5/4. Identificarea și distingerea timpilor tari măsurile
Caracterizare teoretică și metro-ritmică a măsurilor de 5/8 și 5/4. Aplicarea schemei de 2 timpi la
de 5/8 și 5/4 în dependență de tempoul creției. măsurile de5/8 și de 5/4 în dependență de structura
Încadrarea măsurilor de 5/8 și 5/4 în schema de 2 metro-ritmică (2+3 sau 3+2). Ilustrarea schemelor
timpi. Moduri de conducere a sunetului în măsurile ținând cont de timpii tari ai măsurii. Demonstrarea
de 5/8 și 5/4 în schema de 2; tactării cu aplicarea nonlegato, marcato, staccato.
1.5 Dirijarea creațiilor la măsura de 5/8 sau 5/4 in Executarea diverselor tipuri de auftacte în măsurile
tempouri rapide. de 5/8 si 5/4 în schema de 2 timpi. Modelarea frazei
muzicale cu aplicarea măsurilor de 5/8 și 5/4 cu
diferită intensitate dinamică. Aplicarea măsurilor de
5/8 și 5/4 în creații propriu-zise în schema de 2
timpi.
Descompunerea unității metrice în tempouri Clarificarea necesității descompunerii metrice.
rare. Tactarea artistică prin descompunerea unității Raportarea măsurilor de 3/4, 4/4 și 2/4 la
metrice. Caracteristica teoretică și metro-ritmică a schemele de 3, 4 și 2 timpi prin descompunere.
descompunerii unității metrice. Descompunerea Ilustrarea schemelor de 3,4 și 2 timpi prin
unității metrice de bază ca și efect al mișcării lente. descompunere. Exersarea descompunerii tactării
Măsurile de 3/4, 4/4 și 2/4 dirijate prin ținând cont de timpii tari ai măsurii și de frazare.
descompunerea timpilor; Moduri de conducere a Executarea diverselor intrări și încheieri în
sunetului în scheme descompuse. Dirijarea tactarea descompusă. Aplicarea unității metrice
creațiilor la una din măsurile de 3/4, 4/4 sau 2/4 descompuse în creații propriu-zise.
prin descompunerea unității metrice.
Măsura alla breve și dirijarea in uno. Clarificarea procedeului tehnic alla breve.
Interpretarea pieselor corale prin aplicarea alla Raportarea măsurii de 2/2la schema de 2 timpi alla
breve și tactarea in uno. Caracterizarea procedeului breve. Deducerea aplicării inevitabile a dirijării in
tehnic alla breve. Măsurile de 3/4, 3/8 și 2/4 în unola măsurile de 3/4, 3/8 și 2/4. Aplicareaala breve
tempou rapid dirijate in uno. Gruparea a două tacte cu diferite moduri de conducere a sunetului.
in schema de 2 timpi. Moduri de conducere a Aplicarea tactăriiin uno. Aplicarea grupării a două
sunetului în dirijarea alla breve și in uno. Dirijarea măsuri în schema de 2 timpi. Executarea diverselor
creațiilor la una din măsurile de 3/4, 4/4, 2/4 in uno intrări și încheieri în tactarea ala breve și in uno.
sauala breve. Modelarea frazelor în dirijarea in uno și ala breve
ținând cont de dinamică și modul de conducere a
sunetului propriu creației.
107
Studierea partiturilor la pian. Analiza muzical- Adnotarea orală succintă a prima vista a partiturii.
teoretică a partiturii. Studierea partiturii a cappela Determinarea formei partiturii. Lecturarea partiturii
la pian. Studierea partiturii cu acompaniament la la pian conform algoritmului de descifrare.
pian. Interpretarea la pian a partiturii corale. Modelarea și prelucrarea frazelor muzicale în
partitura cântată la pian. Formarea conceptului
dramaturgic de interpretare a partiturii la pian.
Studiul vocal al partiturilor. Interpretarea Analiza orală succintă a partiturii din punct de
expresivă a vocilor partiturii. Expunerea vedere vocal. Solfegierea Descifrarea vocilor din
demersului vocal a partiturii. Cântarea vocilor din partitura a cappella. Exersarea vocilor descifrate
partitura cu acompaniament. Cântarea vocilor din Executarea repetată a pasajelor vocale cu dificultate
partitura a cappella. sporită. Cântarea propriu-zisă a vocilor.
Dirijarea creației corale prin exteriorizarea Analiza succintă a demersului muzical prin prisma
trăirii afective. Procedee tehnice de executare a aplicării procedeelor tehnice de dirijare. Selectarea
demersului muzical: schemelor de dirijare în dependență de măsuri.
- diverse tipuri de auftacte și încheieri Determinarea elementelor și procedeelor tehnice
- gesturi cu dublă funcțiune proprii demersului muzical. Exersarea procedeelor
- intrări consecutive tehnice cu dificultate sporită. Dirijarea repetată a
- încheieri consecutive enunțurilor muzicale ținând cont de dinamică,
- sincope, fermata etc. tempou, caracter și mesaj artistic. Dozarea treptată a
Mijloace artistice de exprimare dirijorală: nuanțelor dinamice în interiorul frazelor de durată.
- procedeele de conducere a frazei non legato, Determinarea culminațiilor particulare și a celei
legato, staccato, marcato și combinația acestora generale. Pregătirea și realizarea culminațiilor
- diversitate și schimbări de tempou, caracter (particulare, generală). Formarea și exprimarea
nuanțele dinamice conceptului dramaturgic de dirijare. Aplicarea
- culminațiile (particulare, generală). procedeelor de dirijare a creațiilor polifonice simple.
Procedee de exteriorizare a trăirii emoționale: Autoevaluarea dirijării.
- receptarea mesajului literar
- tratarea termenilor de expresie
- imaginarea tabloului muzical
- interiorizarea ideii muzicale
- exteriorizarea afectivă artistică.
Procedee de dirijare a creațiilor polifonice simple.
Dirijarea propriu-zisă a piesei.
Demonstrația didactică, exerciții pentru suplețea și agilitatea în tehnica dirijorală, exerciții de antrenare și
îmbunătățire a tehnicii de dirijat coral, expunerea sistematică, exemplificarea, „atelier dirijoral-coral” cu
antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral în procese interpretative, observația,
aprecierea artistică și valorică.
În probele de evaluare se vor urmări două dimensiuni în pregătirea studentului: (1) gradul de formare al
culturii de interpretare corală a studentului; (2) aptitudinile de organizare/realizare a activității de
interpretare corală în calitate de dirijor de cor și corepetitor pentru colectiv de elevi.
Pe parcursul semestrului studenții vor susține următoarele probe:
interpretarea dirijorală (a creațiilor pentru corul de elevi) şi aprecierea evoluţiei studentului în plan
interpretativ cu prezentarea partidelor corale (se verifică cunoașterea textului muzical al creațiile din
repertoriul corului didactic studențesc);
Lecţie de control: cunoașterea partițiilor corale din creații a cappella, a partiturii în interpretare la
108
instrument, realizarea adnotării verbale la creație.
Citirea a prima vista a partițiilor corale (intonarea/solfegierea) dintr-o creație necunoscută la 2-3 voci
vocal și dirijoral; Citirea a prima vista a creațiilor corale propuse în curriculumul școlar de Educație
muzicală.
Concertul de clasă: interpretarea vocal-corală și dirijorală a unei creații din repertoriul cursului cu grupa
de studenți (dirijat în grup); interpretarea vocală a unei creații din repertoriul studiat; interpretarea
cântecului școlar din repertoriul extracurricular.
Examen (cerințe):
• frazarea;
• acuratețea și originalitatea tratării;
• implicarea în discuții și argumentarea deciziilor luate;
• altele.
• complexitatea și originalitatea repertoriului.
Obligatorie:
ISBN 978-9975-106-14-6
Artistic education. Iaşi. 2019, no. 15-16, p. 118-125, ISSN = 2501 – 238X, ISSN = L 2069 – 7554.
49. Caliga, M. Sistematical approach of integrality of musical didactical activity trough dramaturgy at
musical education lesson. Review of Artistic education. Iaşi. 2017, no. 13-14, p. 17-22, ISSN-L 2069 -
7554.
54. Gagim I. Elemente de semantică muzicală în învățământul artisitic / În: Teoria și metodologia
2-6.
3316-0-9
109
Pledoarie pentru educaţie – cheia creativităţii şi inovării: Materialele conf. şt.-intern., 1-2 noiemb.
2011, Chişinău / coord. şt.: Lilia Pogolşa, Nicolae Bucun; red. şt.: Aglaida Bolboceanu, Stela
Cemortan, Ion Botgros [et al.]. – Chișinău: "Print Caro" SRL, 2011. p. 424 – 427 [ISBN 978-9975-56-
010-8]
Opţională:
musical education lesson. Iași. 2022, no. 23-24, p. 40-47, ISSN = 2501 – 238X, ISSN-L = 2069 –
7554.
Internaţional Disponibilităţi creative în lume – Organizat de Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Vasile
Pogor”. Iaşi. 2015, ediţia a VI-a, p. 318-323, ISSN 2284-6700; ISBN 978-606-576-703-4.
EDUCAȚIA FIZICĂ III
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte
/ Catedra de științe ale educației
motrică și funcțională a studenților, reieșind din cerințele actuale ale societății, când majoritatea activităților profesionale
din toate domeniile sunt automatizate, computerizate, iar omul este lipsit de posibilitatea de a mai face efort fizic,
acesta fiind absolut necesar pentru organismul uman.

