Aritmetică şi algebră

Divizibilitate
Mulţimi N um ere naturale
2│18 (2 divide pe 18) 18 3(18 este divizi bil cu 3)
aparţinenuaparţineinclusăinclude  N um ere consecutive = unul după altul E x.4; 5
 Divizorii lui 18 : 1,2,3,6,9,18
Ф-mulţimea vidă(nu are niciun element)  N um ăr par  cu soţ  0,2,4,6,8,10,… ;are form a 2k
 Multiplii lui 18 : 0,18,36,54,
 Cardinalul unei mulţimi=câte elemente are acea mulţime.  N um ăr im par  fără soţ  1,3,5,7,9,11,… ;are form a 2k+1
 număr prim -se divide doar cu 1 şi el însuşi : 2, 3, 5, 7,11,...
 Mulţimi disjuncte = carenu au elemente comune
 xy  10 x  y abc  100 a  10 b  c ab cd  1000 a  100 b  10 c  d  număr compus -care nu este prim:4,6,8,9,10,...
 .
*
N  naturale :0,1, 2,3,...N  naturale fără 0(nenule) : 1, 2,3,...
 P ătratul lui 7 este 7 2  49; cubullui 2 este 2 3  8 Cel mai mare divizor comun 8;12   4
Z  întregi:  4,0,9, 12
 P ătrat perfect  este egal cu pătratul unui num ăr natural : 0,1, 4, 9,16, 25,... Numereprime între ele  auc.m.m.d.c.=1 ex.15
  şi 8)
3 3
Q  raţionale: ; 4;3; 6, 2;3,(4)R  reale: 7;  ; 4;3;3,(4)  U n  pătrat  perfect nu  poate avea ultim a cifră 2,3,7 sau 8 Celmai mic multiplu comun 8;12   24
5 5
Iraţionale: (R  Q ) 7;  2; .... N  Z  Q  R  C ub perfect  este egal cu cubul unui num ăr natural : 0,1,8,27,   Dacăa  25  3  7 2 şi b  2 6  5  7, atunci a şi b au
Operaţii cu mulţimi A  {2;4;7},B  {7;9}  T eorem a îm părţirii cu rest  D =I  C +R ,R <I c.m.m.d.c. =25  7 şi c.m.m.m.c. =26  3 72  5
reuniunea A  B  {2;4;7;9}intersecţia A  B  {7} (D =deîm parţit,I=Im părţitor, C =C ât,R =R est) Câţi divizori naturali are un număr: dacă n  2 5  39  7 2 ,
diferenţa A  B  {2;4}produs cartezian A  B  n  ( n  1) atunci n are (5  1)  (9  1)  (2  1)  180 divizorinatu rali
 sum a lui G auss 1  2  3  .......  n 
{(2;7),(2;9),(4;7),(4;9),(7;7),(7;9)} 2 Criterii de divizibilitate
 cu 2 : dacă are ultima cifră 0,2,4,6 sau 8  (ex.
 cu 3 : dacă suma cifrelor se divide cu 3(ex. 261;1005)

Reguli de calcul Factorcomun
 cu 4 : dacă nr. format din ultimele 2 cifre se divide cu 4 (ex .912)
Fracţii zecimale           10  38,70,02  1000  20; 3x  3y  3( x  y);7a  28  7(a  4);n  5  5(2n 1);
 cu 5 : dacă are ultima cifră 0 sau 5(ex.
2,3  4,25=9,775; 36,2:10=3,62; 2,7:100=0,027; 3,6:4=0,9; 0,26:0,2=2,6:2=1,3 8  8k  8(1 k );x3  x2  x2 ( x 1); y  6 y5   y(2  3y4 
 cu 9 : dacă suma cifrelor se divide cu 9(ex. 495; 8001)
Numere întregi5  8  3; 4  3  7;  7  2  5;  7  9  2; 5   2   5  2  3;  cu 10 : dacă are ultima cifră 0(ex.730;1900)

