Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din primii ani ai secolului XX datează compozițiile sale mai cunoscute, cum sunt cele
două Rapsodii Române (1901-1902), Suita Nr. 1 pentru orchestră (1903), prima
sa Simfonie (1905), Șapte cântece pe versuri de Clément Marot (1908).
Activitatea sa muzicală alternează între București și Paris, întreprinde turnee în mai
multe țări europene, având parteneri prestigioși ca Alfredo Casella sau Louis Fournier.
Poema română:
,,Poema română'' op.1 este prima piesă orchestrală compusă de George Enescu. Acesta a scris
lucrarea la vârsta de 16 ani.
Prima audiție a avut loc la Paris, în ianuarie 1898, sub bagheta lui Edouard Colonne. După
două luni de la prima audiție, lucrarea a fost prezentată și la București, de data asta dirijor
fiind însuși compozitorul. Acest subiect i-a adus o notorietate impresionantă lui George
Enescu.
,,Poema română'' a fost dedicată Reginei Elisabeta a României,
Din 1947 până în anul 1990, Poema Română nu s-a putut cânta. În anul 1990, lucrarea a fost
inclusă într-un concert, la Ateneul Român, de către maestrul Horia Andreescu. Radioul și
Televiziunea Națională nu au fost lăsate de autorități să înregistreze concertul.
La 10 iunie 2008, cu ocazia Nunții de Diamant a Regelui Mihai și a Reginei Ana, maestrul
Horia Andreescu, din nou la pupitrul Filarmonicii George Enescu, a interpretat Poema
Română, urmărită cu emoție pe micile ecrane de sute de mii de români. O variantă a lucrării a
fost înregistrată de Electrecord, în anii 1990, cu aceeași orchestră și cu același dirijor.
În ultimul deceniu, Poema Română a fost inclusă în repertoriul multor filarmonici din țară și
a fost cântată în multe concerte, în diverse țări ale lumii.
În deschiderea ceremoniilor regale, la Palatul Regal, Castelul Peleș și Palatul Elisabeta, este
folosit fragmentul final din Poema Română.
Bancnota de 5 lei cu chipul lui George Enescu pe față a fost pusă în circulație pe data
de 1 iulie 2005. Pe verso, bancnota are desenat un pian şi un fragment dintr-o partitură.
Fragmentul reprezintă motivul destinului din opera „Oedip”, semnată de Enescu.
George Enescu rămâne cel mai important muzician român, datorită creațiilor sale.