Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a)11 b) 0 c) 6 d) 10
1. Rezultatul calculului 9 - 2·3 este egal cu: a) 21 b) 3 c) 4 d) 0
1. Numărul 242 este multiplu al numărului:a) 7 b) 11 c) 12 d) 17
1. Rezultatul calculului 15-(3+4) este egal cu: a) 3 b) 8 c) 16 d) 22
1.Rezultatul calculului 64-56:8 este:a) 0 b)1 c) 56 d) 57
1. Rezultatulcalculului 2+3·5 este egal cu: a) 1 b) 10 c) 17 d) 25
a) 17 b) 70 c) 100 d) 170
a) 2023 b) 6 c) 1 d) 7
a) 10 b) 25 c) 15 d) 20
a) 2 b) 6 c) 5 d) 0
a) 7/3 b) 8 c) 14 d) 16
a) 0 b) 7 c) 10 d) 17
a) 2/3 b) 1 c) 3/2 d) 6
a) 0 b) 1 c) 7 d) 12
a) 10 b)20 c) 25 d) 100
a) 12 b) 10 c) 8 d) 2
a)12 b)12,5 c)10 d)11
a) 4 b) 2 c) 1/2 d) 1
a) 4 b) -3 c)5 d) 3
a) 0 b) -6 c) 6 d) 2
[-1,3] b) (-1,3) c) [-1,3) d) (-1,3]
Subiectul I.3
b) 6 c) 6,5 d) 36
a) 10C b) -20C c) -10C d) 20C
3. Soluția ecuației 5 – x = 5 este numărul : a) -5 b) 10 c) 0 d) 5
a) -6 b) -3 c) 3 d) 6
a) -9 b) -6 c) 0 d) 1
3. Produsul numerelor -2 și 7 este: a) -14 b) -5 c) 5 d)14
c) 7
3. Prețul unui telefon s-a mărit cu 15%. Dacă prețul inițial a fost 1400 lei, prețul final: a)1190 b)1580 c)1610 d)1710
a) 1 b) 3 c) 5 d) 4
3. Suma numerelor naturale prime mai mici decât 10 este: a) 25 b) 18 c) 17 d) 12
3. Prețul unui stilou este 48 lei. După o scumpire cu 10%, stiloul costă: a) 52 lei b) 56 lei c) 52,6 lei d) 52,8 lei
Subiectul I 4.
a) 12x b) 12x – 6 c) 0 d) – 6
a) (2,3) b) (4,5) c) [5,6) d) [3,4]
a) 1 b) 2 c) 3 d) 4
a)2,4(2) b)2,(4) c)2,(42) d)2,22
a)2 b) 4 c) 8 d) 14
4. Scris sub formă de fracție ordinară, numărul 2,3 este egal cu: a) 23/9 b) 23/10 c) 2/3 d) 23/100
4. Dacă media aritmetică a două numere este 50 și diferența lor este 60, atunci media lor geometrică este:
a) 40 b) c) 40 d)
a) 2 b) c) d) 3
a) y, z, x b) x, y, z c) x, z, y d) z, y, x
4. În tabelul alăturat sunt trecute cantitățile dintr-un anumit produs vândute pe parcursul a cinci zile consecutive.
lui Adrian
este a) Adevărată b) Falsă
a) Adevărată b) Falsă
Dacă temperatura medie din această săptămână a fost -10C, atunci x este egal cu : a) -2 b) 0 c) 1 d) 3
6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezulatatele la un test de matematică la clasa a VIII-a.
Afirmația ,,Conform diagramei, nota 7 a fost obținută de 10 elevi ” este: a) Adevărată b) Falsă
b
a) Adevărată b) Falsă
a) Adevărată b) Falsă
a) Adevărată b) Falsă
6. Ela spune că dacă un număr natural este prim, atunci el are doi divizori naturali. Afirmația Elei este: a) Adevărată
b) Falsă
: a)(x+3)2 b)(x-3)2 c)(x-3)(x+3) d)(x-6)(x+3)
a) Adevărată b) Falsă
6. Dacă numerele a și b sunt direct proporționale cu 2 și 3, iar a+b=20, atunci egalitatea a+2b=30 este: a) Adev. b) F.
a) Adevărată b) Falsă
6. Mihai afirmă,, din 280 kg reprezintă 168 kg”. Afirmația lui Mihai este: a) Adevărată b) Falsă
SUBIECTUL al II-lea Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect.