1. Formarea unor concepte și valori fundamentale privind activitatea motrică și influența anatomo -
4. Dezvoltarea competențelor studenților de a practica independent, sistematic și conștient exercițiul fizic,
sportul.
110
- să explice aspectele teoretice și metodologice ale nutriției corporale, rației alimentare zilnice;
- să argumenteze rolul genelor în transmiterea caracterelor ereditare și performanța sportive.
sportive;
profesionale.
Teme de bază:
Modulul 1. Aspecte teoretice privind educația fizică. Nutriția corporală. Rația alimentară zilnică. Rolul genelor
în transmiterea caracterelor ereditare și performanța sportive.
111
Strategii:
nivelului de dezvoltare și pregătire fizică și funcțională, jocuri sportive: Volei; Baschet; Fotbal; Badminton; Tenis
de masă etc.
Bibliografie:
Obligatorie:
1. BOGUȘ, B., ZABULICA, M. Educația fizică. Curriculum universitar: Suport didactic. Chișinău: CEP
USM, 2012.
2. TRIBOI, V. Teoria çi metodologia antrenamentului sportiv. Curs universitar. București: VSEFS, 2010.
Opțională:
3. BIZIM, A. Metodica educației fizice în învățămîntul superior. București: Editura Universității
București, 1994.
7. MOCROUSOV, E., MOISESCU, P. Tehnica, tactica çi metodica tenisului de masă. Ghidmetodic.
Chișinău: Valinex, 2017.
ISTORIA MUZICII NAȚIONALE
Codul unității de curs/modulului în programul de studii: F.04.O.024
Anul și semestrul în care se predă: anul III, semestrul 4
Modulul de Teorie și istorie a muzicii V reunește unități de curs din componenta fundamentală: Istoria
muzicii naționale, Folclor și Solfegii și contribuie direct la formarea culturii muzicale a studentului prin
studiul muzicii naționale (românești) de la origini și pînă-n prezent. Tematica acestei unități de curs
corelează cu unitățile de curs ale programului de studiu la specialitatea Muzică, după cum urmează:
F.03.O.016 Modulul: Teoria și istoria muzicii V. Categoriile muzicii naționale. Solfegierea temelor din
creațiile patrimoniului musical national. Armonizarea melodiilor din folclorul musical national.
S.05.O.138 Modulul: Arta instrumentală III. Intepretarea instrumentală a creațiilor compuse de
112
compozitori autohtoni. Acompaniamentul și orchestrația unor melodii populare.
 CP3 Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
 CP6.1 Cunoașterea unui repertoriu muzical de audiţie / interpretare din diverse epoci, stiluri, forme şi
genuri muzicale.
 CP3.2 Analiza teoriilor de educaţie muzicală contemporană sub aspectul impactului lor asupra
culturii spirituale a personalităţii elevului.
 CP1.3 Aplicarea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de bază ale procesului
 CP1.4 Utilizarea metodologiei de comunicare muzicală şi prin muzică.
 CP2.5 Analiza formelor și genurilor muzicale din perspectiva socioculturală / muzicologică /
semiotică / hermeneutică / estetică / artistică.
 CT3 Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi
 Comentează valorile compozițiilor muzicale (trăire, imagine, expresivitatea limbajului, forma și
genul muzical) din compozițiile studiate.
 Explică/ comunică propriile opţiuni estetice/ formuleaî judecăţi de valoare avizate privind
evenimentele storice, contextele socio-culturale, istoricul creațiilor, drumul vieții compozitorilor
muzicii naionale.
 Deține în memorie temele muzicale din creații de referință a muziii naționale.
 Utilizează elemente de limbaj specific în abordarea creaţiilor din patrimoniul muzicii naționale, în
scopul comunicării unor variate opinii estetice.
 Recunoaşte caracteristicile definitorii ale genurilor muzicale abordate de compozitorii români/
moldoveni.
 Prezintă în scris și oral unele opinii teoretice despre cele mai representative creații ale compozitorilor
muzicii naționale românești.
 Cunoștințe în domeniul teorie elementare a muzicii (elementele de limbaj muzical, formă și gen
 Experiență artistică elementară în arta audiției muzicii, cultura audiției muzicii.
 Abilități de analiză auditivă elementară a discursului muzical.
Activitățile de învățare vor avea preponderent caracter aplicativ prin:
 audiţii muzicale orientate către conştientizarea elementelor de limbaj şi expresie specific melosului
popular românesc,
 folosirea unor tehnici de informare şi de cercetare de factură muzicologică,
 utilizarea elementelor muzicale (receptate prin audiţie, memorate şi reproducere),
 utilizarea partiturii şi a materialelor de specialitate (diverse surse de informaţie, de la dicţionar la
internet),
 familiarizarea cu terminologia de specialitate, elaborată pe baza cunoaşterii conceptelor operaţionale
fundamentale;
 formarea deprinderii şi tehnicilor de lucru privind selectarea informaţiei istorice, folosind variate
tehnici de procesare a informaţiei artistice mediatizate, abordând toate mijloacele existente astăzi
(spectacol artistic, material bibliografic, surse istorice neconvenţionale, creaţii artistice notate
tradiţional şi pe suport electronic, mijloace mass-media, internet etc.);
113
 dezvoltarea capacităţi de valorizare, într-un sistem axiologic propriu, bazat pe o cunoaştere
fundamentată.
Cultura muzicală românească în sec. XIII - XV. Activitatea muzicologică a lui D. Cantemir.
- muzica religioasă și muzica populară în sec. XIII - XV
- Cantemir - muzician de profil larg (compozitor de vază, teoretician muzical erudit, interpret-virtuos la
tanbur şi nei, pedagog talentat).
Сultura muzicală româneasca în sec. XVI – XVII.
- ariile de cultură și civilizație în Tările Române: cea răsăriteană, de sorginte bizantină şi cea apuseană,
care pleacă de la Romainfluențele bisericii ortodoxe și ale celei catolice,
- muzica religioasă şi populară,
- dezvoltarea literaturii şi artei de curte la curţile voievozilor.
Anton Pann - culegător şi popularizator al creaţiei populare.
- talentul polivalent al lui A. Pann,
- Bazele teoretice și practice ale muzicii bisericești,
- culegerea „Spitalul amorului” (1850 – 1852).
Alexandru Flectenmacher, Eduard Caudella – clasicii muzicii românești.
- Flectenmacher - sustinator al muzicii corale românești laice și religioase,
- creațiile destinate scenei (pe versurile lui Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu,
Alecu Russo, Matei Millo),
- uvertura „Moldova”.
Carol Miculi: viața și creația
- piese instrumentale ("Hora in Moldova"), vocale (lieduri) si corale,
- Culegeri de folclor.
Ciprian Porumbescu: viața și creația
- cîntecele partiotice în creația lui Porumbescu,
- nașterea genului de operetă românească, opereta „Crai nou”,
- muzica instrumentală în creația lui Porumbescu (piese pentru pian, balada pentru vioară și pian)
Gavriil Musicescu: viața și creația.
- atitudinea lui Musicescu pentru folclorul muzical,
- creațiile corale de Musicescu,
- creațiile miniaturale pentru pian
George Enescu: caracteristica creațiai, viața.
- studiile muzicale, creațiile de debut,
- creația simfonica (Poema română, rapsodiile 1 și 2),
- suitele Impresii din copilărie, suita Săteasca
Eugen Coca: viața și creația.
- caracteristica creației (genuri, trăsături, imagini)
- cvartetul „nr.2 „Moldova”,
- fantezia pentru vioară și pian „Simfonia primăverii”.
Ștefan Neaga: viața și creația.
- cantata „Ștefan cel Mare”, pe versurile de e.Bucov,
- poemul simfonic „Nistru”: imagine, forma, melos.
114
Procedurile folosite în predarea cursului dat vor fi: prelegerea, seminarul, activități practice,
prezentarea/modelarea unor experiențe aplicative, utilizarea tehnologiilor didactice moderne în studiul
valorilor muzicii naționale (românești).
Evaluarea curentă se va realiza la finele fiecărei teme, sub formă de sarcini practice și seminar. Studenții
vor avea posibilitate de a-și autoevalua cunoștințele prin intermediul chestionarelor în baza temelor
studiate, activităților practice în grup, audițiilor cu partiturile creațiilor studiate. La unitatea de curs
Istorie a muzicii naționale, studiul creațiilor va fi susținut prin evaluarea în baza audițiilor creațiilor (cu
recunoașterea autorului, titlului lucrării și identificarea fragmentului). La unitatea de curs Folclor,
studenții vor realiza a câte un proiect de cercetare a unei categorii a folclorului autohton, în baza
metodelor de cercetare studiate.
Evaluarea finală: examen constituit din două probe: (a) teoretică sub formă de tst de cunoștințe; (b) sub
formă de recunoaștere după auz a creațiilor propuse în testul de audiție și solfegii în baza repertoriului
inclus în manualele școlare.
Bibliografie:
 BRÂNCUŞI, Petre. Muzica românească şi marile ei primeniri, vol. I, Editura Muzicală, Bucureşti,
1978.
 BUGHICI, Dumitru. Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura muzicală, Bucureşti, 1974.
 FIRCA, Clemansa Liliana. Direcţii în muzica românească, 1900- 1930, Editura Academiei,
Bucureşti, 1974
 BREAZUL George. Pagini din istoria muzicii româneşti vol. V, „Cercetări de istorie şi folclor”,
Ediţie îngrijită şi prefaţată de Gheorghe Ciobanu, Editura Muzicală, Bucureşti, 198.
 BENTOIU Pascal. Capodopere enesciene. București: Editura muzicală, 1984.
 COSMA Viorel. Muzicieni din România. Lexicon, vol.1-9 , Bucureşti: Editura Muzicală, 1989-2007.
 MORARI Marina. Pagini alese din istoria muzicii naționale. Note de curs. USARB, 2020.
http://elearning.usarb.md/moodle/course/view.php?id=272
 MORARI Marina. Dicționar de forme și enuri muzicale. Chișinău: Epigraf, 1997.
 MORARI, Marina, BORȘ Alexandru. Educaţie muzicală. Clasa a II-a. Ghid de implementare a
manualului. Min. Educaţiei al Rep. Moldova. – Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2019.
 PASCU, George; Boţocan, Melania. Carte de istorie a muzicii, vol. I-II, Editura Vasiliana, Iaşi, 2003.
 STOIANOV Carmen, STOIANOV Petru. Istoria muzicii românești. Bucureşti: Editura Fundaţiei
România de Mâine, 2005.
 https://www.academia.edu/26777298/ISTORIA_MUZICII_ROM%C3%82NE%C5%9ETI
 STOIANOV, Petru. Modalități de abordare a folclorului în creația absentă muzicală românească.
Note pentru o privire istorică. București: Editura muzicală, 2004.
 PAȘCU George, BOȚOCAN Melania. Popasuri în istoria muzicii. Iași: Spiru Haret, 1995.
 Vasile, Vasile. Istoria muzicii bizantine şi evoluţia ei în spiritualitatea românească, vol. 1 şi 2, Editura
Interprint SRL, Bucureşti, 1997.
 http://cpciasi.wordpress.com/lectii-de-istoria-muzicii/lectia-3/cultura-muzicala-romaneasca-intre-
secolele-al-xiii-lea-si-al-xiv-lea/
 https://cpciasi.wordpress.com/lectii-de-istoria-muzicii/lectia-3/cultura-muzicala-romaneasca-intre-
secolele-al-xiii-lea-si-al-xiv-lea/
 https://cpciasi.wordpress.com/lectii-de-istoria-muzicii/lectia-4-muzica-renasterii/cultura-muzicala-
romaneasca-in-secolul-al-xv-lea/
 https://cpciasi.wordpress.com/auditii-muzicale-online/
 http://cantemir.asm.md/dimitrie/muzica
115
ARMONIE/ SOLFEGII
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul II, semestrul IV
Titular de curs: dr., conf. univ., V.CRIŞCIUC
Descriere succintă a corelării / integrării cursului cu / în programul de studii. În cadrul unităţii de curs
Solfegii, care face parte din Modulul Teoria şi Istoria muzicii, sunt studiate conceptele fundamentale
specifice domeniului muzical-pedagogic. Curriculumul Unităţii de curs la Teoria muzicii, a fost elaborat în
conformitate cu:
 nevoia de adaptare a curriculumului la schimbările din structura învăţământului universitar: apartenenţa şi
necesitatea predării Teoria muzicii studenților cu nivel diferit de pregătire muzicală;
 valorificarea experienţei pozitive privind proiectarea curriculumului pentru studenţii în domeniul muzical-
pedagogic, pornind de la competenţe ca achiziţii finale al învăţării, prin care se asigură accentuarea
dimensiunii acţionale în formarea studenţilor ca viitori profesori de educaţie muzicală;
 rolul şi statutul disciplinei Teoria muzicii, stabilite ca disciplină fundamentală în formarea viitorilor
specialişti de educaţie muzicală.
 Unitatea de curs Teoria muzicii se integrează în programul de studii cu alte cursuri universitare, având teme
comune și interdependente, după cum urmează:
 F. 01.0.002. Istoria muzicii universale. Problemele generale ale domeniului. Muzicologia ca ştiinţă a
sunetului muzical. Sunetul ca materie / element prim al muzicii. Structura sunetului muzical. Noţiunea de
sunete armonice.
 F. 01.0.002. Solfegiii. Solfegierea şi memorarea temelor muzicale din creaţiile incluse în repertoriul
curriculumului la educaţia muzicală.
 S.01.0.104. Interpretare instrumental. Interpretarea şi perceperea diverselor forme şi genuri muzicale din
perspectiva evoluţiei stulurilor muzicale.
 F.01.0.003. Introducere în domeniul muzical-pedagogic. Istoricul evoluţiei domeniului muzical-
pedagogic din perspectiva învăţământului muzical-artistic.
 F.01.0.003. Teoria educaţiei muzicale. Istoricul creaţiilor muzicale, comentariul muzical raportat la
specifice).
CP.1.1. Identificarea şi descrierea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de bază ale
CP 2.2. Analiza fenomenelor muzicologice din perspectiva interdisciplinară şi trandisciplinară;
CP3. Sistematizarea teoriilor şi conceptelor educaţional-artistice tradiţionale şi moderne;
CT 3. Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor de
116
Finalităţi de studii: La finalizarea studierii unităţii de curs studentul:
 Analizează noţiuni fundamentale de: sisteme muzicale(modal, tonal, atonal);
 Posedă noţiuni fundamentale de: mod, tonalitate, funcţionalitate a treptelor;
 Utilizează rezolvarea septacordurilor principale(D7, DVII7, SII7) şi a răsturnărilor lor în T în diferite creaţii
din manualele şcolare;
 Coraportează tematica Unităţilor de curs la tematica (conţinuturile) curriculumului de Educaţie muzicală
pentru învăţămîntul preuniversitar general;
 Utilizează correct şi adecvat limbajul musical şi noţiunile muzicologice aferente, în cadrul
 Integrează cunoştinţele muzicologice generale în procesul formării profesionale ca specialist în Educaţia
muzicală.
1. Experienţă auditivă elementară;
3. Iniţiere elementară în cultura audiţiei la nivel de: vocabular muzical, mijloace de expresie muzicală, forme şi
genuri simple, termeni muzicali
Unităţi de învăţare: Calitățile sunetelor muzicale şi elementele generate de ele (melodia, metro-ritmul,
dinamica, timbrul); Sistemul tradiţional de notaţie. Notaţia muzicală (elemente de reprezentare grafică a
înălțimii sonore; a duratei sunetelor; intensităţii sonore; timbrului sonor); Teoria intervalelor. Intervalele
melodice şi armonice, consonante şi disonante. Mărimea cantitativă şi calitativă a intervalelor. Noţiune de
ton şi semiton. Teoria acordurilor. Tehnologii de formare a acordurilor. Acorduri simple şi compuse. Trison
major, trison minor, trison mărit şi micşorat.