T ransform area fracţiilor zecim ale  cu 25 : dacă nr.format din ultimele 2 ci fre se divide cu 25(ex.375)
 3   5  15;(4)   2   8;  2    3  6; 8 :  4   2;  5 :  1  5;
7 207 345
Numere pozitive :  12;3;.... Numere negative : 23; 2,... -F inite 0, 7  ;0, 207  ;3, 45 
10 1000 100
Opusullui 35 este  35;opusullui 8este8.
-P eriodice sim ple 0, (73) 
73 5 23
;2, (5)  2  F racţii  a a - num ărător , b - num itor
Puteri27  25  212 ; 510 : 53  57 ; (73 )4  712 ;  2n   8n 3  3  9; 
3 2
99 9 9 b
135  13 122 2 2013
 3
3
 27;  1  1;  1  1; 15  1; 1  9;  7   7; 30  1;  6   1; 07  0;
7 4 1 0
-P eriodice m ix te  ,13(5)   - subunitare ;au  num itorul > num ărătorul. E x. ;
900 900 9 2014
1 1 1 7 19
52  ;(3)3   - supraunitare ;au  num itorul < num ărătorul. E x. ;
52 (3)3 27 4 18
5 Formule de calcul - echiunitare ;au  num itorul=  num ărătorul. E x . ;
5 341
1 5 2)1 3) 5 17 7 5 35 7 5 7 3 21  2  25
Fracţiiordinare        ; :    ;   5
6 4 6 4 12 6 4 24 2 3 2 5 10  3  3  a  b  a  b   a 2  b 2 5 341
9 16
1 3 7 - ireductibile , care nu se pot sim plifica. E x. ;
 a  b   a 2  2ab  b 2
2
Inversullui 35 este ; inversullui este 14 25
35 7 3 15 ( 3 5
- reductibile , care se pot sim plifica. E x. 
 a  b   a 2  2ab  b 2
2
3 4 3 4 3 5 15 18 6
Fracţiietajate   :    
7 5 7 5 7 4 28 2 8
 a  b  c   a 2  b 2  c 2  2ab  2bc  2ac
2
-echivalente  ; se recunosc astfel: 2  12  3  8
3 12
Radicali 49  7; 813  813  813; 7  5  35; 3742  374 a  b   a  b  (a 2  ab  b 2 )
3 3

Scoatereafactorilor de sub radical 63  9  7  9  7  3 7 7

a 3  b 3   a  b  (a 2  ab  b 2 ) Procente7%din300   300  21
3 2)
3 3 2 4 3 2 )
4 12  4 2 100
Raţionalizarea numitorului
 a  b   a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
  ;   3
3
2 2 2 3 2 3 2 7 Raportraportul numerelor 3 şi 5 este
5
Calcul algebric5x  2x  7x;2y  9y  7y;  3n 2  5n 2  8n 2 ;a  a  2a;
 a  b   a 3  3a 2 b  3ab 2  b 3
3
2 4
c  c  c2 ; 3n  2n 3  6n 4 ;3  2n  7   6n  21; a  b  c  d   ac  ad  bc  bd; Proporţie o egalitate de două rapoarte (ex.  )
Aproximări 3 6
(x 2  3)  x  4   x 3  4x 2  3x  12  5  x  y   5  x  y;   a  b  3  a  b  3 2,3,4,6se numesc termenii proporţiei
Fie numărul 3,1476.Aproximatcu:
 untmezii;2 şi 6 sunt extremii.
3 şi 4s
Modul (valoare absolut ă) C om parări -o zecime prin lipsă=3,1; o zecime prin adaus=3,2
Proprietatea fundamentală a unei proporţii:
  x,dacă x  0 7 4 9 9 2 -o sutime prin lipsă=3,14; o zecime prin adaus=3,15
6  6; 3  3.În general, x    ;      ;      1
5 5 2 7 9 Partea întreagă a unui număr x este [x], cel mai mare număr  produsul mezilor este egal cu produsul extremilor
  x,dacă x  0
 9   7;  5  2 ;  23  0 întreg  x. Ex. [3,7]  3; [6]  6;  [0,25]  0;[3,1]  4 x y z
Ex. 3  2  3  2,deoarece3  2  0 Numerelex, y,z sunt direct proporţionale cu 3, 5, 9 dacă  
2 , 4  2 , 3 9 ;   4 , 1   3 , 8 2 Partea fracţionară a lui x este definită astfel{x:}=x [ x] .
 3 5 9
 1  2  (1  2)  2  1,deoarece 2  0 3  1;    6   10 Ex.{3,7}
  0,7;      3,1}  0,9 x y z
Numerelex, y,z sunt invers proporţionalecu 2, 4, 7dacă  
1 1 1
Descompunerea expresiilor în factori
Sisteme de ecuaţii 2 4 7
 Prin factor comun
-Rezolvareprinmetoda substituţiei nr.cazuri favorabile
Probabilitateaunuieveniment
x 3  5x 2  x 2  x  5  ; n  4  n  4  n  4  n  4  1
5 4 4
nr.cazuri posibile
 Prin formule
x  y  4 x  4  y x  4  y x  4  y x  5
    
