8/108.

Elaboraţi un eseu, pe tema autoperfecţionării competenţelor în domeniul

curriculumului, ca viitor profesor.

Profesorul a avut şi va avea în continuare un rol esenţial în formarea elevului. Ca expert

al actului de predare-învățare, consider că este necesar ca acesta să dobândească câteva
competențe esențiale ce vor asigura formarea și pregătirea personalității tinerelor generații.

Există nenumărate modalități prin care cadrul didactic iși poate asigura o continuă
formare, un progres neîntrerupt în ceea ce privește competențele pe care le deține unele dintre
aceste fiind reprezentate de participarea la sesiunile metodico-ştiinţifice de comunicări,
simpozioane, schimburi de experienţă şi parteneriate educaţionale pe probleme de specialitate şi
psihopedagogice, sau prezentarea la cursurile de formare în vederea dobândirii de noi
competenţe şi funcţii, conform standardelor de pregătire specifice.

În ceea ce mă privește, îmi doresc ca pe viitor să excelez în domeniul educațional și să

devin un cadru didactic demn pentru școala sau grădinița în care voi ajunge să profesez, astfel că
voi încerca să îndeplinesc criteriile pe care acum le consider a fi vrednice de un pedagog,
criteriile pe care eu am așteptat și aștept să le văd, fiind în ipostaza de elev/student, la un
învățător/profesor.

Consider că în primul rând, cadrul didactic ar trebui să încurajeze și să accepte

autonomia, inițiativele elevilor, dorința acestora de cooperare, de elucidare a necunoscutului.
Cum? Prin stimularea dialogului, a dezbaterii, prin valorificarea răspunsurilor, prin oferirea
ocazională a unor mici recompense pentru a îi stârni să fie cât mai implicați la orele de curs ce se
desfășoară. Predarea unei materii, aproape în mod neîncetat, cu mici pauze, nu îi va face decât să
obosească repede și să își piardă concetrarea. Făcând referire la copii din învățământul primar și
preșcolar, orele și activitățile desfășurate, se caută a fi în același timp educative, interactive și
plăcute. De asemenea, un aspect foarte important este sprijinirea drumului propriu de înțelegere a
conceptelor, urmărind ca răspunsurile să reflecte propriile idei, construite independent.

Pe de altă parte, cred că un bun profesor are obligația de a-și angaja elevii în experiențe.
Este bine știut faptul că teoria este mult mai bine înțeleasă atunci când este însoțită de practică,
iar cum cadrul didactic joacă în rolul de îndrumător al celor mici, acesta trebuie să le dea curaj în
fața oricărei încercări, fie ea mai ușoară sau mai dificilă, trebuie să le dea încredere în sine și să îi
îndemne să caute cât mai multe informații, să devină din ce în ce mai interesați. Iar atunci când
întâmpină un obstacol, să caute soluții eficiente pentru depășirea lor, să îi asigure că nu sunt
singuri și că au un spirjin în spate. Voi încerca să le arăt elevilor mei că la școală/grădiniță,
mereu vor găsi pe cineva la care pot apela.

În prezent, competențele pedagogice sunt folosite cu înțelesul de standard la care trebuie

să se ridice o persoană în exercitarea principalelor sarcini de lucru ale profesiei didactice, astfel
încât societatea să fie protejată de riscul profesării acestei materii de către oameni necalificați sau
insuficienți pregătiți. Sunt de părere că o altă competență pe care un profesor trebuie să o
dobândească este empatia, întrucât, exact cum este adesea spus și auzit “Empatia profesorului
este cheia reușitei elevilor săi”. Și prin empatie spunem înțelegere, laudă, transparență, respect
pentru nevoile elevului, ascultarea problemelor sale, deschidere… . Pentru cadrele didactice este
foarte important să știe cât mai multe despre elevi, pentru că numai înțelegându-î le pot oferi
suportul de care au nevoie. Numai înțelegându-i, pot să se apropie de ei.

Ca viitor profesor, mă voi asigura că voi avea o relație strânsă și apropiată cu elevii mei
deoarece consider că acesta este un aspect extrem de important vorbind de această profesie. Voi
avea grijă să le fiu îndrumător, prieten, pedagog și să îi fac să participe cu entuziasm la
activitățile pe care le vom desfășura.