Compartimentul Studiul individual al studentului ghidat de profesor (doar la ciclul I, licență) - 2-4
note (în dependență de numărul total de credite la unitatea de curs) - responsabil cadrul didactic care predă
orele de seminare.
Bibliografie
1. Obligatorie:
Ţurcanu I., Doga E., Teoria elementară a muzicii, Chişinău,1991, 460 p.
Ţurcanu L., Dănilă E., Ţurcanu A., Abecedarul muzicii şi solfegiului, vol II, cl III-IV, Chişinău, Editura
Ţurcanu L., Dănilă E., Ţurcanu A., Abecedarul muzicii şi solfegiului, vol III, cl V-VI, Chişinău, Editura
Suplimentară
117
Способин И., Элементарная теория музыки, Москва, 1959, 455 p.
Вахромеев В., Элементарная теория музыки. Москва. 1963. 233 p.
Павлюченко С., Элементарная теория музыки, Москва, 1949, 622 p.
Красинская И., Уткин В., Элементарная теория музыки, Москва, 1965, 544 p.
Dubovscki, I., Evseev, S., Sposobin, I., Socolov, V. Armonia. Manual pentru şcolile medii de muzică,
traducere adaptată din limba rusă de Ţurcanu L. – Ch: Lumina, 1983
FIȘA UNITĂȚII DE CURS MANAGEMENTUL EDUCAȚIONAL.
EDUCAȚIA INTERCULTURALĂ. EDUCAȚIAINCLUZIVĂ
Codul unității de curs / modulului în programul de studii: F.04.O.026
științe ale educației
Anul și semestrul în care se predă: anul II, semestrul IV
Titularul: Tatiana PANCO, lect. univ. dr., Veronica RUSOV, asist. univ.
Descriere succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii:
Unitatea de curs este constituită din trei module, deține statut obligatoriu în componența modulului
psiho-pedagogic și este destinată formării inițiale în învățământul superior la toate specialitățile domeniului
general de studiu 011 Științe ale educației, domeniilor de formare profesională 0111 Științe ale
educației, 0112 Pedagogie preșcolară, 0113 Pedagogie în învățământul primar, 0114 Formarea profesorilor
(conform Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al specialităților în învățământul superior,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 482 din 28 iunie 2017).
Modulul I „Managementul educațional” este introdus în planurile de învățământ în baza
prevederilor Planului-cadru pentru studii superioare de licență (ciclul I), de master (ciclul II), art. 1.
e. (Anexa 3. Planul procesului de studii pe semestre/ani de studii), aprobat prin ordinul MECC Nr. 120 din
10.02.2020. Studiind acest modul, studenții își vor dezvolta competența managerială, care vizează măiestria
și arta profesorului de a monitoriza procesul educațional. Studenții vor construi propriul sistem de
cunoștințe care va permite exercitarea funcției de manager al procesului educațional, manager al clasei
de elevi, manager al instituției educaționale. Modulul contribuie la facilitarea inserției profesionale și
adaptării viitoarelor cadre didactice la cerințele unităților de învățământ.
Modulul II „Educația interculturală”, în volum de 2 credite de studii ECTS (60 de ore
academice), este introdus, începând cu anul academic 2020-2021, prin Ordinul MECC Nr. 1198 din
02.11.2020. Modulul se axează pe dezvoltarea competenței interculturale a viitoarelor cadre didactice.
Reperele teoretice ale cursului se axează pe paradigma educațională a secolului al XXI- lea: a învăța să înveți; a
învăța să faci; a învăța să fii; a învăța să trăiești împreună cu alții. Cursul inițiază studenții în particularitățile
unei ramuri pedagogice noi – pedagogia interculturală/pedagogia diversității și contribuie la
pregătirea profesională pentru predarea opționalelor „Cultura bunei vecinătăți” și „Educație interculturală”.
Modulul III. „Educația incluzivă”, în volum de 2 credite de studii ECTS (60 de ore
academice), este introdus în programele de studii, începând cu anul academic 2012-2013 prin Ordinul ME
nr. 125 din 07.03.2012. Scopul modulului este de a sensibiliza și pregăti studenții pentru organizarea și
desfășurarea ulterioară a unui proces educațional de calitate în clasa incluzivă, respectând principiile
educației pentru toți si al normalizării vieții persoanelor cu cerințe speciale. În curs sunt sintetizate
principalele aspecte ale politicilor și practicilor educaționale destinate elevilor cu cerințe educaționale
speciale. Sunt oferite clarificări necesare cu privire la fondul teoretic al incluziunii școlare. Sunt propuse
soluții pentru proiectarea și aplicarea Planului educațional individualizat.
Competențe profesionale
118
CP1.3. Aplicarea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor și principiilor de bază ale procesului educațional
pentru rezolvarea de probleme / situații psihopedagogice în învățământul primar și gimnazial;
CP2.4. Utilizarea adecvată a criteriilor și metodologiei de apreciere a calității demersului
investigațional realizat în învățământul primar și gimnazial;
CP6.5. Elaborarea și implementarea eficientă a modelelor și principiilor de organizare și monitorizare
eficientă a procesului educațional în învățământul primar și gimnazial, prin raportare la varia contexte socio-
umane și identitar-culturale
Competențe transversale
CT1. Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii demuncă;
CT2. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă plurispecializată și aplicarea de tehnici de
comunicare, de relaționare și de muncă eficientă în cadrul echipei;
CT3. Identificarea oportunităților de formare continuă și valorificarea eficientă a măsurilor și tehnicilor de
învățare pentru propria dezvoltare.
Managementul educațional
 să caracterizeze funcțiile managementului educațional
 să identifice condițiile de gestionare a resurselor educaționale
 să argumenteze necesitatea managementului participativ
Educația interculturală
 să definească principiile, dimensiunile și valorile educației interculturale
 să contureze profilul personalității interculturale
 să identifica strategiile de dezvoltare a competenței interculturale
 să argumenteze importanța educației incluzive în sistemul național de învățământ
 să descrie procesul și structura planului educațional individualizat
 să elaboreze sarcini individualizate conform nivelurilor didactice, scării curriculare, stilurilor de învățare și
inteligențelor multiple
Competențe prealabile / pre-rechizite: Pentru a se înscrie la unitatea de curs Managementul
educațional. Educația interculturală. Educația incluzivă studenții trebuie să posede cunoștințe, capacități și
atitudini formate în cadrul unităților de curs „Pedagogia”, „Psihologia”,
„Probleme filosofice ale domeniului”, „Psihologia vârstelor. Psihologia educațională”.
Studenții trebuie să dețină competențe de învățarea autonomă, să identifice și să prelucreze
diferite surse bibliografice de specialitate, să elaboreze prezentări, să se integreze îndiferite echipe de lucru, să
manifeste atitudine pozitivă față de profesia aleasă.
I. Introducere în managementul educațional
II. Funcțiile managementului educațional
III. Managementul resurselor educaționale
IV. Profilul managerului școlar contemporan
V. Managementul educațional participativ
I. Educația interculturală: aspecte definitorii
II. Identitatea și alteritatea culturală
119
III. Competența interculturală
IV. Design-ul educației interculturale
V. Școala interculturală
I. Educație incluzivă: cadrul conceptual și legislativ
II. Managementul educației incluzive: structuri, instituții, servicii. Roluri și responsabilități
III. Cerințe educaționale speciale
IV. Incluziunea educațională a copiilor cu CES
V. Tehnologii didactice incluzive
 Metode çi procedee: conversația, explicația, metoda Cubului, explozia stelară, dezbaterea, modelarea
didactică, jocul didactic, metoda studiului de caz, metoda Jigsaw, metoda osul de pește, hărțile
conceptuale, graficul T, diagrama Venn etc.
 Mijloace de învățământ: secvențe video, prezentări PPT, aplicațiile Google (Google Meet, Google
docs, Google prezentări, Google Forms, Google Jamboard)
 Forme: frontal, în pereche, în grup, individual
120
Bibliografie
Obligatorie:
1. RĂDUȚ-TACIU, Ramona, BOCOȘ, Mușata-Dacia, CHIȘ, Olga. Tratat de management
educațional pentru învățământul primar çi preçcolar. Pitești: Paralela 45, 2015. ISBN 978-973- 47-
15526-8
2. ȚOCA, I. Managementul educațional. Ed. a 2-a. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2007. 200
p.ISBN 978-973-30-1650-2
Suplimentară:
3. COJOCARU, Vasile Gh., Management educațional. Ghid pentru directorii unităților de
învățămînt. Ch.: Editura Știința, 2002. 132 p. ISBN 9975-67-317-1
4. CRISTEA, S. Managementul organizației çcolare. București: Editura Didactică și Pedagogică, 2003. ISBN
973-30-2763-4
5. HIELSCHER, Sibylle (coord.). Management çcolar. Ghid pentru directorii de çcoli. București:
Editura Atelier didactic, 2007. 108 p. ISBN 978-973-1846-08-8
6. NEDELCU, A., PALADI, E., IOSIFESCU, C. Ș. Management instituțional çi management deproiect.
București: Educația 2000+, 2009. 90 p. ISBN 978-973-1715-28-5
Obligatorie:
7. GORAȘ-POSTICĂ, V. (coord.) Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Centrul
Educațional PRO DIDACTICA, 2015.
8. NEDELCU, A. Fundamentele educației interculturale – diversitate, minorități, echitate.
București: Veritas, 2018.
9. ȘOVA, T.; RUSOV, V.; TRINCA, L. [et al.]. Educație interculturală: Curriculum universitar pentru
viitorii pedagogi. Chișinău: Centrul Educațional „Pro Didactica”, 2020 (Tipogr. „Bons Offices”). 64
p. ISBN 978-9975-4027-9-8
https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_eic_balti_ro.pdf
10. ȘOVA, T.; RUSOV, V.; TRINCA, L. [et al.]. Educație interculturală: Ghid metodologic çi suport de
curs pentru viitorii pedagogi. Chișinău: Centrul Educațional „Pro Didactica”, 2020 (Tipogr.
„Bons Offices”). 116 p. ISBN 978-9975-3355-6-0
https://mecc.gov.md/sites/default/files/ghid_eic_balti_ro.pdf
121
Suplimentară:
11. BEZEDE, R. [et. al.] Competența interculturală: instrumente de evaluare. Ghid metodologic pentru
cadre didactice preuniversitare. Chișinău: Centrul Educațional PRO DIDACTICA, 2016, 52 p. 2.
12. COZMA, T. O nouă provocare pentru educație: interculturalitatea. Iași: Polirom, 2001. 216 p. ISBN
973-683-799-8
13. CUCOȘ, C. Educația. Dimensiuni culturale çi interculturale. Iași: Polirom, 2000. 288 p. ISBN 973-
683-445-X.
Obligatorie:
14. BALAN, Vera, BORTĂ, Liliana, BOTNARI, Valentina [et al.]. Educație incluzivă: Unitate de curs.
Ed. rev. și compl. Chișinău: S. n., Tipogr. «Bons Offices», 2017. 308 p. ISBN 978-9975- 87-298-0.
15. EFDODI, Agnesa, CAZAC, Angela [et al.]. Individualizarea procesului educațional prin adaptări
curriculare: Ghid methodologic. Chișinău: S.n., (F.E.-P. „Tipografia Centrală”), 2017. 160 p.ISBN 978-
9975-53-926-5
16. EFDODI, Agnesa. Planul educațional individualizat structura-model și ghidul de implementare (ediție
revizuită și adaptată). Chișinău: S.n., F.E.-P. „Tipografia Centrală”, 2017. 64 p. ISBN 978-9975-53-923-
4.
17. ȘOVA, T., RUSOV., V. Educația incluzivă. Ghid metodic pentru formarea inițială çi continuă a
cadrelor didactice. Bălți: S. n. Tipografia din Bălți, 2021. 111 p. ISBN 978-9975-50-258-0.
Suplimentară:
18. BULAT, Galina, RUSU, Nadea. Suportul educațional. Asistența copiilor cu cerințe educaționale
speciale: Ghid methodologic. Chișinău : S. n., (Tipogr. „Bons Offi ces”), 2015. 152 p. ISBN 978-
9975-80-916-0.
19. GHERGUȚ, A. Psihopedagogia persoanelor cu cerințe educative speciale. Strategii diferențiate çi
incluziune în educație. Iași: Polirom, 256 p. 2006. ISBN: 973-46-0397-3
20. GHERGUȚ, Alois. Evaluare çi intervenție psihoeducațională. Terapii educationale, recuperatorii si
compensatorii. București: Polirom, 2001, 288 p. ISBN 978-973-46-1965-8
21. VRĂJMAȘ, Ecaterina. Dificultăți de învățare în çcoală: domeniu nou de studiu çi aplicație. București:
Integral, 2007. 191 p. ISBN 978-973-9341-98-1
22. VRÎNCEAN, Maria., PELIVAN, Viorica. Incluziunea socio-educațională a copiilor cu dizabilități
în grădinița de copii. Chișinău: Tipografia centrală, 2012, 308 p. ISBN 978-9975-53-076-9.