Subiectul II.1
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C, D și E, astfel încât B este mijlocul segmentului AC
și D este mijlocul segmentului CE. Dacă BD = 6 cm, atunci lungimea segmentului AE este egală cu:
a) 9 cm b) 10 cm c) 12 cm d) 18 cm
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C, și D, în această ordine, astfel încât B este mijlocul
segmentului AC, 2BC = CD și BD = 9 cm. Lungimea segmentului AD este:
a) 16 cm b) 12 cm c) 18 cm d) 10 cm
1. În figura alăturată este reprezentat segmentul AB, cu lungimea de 8 cm. Punctul C este mijlocul segmentului AB,
iar punctul D este mijlocul segmentului AC. Lungimea segmentului BD este egală cu:
a) 4 cm b) 6 cm c) 2 cm d) 5 cm
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele coliniare A, B, C, și D, în această ordine, astfel încât AB=BC=CD, iar
lungimea segmentului AC este egală cu 10 cm. Lungimea segmentului AD este:
a) 5 cm b) 10 cm c) 15 cm d) 20 cm
1. În figura alăturată sunt reprezentate punctele A, B, C, D și E. Simetricul punctului B față de punctul E este punctul:
1. În figura alăturată punctele A, B și C sunt coliniare, astfel încât AB = 7 cm și BC = 9 cm. Știind că punctul M este
mijlocul segmentului AB, iar punctul N este mijlocul segmentului BC, lungimea segmentului MN este egală cu:
a) 8 cm b) 11,5 cm c) 12,5 cm d) 16 cm
1. În figura alăturată este reprezentat segmentul AB cu lungimea de 5 cm. Punctul C este simetricul punctului B față
de punctul A, iar punctul D este simetricul punctului C față de punctul B. Liungimea segmentului CD este egală cu:
a) 5 cm b) 10 cm c) 15 cm d) 20 cm
1. În figura alăturată este reprezentat segmentul AB cu lungimea de 10 cm. Punctul A este mijlocul segmentului CD,
iar punctul D este simetricul punctului C față de punctul B. Lungimea segmentului AD este:
a) 10 cm b) 20 cm c) 30 cmd) 40 cm
a) 12,5 cm b) 20 cm c) 12,2 cm d) 12 cm
a) 4 cm b) 6 cm c) 3 cm d) 5 cm
1. În figura alăturată punctele A,B și C sunt coliniare, iar M și N sunt mijloacele segmentelor AB și AC. Dacă AB = 4
cm și BC = 2 cm, atunci lungimea segmentului MN este: a) 1 cm b) 2 cm c) 3 cm d) 1, 5 cm
1. În figura alăturată punctele A,B și C sunt coliniare în această ordine, astfel încât AB= 2 cm și BC = 3 cm. Punctele
M și N sunt mijloacele segmentelor AB și AC. Lungimea segmentului MN este egală cu:
a) 0,5 cm b) 1 cm c) 1,5 cm d) 2 cm
a) 6 cm b) 12 cm c) 18 cm d) 24 cm
Subiectul II.2
2. În figura alăturată sunt reprezentate dreptele paralel AB și CD, iar unghiurile BAC și DCA au măsurile indicate din
figură. Atunci măsura unghiului ACD este egală cu:
2. În figura alăturată, semidreapta OC este bisectoarea < AOB și semidreapta OD este bisectoarea < BOC. Dacă
<COD = 150, atunci < AOD are măsura de:
2. În figura alăturată unghiurile AOB, BOC, COD, DOE și EOF sunt congruente, astfel încât punctele A, O și F sunt
coliniare. Măsura unghiului BOD este egală cu: a) 900 b) 720 c) 360 d) 300
2. În figura alăturată, punctele A, O, D sunt coliniare, semidreapta OE este bisectoarea unghiului AOB, iar
semidreapta OF este bisectoarea unghiului BOD. Măsura unghiului EOF este egală cu:
Subiectul II.4
4. Un trapez isoscel areABCD are bazele de 16 cm și 9 cm, iar înălțimea trapezului este media geometrică a bazelor
trapezului. Aria trapezului este:
cu
Subiectul II.5
Subiectul II.6