y 2  25=  y  5  y+5  ; 9x 2  6x+1=  3x  1
2  2 x  y  11  2(4  y )  y  11 8  3 y  11  3 y  3 y 1 Medii Aritmetică ma 
x y
;Geometricămg  xy 
2
 Prin grupări de termeni
2 xy
2 n 3  2 n 2  7 n  7  2 n 2  n  1  7  n  1   n  1 ( 2 n 2  7) -Rezolvareprinmetoda reducerii Armonicămh 
x y
│  2  2 a  2 b  8
x 2  6 x  8  x 2  4 x  2 x  8  x  x  4   2  x  4    x  4  x  2   a b  4
Mediaaritmetică ponderată a numerelor 10;12;9 ,
  (se adună ecuaţiile)
 3a  2 b  2 2  3a  2 b  22 10  3  12  6  9  5
Ecuaţia de gradul doi având ponderile 3;6;5 estemap =
5a/ 30a  6 b  4 3 6 5
Forma generală ax 2  bx  c  0. Sistem de axe Inegalitatea mediilormh  mg  ma

Funcţii
Rezolvare: calculăm   delta ,  b 2  4ac.
Ox- axa absciselor
Oy- axa ordonatelor Spunem că am definit o funcţie pe mulţimea A cu valori în mulţimea Bdacă facem
Dacă Δ<0, ecuaţia nu are soluţii.
Punctul M(5;3) ca fiecărui element din A să-i corespundă un singur element în B.
b   b   5şi 3 sunt coordonatele punctuluiM. f :AB (citim “funcţia f definită pe A cuvalori în B")
Dacă Δ>0, soluţiilesunt: x1  , x2 
2a 2a Numărul 5 este abscisa, iar 3 este ordonata lui M. A - domeniul de definiţie ,B - domeniul de valori

Unităţi de măsură Funcţie liniară  de gradul I  este o funcţie de forma  f : R  R, f  x   ax  b. 

Lungime Arie  Volum  Capacitate  Masă Timp Ex. f  x   3x  5
3 m=30 dm 7 m²=700 dm² 5 m³=5000 dm³ 1 l=1 dm³ 4 kg=4000 g  1 oră=60 minute  Reprezentare grafică.Fief : R  R, f  x   3x  5
0,7 m=70 cm 0,05m²=500 cm² 0,03 cm³=30 mm³ 3 l=3000 ml 0,5 dag=5 g 1 minut=60 secunde Calculareacoordonatelor punctelor de