TEORIA EDUCAȚIEI MUZICALE
Codul unității de curs în programul de studii: F.04.O.026
Domeniul ştiinţific la care se referă unitatea de curs: 14 Ştiinţe ale Educaţiei
Catedra responsabilă de unitatea de curs: Catedra de Arte şi Educaţie Artistică
Anul şi semestrul în care se predă unitatea de curs: Anul II, Semestrul 4
Unitate de curs Didactica educației muzicale în învățământul gimnazial din cadrul Modulului Didactica
specialității III, se predă semestrul 4 de studii, la ambele forme de învățământ. Este disciplină fundamentală
și contribuie substantial la formarea viitorului profesor de educaţie muzicală sub aspect teoretic și practic.
Tematica unitatății de curs Didactica educației muzicale în învățământul gimnazial corelează cu tematica
altor unități de curs ale programului de studiu, precum Introducere în domeniul muzical-pedagogic, Teoria
educației muzicale, Didactica educației muzicale în învățământul primar, Interpretare muzicală.
122
Conținuturile propuse de unitetea de curs urmăresc dezvoltarea la studenți a competențelor necesare pentru
proiectarea și organizarea eficientă a activității educaționale la disciplina școlară educația muzicală în
clasele gimnaziale. Scopul unității de curs Didactica educației muzicale în învățământul gimnazial este de a
avansa viitorii și/sau actualii profesori de educație muzicală în cerințele, legile și instrumentele
fundamentale în vederea organizării și desfășurării activității educaționale cu succes.
Competenţe dezvoltate în cadrul unității de curs:
CP2. Proiectarea și realizarea cercetărilor în problematica educațională prin identificarea soluțiilor optime
pentru realizarea unei educaţii de calitate în învățământul primar și preșcolar.
elevului.
baza unei strategii educațional-aristice elaborate.
La finalul studiului unității de curs Didactica educației muzicale în învățământul gimnazial, studenții
specialității Muzică, învățământul cu frecvență și învățământul cu frecvență redusă urmează:
 Să cunoască elementele și dimensiunile procesului de învățământ cu raportare a acestora la educația
muzicală, particularitățile vârstei preadolescente – cadrul de referință a învățământului gimnazial, să
delimiteze tehnologia și metodologia şi instruirii, descriere praxiologică a metodelor generale
didactice și specifice educației muzicale, să cunoască varietatea mijloacelor didactice, rolul șu
funcțiile lor, reperele învățării centrate pe elev;
 Să proiecteze activitatea educațională în ciclul gimnazial cu respectarea exigențelor didactice;
 Să însușească valorile educației democratice, centrate pe elev, pe respect față de unicitatea fiecărui
elev.
Cunoștințe în domeniul teoria muzicii, istorie a muzicii universal, teoria educației musicale,
pedagogie general, psihologie general și educațională.
1. Didactica generală – teoria generală a procesului de învăţământ. Didactica tradiţională, didactica
modernă, didactica postmodernă. Unitatea Procesul de învăţământ obiect de studiu al didacticii.
Procesul de învăţământ - cadrul de realizare al instruirii. Conţinutul procesului de învăţământ.
Procesul de învăţământ ca proces de predare, învăţare, evaluare.
2. Particularitățile vârstei preadolescente – cadrul de referință a învățământului gimnazial.
Gândirea, motivația, interesele preadolescenților, manifetarea capacităților muzicale la
preadolescenți.
3. Tehnologia și metodologia de instruire. Delimitare: tehnologie educațională, tehnologie
didactică, strategie didactică, metodologie didactică, metodă didactică, procedeu didactic, tehnici
didactice.
4. Metode, didactice: concept, funcții, criterii de clasificare. Descrierea praxiologică a metodelor
didactice generale și specifice educației muzicale.
5. Mijloacele didactice: concept, rol, funcții. Clasificarea mijloacelor didactice.
6. Învățare centrată pe elev. Metodologia învățării/educației centrate pe elev.
Învățare prin cooperare. Metodologia învățării prin cooperare.
7. Fome eficiente de activitate muzical-didactică în clasele gimnaziale.
123
modelizarea, instructajul, reflecție interioară, dramaturgiei emoționale, comentariul muzical, studiul
documentelor curriculare şi al bibliografiei, dezbaterea, studiul de caz, problematizarea, metoda Mozaic,
metoda cubului, brainstorming, activități practice, referatul ș.a.
 Mijloace didactice: proiectorul, tabla interactivă, suporturi de curs, manuale, ghiduri, modele
pedagogice, fișe de lucru, instrumente muzicale, prezentări în programul Power Point, Prezi, Mind
Meister, internetul, înregistrări audio, filme.
 Forme de activitate: frontală, în grup, individuală, ateliere de lucru, masa rotundă, conferință video.
Evaluarea curentă se realizează sub formă de test scris, care urmărește depistarea gradului de asimilare
de către studenți a aproape 50 % din conținuturile unității de curs.
Evaluarea finală a studenților se realizează în formă de examen scris (test) și o probă practică,
simularea unui element al unei activități muzical-didactice, după caz.
ANTONESCU, G. Pedagogia generală/ G.Antonescu. – Bucureşti: Editura Scrisul românesc, 1943. - 585 p.
BABII V. Eficienţa educaţiei muzical-artistice. Chişinău: Editura „Elena-V.I.”, 2005.
BULARGA T. Psihopedagogia interesului pentru muzică. Curs universitar. – Chişinău, 2008. – 82 p.
CARTALEANU, T.; GHICOV, A. Predarea interactivă centrată pe elev. Ghid metodologic pentru formarea
cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar
CERGHIT, I. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii. – Bucureşti:
Aramis, 2002.- 319 p.
CRISTEA, S. Pedagogie generală. Managementul educaţional/ S.Cristea. – Bucureşti: Ed. Didactică şi
Pedagogică, 1996. - 256 p.
GAGIM I. Metodica educaţiei muzicale. Programă pentru colegiul muzical-pedagogic. Chişinău, 1993.
FLUERAŞ, V. Teoria şi practica învăţării prin cooperare. – Cluj Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009.-
200p.
MOTORA-IONESCU A., E.TUDORIE, A.SCORNEA. Metodica predării muzicii în şcoala generală de opt
ani. Bucureşti: 1965. – 590 p.
POPESCU-NEVEANU, P. Dicţionar de psihologie/ P.Popescu-Neveanu.– Bucureşti: Editura Albatros, 1978.
- 784 p.
ŞERFEZI, I. Metodica predării muzicii / I.Şerfezi. – Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1967. - 165
p.
ŞCHIOPU, U. Psihologia vârstelor: Ciclurile vieţii/ U.Şchiopu, E.Verza. – Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1995. - 480 p.
TEHNOLOGII EDUCAȚIONAL-ARTISTICE
Codul unității de curs/modulului în programul de studii: S.01.O.005
Facultatea și catedra responsabilă: Facultatea de Științe ale educației, Psihologie și Arte, Catedra de ştiințe
ale educației
CP2 – Crearea contextului educațional-artistic prin emiterea și recepționarea mesajelor educative și muzical-
artistice.
124
CP3 – Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
CP 4 – Proiectarea demersului educațional prin anticiparea elementelor acestuia, ținând cont de finalitățile
CP6.2 – Explicarea și interpretarea concptelor, modelelor și principiilor de organizare și monitorizare
eficientă a procesului educațional-artistic în învățământul preșcolar, primar și gimnazial.
CP1.4 – Utilizarea metodologiei de comunicare muzicală și prin muzică.
CP5.5 – Aplicarea tehnologiilor educaționale moderne în realizarea activităților muzical-didactice.
CT1 – Aplicarea principiilor, normelor și valorilor eticii profesionale în cadrul propriei strategii de activitate
 Cunoaște tehnologii educațional-artistice specifice educației muzicale din instituțiile de educație
timpurie, învățământ primar și gimnazial.
 Elaborează și adaptează tehnologii pentru domeniile de activitate muzicală (audiție, interpretare, creație),
potrivit unui stil creativ, interactiv, centrat pe elev, în calitate de autor/co-autor de resurse educaționale.
 Aplică adecvat tehnologii educațional-artistice pentru proiectarea/ realizarea și evaluarea procesului de
educație muzicală în context curricular și extracurricular.
 Concepe și realizează activități artistice în cadrul educației extrașcolare în raport cu funcțiile cognitive,
estetice și educative și însușirile specifice ale artei muzicale, pentru copii/elevi de diferite categorii de
vârstă.
Strategii de predare: Prelegere, studiu de caz, proiect individual/ de grup, dezbateri cu oponent, prezentarea
unor materiale de sinteză, portofoliul.
I. Tehnologii educaționale tradiționale și moderne în educația muzicală/artistică preuniversitară
Statutul și semnificația conceptelor de metodă, metodologie, tehnologie în sistemul activității didactice.
Sistemul metodelor de învățământ. Metode de comunicare orală: caracterizare, tehnologii de realizare în
activitățile muzical-didactice. Metode de comunicare scrisă și comunicare bazată pe limbajul intern. Metode
moderne de interacțiune educațională în contextul educației muzicale.
II. Tehnologii educațional – artistice în procesul de realizarea a curriculumului de Educație muzicală.
Tehnologia proiectului didactic al lecției: concept logistic, elemente de strucutră și conținut. Tehnologii de
explorare a muzicii/ a operelor de artă – metode intuitive. Metode și tehnici de evaluare a culturii muzicale la
lecția de educație muzicală: evaluare inițială, curentă, sumativă.
III. Tehnologii educațional-artistice în context extracurricular. Tehnici de planificare și realizare a educației
muzicale în cadrul cercului opțional (cor, ansamblu). Metode de organizare și realizare a
manifestărilor cultural-artistice extracurriculare (concert, concurs, sărbătoare, serată, program artistice,
spectacol etc.).
IV. Resurse tehnologice digitale în educația muzicală/artistică. Softurile pentru educația muzicală în sistemul
învățământului general.
125
Bibliografie:
 Badrajan S, Rojnoveanu A., Rotaru S. Literatura muzicală pentru șc. de artă și de muzică. Chișinău, 2008.
 Bughici D., Dicționar de forme și genuri muzicale. București, 1978.
 Dicționar de mari muzicieni. București 2006.
 Morari M. Dicționar de forme și genuri muzicale. Chișinău, 1998.
 Schonberg H. Viețile marilor compozitori. București, 1997.
 Șorban Elena Maria. Muzica clasică și romantică. Cluj-Napoca, 2014.
 Ștefănescu I. O istorie a muzicii universale. Vol. I-III. București, 1995 – 1998.
 Евсеев Борис, Чайковский, или Волшебное перо, Издательство: Энтраст Трейдинг, 2015.