2 km=2000 m 2 km²=200hm²
 0,05 km³=50 hm³ 0,3 dal=3 l 7 cg=70 mg 1 deceniu=10 ani intersecţie a graficului cu axele:
5 5
3,5 cm=35 mm 1 ar=1dam²=100 m² 1 dm³=1000 cm³ 0,2 hl=20 l 2 hg=200 g 1 secol=100 ani -cuaxaOx se rezolvă ecuaţia f  x   0 ;3x  5  0x   A( ;0)
3 3
2,7 dam=0,27 hm 1 ha=1hm²=100 ari 1 m³=109mm³ 125 ml=0,125 l 6,23 g=62,3 dg 1 mileniu=1000 ani -cu axa Oy secalculează  f  0 ; f (0)  5B(0; 5)
1,3 mm=0,13 cm 0,02 ha =2 ari= 200 m² 3 mm³=0,003 cm³ 0,07 kl=70 l 3 t=3000 kg ¼ ore=15minute Calculareacoordonatelor punctului de intersecţie a graficeloradouăfuncţii f şig :
5,7hm=570
 m m²=400 cm²0,25 dam³=250 m³ 3 cl=0,3 dl  34 dg=0,34 g ½ ore=30 minute serezolvă ecuaţia f  x   g ( x)
 Geometrie
Unghiuri Puncte şi drepte Figuri geometrice
 congruente :au măsuriegale
 puncte coliniare:sunt situate pe o dreaptă Triunghi
 adiacente : au acelaşi vârf şi
isoscel: are două laturi congruente
o latură comună drepte concurente: drepte care se intersectează
 opusela vârf : au acelaşi vârf şi laturile echilateral: are toate laturile congruente
punct de concurenţă:punctul în care se
unuiasunt în prelungirea laturilorceluilalt oarecare: are laturi de lungimi diferite
 intersectează două drepte
 Două unghiuri opuse la vârf sunt congruente ascuţitunghic: toate unghiurile ascuţite
 complementare : două unghiuri care au suma 90º semidreapta deschisă: (OAO 
dreptunghic: are un unghi drept
 xcomplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 70º semidreapta închisă: [OAO  catete:laturile care formează unghiul drept
 suplementare :două unghiuri care au suma 180º
segmente congruente: au lungimi egale[AB]  [CD] ipotenuza: latura opusă unghiului drept
 xsuplementul unghiului de 20ºeste unghiul de 160º
 unghi alungit : care are 180º; unghi nul care are 0º drepte perpendiculare: formează obtuzunghic: are un unghi obtuz
 unghipropriu :care nu este nici alungit, nici nul un unghi drepta  b Patrulater
 unghiascuţit  90º ; drept  90º ;obtuz 90º
drepte paralele: sunt în acelaşi plan şi nu  Paralelogram:are laturile opuse paralele
se intersecteazăa b Proprietăţile paralelogramului:
 laturile opuse sunt congruente
 unghiuri în jurul unui punct Axioma lui Euclid:
Suma unghiurilor în jurul  unghiurile opuse sunt congruente, iar
 printr-un punct exterior unei drepte se poate
unui punct este 360º unghiurilealăturate sunt suplementare
 Unghiuri formate de două drepte cu o secantă duce o singură paralelă la dreapta dată.  diagonalele au acelaşi mijloc
alterne interne : 1 şi 7; 2 şi 8
Dreptunghiul: paralelogramul care are
alterneexterne : 3şi 5; 4 şi 6
corespondente : 1 şi 5; 2 şi 6; un unghi drept
Linii importante în triunghi diagonalele dreptunghiuluisuntcongruente
3 şi 7;4 şi 8
 Bisectoarea: împarte un unghi
Dacă dreptele sunt paralele, aceste perechi Rombul: paralelogramul care are două
 în două unghiuri congruente.
de unghiuri sunt congruente şi reciproc. laturi alăturate congruente
Bisectoarele sunt concurente
Teoreme importante diagonalele rombului sunt perpendiculare şi
în I- centrul cercului înscris
suma unghiurilor unui triunghi este 180º sunt bisectoare ale unghiurilor
 Mediatoarea: perpendiculară pe
suma unghiurilor unui patrulater este 360º
mijloculuneilaturi. Pătratul: are toate proprietăţile
 unghiurile de la baza unui triunghi
Mediatoarelesuntconcurente dreptunghiuluişi rombului
isoscel sunt congruente
în O- centrulcerculuicircumscris. Trapezul:are două laturi paralele şi
 într-untriunghi isoscel, bisectoarea
La triunghiul obtuzunghic, O este
unghiului de la vârf este şi mediană, celelalte două neparalele
înălţime,mediatoare. situat în exterior.