Левин Роберт. Музыка. Детская энциклопедия: история и волшебство классического оркестра.
Издательство: ACT, 2015.
 Кленов А., Там, где музыка живет. — М.: Педагогика, 1985.
 Мар Аркадий, Маленькие повести о больших музыкантах. Путеводная звезда" № 4/2010, 2010.
 Матвеева Елена. Повесть о Дмитрии Шостаковиче. Детская познавательная и развивающая
литература. Издательство: Мир детства, 2015.
Алтаев Ал., Феличе Арт, Маленький Глинка, Издательство: ИД Мещерякова, 2018.
 Осовицкая, З.Е. Музыкальная литература. - М.: Музыка, 2015.
 Привалов, С.Б. Зарубежная музыкальная литература. Конец XIX - XX век. Эпоха модернизма / С.Б.
Привалов. - СПб.: Композитор, 2010.
 Романец, Д. Образы животных в музыке: популярная музыкальная литература для ДМШ / Д.
Романец. - Рн/ Д: Феникс, 2018.
 Шорникова, М. Музыкальная литература: Музыка, ее формы и жанры: 1 год обучения: Учебное
 Шорникова, М. Музыкальная литература: развитие западноевропейской музыки: 2 год обучения:
Учебное пособие / М. Шорникова. - Рн/Д: Феникс, 2017.
 Шорникова, М. Музыкальная литература: Русская музыкальная классика: 3 год обучения: Учебное
REPERTORIUL VOCAL ȘCOLAR
Codul unității de curs/modulului în programul de studii: S.04.A.133
Facultatea și catedra responsabilă: Facultatea de Științe ale educației, Psihologie și Arte, Catedra de ştiințe
ale educației
Unitatea de curs Repertoriul vocal școlar reprezintă o disciplină cu orientare spre specialitatea de bază și este
orientată asupra dezvoltării culturii de interpretare corală a studenților din perspectiva pregătirii pentru
realizarea educației muzicale curriculară și extracurriculare în instituțiile de învățământ preuniversitar,
potrivit cerințelor Curriculumului Național de Educație muzicală. Tematica acestei unități de curs corelează
126
F.05.O.035 Modulul: Teoria și istoria muzicii naționaleIII. Stilurile și genurile muzicii universal. Solfegiere
cu sunete cromatice de pasaj/de schimb/cu alterații, cu inflexiuni și modulații în tonalități înrudite. Cîntare la
mai multe voci. Armonizarea basului. Modulațiile.
F.03.O.017 Modulul: Teoria și practica educației muzicale III. Metodologia educației musicale în activitatea
de cant coral. Metodologia însușirii creației vocal-corale. Psihopedagogia interesului pentru muzica corală
tradițională, cultă și de cult religios.
S.03.O.121 Modulul: Teoria artelor. Estetica muzicii corale din perspectivă istorică. Valoarea spirituală a
patrimoniului artei de insterpretare corală.
 CP3 Sistematizarea teoriilor și conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
 CP6.1 Cunoașterea unui repertoriu muzical de audiţie / interpretare din diverse epoci, stiluri, forme şi
genuri muzicale.
 CP3.2 Analiza teoriilor de educaţie muzicală contemporană sub aspectul impactului lor asupra culturii
spirituale a personalităţii elevului.
 CP1.3 Aplicarea conceptelor, categoriilor, teoriilor, modelelor şi principiilor de bază ale procesului
 CP1.4 Utilizarea metodologiei de comunicare muzicală şi prin muzică.
 CP2.5 Analiza formelor și genurilor muzicale din perspectiva socioculturală / muzicologică / semiotică /
 CT3 Identificarea oportunităţilor de formare continuă şi valorificarea eficientă a resurselor şi tehnicilor
de învăţare pentru propria dezvoltare pedagogico-artistică.
 Corelează elementele de limbaj muzical cu tehnica vocală la interpretarea cântecelor școlare/ a
exercițiilor vocale/ a jocurilor muzicale, potrivit curriculumului școlar la disciplina educație muzicală.
 Interpretează artistic repretoriul de cântece recomandat de curriculum și manualele școlare, valorificând
propriul potenţial afectiv şi estetic.
 Valorifică repertoriului vocal școlar la constituirea fondului muzical cultural al elevilor din ciclul
secundar, primar și gimnazial.
Strategii de predare: Prelegere, studiu de caz, proiect individual/ de grup, dezbateri cu oponent, prezentarea
unor materiale de sinteză, portofoliul.
1. Tipologia repertoriului vocal școlar: exercițiile vocale, cîntecul didatic cîntecul propriu-zis, jocul
muzical.
- Criterii de clasificare a repertoriului vocal școlar.
- Caracterizarea varietății de exerciții vocale, cîntece didactice, joc muzical
2. Criterii de alegere a unui cîntec.
- Valoarea estetică, valoarea educativă, valoare didactică a repertoriului de cîntece.
- Diversitatea stilistică și tematică a cîntecelor, accesibilitatea, volumul creației și gradul de dificultate la
interpretare.
- Posibilitățile fiziologice ale aparatului vocal a interpretului / interpreților,
3. Cultivarea vocilor copiilor prin exerciții: de respirație, de emisie și intonație, de dicțiune etc.
127
- Varietatea exercițiilor pentru dezvoltarea culturii de cînt vocal-coral la elevii de clasele primare și
gimnaziale.
- Locul și metodologia exersării vocilor la lecția de educație muzicală.
4. Clasificarea cântecelor pentru copii.
- Principiul tematic de clasificare a cântecelor.
- Imaginea muzicală și forma muzicală în genul de cântec.
5. Învățarea și interpretarea cîntecului școlar cu elevii de diferite categorii de vîrstă.
- Aspecte hermeneutice și metodologice la învățarea și interpretarea cîntecului școlar.
- Raportul interpret – creație – creator în procesul de învățare și interpretare a repertoriul de cântece.
- Modalități de interpretare orientate spre consolidare, formarea independenței de intonare, exersarea
empatiei.
- Însușirea repertoriului de cântece după auz.
- Pregătirea bazelor aperceptive pentru interpretarea cântecului.
6. Gestul dirijoral în procesul de învățare și interpretare a repertoriului de cîntece școlare.
- Semnificația gestului dirijoral în procesul de interpretare.
- Tactarea artistică: elementele de bază.
- Comunicarea dintre dirijor și cor în actul de interpretare.
7. Prezentarea publică a cântecului: interpretarea artistică a cântecului.
- Procedee de interpretare: în lanț, pe grupe de elevi; în dialog (între profesor – elevi, solist – grup, grup –
grup); vocală cu acompaniament; pe roluri (dramatizat) etc.
- Perspective în interpretarea cîntecului: vocal, coral (a capella, cu acompaniament), cu mișcări plastice/de
dans, dramatizat etc.
interpretarea dirijorală a 2 creații (cu și fără acompaniament la 2-4 voci); notarea proiectului secvenței de
lecție privind însușirea unui cântec școlar/exercițiu vocal/joc muzical.
Lecţie de control: Verificarea cunoașterii repertoriului de cântece din clasele primare (raportare la tema
lecției, schema dirijorală, aspecte tehnice și artistice în studiul cântecului).
3. Prezentarea proiectului secvenței de lecție privind: a) joc muzical, b) exercițiu de încălzire a vocii; c)
învățarea unui cântec cu clasa de elevi.
4. Cultura interpretativă a cîntecului școlar (proba practică):
- Lucrul cu camertonul.
- Interpretarea vocal-corală și interpretarea dirijorală a cîntecului școlar.
- Repertoriul de cîntece pentru clasele primare și gimnaziale.
- Prezentarea publică a unui cîntec școlar pregătit independent.
Bibliografie:
 Angelescu C., Canto. Tehnică vocală. – București: F. România de mâine, 2010.
 Botez D., Tratat de cânt şi dirijat coral, volumul II. - Bucureşti, 1983.
 Cegolea G., Vox Mentis, Ghid practic pentru cântat şi vorbit, Editura Nova, București, 1995.
 Cernei E., Enigme ale vocii umane. – București: Editura Litera, 1982.
 Ciochină P. Elemente de tehnică vocală și stil în cânt. Iași: Lumen, 2006.
 Creangă S., Cântul și vorbirea de performanță, Editura universitară, București, 2014.
128
 Cristescu O., Cântul. Probleme de tehnică şi interpretare vocală. – București: Ed.Muzicală, 1963.
 Cristescu, O. Cântul. Bucureşti: Editura Muzicală, 1963.
 Croitoru S., Gagim I., Educație muzicală. Manual pentru clasa a IV. – Chișinău: Știința, 2013.
 Curriculum şcolar. Clasele I-IV. Chişinău: Editura Lumina, 2003. 18. Curriculum şcolar. Educaţia
muzicală. Clasele V-IX / Ministerul Educaţiei, Coroi E., Croitoru S., Borş A., Gagim I. Chişinău:
Cartier, 2000.
 Delion P. Metodica educaţiei muzicale. Chişinău, 1993.
 Educaţie artistică. Ghiduri metodologice. Chişinău: Grupul editorial Litera, 2000.
 Educaţie muzicală / Manual pentru clasele a VII-a VIII-a, Gagim I., Borş A., Coroi E. Chişinău: Editura
Ştiinţa, 2007.
 Gafton N., Tratat de logofonetologie și sonopoetică, vol.2, Respirația, București, 1988.
 Gagim I., Borş A., Coroi E., Stîngă A. Educaţie muzicală. Ghidul profesorului, clasele 7-8. Chişinău:
Editura Ştiinţa, 2007
 Gagim I., Borș A., Morari M., Coroi E. Educaţie muzicală: Manual pentru cl. a 7-a – a 8-a. Min.
Educaţiei al Rep. Moldova. – Chișinău: Î.E.P. Ştiinţa, 2012.
 Morari M., Gagim I., Educație muzicală. Ghidul profesorului. Clasa I. – Chişinău: Ştiinţa, 2014.
 Morari M., Gagim I., Educație muzicală. Manual pentru clasa I. – Chișinău: Știința, 2020.
 Oprea C.L. Strategii didactice interactive. – București: EDP, 2009.
 Pop Ioan N., Cântul – mod de comunicare. – București: Editura Universităţii Naţionale de Muzică,
2004.
 Truiculescu, M. Cântul vocal profesionist. Cluj-Napoca: Editura Renaşterea, 2011.
 Vacarciuc M., Dimensiunea spiritualã a cântului, Univ. Ped. de Stat "Ion Creangă" din Chişinău, Fac.
Ştiinţe ale Educaţiei şi Informatică. – Ed. a 2-a., 2018.
 Гаджим И., Борш А., Морарь М., Музыкальное воспитание: Учебник для 7-8 класса. Min.
Educaţiei al Rep. Moldova. – Chișinău: Î.E.P. Ştiinţa, 2012.
 Кофлер Л., Искусство дыхания как основа звукоизвлечения, Санкт-Петербург – Москва, 2019.
 Морарь М., Борш А. Музыкальное воспитание, 3 класс: Пособие для учителя, Min. Educației al
Rep. Moldova. Ch.: Î.E.P. Știința, 2012.
 Морарь М., Борш А., Стынгэ А. Музыкальное воспитание, 2 класс: Пособие для учителя, Min.
Educației al Rep. Moldova. Ch.: Î.E.P. Știința, 2011.
 Сикур П. И., Поет хор воскресной школы : Сб. хор. партитур / П. И. Сикур ; рецензенты: В. И.
Газинский, А. П. Попов, В. Т. Бородулин. -Bălţi : [S.n.] , 2013 (Tip. din Bălţi).
 Сикур П. Искусство пения в детском и юношеском возрасте. - Бэлць, 2009.
 Сикур П.И., Вокально-методическая подготовка учителя музыки общеобразовательной школы.
Современные технологии : Учеб. пособие / П. И. Сикур; рец.: А. П. Попов,.... –Bălţi : USB, 2009.
 Фишер, Дж., Кейс Г., 99 упражнений для тренировки, развития и совершенствования вокальных
навыков, Азбука Бизнес, Москва, 2016.

CONSTRUCȚIE EUROPEANĂ
Codul cursului în programul de studii: U.04.O.028
Facultatea/Catedra responsabilă de curs: Facultatea de Drept și Științe sociale/ Științe socioumane și
asistență socială
Anul și semestrul în care se predă cursul: anul II, semestrul IV
Titular de curs: Lidia PĂDUREAC, conf. univ., dr.
129
Descrierea succintă a corelării/integrării cursului cu/în programul de studii: Unitatea de curs
„Construcție europeană” pornește de la istoricul conceptului european, explicând transformările ce au avut loc
pe continent până la crearea și consolidarea Uniunii Europene ca entitate politico- economică li culturală
distinctă în lumea multipolară. Disciplina contribuie la o mai bună cunoaștere de către tineretul studios a
realităților Uniunii Europene contemporane, a rigorilor, standardelor și normelor ce prezidează această
comunitate, inclusiv din perspectiva profesiei de pedagog. Astfel, viitorul pedagog se va putea implica activ în
procesul fundamentării unei vieți politice, social – economice și culturale, care să susțină structurile
democratice ale sistemului politic, menit la rândul său să sprijine capacitățile creatoare native ale societății civile.

CP2.4. Utilizarea adecvată a criteriilor și metodologiei de apreciere a calității demersului investigațional
realizat în învățământul primar și gimnazial;
CT2. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă plurispecializată și aplicarea de tehnici de
comunicare, de relaționare și de muncă eficientă în cadrul echipei.

 Să explice principalele evenimente, fenomene, procese care influențează construcția europeană;
 Să analizeze problemele și perspectivele integrării europene a Republicii Moldova;
 Să aprecieze argumentat etapele evoluției Uniunii Europene;
 Să conștientizeze apartenența Republicii Moldova la spațiul valoric european.
Pre-rechizite:
Pentru a se înscrie la unitatea de curs Construcție europeană studenții trebuie: să posede cunoștințe,
capacități și atitudini din Istoria universală și Filosofie; să dețină competențe/capacități privind studierea surselor
bibliografice; organizarea informației în comunicări; capacitatea de analiză, comparare, generalizare a
informației; să manifeste atitudine pozitivă față de profesia aleasă.
Teme de bază: Ideea unificării Europei în retrospectiva istoriei; Consiliul Europei – fundament și garant al
democrației; Primele forme ale Comunității Europene; Etapele extinderii Comunității Europene; Importanța
Tratatului de la Maastricht; Extinderea estică a Uniunii Europene; Instituțiile principale ale Uniunii Europene;
Tratatul Constituțional European; Dezbateri identitare în procesul
130
construcției europene; Generalități în procesul integrării europene; Dezvoltarea multi-culturală în UE;
Republica Moldova și relațiile ei cu Uniunea Europeană.
Strategii de predare-învățare: Prelegerea, prelegerea-conferință de presă, prezentări Power Point, discuția
panel, mozaicul, dezbaterea, acvariul, studiu de caz, probe orale și scrise, jurnalul reflexiv, referate, proiecte
de cercetare, simularea de situații, studiul bibliografiei.
Bibliografie
Obligatorie:
1. ENCIU, Nicolae, Construcția Europeană (1945-2007) Curs universitar. – Chișinău, 2007.
2. RĂILEAN, Valentin, BORȘ, Vilena, STUDIONOV, Corina, Integrarea economică europeană. –
Chișinău, 2001.
3. PÂRÂTU Sava, Construcție culturală europeană, Oradea, 2014.
Suplimentară:
1. SAVU Dana –Victoria, Integrarea Europeană: dimensiuni și perspective, București, 1996;
Geopolitica Integrării europene, București, 2003.
2. FUEREA Augustin. Instituțiile Uniunii Europene.- București: Universul Juridic, 2002.- 318p.
3. GAILLARD Jean-Michel, Rowley Anthony. Istoria continentului european. De la 1850 până la
sfârșitul secolului al XX-lea. Traducere din franceză: Em. Galaicu-Păun.- Chișinău: Editura Cartier,
2001.- 672 p.
4. Unificarea Europeană: Filosofie, politică, mentalitate (materialele Conferinței
Internaționale) / Institutul de Studii Politice și Relații Internaționale, Ministerul Afacerilor Externe
al Republicii Moldova. Coord. de proiect, dr. hab., prof.univ. Grigore Vasilescu.-
Chișinău: I.S.P.R.I., 2013
131
SOCIOLOGIE
Codul unității de curs / modulului în programul de studii: : U.04.A.029
Facultatea și catedra responsabilă: Facultatea de Drept și Științe Sociale, Catedra de științe socio-umane și
asistență socială
Anul și semestrul în care se predă: anul II, semestrul IV
Titularul: Gheorghe NEAGU, conf. univ., dr.
Descriere succintă a corelării/integrării cu/în programul de studii: Sociologia și științele educației sunt
înrudite: finalitățile principale ale acestora sunt aceleași: asigurarea integrării sociale a indivizilor, sporirea calității
capitalului uman, consolidarea activismului social al actorilor sociali. Din perspectiva unghiului de vedere
sociologic în abordarea realității macro și micro-socială, propunem o sociologie ce se vrea profesională în
construcție, publică prin consecințe și individualizată în receptare.
CP2.4. Utilizarea adecvată a criteriilor și metodologiei de apreciere a calității demersului investigațional
realizat în învățământul primar și gimnazial;
CT2. Identificarea rolurilor și responsabilităților într-o echipă plurispecializată și aplicarea de tehnici de comunicare,
de relaționare și de muncă eficientă în cadrul echipei.
La finele unității de curs se estimează că studentul va fi capabil:
 să conceapă societatea ca un întreg funcțional, în cadrul căruia toate componentele interacționează și
se ajustează reciproc;
 să identifice locul și rolul subsistemului educațional în cadrul sistemului social global, al multiplelor
relații de intercondiționare dintre educație și celelalte componente ale vieții sociale;
 să valorifice datelor cercetărilor sociologice empirice în elaborarea proiectelor de intervenție socio-
educațională;
 să conștientizeze necesitatea de a se raporta permanent la contextul social atunci când se pune problema
înțelegerii genezei problemelor educaționale.
Competențe prealabile:
- să aibă capacitatea de sinteză a activităților publice într-un cadru social concret;
- să înțeleagă relațiile de cauzalitate și schimbare în viața socială;
- să aibă capacitatea de analiză critică a informațiilor dobândite din diferite surse.
Unități de învățare: curs:
Sociologia și sistemul științelor. Sociologia educației și statutul său epistemologic. Sociologia:
132
pentru cine? Orientări în sociologia contemporană. Particularitățile definitorii ale societății
moldovenești. Stratificare și mobilitate socială. Rolul educației în stratificarea socială. Statuse și roluri
sociale. Statusul socio-profesional al profesorului. Pregătirea educatorilor: competență și responsabilitate
socială. Eficiența instituțiilor sociale din societatea moldovenească. Socializare și control social. Calitatea
educației în societatea moldovenească. Studiu de caz: calitatea formării profesionale în USARB. Migrația și
procesul de socializare a copiilor rămași acasă. Schimbarea socială. Sursele de schimbare socială.
Seminare: Sociologia și sistemul științelor. Teorii și paradigme în sociologia educației Particularitățile
definitorii ale societății moldovenești. Interdependența dintre subsistemul educațioal și sistemul societal.
Statuse și roluri sociale. Prestigiul profesiei de pedagog. Particularitățile
stratificării societății moldovenești. Mobilitatea socială. Migrația și procesul de socializare a copiilor rămași acasă.
Rolul educației în consolidarea controlului social. Schimbarea socială. Sursele de schimbare socială.
Proiectarea cercetărilor sociologice empirice (din perspectiva domeniului de formare profesională al
studentului).
Strategii didactice: În predare. Prelegerea, prelegerea-dezbaterea, explicația, problematizarea, studii de caz,
conversația euristică etc.
La seminarii: dezbaterea, eseul, referatul, problematizarea, studiu de caz, comparația, modelarea, proiectul
investigației sociologice.
Bibliografie
Obligatorie:
1. BOUDON, R. Tratat de sociologie. București: Humanitas, 1997; Anthony Giddens.
2. Sociologie. București: Editura ALL, 2000;
3. BULGARU M. (coordonator). Sociologie. Vol.I și II. Chișinău: CE SM, 2003.
4. MĂRGINEAN, I. Proiectarea cercetării sociologice. Iași: Polirom, 2000.
Suplimentară:
1. MIHAILESCU, I. Sociologie generală. București, 2000.
2. NEAGU, Gh. Sociologie general. Curs de lecții. (formă scriptică și variantă electronică).
133
FIȘA UNITĂȚII DE CURS INTERPRETARE
INSTRUMENTALĂ (I,II,III,IV,V,VI)
S.04.O.030, S.05.O.036, F.06.O.038
S.05.O.025, S.06.O.030, S.07.O.035
Titularii cursului:
cu coarde,
F.05.O.032)