Τrapez isoscel:arelaturileneparalele
 într-un triunghi dreptunghic, La triunghiul dreptunghic, O este în mijlocul ipotenuzei.
congruente
mediana din vârful unghiului  Înălţimea: perpendiculara
drept este jumătate din ipotenuză. dintr-un vârf pe latura opusă. Τrapez dreptunghic:are un unghi drept
 într-un triunghi dreptunghic Înălţimilesunt concurente proprietăţile
P olied re dreptunghiului şi
care are un unghi de 30º, cateta în H - ortocentrul. P rism a V  A B  h
opusă acestui unghi este La triunghiul obtuzunghic, H este în exterior. A L  sum a ariilor feţelor laterale
jumătate din ipotenuză.
 Mediana: uneşte un vârf A ria totală  AT  A L  2 A B
 teoremalui Thales :
cu mijlocul laturii opuse.
AE AF D iagonala paralelipiped d  a2  b2  c2
EF BC   Medianelesunt concurente
EB FC D iagonala cubului d  l 3
 teoremafundamentală a asemănării : în G - centruldegreutate.
A h
dacă EF BC,atunci AEF ~ ABC(suntasemenea),adică 1 2 1 2 P iram id a V  B
Centrul de greutate este la de bază şi de vârf:GM  AM ,GA  AM 3
AE AF EF 3 3 3 3
  A L  sum a ariilor feţelor laterale
AB AC BC Arii şi alte formule
A r ia totală  AT  A L  A B
raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu bh ab sin u
Triunghi A  ; A  ; A  p ( p  a )( p  b )( p  c ),unde peste apotem ă= înălţim ea unei feţe laterale
pătratul raportului de asemănare 2 2
abc T ru n ch iu l d e p iram id ă 
 teorema bisectoarei:dacă AD  semiperimetrul, p  ( formula lui Heron )
AB AC 2 h
 este bisectoare,  V  ( A B  Ab  A B  Ab )
BD DC a 3 a2 3 3
Triunghi echilateral:înălţimeah  ;aria Aech . 
Într-un  dreptunghic: 2 4 A L  sum a ariilor feţelor laterale
c c c c A ria totală  AT  A L  A B + Ab
 teorema înălţimii: AD  BD  DC Triun ghi dreptunghic:înălţimea h  1 2 ;aria Adr .  1 2
ip 2
 teorema catetei: AB  BD  BC Linia mijlocie în triunghi C orpuri rotunde
 teorema lui Pitagora:AB2  AC 2  BC 2 -uneşte mijloacele a două laturi; C ilin d ru l  A L  2 R G
Este paralelă cu a treia latură şi  AT  A L  2 A B 
 unghiulla centru AOB are măsura este jumătate din aceasta. V   R ² h
egală cu a arcului cuprins între laturi A
 unghiulînscris AMB are măsura
Raza cercului înscris în triunghi r  C on u l  A L   R G 
p
jumătate din a arcului cuprins între laturi Dd  AT  A L  A B
Paralelogram A  b  hDreptunghi A  L  l Romb A   saub  h )
 raza este perpendiculară pe tangentă 2  R2 h
 unghiul format de o tangentă cu o coardă
V  
Pătrat diagonalad  l 2 ,aria A  l² 3
este jumătate din arcul subântins de coardă ( B  b)  h 360  R
Trapez A  unghiul secto rului desfăşurării u 
 diametrul perpendicular pe o coardă 2 G
înjumătăţeşte şi coarda şi arcul. Linia mijlocie în trapez
T ru n ch i d e con 
 teoremacelor trei perpendiculare : -uneşte mijloacelelaturilornepara lele;
Este paralelă cu bazele şi
AL   G  R  r 
AM   , MB  d  AB  d
Trigonometrie  30° 45° 60° Bb AT  A L  A B  Ab 
este egalăcu media lor aritmetică:lm 
2 h 2
cat.op. cat.al. 1 2 3 V  (R  r2  Rr)
sinus= ; cοsinus= sin 180  180 
ip ip 2 2 2 Poligon regulat : apotema a n  R cos ; latura ln  2 R sin 3
n n
cat.op. cat.al. 3 2 1 S fera  A   R 2
tangenta=
cat.al.
; cοtangenta=
cat.op.
cos
2

2 2 Măsura unghiului u n 
 n  2   180 ; Nr. diagonalelor n  n  3  
n 2 4 R 3
sin u 3 V 
sin 2 u  cos 2 u  1tg u = tg 1  3 Cerc Lun gimea (circumferinţa)L  2 R , Aria A   R ²,   3,14159265... 3
cos u 3
Segmentele necunoscute se determină prin adunarea, scăderea, înmulţirea , împărţirea de segmente cunoscute coliniare sau paralele sau din triunghiuri cu teoremele:
înălţimii, catetei, Pitagora, 30-60-90, sinus, cosinus, tangentă ş.a.m.d. Unghiurile necunoscute se determină prin operații aritmetice între unghiuri cunoscute.