134
muzicale

aplicative:
caracter);
135
metodice.
moldoveni: Gh. Neaga Doina şi Tocată: Lucrare metodică. Alcătuitor E. Gupalova, USARB. Chişinău:
Pontos, 2018 (Tipogr. "Print-Caro"). 24 p. 100 ex. ISBN 978-9975-51-956-4
55 p.
Suplimentară:
136
ANSAMBLUL CORAL
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul II, semestrul IV
Unitatea de curs Ansamblul coral face parte din Modulul Interpretare muzicală IV și din Modulul Interpretare
muzicală III este un document normativ pentru pregătirea specialiștilor în domeniul Arte. Prin acest curriculum
se intenționează eficientizarea sistemului de pregătire artistică de specialitate a viitorilor profesor de educație
muzicală, care să permită evaluarea competențelor dobândite de către elevi. De asemenea, prin această ofertă
educațională este posibilă conturarea traseelor individuale de evoluție profesională a absolvenților, prin
adaptarea repertoriului și a modalităților de abordare a acestuia la particularitățile intelectuale și afective ale
elevilor. Ca abordare metodică și de conținut, constituie o verigă importantă în pregătirea profesională a
viitorilor profesori de Educație muzicală.
Unitate de curs Ansamblul coral reprezintă pentru profesor un instrument de lucru, care permite utilizarea
acestuia în practica interpretativă, centrând procesul didactic pe elev și pe opțiunile sale. Curriculumul dat oferă
pregătirea de specialitate a studenților, ca mijloc de orientare a acestora spre trasee ulterioare de pregătire
superioară și ca posibilitate de atingere a unui nivel superior de performanță în domeniu. Mai mult ca atât,
parcurgerea repertoriului pregătit va servi ca mijloc pentru atingerea competențelor și a formării studenților,
pentru interpretarea într-un ansamblu ca element indispensabil realizării personalității unui artist în devenire.
F.04.O.024 / F.04.O.016 Modulul: Teoria și istoria muzicii IV. Cunoașterea și aplicare în practica vocal-corală
legităților artei muzicale. Armonie. Solfegii.
F.04.O.026 / F.04.O.017 Modulul: Didactica specialității III. Cunoaştarea şi abordarea praxiologică a teoriilor și
conceptelor educațional-artistice tradiționale și moderne.
artistice.
unei strategii educațional-artistice elaborate.
Cunoaștere:
- Să cunoască teoretic tehnici de lucru despre emisie vocală în funcție de gen și de stil.
137
- Să cunoască repertoriul din epoca renascentistă; polifonie-barocă; missae-clasică; creașii de muzică
populară – epoca romantică/modernă.
- Să cunoască reguli de interpretare a polifoniei baroce.
- Să cunoască reguli de intepretare vocală a repertoriului clasic.
Aplicare:
- Să aplice/ajusteze emisie vocală corectă la repertoriul interpretat în clasa de cor.
- Să aplice deprinderea de interpretare a canonului madrigalului, motetului renascentist.
Integrare:
- Să interpreteze muzica populară/prelucrările și maniera lor de interpretare.
- Să deprindă de intonare a intervalelor mărite și micșorate ascendente și descendente. Acordajul coral în
pasajele cromatice.
Cunoştinţe din domeniul: Istoriei muzicii, Muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei), Artei instrumentale şi
vocal-corale,
Capacităţi de: Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală, dirijorală); Analiză muzicală şi didactică.
- Emisie vocală în funcție de gen și stil. Executarea emisiei vocale în funcție de genul muzicii
interpretate: creație din corală din epoca renascentistă; polifonie-barocă; missae-clasică; creații de
- Ajustarea emisiei vocale la repertoriul interpretat în clasa de cor. Educarea deprinderilor de
interpretare a canonului madrigalului, motetului renascentist. Reguli de interpretare a polifoniei baroce.
Reguli de intepretare vocală a repertoriului clasic. Muzica populară/prelucrările și maniera lor de
interpretare.
- Acordajul corului. Cântarea în cvartet. Formarea acordajului în momentul de interpretare într-un grup
restrâns: 8-10 membri. Deprinderi de intonare a intervalelor mărite și micșorate ascendente și
descendente. Acordajul coral în pasajele cromatice.
- Reguli ortografice si ortoepice în limba latină si italiană. Consoanele duble în limba italiană. Reguli
ortografice si ortoepice in limba germană și engleză. Pronunțarea silabelor închise: shmeht, und etc.
Reguli ortografice si ortoepice in limba franceză. Studiul și coloritul vocalelor. Consoanele constructive,
sonante, explozive. Consoana vibrantă rrr. Articularea diftongilor și triftongilor.
Evaluare sumativă:
muzicală, clasele IV-VI). Citirea a prima vista: a cântecelor şcolare pentru elevii din clasele a IV și a VI-a
(solfegiere, tactare artistică).
Obligatorie:
138
68. Bularga, Tatiana. Psihopedagogia interesului pentru muzică. Chişinău: Elena-VI SRL, 2008. 88 p. ISBN
978-9975-106-14-6
71. Caliga, M. Sistematical approach of integrality of musical didactical activity trough dramaturgy at musical
education lesson. Review of Artistic education. Iaşi. 2017, no. 13-14, p. 17-22, ISSN-L 2069 -7554.
artistice: dimensiuni tradiționale, actuale și de perspectivă / Ion Gagim, Marina Morari, Margarita Tetelea [et
el.]; Univ.de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Fac.de Științe ale Educației, Psihologie și Arte. – Bălți: US Bălți,
2019 (Tipogr. „Indigou Color”). – 215 p. ISBN 978-9975-3382-2-6.
77. Gagim I. Ce este muzica și cum s-o înțelegem. Cgișinău: Indigou Color. 2019. 290 p. ISBN 978-9975-3316-
0-9
78. Graneţkaia, L., Metode de dezvoltare a aptitudinilor muzicale în cadrul formării competenţei de interpretare
a profesorului de muzică. În: Valorificarea strategiilor inovaţionale de dezvoltare a învățământului artistic
pedagogie V.Babii, Bălţi, 2016, pp.164-169, ISBN 978-9975-3145
Botgros [et al.]. – Chișinău: "Print Caro" SRL, 2011. p. 424 – 427 [ISBN 978-9975-56-010-8]
Opţională:
musical education lesson. Iași. 2022, no. 23-24, p. 40-47, ISSN = 2501 – 238X, ISSN-L = 2069 – 7554.
83. Caliga, M. Rolul repertoriului în atitudinea elevilor liceeni faţă de arta corală. În: Simpozionul Internaţional
Disponibilităţi creative în lume – Organizat de Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Vasile Pogor”. Iaşi. 2015,
ediţia a VI-a, p. 318-323, ISSN 2284-6700; ISBN 978-606-576-703-4.
84. Morari M. Perspective în dezvoltarea conținuturilor educației muzicale / În: Teoria și metodologia educației
artistice: dimensiuni tradiționale, actuale și de perspectivă / Ion Gagim, Marina Morari, Margarita Tetelea [et
el.]; Univ.de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Fac.de Științe ale Educației, Psihologie și Arte. – Bălți: US Bălți,
2019 (Tipogr. „Indigou Color”). – 215 p. ISBN 978-9975-3382-

DIRIJAT CORAL
Anul şi semestrul în care se predă cursul: Anul II, semestrul 4 / Anul II, semestrul 4
139

Unitatea de curs Dirijat coral, din Modulul Interpretarea muzicală III și din Modulul Interpretarea muzicală II,
are drept scop crearea condițiilor favorabile studentului de a asimila materialul teoretic-aplicativ, stabilit de
standardele de conținut conform principiului accesibilității, într-un ritm adecvat. Acest curriculum tinde spre
idealul educațional muzical profesionist modern, având drept repere principiile didactice de bază ale
pedagogiei moderne și ale învățământului activ, ce se referă la demersul triadei predare –învățare –evaluare.
Aceste activități sunt conturate într-o diversitate formativă și asigură curiozitate și dorința pentru dezvoltarea
sa în calitate de profesor de educație muzicală.
Tematica acestei unități de curs corelează cu unitățile de curs ale programului de studiu la specialitatea
Muzică, după cum urmează:
F.04.O.024 / F.04.O.016 Teoria și istoria muzicii IV Cunoașterea și aplicare în practica vocal-corală legităților
artei muzicale.
F.04.O.026 / F.04.O.017 Didactica specialității III / Didactica specialității II. Cunoaştarea şi abordarea
artistice.
CP6. Organizarea şi monitorizarea procesului educaţional în învățământul preșcolar, primar și gimnazial în
Cunoaștere:
 Să cunoască contexte din inițiere în tehnica de dirijat.
 Să cunoască teoretic măsurile 2/4; ¾; 4/4.
 Să cunoască creațiile cu limbajul muzical-teoretic în aplicarea măsurii mixte de 7/4 în tempouri
moderate și relativ rapide;
Aplicare:
 Să aplice în practica de dirijat coral măsurile simple 2/4; ¾; 4/4.
 Să dirijeze prin descompunerea unității metrice în tempouri rare;
 Să dirijeze măsurile ternare compuse 9/4, 9/8, 12/8;
 Să dirijeze măsurile mixte 11/8, 10/8, 9/8, 8/8,7/8, 7/16 în tempou mișcat;
Integrare:
 Să transpună lucrării corale pentru altă formație corală de copii, mixte, omogene;
 Să Interpreteze partiturii la pian;
 Să interpreteze expresiv vocile din partituri;
140
 Să dirijeze creațiile cu aplicarea celor mai simple procedee artistice.
Cunoştinţe din domeniul: Istoriei muzicii, Muzicologiei (teoriei muzicii şi armoniei), Artei instrumentale şi
vocal-corale,
Capacităţi de: Interpretare muzical-artistică (vocală, instrumentală, dirijorală); Analiză muzicală şi didactică.
Măsura mixtă de 7/4 în tempou moderat Definirea măsurii de 7/4. Descrierea metrică a măsurii de 7/4 și
și relative rapid. Definiția măsurii de 7/4. identificarea timpilor tari și slabi. Alegerea și aplicarea schemei
Caracteristica teoretică și metro-ritmică a de dirijare pentru măsura de 7/4 în dependență de structura 3+4
măsurii de 7/4, Încadrarea măsurii de 7/4 în sau 4+3. Ilustrarea schemelor ținând cont de timpii tari ai
schema dirijorală. Modalități de dirijare a măsurii.
măsurii mixte de 7/4 în dependență de Demonstrarea tactării cu aplicarea nonlegato, marcato,
tempou, caracter și mod de conducere a staccato. Executarea diverselor tipuri de auftacte. Modelarea
sunetului. Dirijarea creației la măsura de frazei muzicale cu aplicarea măsurii de 7/4 cu diferită
7/4. intensitate dinamică la legato, non-legato. Aplicarea măsurii de
7/4 în creații propriu-zise.
Măsurile ternare compuse de 9/4, 9/8, Definirea măsurilor de 9/4, 9/8 și 12/8. Explicarea din punct de
12/8 și dirijarea lor. Dirijarea măsurilor vedere metro-ritmic a
ternare compuse prin modalități de aplicare necesității triplării timpilor. Raportarea măsurilor de 9/4, 9/8 și
variată. Caracteristica teoretică și metro- 12/8 la schemele de 3 și 4 timpi prin triplarea unității de
ritmică a măsurilor de 9/4, 9/8 și 12/8. măsură. Aplicarea măsurii de 9/8 în schima de 3 timpi.
Triplarea unităților ritmice în măsurile 9/4, Aplicarea măsurii de 12/8 în schima de 4 timpi. Ilustrarea
9/8 și 12/8. Dirijarea măsurii de 9/8 în variantelor de aplicare a măsurilor de 9/4, 9/8 și 12/8.
schima de 3 timpi. Caracteristica teoretică și Executarea diverselor intrări și încheieri. Modelarea frazelor,
metro-ritmică a măsurilor de 9/4, 9/8 și 12/8. ținând cont de măsura, dinamica și
Triplarea unităților ritmice în măsurile 9/4, Aplicarea măsurii de 9/8 în schima de 3 timpi;
9/8 și 12/8. Dirijarea măsurii de 9/8 în Aplicarea măsurii de 12/8 în schima de 4 timpi. Ilustrarea
schima de 3 timpi. Dirijarea măsurii de 12/8 variantelor de aplicare a măsurilor de 9/4, 9/8 și 12/8
în schema de 4 timpi. Dirijarea creației la
una din măsurile de 9/4, 9/8 și 12/8.
Studierea partiturilor la pian. Analiza Adnotarea orală succintă a prima vista a partiturii.
muzical-teoretică a partiturii. Studierea Determinarea formei partiturii. Lecturarea partiturii la pian
partiturii a cappela la pian. Studierea conform algoritmului de descifrare. Modelarea și prelucrarea
partiturii cu acompaniament la pian. frazelor muzicale în partitura cântată la pian. Formarea
Interpretarea la pian a partiturii corale. conceptului dramaturgic de interpretare a partiturii la pian.
Studiul vocal al partiturilor. Interpretarea Analiza orală succintă a partiturii din punct de vedere vocal.
expresivă a vocilor partiturii. Expunerea Solfegierea Descifrarea vocilor din partitura a cappella.
demersului vocal a partiturii. Cântarea Exersarea vocilor descifrate Executarea repetată a pasajelor
vocilor din partitura cu acompaniament. vocale cu dificultate sporită. Cântarea propriu-zisă a vocilor.
Cântarea vocilor din partitura a cappella.
Dirijarea creației corale prin Analiza succintă a demersului muzical prin prisma aplicării
exteriorizarea trăirii afective. Procedee procedeelor tehnice de dirijare. Selectarea schemelor de dirijare
tehnice de executare a demersului în dependență de măsuri. Determinarea elementelor și
muzical: procedeelor tehnice proprii demersului muzical. Exersarea
- diverse tipuri de auftacte și încheieri procedeelor tehnice cu dificultate sporită. Dirijarea repetată a
141
- gesturi cu dublă funcțiune enunțurilor muzicale ținând cont de dinamică, tempou, caracter
- intrări consecutive și mesaj artistic. Dozarea treptată a nuanțelor dinamice în
- încheieri consecutive interiorul frazelor de durată. Determinarea culminațiilor
- sincope, fermata etc. particulare și a celei generale. Pregătirea și realizarea
Mijloace artistice de exprimare dirijorală: culminațiilor (particulare, generală). Formarea și exprimarea
- procedeele de conducere a frazei non conceptului dramaturgic de dirijare. Aplicarea procedeelor de
legato, legato, staccato, marcato și dirijare a creațiilor polifonice simple. Autoevaluarea dirijării.
combinația acestora
- diversitate și schimbări de tempou, caracter
nuanțele dinamice
- culminațiile (particulare, generală).
Procedee de exteriorizare a trăirii
emoționale:
- receptarea mesajului literar
- tratarea termenilor de expresie
- imaginarea tabloului muzical
- interiorizarea ideii muzicale
- exteriorizarea afectivă artistică.
Procedee de dirijare a creațiilor polifonice
simple.
Dirijarea propriu-zisă a piesei.
Demonstrația didactică, exerciții pentru suplețea și agilitatea în tehnica dirijorală, exerciții de antrenare și
îmbunătățire a tehnicii de dirijat coral, expunerea sistematică, exemplificarea, „atelier dirijoral-coral” cu
antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral în procese interpretative, observația, aprecierea
artistică și valorică.
În probele de evaluare se vor urmări două dimensiuni în pregătirea studentului: (1) gradul de formare al
culturii de interpretare corală a studentului; (2) aptitudinile de organizare/realizare a activității de interpretare
corală în calitate de dirijor de cor și corepetitor pentru colectiv de elevi.
Pe parcursul semestrului studenții vor susține următoarele probe:
interpretarea dirijorală (a creațiilor pentru corul de elevi) şi aprecierea evoluţiei studentului în plan
interpretativ cu prezentarea partidelor corale (se verifică cunoașterea textului muzical al creațiile din
repertoriul corului didactic studențesc);
Lecţie de control: cunoașterea partițiilor corale din creații a cappella, a partiturii în interpretare la instrument,
realizarea adnotării verbale la creație.
Citirea a prima vista a partițiilor corale (intonarea/solfegierea) dintr-o creație necunoscută la 2-3 voci vocal și
dirijoral; Citirea a prima vista a creațiilor corale propuse în curriculumul școlar de Educație muzicală.
Concertul de clasă: interpretarea vocal-corală și dirijorală a unei creații din repertoriul cursului cu grupa de
studenți (dirijat în grup); interpretarea vocală a unei creații din repertoriul studiat; interpretarea cântecului
școlar din repertoriul extracurricular.
Examen (cerințe):
• frazarea;
142
• acuratețea și originalitatea tratării;
• implicarea în discuții și argumentarea deciziilor luate;
• altele.
• complexitatea și originalitatea repertoriului.
Obligatorie:
90. Bularga, Tatiana. Psihopedagogia interesului pentru muzică. Chişinău: Elena-VI SRL, 2008. 88 p. ISBN
978-9975-106-14-6
93. Caliga, M. Sistematical approach of integrality of musical didactical activity trough dramaturgy at musical
education lesson. Review of Artistic education. Iaşi. 2017, no. 13-14, p. 17-22, ISSN-L 2069 -7554.
[et el.]; Univ.de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Fac.de Științe ale Educației, Psihologie și Arte. – Bălți: US
Bălți, 2019 (Tipogr. „Indigou Color”). – 215 p. ISBN 978-9975-3382-2-6.
3316-0-9
Botgros [et al.]. – Chișinău: "Print Caro" SRL, 2011. p. 424 – 427 [ISBN 978-9975-56-010-8]
Opţională:
musical education lesson. Iași. 2022, no. 23-24, p. 40-47, ISSN = 2501 – 238X, ISSN-L = 2069 – 7554.
Internaţional Disponibilităţi creative în lume – Organizat de Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Vasile Pogor”.
Iaşi. 2015, ediţia a VI-a, p. 318-323, ISSN 2284-6700; ISBN 978-606-576-703-4.
Margarita Tetelea [et el.]; Univ.de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Fac.de Științe ale Educației, Psihologie și
Arte. – Bălți: US Bălți, 2019 (Tipogr. „Indigou Color”). – 215 p. ISBN 978-9975-3382-
143
EDUCAȚIA FIZICĂ IV
Facultatea/catedra responsabilă de curs: Facultatea de Științe ale Educației, Psihologie și Arte
/ Catedra de științe ale educației
Anul și semestrul în care se predă cursul: anul II, semestrul IV
motrică și funcțională a studenților, reieșind din cerințele actuale ale societății, când majoritatea activităților profesionale
din toate domeniile sunt automatizate, computerizate, iar omul este lipsit de posibilitatea de a mai face efort fizic,
acesta fiind absolut necesar pentru organismul uman.

1. Formarea unor concepte și valori fundamentale privind activitatea motrică și influența anatomo -
4. Dezvoltarea competențelor studenților de a practica independent, sistematic și conștient exercițiul fizic,
sportul.
- să explice aspectele teoretice și metodologice ale activitățile motrice ca factor ce influențează longevitatea;
- să identifice modalități de promovare a activităților mortice individuale și în familie;
sportive;
profesionale.
Teme de bază:
Modulul 1. Aspecte teoretice privind educația fizică. Activitățile motrice ca factor ce influențează longevitatea.
144
Strategii:
nivelului de dezvoltare și pregătire fizică și funcțională, jocuri sportive: Volei; Baschet; Fotbal; Badminton;
Tenis de masă etc.
Bibliografie:
Obligatorie:
1. BOGUȘ, B., ZABULICA, M. Educația fizică. Curriculum universitar: Suport didactic. Chișinău: CEP
USM, 2012.
2. TRIBOI, V. Teoria çi metodologia antrenamentului sportiv. Curs universitar. București: VSEFS, 2010.
Opțională:
3. BIZIM, A. Metodica educației fizice în învățămîntul superior. București: Editura Universității
București, 1994.
7. MOCROUSOV, E., MOISESCU, P. Tehnica, tactica çi metodica tenisului de masă. Ghid
metodic. Chișinău: Valinex, 2017.
145

CATALOGUL Specialitatii MUZICA

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CATALOGUL Specialitatii MUZICA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIȘELE UNITĂȚILOR DE CURS INCLUSE ÎN PLANUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT LA SPECIALITATEA 0114.

ANUL II, SEMESTRUL III

ANUL II, SEMESTRUL IV

Număr de credite ECTS

Number of ECTS credits

Modulul: Introducere în didactica

Modulul: Interpretare muzicală I

Modulul: Repertoriul muzical

Limba engleză/ franceză/ germană I

Număr de credite ECTS

Number of ECTS credits

Modulul: Didactica specialității I

Limba engleză/ franceză/ germană II

Număr de credite ECTS

Number of ECTS credits

Modulul: Teoria și istoria muzicii III

Modulul: Didactica specialității II

Filosofia. Probleme filosofice ale domeniului

Modulul: Teoria artelor

Modulul: Interpretare muzicală III

Educația fizică III

Număr de credite ECTS

Modulul: Interpretare muzicală VI

Managementul clasei de elevi.

Practica pedagogică la Educație muzicală în

Teza de licență (documentare, investigare,

Total semestrul 6 900 120 780 30 30 30 30 5E 30

Total anul III

Durata (nr. săpt. Număr de credite

Practica pedagogică la Februarie

Forma de evaluare finală a studiilor

Teza de licență (documentare, investigare, cercetare, redactare și susținere

Minimum-ul curricular inițial, de orientare către alt domeniu

Total number of hours Number of hours by type of

Cod Denumirea unității de curs/ modulului

Code Unit / course unit name

Modulul: Repertoriul muzical

Modulul: Didactica specialității III

Modulul: Interpretare muzicală V

Unitățile de curs / modulele la libera alegere

Total number of hours Number of hours by type of

Cod Denumirea unității de curs/modulului

Code Unit / course unit name

Lista finalităților de studii și a competențelor

Matricea corelării finalităților de studiu și a competențelor formate în cadrul programului cu cele

Denumirea unităţii de curs / modulului

CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6 CT1 CT2 CT3

Modulul: Repertoriul muzical

Modulul: Teoria și istoria muzicii II

Modulul: Didactica specialității IV

Competenţe CP1 CP2 CP3 CP4 CP5 CP6

III. Obiectivele programului de studii, inclusiv corespunderea acestora misiunii universității

Strategii de evaluare: prezentări orale şi în format electronic, prezentarea de carte, rezumatul,

Conținuturile unității de curs.

FIŞA MODULULUI TEORIA MUZICII

Compartimentul Evaluarea periodică (conform graficului elaborat de decanat) - 1 notă - responsabil

Codul și denumirea domeniului general de studiu: : 011 Ştiinţe ale Educaţiei

FIŞA UNITĂȚII DE CURS TEORIA EDUCAȚIEI MUZICALE

Strategii de predare-învăţare: prelegeri cu prezentări electronice interactive, seminare,

FIȘA UNITĂȚII DE CURS

2. MUZICA COMPOZITORILOR CELEBRI, BUNĂ PENTRU EDUCAȚIA COPIILOR

Competenţe dezvoltate în cadrul cursului:

Să aplice vocabularul achiziţionat în situaţii de comunicare, în situaţii simple de rutină cu un schimb de